Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Legumu cum infiintam culturile

2,261 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Legumu cum infiintam culturile

  1. 1. Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna.Ridichi de luna- soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheataRidichi de vara- soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de MunchenRidichi de iarna- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna)Ridichiile de lunaTerenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zilepentru productii esalonate.Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul luniiaugust.Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1kg samanta.Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, seuda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci,cu goluri de aer in interior.Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie.Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe randsi la adancimea de 1,5-2 cm.Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara.Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120zile de la insamantare.PRAZULSe cultiva prin rasad, care se produce în rasadnite reci, pe straturi, sau in ghivece, prin semanare, lasfârsitul lunii martie sau începutul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 firede rasad care se obtin din 600-800 gr samânta.Plantarea rasadului în gradina se face la începutul lunii iunie, la 30 cm între rânduri si 15-20cm pe rând, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele).ÃŽngrijirea se face prin prasile, udari, îngrasare suplimentara (ca la ceapa). Plantele se musuroiescpentru a favoriza albirea si fragezirea bazei tulpinilor.Pentru consum în timpul verii, recoltarea începe la sfârsitul lunii iulie, iar prazul pentru iarna serecolteaza toamna târziu (noiembrie).Se poate pastra peste iarna în pivnite, prin îngroparea radacinilor si o parte din tulpina în nisip.La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz.Soiuri: cel mai raspândit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de 60-70 cm; alte soiurisunt Carentan, Parox, Pelux, etc.
  2. 2. Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci).Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda).Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand.Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel.Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputullunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita carese amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib sepresara strat de 1-2 cm de mranita.De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi degrajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde lainceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiulCornison.Ingrijire:Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C).Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantelese musuroiesc.Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi.O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari sitimpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noilastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastariau format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3.Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve.Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor.Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri.La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib.Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nueste necesar la dovlecei.Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau incultura protejata cu folie de polietilena.Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe deconsum la 70-75 zile de la semanat.Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.MORCOVI - PATRUNJELDe la aceste plante se folosesc radacinile, iar de la patrunjel se folosesc si frunzele, care sunt foarte bogatein vitamine si dau un gust placut mancarurilor prin aroma lor.Terenul pentru aceste culturi trebuie lucrat adanc din toamna la 25-30 cm adancime, si bine ingrasat cugunoi de grajd. Primavara devreme solul se niveleaza.Se seamana primavara cat mai din timp, in randuri la 20-30 cm. La 4-5 randuri se lasa o carare de 40 cm
  3. 3. pentru a usura raritul si prasitul.Pentru 1000 mp de cultura sunt necesare 0,8-1 kg de samanta de morcov si 0,6-0,8 kg seminte depatrunjel.Pentru a grabi rasarirea samanta se tine in apa 2-3 zile inainte. Adancimea de semanare este 1,5-2 cm.Este bine ca randurile semanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita sau pleava, care protejeazacultura si impiedica formarea crustei, in special dupa ploi. VARZAExista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varzamai populare la noi, anume cea alba si rosie. Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta înfaza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltata pâna la -7 grade C. Are însa nevoie demulta apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adânc din toamna si îngrasat corespunzator se obtinrecolte foarte bune.VARZA ALBASoiuri timpurii (formeaza capatâni la 90-110 zile de la rasarire)Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatâni mici, îndesate si rotunde. Primarecolta face capatâni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 kg. Daca se întârzie recoltarea,verzele crapa.Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, VetaSoiuri de vara (recoltare la 110-130 zile)Gloria, Victoria ? capatâna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna (recoltare la 145-160 zile)De Buzau este un soi cu capatâni mari si foarte mari (5-6 kg), îndesate si care nucrapa. Licurisca ? soi cu capatâni rotunde, bine îndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. Larexeste alt soi productiv.VARZA ROSIESoiuri:Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; capatâna rotunda de cca 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit,Topaz, etc.Rasadul de varza timpurie se obtine în rasadnite calde din seminte (7-10 gr la 1,5 mp) semanate laînceputul lunii februarie.Varza de vara se pune în rasadnite semicalde la începutul lunii martie.Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai.Plantarea rasadurilor în gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de larasadire, în martie sau începutul lui aprilie.
