Dumitru Alessiu - Cultura legumelor

2,127 views

Published on

Lucrare premiată cu medalia de argint în 1894
Editura "Minerva" 1911

Published in: Education
0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,127
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
198
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Dumitru Alessiu - Cultura legumelor

  1. 1. D. ALE S SI UCULTURALEGUlIELORLUCRARE PREMIATACIT MEDALIE DE AI-?­. . GIr T IN 1894 ::CU 147 FIGURI IN rmX1A II-a E D 1 TIEA 4-a MIEBUCUREŞTITiparul Institutului de Arte Graficeşi Editura .MINERVA•. - BulevardulAcadcmiei 3. - Edgar-Quinet 4.Hlllwww.dacoromanica.ro
  2. 2. CULTURA LEGUMELORwww.dacoromanica.ro
  3. 3. Lxemplarele ce nu vor purla semncitura mea, se vorurmari conform legei.www.dacoromanica.ro
  4. 4. PREFATAScopul ce I am cu incepetea acestei lucrarr,este de a veded pe proprietarii ,si arendaii teireinoastre, formandu-,si singuri o grading de zar-zavat cat de mica, dacii nu una mare de specula.Aceasta este usor de peat, deoarece toateilucrarea ei este in primdvard, moment in careocupatiunile sunt mici ci rastranse, astfel caorice persoand cu putind bundvointet 1,5i poateprocurer din mernile sale fir osteneala sa putinulzarzavat ce ii trebue pentru consurnarea zilniceiin casd. Cultura legumelor in mic, intro gra-dinitd nu cere- cheltuell prea mail, nici perderede ..vreme.Indatd duper lucrarea permantului i duper se-mdnat, singura ingrijire este udatul in timpulreisadurilor, care mai toate se fac in tuna Maiu,duper a carei trecere incepe recolta legumelor.In privinta marilor culturi, avem de exemplupe acei Sdrbi $i Bulgari, care aproape lard no-www.dacoromanica.ro
  5. 5. 6 D. ALESSIUMuni ci cuno,stinte speciale in arta gradindriei,sosesc la not in Cara la inceputul lunei Martie,timp cand incep cultura, spre a pleat in toamnacu zeci de mii de lei aduna(i pe samanta zat-zavaturilor ci chiria locului care in total nu in-trece suma de cloud mii lei.Multe ziare agricole la not in tara at incercata da cunotinte in parte, asupra acestei culturi,dar nu at reucit pe deplin. Insa astazi, prinpracticd ci culesul acelor articole, dau la luminaintreaga cultura a plantelor ce ne sunt de tre-buintei zilnica.Pentru descrierile culturale, am adoptat or-dinea alfabetica a legumelor, spre a inlesni eau-tarea lor. Asemenea plantele stint descrise cunumirile for de origina, precum acele ce beintrebuintam not astazi.Mi-am pus toate silintele spre a angel gra di-narilor de meserie, precum ,si domnilor proprie-tari ,si arendafi amatori, modul de culturd si-stematic cu ingraMminte i pe distance; precumlocul de origina at plantelor, varietatile for itimpul ce intrebuinteaza semintele pentru incol-(ire t conservarea partilor lot vegetale si ger-minative.Aceasta culturd, coprinde in sanul ei toateproduc(iunile de zarzavat, din orice punct devedere.$iwww.dacoromanica.ro
  6. 6. PREFATA 7Amatorul proprietar sau arendas de un coltde Omit nt cat de mic, dacd are spiritul practic,se ga ndeste de a forma in grddina sa nu numaiflori frumoase, dar ci cateva legume; care pentrudansul vor aved o valoare nepretuita, de a ficrescute sub ochii, mana ci propriele sale ingri-jiri, semanate si cultivate de dansul, este na-tural, ca sasi poatd aprecia singer, ostenealace-si da, pentru produsele ce a obtinut.Amatorul este un ajutor puternic at horticul-turei intregi, adesea neexperimentat cultivd mailuta iu, coltul sau de pamant pe care l ingri-jete cu deosebire, in urma, cate putin .dela pri-mele incercari la care in parte a reusit, ii dagustul de a observa lucra rile mai de aproape ;is publicarile mai speciale, le studiazd ,ci le com-bind, devine tare in materie cunoaste meseria;stie ca pamantul poate produce mult dacci esteputin ajutat. De aci rezalta ca in curand, ne-multumit de a umbla calk batute, se intindela incercari de metode noi, fie chiar de plantemai putin sau de l,c cultivate !Jana aci, stu-diazd noutatile, vede profitul ci in urma sta-bileste model de exploatare.Care va sa zica face horticulturei un serviciuimens, caci gradinarii sau cultivatorii de pro-fesiune, nu pot ci nu au chiar timpul de a face,Siwww.dacoromanica.ro
  7. 7. 8 D. ALIESSIDincerairi, ei trebue sa urmeze astfel Matt capi-talul lor, sa produces un bun cOstig.Amatorul prepares calea, cultivatorul o ur-ine azei daces este bung. Din acest punct de ve-dere ci fares a fine socoteala de serviciile aduselui insai, rolul amatorului are o importanfcinepretuita. El maid si introduce adesea cu fe-ricire plante noi, pe ,care cultivatorii le esploa-teazel in urma cand incercarile le aratei oarecariavantagii serioase. Amatorul va getsi ci in acea-std carte deslusirile precise carel va indruma lacei rdmOne de facut.Apa este una din cele mai puternice auxi-liare ; udatul des si ploile in timpul marilorcalduri este partea principals a zarzavagiilor.De aceea udatul trebuie sa alba o legaturd,streinsd cu gunoirea pdmantului. Unii cultiva-tori cred cd udatul des al legumelor i puse inloc bine gunoit, isi perde din sucul ci proprie-teifile for nutritive, acestea sunt grese7i preipd-stioase. Se ctie ca in general, in teseitura plan-telor compuse din vase, din fibre ci din celule,ca in ele se dezvolta principiile trebuincioasealimenteirei. De cdte on silim planta la o maresi repede dezvoltare, exageram asupra ksatu-rilor celulare. Fibrele in raport cu cantitatea ce-lulard, devine mai slabs in urma proprieteitilororganice ale plantei care astfel se gaseste mdrita.www.dacoromanica.ro
  8. 8. PREIATA 9Deci, anzatorii cci$tigti mult cittnd carti spe-ciale, cdci e bine a urma calea bdtutci. Metodete.experimentale $i $llintifice, capita o mare va-loare cdnd sunt puse in lucrare de practican(iindemanateci.Cultivatorii exploateazd ca nzpii in jurul ora-$elor marl ci at satelor, gunoesc locurile, pe careadesea nu le add, a$teptand ploile ca sdi ajutein culturd. Intinderea ce o udd insd in mod me-canic ar fi imposibil de a se add cu mina, inacest cas duce apa pe canaluri sau $enfulete,pe care o distribue pe campie. Cultivatorii tragun profit considerabil, cheltuelile fired ,nici.In fine unii agricultori, proprietari sau aren-da$i cultivci legume in o grading a for mai multsau mai putin mica pentru nutrirea personaluluisau, in unele circunistante ar trebui sd meargamai departe. Este constatat al in starea actualaa lucrurilor, culturile iudustriale sunt auxiliareputernice ci ca cultura legumelor este aceia ce de)"rezultate mai satisfacdtoare.Cred ca aceste consideratiuni vor angaja peagricultori a intro cu hotarire in cultura legu-minoaselor, in care vor gdsi numeroase foloase.Nu mi rdmdne decd. t a multumi tutulor acelora.ce vor urnza consiliile date de mine aci sere ainIcitura pe vecinii no$h t Bulgari Sdrbi, adeschide o noud ramurd de lucru locuitorilor$iwww.dacoromanica.ro
  9. 9. 10 I). ALIIISSILTWei noastre i a impedica astfel risipirea averiistatului ci a noastrd in NH straine pe come-stibtle.Progresul la care yeti ajunge prin munca, vafi cea mai mare iecompensa ce o yeti puledobtine.D. ALESSIU.www.dacoromanica.ro
  10. 10. PREFATA LA A DOUA EDITIELa aceasta edi(ie am cdutat de a introduce urtcalendar lunar de culturile i lucrarile ce se potface in grddina de legume in. diferitele epoci aleanului.De asemenea am introdus cateva plante noi,precum ,si rectificdri in culturi dupd cerintele celemai moderne, avand in vedere dezvoltarea ceau lual fabricile de conservarea zarzavaturilor.Prin aceasta north edi(ie, caut sci fac prevei-zator, pe oricare amator sau cultivator, saidezvolt gustul ,si sed invingd greutattle cari sdlclued la succes.Nu voiu face un lux de tipar, cautd nd a avedo lucrare eftirld si la indemana tutulor, ci scru-puloasei in corectiunile tipografice.Bucuria mea cea mai mare va ft, cand in col-turile cur(ilor ci armanelor locuitorilor tiotridela sate, as veded mici culturi de legume.D. A.www.dacoromanica.ro