  4. 4. Pentru culturile de vara plantarea se face în aprilie sau începutul lunii mai. Înaintede plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vârful radacinilor si jumatate dinlungimea frunzelor.Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sautoamna (inclusiv cea rosie). La plantare rasadurile se îngroapa pâna la prima frunzaadevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu.ÎngrijireLucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crusteisi combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamâni de la plantare, apoi la primul prasit);udatul; îngrasarea suplimentara.Udatul (în timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volummare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si îngrasarea suplimentara, îngropat între rândurisau în solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Când leaga capatânile se face îngrasareaa 2-a.Recoltarea se face când capatânile sunt bine îndesate (se constata prin apasare cu degetul).La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante. Pentru aceasta se taie capatânamai sus, lasându-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie. ROSIIRosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume, datoritã fructului care e unaliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosiise gãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mgfier. Ce soiuri se cultivã? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau"Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zilede la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de larasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zilede la rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în specialprogreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de bunacalitate.Tomatele cer multa lumina, mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, deaceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale, mai
  5. 5. ales.Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct încâmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana înluna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire, când aparprimele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasadviguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivecenutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Când atrecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în lunamai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina.Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm întrerânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib unpumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.Nu se stropesc direct plantele!Cum se îngrijeste cultura de tomate?Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungimese nfig n pam nt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri maigrosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe r nd, pe care se ntinde s rma la 50-60cm naltime. n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueazaurmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin maigrele. Legarea se face cu sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze,înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. MAZAREDe la mazare se recolteaza pastaile, care contin boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri.Semanatul se face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustulzapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig.Pamantul trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd ARE AZOT NATURAL, PRODUCE .Semanatul se face in randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre cuiburi, in carese pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de semanare este de 5-7 cm.Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna, se poate semana in iunie.Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg samanta.Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie.Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca dulci. Daca se intarzie recoltarea,boabele pierd din gustul dulce, devin fainoase si se sfarama la fiert.De pe 1000 mp se obtine o productie de 400-500 kg boabe verzi.In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre care:
  6. 6. soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin, Minunea Americii,Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita soiuri cu crestere inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a. GULIIDe la gulie se foloseste tulpina îngrosata, carnoasa si foarte gustoasa care poate ajunge de la 200 gr la 3kg, în functie de soi. Planta cere multa apa, un sol bogat si bine afânat la care s-au aplicatîngrasaminte naturale.Soiuri timpurii: Dworski, Cupa; târzii: Goliat Alb, Goliat AlbastruSoiurile timpurii sunt bune de recoltat la 70-85 zile de la rasarire, iar cele târzii dupa 130-135 zile.Rasadul pentru soiurile timpurii se produce în rasadnite calde la începutul lunii februarie (5gr samânta la 1,5 mp), iar pentru cele târzii în rasadnite reci, la sfârsitul lunii mai.Rasadul este bun pentru plantare la 40-45 zile la soiuri timpurii, si 30-35 zile la cele târzii.Plantarea se face la 30-25 cm la guliile timpurii, si la 40-40 cm la cele târzii, în acelasi mod caplantarea verzei. Îngrijirea se face ca la varza, cu deosebirea ca guliile nu se musuroiesc.Recoltarea se face treptat, pe masura ce se formeaza tulpinile, când acestea sunt fragede. CONOPIDASe cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati.Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, când se pateaza sinu mai produce recolte de calitate.Când s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Se cultivape soluri fertile, bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd.Soiuri = Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda siîndesata de 300-500 grBulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la culturaîn câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.RasadulSoiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) în februarie. Soiurile târziise seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în lunaiulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost înrasadnita. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie saufrunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Dupa plantare se uda si se trage pamânt înjurul plantei.Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei, în ce priveste prasilele, musuroirea, udarea siîngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la
  7. 7. vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera dela sine capatâna. Recoltarea se face treptat, când inflorescentele sunt îndesate si albe, înainte caacestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatânile se taie de la baza, cu tot cu frunze. CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.