  11. 11. PRINCIPII DE GRADINARIEDispozitiuni generale. Afara de acei ce sunt nevoitide a face gradina de legume,pe ocuri neprielnice, prinpozitia for sau parnAnturilor rele, cred de a mea dato-rie de a atrage vederile mele asupra alegerei pozitiei §ipdmanturilor prielnice.Terenurile ce au un metru adancime de pdmanturivegetate, amestecate cu putin nisip, gunoi putrezit (mra-nitA) i apd la indernAna, in ele suntem siguri de a reu§icu toate legumele cari infra in cultura curentA, fiind pa-manturi ware, permeabile aerului, fdra ca umezeala sdstea prea mutt, Irma racoroase pentru ca radacinile sdalba timpul sa absoarbe pdrtile necesare hranei tor.Dacd ptimantul nu va fi dupa cum Iam descris maisus, gunoirea ogoarele vor suplini calitatile ce iilipsesc.Asolamentul va fi randuit astfel ca un loc sa nu pro-ducd doi ani de arandul acelea§i legume. Gradina delegume va trebui sd fie aparata de vanturile rele prinziduri, garduri sau plantatiuni. La rasArit se poate sadivie ; La apus (sfinpt) vom plantd Cai§i, Peri sau Piersici ;La Nord (in Crivat) vom sad Stejari salcami iar maijos in adapostul for Meri, Prun, Gutui sau Ceresi.sitwww.dacoromanica.ro
  12. 12. 14In fiecarenat cultureill ALESSIUan din toamna vom ara adanc locul desti-legumelor, deoarece gerul din iarna prininghet Si desghet it va marunti§i afana, primavara pamantul it sa-numai cu spa sau cazmauaspre a forma brazdele, tar pietrilece learn gasi le vom face gramezipe potecile §i aleiele gradinei deunde le luam cu roaba sau carutaprea este lucru mult spre a le intre-FIG. 1. Greblutain zilele cand nubuinta la drumuri §i alte lucrari apropiate.Pamantul sapat it vom obli (netezi) cu grapasau o grebluta mica de mans, cu o vergea fa-cem apoi §entulete in pamant la departariletrebuincioase in can a§ezam semintele ma-runte acoperindu-le cu putina mranita (gunoiputred).Cand am dori sa succedam unei culturitimpurii, e destul numai de a sapa Sapa HO.u§or pamantul, dupa care mai na-inte am fi scos buruenile §i radacinile. Sapatuiare de scop de a face sh piara din pamant,plantele i ierburile rele straine de cultura, ma-runtind pamantul astfel ca sa-1 faca sa fie pa-truns cu uprinta de influenta atmosferica §i deumezeala.Plivitul se face cu mana pentru a smulge dinpamant once buruiana ar cre§le afara de aceiace am cultiva, cere insa oarecare practica pen-tru a deosebi la prima vedere, plantele ce tre-buesc scoase afard fata de cele care trebuescpastrate. Plivitul se face cu mare greutate cand pamantuleste uscat, de aceia aceasta lucrare nu se face decatdupd o ploaie sau dupa ce am udat bine pamantul.FIG. 3.Casmale.FIG. 2.pam.p.www.dacoromanica.ro
  13. 13. PRINCIPII DE GRXDINARIE 15Oricare gunoi, mai ales cel vegetal in descompunereeste cel mai bun, gainatul pasarilor uscat §i redus inpulbere da Inca bune rezultate, urina animalelor domesticesubtiata cu apa toate acestea se intrebuinteaza in cir-cumstance limitate. Gunoiul de cal, de magar, Si de oaieinfierbanta tare pamantul, de aceia se da preferintagunoiului de vaci §i porci.Partea principals a gradinei de legume este apa,conductele (tevi, jghiaburi sau entulute) trebuesc a§ezateastfel in pamant sau deasupra pe cat va fi cu putintape langa carari, pentru ca sa le putem vegheaapa trebue sa fie aerata. §i tinuta la soare spre a prindeputina caldura, (mai ales cea din puturi) de aceia artrebui sa facem basinuri cimentate prin gradini sau apune cazi, putini mari, in anumite locuri unde avemnevoe de apa.Gradinile de legume pentru specula se a§eaza de re-gula pe malul garlelor, al iazurilor sau locurilor ce auizvoare. Apa de ploaie fiind cea mai bung trebue adu-nata cu ingrijire in rezervorii, de aceia e bine ca toatecoperi§urile sa aiba §tre§ini pentru ca apa de ploaie sanu se piarda in zadar. In lipsa de apa curgatoare, saude isvor vom fi nevoiti a recurge la apa din puturi,ingrijindu-ne pentru aceasta a o scoate cat cu mai multauprinta, intrebuintand pompe puternice cu manej, inlocul franghiei §i calddrei.Pentru ca plantele sa profile mai mult de udatul apeiin lunile Iunie, Julie §i August nu vom uda decat spreseara Si dis de dimineata.Primavara avand a ne teme de vremuri reci Inca,culturile trufandalelor le vom face in straturi calde §iadapostite de garduri sau ziduri, sau acoperind cu gea-muri unele straturi, aceasta pentru unele semi* careu§or,www.dacoromanica.ro
  14. 14. 16 D. ALESSIDnu ar reu§i la aer liber sau ar da produce tarzii, stra-turile calde se fac totdeauua catre miaza zi, in pamantgras gunoit cu prisos, pentru a intretine o caldura rela-tiva, la acestea gunoiul de cal muiat cu urina multa_joaca un rol preponderat, mai ales la ardei §i la pepeni,adapoastele sunt bune pentru salat6. varza Si ridichi.Legume le se inmultesc in mai multe feluri, vom trece-aici in revista modul de a se produce fiecare :I. Semanatul oricare ar fi practica lui preparareasolului aste de cea mai mare importanta, pamantul tre-buind sa fie bine maruntit §i gunoit, nici un bulgare-de pamant, radacina de buruiand sau piatra nu trebuesa existe in el.Cea mai mare parte din legume se seamana prima-vara, iar de acilea inainte succesiv la intervale, calculatdupa (viata) sau vegetatia fiecarei plante. Salatele sepot semana in oricare lurid din Martie pang la Septem-vrie, celelalte legume nu se mai seamana dupa lung luiJulie, de aceia trebuie sa cunoa§tem timpul de germinatieal semintelor §i cat le trebue la fiecare leguma in partesa ajunga la intreaga ei desvoltare, epoca semanatuluio inaintam sau dam inapoi dupa localitati reci sauumede, clack semanam tar7iu siimanta o in velim u§orcu pamant, semintele marunte mai putin trebuesc inve-lite, uncle din ele abia le dam un pre de mranita(gunoi putred) indesand pamantul uwr cu o scanduralata, iar uncle nu le acoperim de loc, ci numai le umbrimcu paie sau rogojini.Sunt cloud moduri de se Tifinat:www.dacoromanica.ro
  15. 15. PRINCIPII DE GRADINXRIE 17Semanatul in straturi calde semanatul deadreptulpe loc.1. Semanatul in straturi.este inch frig afard. Caldura stratului trebue safie dupa speciile de se-minte cam dela + 10la + 15 grade.Semanatul in paturicalde nu diferd de altesernanaturi, semintelele acoperim in raport cuvolumul lor, insa reu-§esc mai bine ca afardin brazd e, deoarecedupd placul nostru pu-tern modified producandAcestea se fac in timpul candFIG. 4 Pat cald cu geamuri.cdldura, lumina §i umezeala atatde trebuincioase ladesvoltarealegu-melor.FIG. 5. Strat cald cu rogopna de2. Semanatulafara,pe be se face prin im-prastiere, in rdnduri§i in cuiburi.a) Semanatul prinimprd§tiere se facedupd ce am preparatterenul astfel cum amspus, cu o greblutapapura, trestie sau pae.oblim putin pamantulapoi ludm o many de samanta §i o svarlim printre de-gete ca sa se imprd§tie pe pamant. Daca semintele sunt2si(II-4. ..4tit- - ,...gi...,...75.2- 1S:idN.rP.;.::..-.------...-.,.;..,:--- ..1::0.1-.. -4 .04,..V-i--,.**P,.,, .-,..,-,*;.41.14,...r.-n,§1;k? %...www.dacoromanica.ro
  16. 16. Zs D, ALE,S1bune sernanam mai rar, ca sa averu plante viguroase, iarde vor esi prea dese va trebui dupa rasarire sa le rarirn,cu mana. Semintele marunte le amestecarn, cu nisip casa nu le dam prea dese. Dupa semanat grapsarn cu greblasau furcoiu ca sa se acopere boabele cu pamant iar clupace se infloresth locul it indesam putin (tavklugim). Dac4timpul este secetos udam cu stropitoarea, pentru ca sa;inlesnim germinatiunea semintelor.b) Semanatul in randuri facem cu o ca,sula on sapasau un lemn santulete paralele de 3 la, 5 centimetri,de adanci si largi, mai putin sau mai rnult departateintre ele dupa varietatile de legume ce voirn a semana,acoperind samanta dand putin parnant in santulete cu,dosul greblei (fig. 6). Dupa ce sernintele au, raskrit lacateva zile, tragem printre randuri cu o gre,blutk astfelca sa se umple santuletele cu tarana, acest fel de se-manat se practica mai mutt in terenuri ce trebuesc sa-pate adesea,3. Semanatul In cuiburi 11 facem dand cu sapa inlocul ce voim a pune samanta, si a carui distanta siadancime, std. in legatura cu desvoltarea ce va lua fie-care tuferis de leguma, iar dupa ce am pus cateva boabein gropita, acoperim tragand tarana asupra for (fig. 7).II. Rasadirea, este trebuincioasa pentru oricare legumace nu se poate semana deadreptul pe locul ei, si in aldoilea rand, mareste numdrul raclacioarelor ce, hranescplanta, silind-o, a se desvolta mai bine.Rasadirile nu se fac decal in pamanturi bine prepa-rate, imprejurul fiecarui rasad punem pae, pentru caumezeala din udat sa se tie mai mutt, iar pe de altdparte ca planta sa nu se lipeascd de pamant, ceeacewww.dacoromanica.ro
  17. 17. PRINCIPII DE GRXDINARIEat face sa putrezeascade regula pe vreme no-roasa, iar dart timpulrm e favorabili, facemaceasta operafie careseat* inlesnind prinde-rea prin o udatura bung(fig. 8).III. Cepele ce dorima inmulti, trebue sa lealegem sanatoaae, $i sale sadim in circum-stante favorabile vege-tatiei lor.IV. Cateii, bunioardus turoiul plan to bul-foile legumelor. Rasadirile se facFIG. 6. Semanatul in randuri cuvergeaua.FIG. 7. Semanatul in ochiuriboasa, sau ceapa de As-calbnia produc bulbilemici ce se numesc cateiin lirnlia vulgara. Des-partim cafeii cand suntmaturi, ceeace se cu-noa§te dupd f o i caresunt uscate, §i ii sadimin parnant nu prea gu-noir dar upr.V. Tuberculele, bu-nioara cartofii sunt bu-cati carnoase, din careies radacini fibroase §i trunchlurile ii inmultim taind car-19,:-._.---:---=7"----.-- ----------=..----=-www.dacoromanica.ro
  18. 18. 20 D. ALESSIUtoful in atatea parfi cate ochiuri are, fiecare bucata vaproduce o noua planta.VI. Radacinile, cum sunt cele ale sparanghelului, des-partindu-le pe fiecare cu cate un ochiu deci Cateochiuri atatea despartituri.VII. Lastarii, crescd-turile sau fratii unei tul-pine care nasc in jurulei ca la Anghenare, ii des-partim dela tulpina luand seama dea avea patina parte din ea cu ra-dacini, nelasandu-le a se veste-jeascd, astfel ca prinderea sa fie si-gurd.VIII. Stoloiu sau vite ca la cap- FIG.Saditor9.pen-§une care cresc intinzandu-se pe tru plante micimant si dela fiecare rAdAcina daucoarde mai departe, despArtitedacinile i rasadite din nou in se-zon f a v or a bi I, produc noileplante.FIG. 8. Instrumentele de cari ne ser-Saditor vim in gradina de legume (fig 11.)pentru le- Aceste feluri de sapalige sunt FIG. 10gume cu forte mult intrebuinfate la dife_ Batator pen-dacini lungi.rite lucrari in gradind, si se face tru facut o-in diferite marimi dupaidistanta ce se ob- chiuri §i inde-_ sat Om antul.serva intre randurile de rasaduri.La sapatul sau desfundatul locului in o gradinita micade legume, unde plugul cu vite nu ar avea loc, nekkD§i.,pa--Yra-awww.dacoromanica.ro
  19. 19. PRINCIPII DE GRXDINARIE 21folosim de cazmale, mai mult sau mai putin lungi, dupaFIG. 11. Sapalige diferite.adancimea de care avem nevoie la desvoltarea felului1e legume ce voim a cultiva.FIG. 12. Dtferite furci mici extirpatoareFurcile mici extirpatoare de diferite marimi, servesc-1www.dacoromanica.ro
  20. 20. 22 D. ALDSSIIIla scoaterea buruenilor cu radacina forte din pamant,precum si pentru a saps in jurul legumelor terenul 65-tatorit de apa din stropit, cum si de al aerisi.Cu prasitoarea extirpatoare ne servim de a plivi sitaia din fata solului, buruienile,ce eventual, sar arata printre le-gume sau flori.zi,Transplantorul este foarte tre-buincios in timpul rasaditului le-gumelor, cu el ne a j u t a m ascoate tinerele plante cu radacinanevatamata, si a face groapa inlocul nou ce ii am ales.Dupa prasila, sau plivitul cumana cand parnantul este afanatne servim de curatitorul de bu-ruieni, fie spre a le trage ca cuo mica grebluta, fie pentru aFIG. 13.racai coaja ce eventual sar formaPra§itoare, ex-tirpatoare. pe pamant din stropit.FIG. 14.Transplantorsaudeplantator.FIG. 15. Curatitor de burueniCOMPOZITIA LEGUMELOR VERZI SI USCATE.Pentru ca atat amatorii cat toti cititorii sa alba cu-nostinta despre partile hranitoare din care se compunlegumele, dau aci doua tablouri dupe care usor se poateconduce cineva.www.dacoromanica.ro
  21. 21. PRINCIPII DE GRAM:CARTE 23Compozitia legumelor verzi (proaspete).MARULE VARZA FASOLE MAZARE CARTOFIApa 95,-, 93,0 91,0 7.5,5 75,0Lemnoase 90 4, -,J 9,-, 1,Gluten . . . .1,Amidon (Scrobeala) . 4,0 19,1ZahAr 0,.; O., 1,,Materii azotoase . .minerale . .1,, 0,s 1,01,1 1,4.9,191,0 1,2Pierderi 0, 1Total. . 100,0 100,0100,0 100,0100,0Compozitia legumelor uscate.AmidonMaterii azotoaseFASOLE !RITE MAZARE55,50:3,5.56025,50,524,grase 3, 9 _Lemnoase . . .3, 95 3,5Materii minerale . 3,,, 9 _ 9Apa. ..... . . . .. 9., 11,5 9.Total . 100 100,0 100.0- - 3.5. -0,-,..9 :39 --.,..www.dacoromanica.ro
  22. 22. CALENDARUL LEGUMELORPrin calendarul acesta caut pe cat va fi cu putinta, dea arata in mod cert feluritele operatiuni de gradinariece trebue sa se succedeze in cursul anului, pentru ca pro-ductiunea legumelor sa fie totdeauna din bel§ug, fara capamantul M. stea de geaba §i sa nu produca ceva.indrumarile date pentru epocile de semanat sau rasaditvor fi innaintate sau innapoiate dupa regiunile §i condi-liunile climaterice iar epocile de productiune variaza dupasol, natura, expozitie, modul, de cultura etc., de aceeavoiu lua epocile mijlocii spre a le arata in acest calendar.Vom tine socoteala ca lucrarile pamantului, curatireade burieni, vreji, cotoare etc., precum ara.tura, ogorarea§i gunoirea se fac din toamna §i pe iarna cand e geruscat fara zapada.IANUA R (Gerar).Lucrari generale. In aceasta luna de regula este frig,ger, inghet ; Vifor sau zapada, cu toate acestea sunt anicu o chma mai dulce cand ne putem deda peste zi lacateva ore de lucru, de aceea cand timpul ne va permitevom urma cu desfundatul §i aratul locului, ce nu sa facutdin luna trecuta, facem antuletele pentru a§ezarea spa-www.dacoromanica.ro
  23. 23. CALENDARUL LEGUMELOR 25ranghelului la primavara, aducem pe loc gunoaie putredece trebuesc ingropate §i amestecate cu pamantul, facemreparatiunile trebuincioase la sculele de grading, curatimSi alegem semintele bune, in fine ne preparam pentru-orice lucrare viitoare.Acei ce au straturi (paturi) calde au ocupatie in tottimpul, caci acestea cer multa ingrijire §i precautiuni, dacachina ne permite dam aer stratului, cat este soare, des-chizand geamurile de subt vant, §i le inchidem pans nuse pune bruma pe ele.Semanam Laptuci, Patrunjel, Morcovi, Praz, Asmatuc,Usturoi §i rasadim Macripl.FEBRUAR (Faur).Lucrari generale. Trebue sa ispravim toate araturile§i lucrarile ce nu am putut terming in luna trecuta, Sipe cari iarna le-a suspendat, aceasta cu atat mai mutt casa nu fim oprifi din lucru cand va incepe vegetatia, onde Cate on vremea ne va permite vom aerisi Anghena-rele prcinoind paele §i acoperindu-le cand gerul este detemut.La paturile calde acelea§i ingrijiri ca luna trecuta, se-manam, Castravefi, Ridichi, Salate de rot felul, Morcovi,Gulii mici, Spanac, Ceapa alba, Mazare, Praz §i Tomate.In grading la aer cu adapost semanatul incepe adeseacu oarecari legume ce rezista la micile ingheturi precum :Morcovii, Bobul, Usturoiul, Sparanghelul, Telina de foi,Asmatuca, Laptucile, Cibuleta, Ceapa de Ascalonia, Pa-trunjel, Praz, Mazare, Napi, etc.MARTIE (Marti§or).Lucrari generale. Luna aceasta facem primele lucrarinecesare peste an, cine nu a ogorit locul pang acum,www.dacoromanica.ro
  24. 24. 96 D. ALESSIUsa nu mai faca gradinarie CSI pier& munca i banii, lunaaceasta reclarraa toata activitatea gradinarilor. Desvelimtoate vegetalele ce au fost mowroite pe iarna, pentrua fi aparate de inghet, eu toate acestea invelim serna-naturile cu rogojini sau un strat subtire de pae de gran.sau secara, dupd ce mai intaiu am pus peste semintesuranita sau pamant negru, toate acestea deoarecein luna aceasta vanturile cunt red Si adesea cade $ibruma.Straturile calde in aceasta lung, cere rnulta suprave-ghere $i munch, deoarece adesea peste zi trebuesc urn -bnte, iar noaptea acoperite. Semanaturile din luna tre-cuta trebuesc bine ingrijite i numai cAtre sfar$itul luneidupa Blagove$tenii sa le desroperim cu desavar$ire pan-dind noptile red ca sa le aroperim din nou.In luna aceasta mai semanam in straturile calde : Pa-tlagele rosii si vinete, Morcovi, Tana, Cicoare, Varza alba$i de Bruxela, Conopida, Pepeni, Ridichi, Castravefi Sialtele ; iar pe langa adapoaste, ziduri, garduri, etc., se-manam, Patrunjel, Sparanghel, Salata, Verzele, Ridichiilede vara i toamna, Postarnac, etc.La aer in grading semanam, Usturoiul, Cepele deorice fel, Morcovii, Verzele, Salatele, Spanacul, Cresonul,Fragile, Bobul, Lintea, Mazare, Tarhonul, Ridichiile, Fa-solea, etc.APRILIE (Prier),Lucrari generale, Urmam cu lucrarile ce nu am pututisprAvi in luna ce a trecut, Si cum nu avem a ne maiteme de bruma sau raceli prea mari, facem semanaturide tot felul.Pra$im plivim semanaturile, punetn pae printre ra-saduri $i peste semanaturi ca sa le ferim de ar$ita soa-putinasiwww.dacoromanica.ro