  8. 8. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verde Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. USTUROIUL Cultura de usturoi se face într-un teren însorit care nu se îngrasa cu gunoi de grajd. Se planteaza bulbisorii (catei) de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sauprimavara (martie-aprilie), la distanta de 25-30 cm între rânduri si 12-15 cm pe rând. La plantarea de toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adâncime în pamânt, iar la cea de primavara la 1,5 -2 cm.Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se acopera cu un strat subtire de gunoi paios. În perioada de vegetatie cultura se praseste si se îngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa necesar si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Recoltarea bulbilor se face în iulie-august, când frunzele s-au uscat. Pentru usturoiul verde (stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind caplantarea cateilor sa se faca din toamna. Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad, De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc.Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib. Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai.
  9. 9. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau. Spanaculeste o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri defier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume.Soiuri mai raspandite: Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanatdin toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie; Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; Alte soiuri: Smarald, Nores, etc.Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea dinprimavara, spanacul se seamana in septembrie-octombrie.Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie.Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime.Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta.Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea incaz de seceta.Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelorde la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza.De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze. VINETEPatlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samântaîncolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantelemor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita, plantele seîngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite în teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii,?Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene? pentru culturi târzii. Cum se produce rasadul de vinete?Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie,începutul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau înghivece nutritive.Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai, la 60 zile de la semanare, când au 6-7 frunze,
  10. 10. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând, la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita.La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si setrage pamânt maruntit în jurul plantei. Cum se îngrijeste?ÃŽn general, îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumitespecificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar îngrasarea se face de 3 ori, primadata la 10-15 zile, iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au oculoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strâng usor între degete si podul palmei. Fructeleîmbatrânite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare.Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.Ardei grasÎn cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiilesi vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie maresi de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoide grajd.Soiuri·Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc,Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. ·Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin ·Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.RasadulSemanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocullunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi)semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.Plantarea rasadului pentruproductii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza laînceputul lunii mai.Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentruardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele deplantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime cacea din rasadnita.Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara).Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeiinu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru aîngropa radacinile dezgolite la udat.Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sase cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75kg ardei, gogosari sau ardei lungi.Fasolea pentru pastai (sau fasole verde)
  11. 11. Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie,inceputul lunii mai).Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare.Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte lacuib.Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta.Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase.Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai.Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc.Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.DovleceiiSe cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sauconserve.Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana lainceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri.La fiecare cuib sepun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib.Lucrarile de ingrijire suntasemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar ladovlecei.Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi degrajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena.Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceiiau culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.Despre rosii (sau tomate)Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume, datoritã fructului care e unaliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii segãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier.Ce soiuri se cultivã? ·Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" caresunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau"Delicates" · Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita25? · Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zilede la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile dela rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire. · Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?Trebuie mentionat ca ameliorareasoiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special progreseaza rapid, asa ca probabil auaparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.Tomatele cer multa lumina,mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile,
  12. 12. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale, mai ales.Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi sepot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii seproduce în rasadnite calde, în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3saptamâni de la rasarire, când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prinrepicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face laînceputul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul luniiaprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina.Plantarea se face la 60-70 cmîntre rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentrusoiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cupamântul din cuib.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.Nu sestropesc direct plantele!Cum se îngrijeste cultura de tomate?Dupa plantare, rasadurile trebuie aracitepentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecareiplante înspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând,pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime.În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei sicombaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: · Legatul de arac sau de spalier;lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâsiide cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în asa fel încât fructele saaiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ceacestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar înpreajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. · Udarea se face la 6-7 zile, functiede gradul de uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda dimineata, pentru capamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara,udarea se face seara si noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajungala radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a seîncalzi un pic. · Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2saptamâni. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se împrastie printreplante si se îngroapa prin prasit în sol. · Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturiletimpurii cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimuluiciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini.Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari sicarnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei.Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, în mai multe rânduri.Despre salataSalata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, UrechiusaPentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, ArgesPentru semanare in toamna: Polul NordSalata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina.Terenul trebuie lucrat si ingrasat,2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna.Pentru cultura timpurie de primavara salatase insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii,inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la
  13. 13. inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salatala 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare200-300 gr samanta.Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.Cultivata prinrasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicaldesau in solar.Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasaduluieste de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.IngrijireDaca semanareas-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi degrajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.Cultura se praseste in primavara, serareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10frunze.Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.La1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mairezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuride salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeazacapatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentrua tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.Despre ridichiSunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna.Ridichi de luna- soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheataRidichi de vara- soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de MunchenRidichi de iarna- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna)Ridichiile de lunaTerenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.Semanatul se face in luna martie,dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productiiesalonate.Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face lasfarsitul lunii august.Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.Laaparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.Recoltarea se face la 4-6saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer ininterior.Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna sepot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie.Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand sila adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi siingrasarea suplimentara.Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120zile de la insamantare.Despre morcov si patrunjelDe la aceste plante se folosesc radacinile, iar de la patrunjel se folosesc si frunzele, care sunt foarte
  14. 14. bogate in vitamine si dau un gust placut mancarurilor prin aroma lor.Terenul pentru aceste culturitrebuie lucrat adanc din toamna la 25-30 cm adancime, si bine ingrasat cu gunoi de grajd. Primavaradevreme solul se niveleaza.Se seamana primavara cat mai din timp, in randuri la 20-30 cm. La 4-5randuri se lasa o carare de 40 cm pentru a usura raritul si prasitul. Pentru 1000 mp de cultura suntnecesare 0,8-1 kg de samanta de morcov si 0,6-0,8 kg seminte de patrunjel.Pentru a grabi rasarireasamanta se tine in apa 2-3 zile inainte. Adancimea de semanare este 1,5-2 cm. Este bine ca randurilesemanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita sau pleava, care protejeaza cultura siimpiedica formarea crustei, in special dupa ploi.Dupa ce plantele au rasarit se face o prasila printreranduri si se plivesc buruienile. Raritul se face de 2 ori, prima oara cand plantele au 5-6 cm, lasand 1fir la 3-4 cm, apoi cand radacinile sunt de un deget grosime, lasand 1 fir la 4-6 cm.In caz de secetacultura trebuie udata asa fel incat apa sa patrunda la adancimea de 8-10 cm, repetand udarea la 6-7zile. Odata cu udarea se poate face si o ingrasare suplimentara intre randuri, in santulete de 5-6 cm.Sepot obtine 1500-3000 kg morcov si 1000-1500 kg patrunjel la 1000 mp.Soiuri mai raspandite:· Morcov:Carotte de Paris, Nantes, Cartel, Chanteney, Urias de Berlicum · Patrunjel: ZaharatDin aceeasi grupaface parte si pastarnacul, a carui cultura se face in mod asemanator cu cea a morcovului sipatrunjelului.CEAPAContine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.·Ceapa de arpagicSe obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta deceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime,lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3zile.Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordelezaîmpotriva manei.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioaresunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic estecel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi oride 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anulurmator.Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin,De Filiasi, etc.Ceapa de consum (bulbi)La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi perând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.Îngrijirea consta în4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentrucombaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele2 saptamâni de la plantare.Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai multde jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Duparecoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa deapa (caba)Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi înluna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze.La plantare se scurteaza
  15. 15. radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa dearpagic.La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.Soiuri de ceapa de apa: DeBuzau, SpaniolaCeapa verdePentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât maide timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze pestecultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se adunacu grebla în primavara.Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35cm.Castravetii.Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci).Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci saubrazda).Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m perand.Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tiptunel.Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie,inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 grmranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita.De retinut: terenul destinat culturii de castravetitrebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.Soiuri:Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.Pentru productia de toamna, care ingeneral este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.Ingrijire:Daca plantarea se face prin rasaduri, imediatdupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanaredirecta, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc.Udarea se face numaila radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta lacastraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele auformat 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vorforma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are ocontributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de laprima.Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isipierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasaneculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod.De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.

×