  25. 25. CALENDARUL LEGC31ELOR 27relui jar de va fi nevoe de udat, stropim peste zi numai,deoarece noptile sunt Inca reci.RAsadim din plante ce avem in straturile calde ca Pe-peni, Castraveti, Dovleci, Verze, Patlagele ro§ii §i vi-nete, Anghenare din copii.In grAdina pe loc urmdm cu pusul Cartofilor, semanAmConopidele, Verzele Guliile, Faso le, Mazare, Bob, Mor-covi, Ridichi, Spanac, Salate, Telina, Patrunjel, Asmatuc,Creson, Macri§, Praz, Scorsonera, Cimbru, Cepe diferite,Pepeni diferiti, Fragi, Sfecle, Soia, Linte, Postarnac, etc.MAIU (Florar).Lucrari generale. In lung aceasta operatiunile in gra-dina de legume sunt numeroase §i variate, gradinarul arenevoe de toata activitatea sa, deoarece fiecare colti§or degradina, reclama ingrijirile sale. Sapatul pra§itul, plivitul,rasaditul §i altele sunt ocupatiuni zilnice de mare impor-tanta ce nu mai dau ragaz. Udatul §i stropitul au §i ele par-tea lor activa in aceasta luny mai ales cand este secetoasa.Unde primele recolte sau luat, ca ridichi §i salate, ingraba preparam local pentru ca sa primeasca alte zar-zavaturi pentru vara.Luna aceasta este toata a rasadurilor de tot felul delegume, precum §i a semanatului, pentru ca sa avemculturi sustinute la legumele cu viata scurtA. Anghenaredin copcii, Sfecle, Morcovi, Telina, PlItrunjel, Ciuperci inbeciuri, Salate de orice neam, Varza de tot soiul, Gulii,Castraveti, Dovlecei, Spanac, Tarhon (buta§i), Linte, Pe-peni, Asmatuc, Praz, Ridichi §i Cartofi.IUNIE (Cire§ar).Lucrari generale. Intretinein curatenia locului prinsapat, prti§ila §i plivit, fard a ne lasa de udat sau stro-www.dacoromanica.ro
  26. 26. 28 D. ALKSSIUpit cand timpul este uscat sau secetos, vanam §oarecii§i insectele nefolositoare.In luna aceasta putem trece fara a mai face straturicalde deoarece totul reu§e§te afard la aer liber.Rasadim Pepenii, Verzele, Patlagelele, Salatele, etc., cemai avem prin straturile calde. Mai semanam pe lo-curile ce raman goale prin productia altor legumetimpurii. Sfecle, Morcovi, Tana, Patrunjel, Varza detot felul, Creson, Spanac, Macri§, Asmatuc, Praz, Ridichide iarna, Salate de orice neam.Pe alta parte adunam primele seminte de Astnatuc,Creson, Unti*or, Laptuci, Ridichi de luna, etc.I U L 1E (Cuptor).Lucrarile generale. Sunt acelea§i ca in luna trecuta,indoind in supraveghere ingrijirile, deoarece fiecare col-tivr de gradina are deopotriva importanta §i reclamasolicitutidinea gradinarului.Locurile ce ne raman goale le sapam cu cazmaua(harletup le greblam maruntind pilmantul bine §i rasa-dim pe ele Varza, Conopidele, Varza de Bruxela, Cicoarea,Scarola. Mai facem ultimile semanaturi de Morcovi, Lap-tuci, Gulii, Ridichi de hla, Asmatuc, etc. Adunam se-minte de Macri§, Spanac, Varza, Mazare, Fasole, Scor-sonera i altele.In vremurile calde udam catre seara §i dimineata nu-mai, cat se poate de mult, iar legumele plapande leumbrim cu rogojini spre a le feri de ar§ita soarelui.AUGUST (Gustar).Lucrari generale. in luna aceasta, ca §i in celedoua trecute reclama din partea gradinarului toata acti-vitatea sa, cu semanatul, ingrijirile §i udatul neprestan §isSiwww.dacoromanica.ro
  27. 27. CALENDARUL LEGUAIELOR 29pe rand la toate legumele, pe dcoparte recolteazd iar pede alta Inca seamana, legume ce se pot produce pansin 40 zile.SemAndm Untior, Spanac, Gulii, Asmatuc, Ridichi delung, Laptuci, etc.Recoltdm semintele dela Morcovii timpurii, LAptuci,CeapA, Mazdre, Faso le, Asmatuc, Praz, Pastarnac, PA-trunjel, etc.SEPTEMVRIE (Viniceriu sau Rapciune).Lucrari generale. Cam Incep a se imputina, caci anulhorticol se apropie de sfar§it, iar grijile de intretinerecere mai puling muncd. Udatul §i stropitul se face mairar i numai dimineata, din pricing ca noptile sunt mairdcoroase §i umede. In schimb am ajuns in adevdratalung a recoltelor, semintele sunt coapte sau aproape safie, deci trebue sa ne gandim a le culege pang nu serisipesc. Mai facem o mica reparatie la paturile calde,cari sd" fie gata cand se apropie vremurile reci. DacA seapropie bruma invelim seara Ldptucile §i legumele pia"-pande.Recoltdm semintele de Cicoare, Telina, Sfecle, Varza, etc.OCTOMVRIE (Brumarel).Lucrari generale. incepem ogoarele arandu-le adanc,facem modificdrile de introdus in dispozitia grAdinei, re-coltam semintele ultimele legume destinate pentruiarna, pe cari le a§ezam in beciuri sau bordeie. Scoatemdin pamant orice raddcini de legume ce sunt destinatesa ne producd seminfe in anul urmator §i le a§ezam cugrije la beciuri invelindu-le cu nisip uscat sau in lipsd §icu pamant sfaramat (tdrand) uscat.Luna aceasta incep a lucra in paturile calde cu geamlacwww.dacoromanica.ro
  28. 28. 30 D. A LES SILTunde semdndm, Marule, Scarole, Ridichi de lurid, etc.,iar pe vreme rece si brumoaad acoperim paturile pestegeamlac cu rogojini, grddinarul dibaci isi tese el singurin luna aceasta rogojini de papurd, sau pae de gramungi, on de secard, astfel sd le aiba gata la nevoe.NOEMVRIE (Brumur).Lucrari generale. Urmdm cu artiturile desfundandpdmantul, gunoim locurile ce ni se par sarace, pe radd-cinile de anghenare punem pae mosoroindu-le cu pdmant.La paturile calde dam aer cand e cald gall pentru calegumele sa fie mai viguroase, dacd yin geruri marlpunem (baligar) gunoi in jurul paturilor calde pentu casa tinem o caldurd relativd, cu mdrirea frigului grana-dim si gunoiul tot mai mult indltand ca pe gard, astfelca sh, formeze un adapost sigur. Facem o revizie zarza-vatului din beciuri sa vedem starea lui, stt nu fie preacald sau prea multa umezeald, punem curse la soarecidacd sunt.Luna aceasta nu se seamana nimic afard, nici in stra-turile calde, numai gradinarii cu dare de many ce auserre incalzite cu aburi ca la florari, insd legumeleacestea sunt foarte scumpe din cauza combustibiluluicare aduce maxi cheltueli si folos putin.DECEMVRIE (Undt-ea).Lucrari generale. Nu prea avem in luna aceasta,daca. iarna mai zdboveste, cine nu a arat sari are acumgrddina, ca pdmantul sa degere si sa se marunteascdbine de geruri. Caram mereu la gunoaie putrezite sineputrezite pe alocuri, le intindem deasupra piimantultiicat de potrivit voim si le ingropam prin amestecarecu plugul sau cultivatorii.www.dacoromanica.ro
  29. 29. CALES DAR CIL LEG U MELO R 31GrAdinarii harnici se vor indeletnici cu tot felul delucrAri, vor revizui semintele sA vadA in ce stare sepastreaza, ceie ce vor parea urnede se vor mai uscape langd sobA, brazdele de Patrunjel, Macris, Tarhon,Leustean, se vor acoperi cu gunoi, spre a nu degera.www.dacoromanica.ro
  30. 30. ANGHENAREA(CYNARA CARDURCULUS)Se crede cA aceasta planta comestibilA, este o deri-vatiune din scaetii salbateci, pe care i vedetn crescandde sine in marl cantitati pe camp.Anghenarea este o planta cu indelungat timp de ye-getatie, care prin raclacinele sale subterane, ocupa unmare volum. Ea face anual niste foi lungi de 1 in-pana la 1 m.,50, de un verde albicios pe deasupra, carer ece la un alb linos dedesubt, din cauza pArului celacopera.Aceste foi sunt profund crestate la plantele adulte, cumutt mai putin sau de loc la crescAturile tinere. La tipulsalbatec, crestaturile sunt terminate prin tepe mici vul-nerante. Din centrul foilor se radicA primAvara o rami-ficatie robusta, purtand cateva capitule laterale si unulterminal (fig. 16). Aceste capitule devin foarte voluminoasein anghenarea cultivate, care constitue partea comestibild.Florile sunt de un albastru azuriu, el da nastere la(fructe) seminte cenusii vargate, de un castaniu roscat.Durata germinative a semintelor este de opt ani, iaraceia a incoltirei semintelor de zece zile.ConsumAm la anaghenare miezul in floritor si solziwww.dacoromanica.ro
  31. 31. ANGHENAREA 33care devin foarte carnoi §i desvoltati in varietatile de cul-ture, basele carnoase de asemenea se consume.Cateodata putem albi foile, atunci consumam nervuraprincipals intocmai ca mezul infloritor.Varietati culturale sunt multe, dar numai urmatoarelese Intrebuinteaza cudeosebire anume :Anghenarea camus.Fructul este larg §iscurt, solzii verde in-chis sau cu oarecaredungi violete sunt o-primati §i formeaza uncap in forma lunguiata.ALeasa varietate se re-cornanda din cauza pre-cocitatii sale, consu-mandu-se marl canti-tati din aceasta specie.(fig. 17).FIG. 16. Tulpina de anghenare.Anghenarea verde. Planta viguroasa Si rustics, estecea mai stimata pentru marile culturi. Se recomandapentru marea desvoltare a capitulelor sale §i abondentacarnoasa a receptaculului sau. Solzii sunt verzi, ascutitigi divergenfi, ceeace cid fructului un aspect sbarlit (fig. 18).Cultura. Anghenarea este o plants putin exigenta, careposte la rigoare sa se acomodeze cu orice teren, cu toateca numai in teren gras §i umed da bune §i frumoaseproduse. In pamant gras, dar nu indestul de umed, cre-terea sa se opre5te de timpuriu, neputand could pe o§iwww.dacoromanica.ro
  32. 32. 34 D. AL ESS1Uproductiune prelungita care din contra, este suficientacand solul are umezeala. Pamanturile silico-argiloase siargilo-calcaroase ii convin foarte bine, dar nu trebue sase piarza din vedere aceasta dubla exigenta a anghenarei,care resuma toata cultura, si care este relativ la ingra-§aminte si apa, necesare in timpul vegetatiunei.Cu toate acestea nu trebue ca umezeala sa fie stata-toare, din cauza ca produsele sar conserva cu greutatepentru iarna. In practica anghenarea se inmulteste rarprin mijlocul semintelor, care au indoitul inconvenient dea da produse tarzii §i adesea nesigure. Mare numar dintinerii indivizi, esiti din seminte autendinta a reveni la tipul primitiv, deaceia este necesar de a le alege cubagare de seams.Cea mai bung procedare de urmateste, de a lira ramificatiile sau cres-FIG. 17. Anghenarecaturile tulpinei, lastarii primavara,§i a ii plants sub forma de buturi ;aceasta procedare da rezultate maisatisfacatoare decat semintele, dar cum in multe cir-cumstante, nu avem radacini sau tulpine vechi sufi-ciente, pentru a putea obtine lastari in mari cantitati, inacest cas suntem obligati a recurge la seminte, care inconsecinta trebue examinate cu atentiune.Samanta la care suntem nevoti a recurge, in cas candvoim sa stabilim o mare plantatiune, sau chiar cand ge-rurile unei ierni riguroase distrug vechile plantatiuni,metoda se practica in trei moduri diferite, pe care levoiu descrie aci dupa ordinul de merit.Cea mai buns procedare si care sa des rezultate mairepezi, consists in a construi in luna Martie pe la juma-tate, un strat de gunoi putred, deasupra Iocului pe carecamus.ewww.dacoromanica.ro
  33. 33. ANGHENAREA 33it semanam dupd o luna in randuri departate de 8""-Dupd aceia acoperim samanta cu un strat de pamant deun centimetru grosime, stropind usor, pentru a inlesniincoltirea, care nu se produce decat dupd vre-o zece zile.and planta sa saltat bine si are cateva foi procedamla o pliveala, care are de scop a hisa o distanta intreradacini, de cativa centimetri pe linie. Desvoltarea plan-telor se activeaza udand mai des,Pe la jurnatatea lunei Maiu, mi-cile tulpine de anghenare posedadeja cateva foi bine desvoltate, inacest cas, plantele fiind robuste, in-cepem a le rdsddi, se intampld insa,ca in anii mai racorosi aceasta ra-sadeald sa se face in luna Iuniesau Iu lie.Terenul destinat a primi aceastaplanta, dupd ce sa gunoit bine,trebue sal sdpam adanc, sau sal aram, dace este vorbade o culture mai intinsd. Solul trebue sa fie bine ame-stecat cu gunoiul, bine maruntit greblat, dupa aceiase indrepteazd locul, tragandu-se linii departate de 90eln ,in tot sensul, dupa care procedam la plantatiune. Tere-nul astfel lucrat, scoatem anghenarea cultivate in scoalacu oarecari precauliuni, spre a evita ruperile de radacinisau foi. E stiut insa ca dela aceasta epoch, planta esteinzestrata cu o radacina lunge, care creste in jos, o teemastfel ca planta sa produce radacini laterale, care in-multindu-se vor grab si desvolta inflorirea anghenarei.Rasadirea se va face cu cea mai mare bagare de seamaposibila. Dupd rasadire este necesar de a se stropi cu apepentru a inlesni vegetatiunea.Alt procedeu mai simplu este de a semana in pamantFIG. 18. Anghenareverde.,tlwww.dacoromanica.ro
  34. 34. 36 D. ALL.SSJUsamanta in curentul lunei Aprilie, ele trebuesc puce rarsau !a distanta de 10cm., in tot sensul, udam, spre a grabirasarirea, care cu toate acestea nu are loc mai curandca la treizeci zile dupa semanat. Cand planta este destulde forte, o rasadim ca mai nainte, avand grije de a taiLradacina cea lunga si daca este posibil transplantarea sase faca cu pamantul din jurul radacinei. Anghenarea su-pusa la aceasta procedare infloreste rare on in primulan, pe cat timp aceasta inflorire este de regula in prece-dentul sistem.In fine, pentru a evita transplantarea, care clupa cumam aratat, nu prezinta decat semanarn anghe-narea direct pe loc. Se face pentru aceasta parchete deteren, semanand pe ele la distanta. de 90c, in tot sensul,semanand in fiecare cuib cinci pima la case graunte. Acestsemanat se face in lunile Aprilie sau Maiu. Dupa cc plan-tele au rasarit, lasam pe cel mai viguros smulgandu-serestul. Aceasta procedare are inlesnirea de a se intre-buinta putin lucru, iar din contra are inconvenientul dea nu produce in primul an. Cu toate acestea oricand ci-neva ar fi silit a recurge la semanat, acesta este procedeutcel mai lesnicios, adica inmultirea pe loc.Oricare ar fi modul de semanat ce sa ales, vom vedeaun numar invariabil de anghenare cite din samanta.care sa aiba rod. Acestea trebuesc distruse, deoarecereprezinta plante degenerate; de aceia, alegerea trebuesa fie indreptata in primul an, asupra plantelor, ce voravea mai putine ramificatii i desmostenite de rod.Planta si dacd sau nu a produs flori, e bine ca toamnacand vin primele raceli, a be garantit in contra inghetului,pentru aceasta catre finele lunei Octomvrie, them estre-mitatea foilor mari, reunind in urma cele ce raman prino legatura, mosoroind astfel tulpina cu pamant bunt din.dificulttiti,§iwww.dacoromanica.ro
  35. 35. ANUTIENAREA 37prejur. Lsam pang se mai racoreste vremea, acoperindin urma foile de deasupra mosoroiului cu pae, servin-du-ne adesea pentru aceasta, fie de foi, fie de asternutulde pae rams dela vite, care se raspandeste pe deasupraanghenarei. In timpul ernei daca vremea se indulceste,este bine de ale descoperi, dar trebuesc invelite din noudaca timpul se aspreste. Pe la sfarsitul lunei Martie, ge-rurile ne mai fiind de temut, putem lua definitiv paele,FIG. Anghenarea moproita.care le vom scoate dupa loc; iar de vor fi foi, se vorriispandi prin plantafiune, spre ale amesteca cu terenulprin tin sapat care are de scop de a usury planta la ra-ciacina precum si de a nivela locul.Indata dupa aceasta operafiune raspandim gunoiulputred pe deasupra pamantului lucrat, care cu o a douasapa se ingroapii.La o lung dupa aceasta lucrare, anghenarea luandu-sivegetafiunea, formeaza astfel un mare tufis de verde*,caruia i se face o operatic, smulghndu-i crescaturile. Dacaacest timp observam ca a devenit o tulpina de anghe-flare ; vedem ca trunchiul principal a produs ramificafii,.-a-T-V1.,/.17-4-.,,.._.,--..., .s-c-§1v75.g,,_f.e,s5.... ....0V- P* Le.-4,...4,,,,,_-4-.",,,,.... -LI. -lawww.dacoromanica.ro
  36. 36. 38 D ALESSIUcare pleaca din rizomul subteran i carora li se da nu-mele de lastari sau frati. Daca le-am Asa pe toate laaceiasi tulpina, ar rezulta atatea ramuri aeriene ce ar pro-duce capitule, care fiind in prea mare numar pe aceiasi tul-pina, volumul for ar fi micsi prin urmare de o valoare nuld.Pliveala de crescaturi are de scop de a rupe toate ace-stea ramuri suplimentare, in fine de a nu lash decat douibuturi principali vigurosi, obtinand astfel capete de anghe-nare bine desvoltate. Aceasta operatie, dupa cum amspus, se face in cursul lunei Aprilie, care sa fie executatacu mare ingrijire, deoarece de ea depinde recolta maimult sau mai putin frumoasa ce vom obtine in acel an.Cand momentul practicei soseste, prin mijlocul sapeidesfacem baza anghenarei, in urma cu un cutit in formade mistrie, curatim toate crescaturile cele slabe, pentrua nu lash decat doua, cele mai viguroase, acestea nuse aleg numai din cei mai tari, dar si din acei ce vorfi mai jos de rizom. Toate crescaturile ce le vomvor trebui sa ridice cu ele o bucata de radacina pe carea luat nastere, fad. ca cu aceasta sa faca vre-un rantulpinei, terminam operatiunea aplanand terenul si tragand putin pamant asupra ranilor facute cu cutitul.Crescaturile scoase vor servi la inmultirea plantei prinrasadire.Multiplicarea prin crescaturi sau lastari. Acest modde inmultire ofera marl avantagii asupra semintelor,este eel mai repede, dand rezultate satisfacatoare chiarin primul an, reproducand cu fidelitate varietatile maiinainte cultivate, pe cat timp prin seminte, dupa cumam vazut, riscam de a vedea tulpine revenind la stareafor de salbaticie, fiind chiar cu mult mai economic princrescaturi necerand chiar nici o ingrijire speciala.tdia,www.dacoromanica.ro
  37. 37. ANGHENAREA 39Crescdturile destinate la inmultirea anghenarei vor fialese din acelea, adesea in numar de opt sau zece, ce seis dela fiecare tulpina.Alegerea se va indrepta asupra acelora, ce vor aveao raddeina sau fragment din tulpina veche §i care intot cazul vor avea oramurd bine facutapur-land trei sau patru foi Acel putin, celelalte fiindaruncate ca prea slabei neprezentand nici ogarantie d e prins. Inplantafiune rasadimcrescaturile in terenbine gunoit Si sapat a-danc. Liniile se vortrage la distanfa de80c13 pana la un metruin tot sensul, dupd pro -ducfiunea solului; fiindcunoscut ca terenul FIG. 20. Crescatura sau lastar defiind gras, anghenareacre§te cu vigoare, de-venind necesar, de a lash un spafiu mai mare intredansele ca in cazul invers. La acei4 distanta ce dominaintre linii, se ritsad@sc crescaturile cloud cate doud,sand astfel intre ele o distanta de 25 cm. in acest modsuntem siguri a avea o plantatie bine garnisitd, dace esteposibil se uda fiecare rasad in parte.Rasadirea este asigurata cand plantafiunea este faunacu grije, intrebuintand creschturi viguroase, carora nuli sa lasat timpul de a se vesteji §i care sunt prevazutecu un talon purtand cateva radacini (fig. 20).anghenare.L;viu,PN,.la-tiNr/7.-www.dacoromanica.ro
  38. 38. 40 D. ALESSIUIndata ce plantele incep a cre§te, se da cloud sape intimpul verei, pe la sfar§itul lunei lui August vedemaparand cateva capitule de anghenare ce se vor recolta.Toamna urmam cu anghenarea din crescaturi intocmaica cu cele din seminte, taind de jos toate ramurile cevor avea capitole. Iarna o va trece in conditiunile pe carele-am aratat, iridata ce primavara va sosi le vom des-gropa §i le vom plivi. In unele gradini se procede laplivitul crescaturilor toamna, obtinand astfel in primavaratulpine viguroase, care negreit infloresc mai de tirnpuriu.Se recomanda asemenea de a intrebuinta ca plant ramu-rile ce au avut rod, taindu-le in fata paniantului ; ingri-jite astfel cresc din nou, constituind o planta cu deo-sebire robusta in acest mod.Al doilea an de cultura. Oricare ar fi cultura cesa urmat, fie ca ar fi prepus sau nu, in toamna ce ur-meaza dupd plantatiune ; al doilea an insa, recolta va fiabondenta. Sub climatul nostru capitulele incep a aparepe la inceputul lunei lui Iulie, fiecare trunchiu va producede obiceiu o anghenare principala sau cap §i cloud sautrei laterale, ce se numesc latura§i. Fiecare tufa, am spus,se compune de regula din cloud tulpine la care se con-serval doua crescaturi de fiecare, astfel ca o tufa poateproduce patru capete §i opt laturai, se poate intamplainsa ca din crescaturi sa lipseasca vre-unul sau doui,atunci productiunea ar fi redusa la jumatate.Recolta se face atunci cand capitulele sunt pe deplindesvoltate, dar mai inainte de a se gati de inflorit, ceeacese anunta prin faptul ca solzii de deasupra incep a sedeschide, lasand astfel sa se vada mijlocul care esteviolet. Laturasii trebue recoltati mai tineri decat capetelewww.dacoromanica.ro
  39. 39. ANGHENAREA 41dcoarece unii le consul-oh crude, fiind necesar ca pentruacest usagiu sa fie foarte fragede.Cand cultura sa terminat, se tae toate ramurile dinfata pamantului luandu-se astfel cracile uscate, terenuldupa aceasta operatie este cu totul desert, procedand inurma la on sapat radical, spre a se desface phmantulce a fost calcat in timpul recoltei. Nu mult dupa aceastavedem foile crescand dupa cum am aratat, procedandin urma toamna dupd cum am aratat mai sus.0 plantatie de anghenare se sustine patru ani deaceia e bine ca dela al treilea an sa se inceapa o nounplantatiune spre a nu suferi lipsa, avand in acest modrecolta sustinuta in totdeauna.Pentru a obtine seminte care sh dea bune rezultate,va trebui in primavara a alege tulpine ce poarta capetemai desvoltate, suprimand laturasii spre a nu !Asa decal,capul principal. Cand florile incep a se scutura, themcapitulele spre a recolta samanta a chrei durata gerrm-.nativa este de opt Ana la zece ani.§iwww.dacoromanica.ro
  40. 40. ARDEIUL(CAPSICUM ANNUUM)Ardeiul are mai multe forme si varietdti, se crede caorigina lui este din America de sud, cultura lui este cutotul moderma.Aceasta planta, de si salbateca in Cara sa de origind,totusi la not se cultiva anual. Inaltimea plantei variazaintre 50 si 80cm., are foile lucioase, lunguefe si dispusein mod alternativ. Florile au corola alba rotata, fructelece le succede sunt verzi in etatea for Canard, devenindde un rosu aprins in starea lor adulta sau de un galbenrosu. La acest moment au un gust dulceag si aromaticsau iufi, semintele sunt galbene, pdstrandu-si facultatilelor germinative patru la sapte ani, iar timpul de in-coltire find de opt zile.Fructul se intrebuinteaza sau verde sau copt, obici-nuindu-se mult in conserve de castravefi cu otet, gAtiti camancare sau in loc de salatd, se mai intrebuinteazd deasemenea pisat la mancari si la conserve de cdrnuricrude.Efectele ardeiului pisat se revarsa asupra ficatului,facandu-i bine, frigurile intermitente si palustre precum siracelile dispar cu desavarsire prin intrebuintarea ardeiuluiwww.dacoromanica.ro
  41. 41. ARDEIUL 43TOW pisat, care ar fi de dorit sa nu lipseasca din nicio casa dela masa.Varietatile cu fructul micarzator pe cand cei cu rodulmare cumuli sunt lipsiti deiuteala ceeace constitue o par-ticularitate de observat, cagustul arziltor al acestorfructe este in v ers desvol-tarei lor.Varietatile lui sunt nume-roase, de aceia nu voiu de-scrie aci decat unele varietatiprincipale, reprezentandform a si derivatiunile lor.Ardeii se pot diviza in cloudcategorii adica : intaiu ardeiFIG 22. Ardei lung iute.salata cand sunt vcrzi,Mai exista din aceastaiar altele galbene.au gustul foarte iute §isz-v4fA", .3... ,FIG 21 Ardei verde patrat.iuti, al doilea ardei rotunzidulci, acest:a sunt tipurileprincipale. Oarecare varietatise cultiva ca ornament in gra-dini, cu care se fac frumoasemasivuri sau borduri.Ardeiul rotund sau patrat(Rasa tarzie) (fig. 23). plantarobusta, avant fructul nere-gulat, gros, carnos §i volu-minos, marcat de dungi pro-funde, gustul lor este dul-ceag si se intrebuinteaza ca_iar rosii copti bine, se face bulion..specie subvarietati cu fructul roviA4.1www.dacoromanica.ro
  42. 42. 44 D. ALPSSITTArdeiul lung care in general este lute, e varietatea ceamai raspandita, avand fructul in suspensiune si de o lun-gime de 10 pans la 12cm- (fig. 22).Ardeiu in forma de patlagica (ciu§ca). Tulpina, pitic5timpurie, de rasa bung, at carui nume arata forma cuindestulare (fig. 23). Se intrebuinteaza cand sunt binecopti. De un ro§u aprins, la maturitate, au gust dulceag,in urma lute, se intrebuinteaza mai ales ca podoaba inmuraturi.Ardeiulgras galben.(fig. 24). Fruc-tul Bros, car-nos", dulce, gal-ben roscat, va-rietate bung desalata.FIG 23. Ardeiu rotund (ciuFA)Cultura.Pentru a produce, ardeii trebuesc semanati de timpuriuin balegar, fall care productiunea for ar deveni tarzie, neavand astfel timpul de a se coace inainte sd caza brumainceapa racelile de care sunt foarte simtitori.Semanatul se face in Martie pe gunoiu (balegar) si laadapost de Nord sau subt straturi calde in lipsa acestoraacoperim locul in timpul noptei cu rogojini, inconjuratfiind de un gard inalt de stuf. Indata ce planta are cloudsau trei foi, o rasadim la distanta de 35 em- in tot sensul,aceasta operatie se face pe la inceputul lunei Maiu.Fruct condimentar cu savura lute (ardeiata) la anumitcvarietati. Ardeii grad se iutrebuinteaza ca leg uma subforma de salata.§i sawww.dacoromanica.ro
  43. 43. ARDEIU 1. 45Ardeiul pe langa caldura sere o udatura repetatd, caretrebue sd fie pe cat de abondenta dupd. rasadire §i pevara sau la timp secetos. Acest mod de culturd se aplicain general la toti ardeii, pentru a obtine fructe frumoasei bune, e bine de a nu se lasadeck panala doisprezece ardei detulpina, suprimand astfel prin M-ere numdrul cc it va avea maimolt.Daca voim sa obtinem semintebune, trebue chiar dela inceputulfructificatiunei, a se alege plantelece poarta cele mai frumoase fructe FIG 24. Ardei grits§i de a nu lasa deck patru sau galben.cinci din cele mai desvoltate. andfructele au luat o coloare ro§ie vie Si credem ca sunt binecoapte, le deschidem spre a extrage semintele, pe carele spalam puindu-le in urma la umbra, spre a se usca,inainte de a le pune in saci. Ardeiul este foarte escitant,de aceia e bine sa ne pdzim de al intrebuinta in prey:marl cantitati, oamenilor nerv4 nu le este permis dea intrebuinta ardeiul de loc."0)www.dacoromanica.ro
  44. 44. ASMATUICA(SCANDIX CEREFOLIUM)Aceasta plants sa consinderat mutt timp ca indigene,deoarece de multe on o vedem in stare salbatica pecamp. Aceasta nu este de mirare, deoarece cultura ei da-teaza de mult timp, fiind mai mult sau mai putin intinsa,chiar de pe la inceputul erei crestine. Adeva.rata saorigins se crede a fi Turcia de Asia.Asmatuica, pe care o cultivam, are foile foarte descom-puse, crestate, cu colturi in forma de limbi. Tulpina, carela maturitate are o inaltime de 5007., se terming prinniste flori albe, chrora le succede fructe lungi, ascutiteimpreunate cate cloud ; neavand innauntru for deck cateo samanta fiecare. Aceste fructe nu se desfac, deci elese considers ca samanta.Varietatile acestei plante, deli de o culturafoarte antics,insa nu sa inmultit: astfel ca putem distinge doua formediferite : adica asmatuica comund, care corespunde tipuluidespre care am vorbit si care se eultiva in general ;asmatuica ere*, aceasta varietate seamana mult cu mus-chiul arborilor, fiind de un efect mutt mai impodobitordecat cel comun, astfel foile lui pot servi ca garniturela mancari fiind mai anevoie de gasit.Foile acestei plante se intrebuinteaza ca salata, sau desisiwww.dacoromanica.ro
  45. 45. ASMATUIOA 47multe on in mancari. De observat este ca in Rusia siPolonia aceasta plants este necunoscuta. Foile au un mirosfoarte fin si placut, mult aromatisate, luat cu esces pro-duce iritatiuni si nervositate.Cultura. Asmatuica se poate semana aproape in totcursul anulueste necesar de asemana cat de a-desea, pentru aavea in totdeaunao recolta noun si 111abondenta. Unpamant gras, ade-sea udat si la um-bra, sunt necesa-re acestei plante,se seam and in FIG. 25. Asmatuica creata.randuri departatede 20cm., sau risipit cu mina.Semanat in toamna, in luna Noemvrie, petrece iarnafoarte bine, dand loc cu modul acesta la o cultura maideasa, adica mai multe recolte succesive, pc cat timp acelde primavara si vara, nu poate fi recoltat decat odata, ne-avand timpul de a inflori. Pentru a nu fi lipsit de recoltaniciodata, se poate face in fiecare lima° loud semanatura.Recoltam dela trei la cease saptamani dupa cc am semanat.Semintele sunt de preferat acele dela plantele semanatedin toamna. Pentru a obline o recolta mai desvoltata, seresiidesc acele plante ce vor fi mai stufoase. Semanaturase face adanc, deoarece samanta intrebuinteaza zecepand la optsprezece zile pentru rasarire, conservandu-sifacultafile for germinative unu pana la doi ani./F airywww.dacoromanica.ro
  46. 46. ASMATUCA TUBEROASA(CHAROPHILUM BULBOSUM)Se caracteriseaza prin foile sale descompuse, raddcina_este umflata Si carnoasa, avand multi asemanare cumorcovul, putin mai mica §i de o coloare negricioasa..In primavara anului al doilea innaltimea plantei ajungepand la lin-, 50, fructul se radica in cinci parti longitudinaleconsiderAndu-se ca seminte se seamand astfel.Radacinele a caror carne este alba Si fermi, is dupagatire un gust delicat, care face in general o mancarecantata.Cultura. Se immulte§te adesea din seminte, dar cumacestea perd curand facultatile for germinative dupa ma-turitate, este necesar de a be sernana indata toamna, inpamdnt sanatos, sau pastrandu-le Wind la primavara, sema-nandu-le astfel in straturi. Aceasta operatie consista in apune intrun ghiveciu un rand de nisip, unul de serninte,dam nu ca sa fie uncle peste allele, puind in urma iarasjun strat de nisip ; urmand tot astfel Wand ce se va umpleaghiveciul, acoperim in urina cu geam, ca prin accst mijlocsa fie inchis hermetic, sere a nu permite insectelcr §irozatoarelor de a se introduce, de aceia astupam §i gaurawww.dacoromanica.ro
  47. 47. ASMATUCA TUBEROASA 49din fundul ghiveciului. Samanta astfel preparata se in-groapA in pamant la o adancime de 10 cm-Cel mai mare interes este de a urma aceasta prac-ticA, decat de a semanA in toamna, deoarece terenulnu se ocupd de geaba, neriscand Inca ca semintele sä fiemancate de insecte. Se rasadeste primavara.In timpul verei pamantul trebue sa fie totdeauna umedsi bine plivit. Pe la sfarsitul luneiJulie foile ingalberlesc, in urma us-candu-se ; atunci recolta trebue fh-cuta, radacinele smulse se lasa ca-teva ore la soare, luadu-le in urmaspre a le pune in pimnita sau bor-deiu, unde se conserve foarte binepana primavara.Pentru a recolta semintele, se alege dincinele, care se pun deoparte in nisip inFIG. 26. Asmatuctuberostoamnatimpul ernei.Primavara se rasadesc din nou la distanfa de 70em. intot sensul, lasandu le astfel pana la inflorire. Indatrt dupafructificare incep a ingalbeni, atunci se tae si se urmeazacu samanta dupd cum am spur. Samanta isi pastreazafacultatile germinative in mijlociu trei ani, iar in extrem.ease ani.7.44.-rada-www.dacoromanica.ro
  48. 48. BAMUL(HIBISCUS ESCULENTUS)Origina acestei plante se crede a fi din Indii, ea estefoarte putin cultivate din cauza secrefiunilor baloasece lase fructul prin fertullui. Bamul este o plantsaproape necunoscuta in Occident.Foile for au forma palmei, avand cinci despartituri,crestate adanc, ele sunt asezate in mod divergenti pe ra-murile tulpinei, care de asemenea cresc in mod nere-gulat. Fiecare nervurd principald a foilor, formeaza ocoada acestora, care impreuna cu foile si fructul si curamurile sunt acoperite de niste peri mici teposi, lasandun miros gretos la cea mai mica atingere.Foile, de coloare galbena-roseate, au forma fructuluiaruia ii dau nastere, acesta de forma lungueata, devineparos in starea lui adults.Bamele se consume cand sunt tinere in diferiteasemenea se mai conserve cand sunt mici in otetsau in§irate pe sfoard si uscate dupa ce an suferit oare-care preparatiune. Indata ce ajung la maturitate nu maisunt bune de consumat, deoarece semintelc confiuuteIn fruct devin tari; iar partea carnoasa a fructului de-vine atoasa §i tare.Varietati nu exists, deoarece cultura for este foarteino-duri,www.dacoromanica.ro
  49. 49. 51Testransa, cand fructul se ingalbeneste putin toamna,procedam la scoaterea semintelor, a caror culoare estecastaniu-roscata, facultatile for germinative se conservadoi pans la trei ani, iar timpul ce intrebuinteazd pentruincoltire este de opt zile.Cultura. Orice teren convine acestei plante chiar dacael nu ar fi gunoit. Pamantul se sap" bine si se grebleazit,dupa aceia it cdlcam cu o scan-dura lata spre a-I batatori putin se-manand in linii departate de 45 cm.in tot sensul unele de altele, acea-sta operatie se face in tuna Aprilie.Unii gradinari au obiceiul de a ra-sadi aceasta plant", pentru aceastaoperatic procedam dupa cum ur-meaza :In luna Aprilie se seamand inhrazde, iar dupa r a s ii ri r e, candplanta are ciiteva foi, adica in lunaMaiu, procedam la rasildit, care se face la 45"". in totsensul, puind cite una sau cloud radacini in fiecare cuib.Dupa aceia procedam la un stropit care trebue sa fiecat se poate de abondent pentru a inlesni prinderea.Putin timp dupa aceasta planta incepe a inflori, druidtotdeodatA nastere fructului, care este bun de con-sumat numai in prima kind, moment cand se face siconservarea lui uscata insirat pe sfoara. Cand ajungela maturitate, fructul incepe a se desface, atunci in-cepem a recolta samanta care se pune in saculeti spreconservare pans la intrebuintare, ele isi perd foarterepede facultatile for germinative, de aceia trebue sa neferim de a intrebuinta samanta veche la semanat.FIG. 27. Bailie lung.BAMUI,www.dacoromanica.ro
  50. 50. BOBUL(VICIA FAR A)Originia culturei bobului se perde in inrunericul tim-purilor ; care se urea la o eoocd. prehistoric&Planta se caracterizeazd prin organele de vegetafie si;prin o tulpind robustd, lasand cateva ramificatii la baza,care se ridica in patru parti opuse, dandu-i un aspectpatrat, poarta foi compuse neperechi. Florile au formafluturatica, de coloare alba si cu o path. neagrd in mij-locul petalelor. Fructele cele succed sunt in pastai, carecresc drept sau incovoiate catre pamant, induntrul cdrorase afla boabele, variand la numAr, dar care rare-ori true-peste numdrul de opt. Acestea sunt late si ovale, preva-zute cu o piele groasa, ce se desface usor, conservandu-si,facultatile germinative cease ani, iar timpul incoltirei fiindde trei zile.Bobul se consuma cand e mic ca salata de foi, maitarziu, cand pastaile sunt tinere si bobul inch . nepro-nuntat inauntrul lor, se gaseste ca mancare in diferite-Moduri ; iar cand bobul este copt, se descopera de coajace it acopera si care nu sar puted cosuma.Desi cultivat de un timp indelungat, varietatile luilush. au ramas putine si anume: bobul cu semintele martwww.dacoromanica.ro
  51. 51. BOBUI. 53si care are o inaltime de 50cm, si bobul pitic cu se-mintele mici si rotunde.Cultura. Bobul se poate semana pe la finele lui Martieorice loc ii convine, cu toate acestea un loc argilos, caldde consistenta nisipoasa, cenusossau gunoit cu un an inainte estemai de preferat. Semintele se punin randuri departate de 40 cm §ia distanta de 15eni, ingropate inpamant la o ac:Ancime de 5C", unacite una.Prin ruperea vrejului cand e micsi fraged, usuram desvoltarea pa -iar ca ingrijire avem : sapa- FIG. 28. Bobul.lul, plivitul si mosoroitul.Pentru a grabi fructificarea, udam in timpul secetei,cresterea lui este foarte repede, devenind complecta catrefinele lunei Maiu.Recolta se face indata ce pastaile sau uscat, proce-dand la batutul for ca la fasole. Facultatea germinativedela mijlociu la extrem este dela cease la zece ani.-tAstailor,!www.dacoromanica.ro
  52. 52. BROJBIA(BRASSICA NAPUS)Brojbia este o plantA cultivatd de mult timp in Europa.La aceasta planta, partea radacinei de sus a luat o des-voltare mai mult sau mai putin mare, formand astfel Gmultime de varietati cunoscute. Partea carnoasa este co-mestibilA, ea se prelungeste adesea mai mult deasuprapamantului, intrun fel de con sau basic., colorata in di-verse moduri. Aceasta este prevazuta de cateva foi simple,mai mult sau mai putin abondente dupe varietate.Consumam brojbia coapta sau preparata sub diferiteforme.Al doilea an se ridica din mijlocul foilor, o ramurApurtand ciorchini de flori cruciforme compuse, coloratemai mult sau mai putin galben, aceste inflorescente nusunt prevAzute de bractee (foi ce acoperA florile inaintede desvoltarea lor).Fructele ce urmeaza florilor sunt siliciuri de lungimeneregulata, avand seminte rotunde, de culcare castanieroscatA, a caror facilitate germinativA este de cinci ani,iar timpul incoltirei de cinci zile.La brojbie se consumA partea carnoasa acomodata in.diferite moduri.www.dacoromanica.ro
  53. 53. 11110J1i1 55Ca once planta mult cultivate, brojbia are o multimede varietati, a caror dimensiune §i culoare variaza cacalitatile. Ea se imparte in cloud categorii ; acele ce auo radacina lunge §i acele ce din contra suntgroase §i rotunde, de o forma mai multlatareata. Asemenea distingem brojbia cenu are totdeauna aceia§i consistenta adicaunele varietati cu carnea frageta, iar altelemai tare, oferind avantagiul de a se con-FIG. 20. serve mai mull timp §i mai u§or.Brojbie cu foimici. Cultura brojbiei este foarte raspanditii,semanatul se incepe in luna Martie,pamantul intrebuintat trebuie sa fiegras, adanc lucrat §i bine maruntit lasuprafata. Semanatul se face in liniidupa care intretinem solul totdeaunaumed prin dese udaturi, obtinand inacest mod plante viguroase.Indata ce planta are doua foi afarade cotiledoane, o ra-rim, smulgand plantele,astfel ca sa lasiim spa-tiu de 20cm , in tot sen-sul intre radacini, in-data dupa aceasta pliveala, at carei scopeste de a limpezi planta, smulgem tot-deodata §i erburile rele, udand cu prisos inurma. Culturile de Primavara cer cu doe-sebire ape multa. Cam la vre-o trei luni dupe semanatse incepe recolta, de aceia unii seamana mai tarziu sprea recolta toamna, intrebuintandu-le in timpul ernei.Brojbia ca on ce leguma conserve foarte bine pe iarnain pivnite sau bordeie.FIG. 31.Brojbie lun-gareata.FIG 30. Brojbiealbs.si--., -, ..y.www.dacoromanica.ro
  54. 54. 56 D. ALESSIUPentru a recolta samanta, se culege din toamna hroj-biile mai bine facute, pe care le punem la adapost deinghet §i la loc uscat, in prirnavara lerasadim la 40enl. in tot sensul.Dace cultivam mai multe varietati, tre-buie sa avem grije sa le departam unelede altele, pentru a avea seminte curate,reprezentand custricteta varieta-tea cultivate, de-oarece semintelese hibrideaza.(incruciseaza in-tre ele) dace cultivam mai multevarietati impreun5.and ramurile sunt in.florite,pentru ca sa obtinem seminte fru-moase, teem varful ramurilor.and ramurile ce poarta siliciu-rile au ingalbenit, le teem puindu-le la umbra sa se usuce,procedand mai tarziu la batutul lor, alegand samanta. Untrunchiu sau radacina poate da pane la o suta de grameseminte, cari au facultate germinative mijlocie cinci aniiar extrema zece ani.FIG. 32.Brojbie galbenaWare*FIG. 33. Broibierotunda.-114ft%41 .+41.Tta./www.dacoromanica.ro
  55. 55. CAPSUNELE SAU FRAGI(FRAGARIA).Genul capsunelor coprinde vre-o case specii de planteerbaceie, vivace §i rustice, dand fire lungi §i drepte (sto-loni sau vite), crescaturi al caror cap sau varf se rada-cineaza, de fel capsuna creste spontanee in paduri sauprin fanete in regiunile septentrionale si temperate.Florile sunt albe, arare on galbuie, adesea poligamenectarifere, are caliciu cu cinci sepale libere, insotite deun calicul cu cinci foliole; cinci petale libere unghiulate,caduce; avand stamine in numar indefinit, grauntemicinumeroase, infipte pe fata repcetaculului, care crescanddevine carnos, colorat in rosu si care la maturitate con-stituie partea comestibila a fructului.Toate speciile indigene au foile trifoliate si foarte rarmonofile, trunchiul este subteran, dand numerosi stoloni.Capsunele tip Fragaria vesca, sau fragi de padure,este o planta scurta, vivace §i rustled, cu fir floral drept,inaltandu-se putin peste frunze, cu fructe mici rotunjite,cateodata conice Si agatate (fig. 34).In tara noastra sunt foarte multe capsune, pe margi-nile padurilor §i prin fanete, sunt foarte cautate pentru(carnea) fructul for dulce §i parfumat, se recolteaza dupawww.dacoromanica.ro
  56. 56. 58 D. ALESSIDloc, in starea lor salbatica, se poate cultiva cu mult succes,dand produse mai nobile si tot asa de gustoase.Fragile caperon. Fragaria elation. Rasa cultivatefoarte rustica, avand fructe de marime mijlocie, rotunzite,de o culoare rode aprinsA, cu un gust cu totul special,aducand putin cu a-nanasul, sau a altorfructe unde predo-mina smeura saucaisa, aproape farceseminte catre cotor.Mai sunt altevarietati obtinuteprin incrucisari saudin seminte, al carorfruct a ajuns la maxi-mul marimei lor, a-cestea produc maiputin si au nume4variate dupe cumcultivatorii au avutFIG. 34. CtiNunite tipgustul boteza creatiunile.Inmultirea. Capsunele cu sau fard vite, se reproduccu fidelitate prin seminte, samanatul se face mai muttla varietatile ce nu au vite, dela semi* obtinem tot-deauna plante mai robuste roditoare.Semanatul. Semintele se recolteaza totdeauna din celemai frumoase fructe, ajunse la complecta lor maturitate.Strivim fructele pe hartie groasa si le lasAm sa se usuce,dupe ce mai intaiu be trecem prin o site deasa sautulpan spre a scurge zeama din ele.-44V-e-,,tc4.A 7`-ki" ! h,Si1a -i§iwww.dacoromanica.ro
  57. 57. CAP$UNELE SAU FRAGI 59Semintele le putem sernarra indata dupd recoltare sauin luna Martie din antil urmdtor, in primul cas putemrecolta fru cte chiar inprimul an, sau chiar intoarnna acelui an.SemAndm in brasde mairar, ingrijind ca samantasd fie usor acoperita cu 4A!$pdmant sau nisip, ce tre-bue sustinut totdeaunaum e d. Rdsare dupti oiar cand avem patrufoi la o radacina, rdsfidimla 20cm in tot sensul, inloc bine expos, preparatSi gras. Vom ingrlji la rd.-stidit ca planta o scoatem cu putin pdmant la rada-chid. Pentru a nu osteni planta,ingrijim ca indata ce se aratao vita sti o tdiem.FIG 35 Fragile smeurate.FIG 36 Frag6 de seri"!Imp&rtirea radacinilor. In-multirea prin diviziunea rdda-cinilor Wartime, ce dau not cres-caturi cc se numesc stolani nuprea este de recomandat, de-oarece silmanta chi plante maibune, insd dart recurgem laacest mijloc, it vom face indatace se desprimavareazil pand nuincepe vegetatiaInmultirea prin vite sau stoloni. Este mijocul celmai usor §i in genere intrehuintat, mai ales la ctiNunelelung,sit, 4.4wr,:t t;N%`. IF 16,,j`til44y ?www.dacoromanica.ro
  58. 58. 60 D. A1.ES.IUcu rodul mare, de a rAsAdi, roseta de foi, care se desvoltAla capatul vitei, ce pleaca dela tulpina capsunei, si carese inradacineaza foarte usor. Se intampla adesea ca vitelesa nu se opreascd la prima roseta, ci de aci sa piece,,cu alta vita ce naste alts roseta, astfel mai multe buchete,pe acelas stolon.FIG 37. -- Fraga C6pitarl.a avea vite cu roseteLuam de regula aceste bu-chete, spre a le rasadi, cu pa-mantul din jurul radacinilor lor,dupa cum am spus, muiam ra-dacina in balega de vacs sub-tiata spre a inlesni prinderea stinfigerea radacinilor in pamant.Vom cauta a nu lua rosetedela plante ce sunt mai bdtranede trei ani, iar pentru ca ele safie mai viguroase, vom cauta asuprima florile dela plantele cevom alege pentru reproducere :tot produsul fiind jertfit pentrufrumoase.Plantare §i solul. Orice teren proaspat, de gradinticonvine capsunelor, terenul hind sanAtos si acianc, de tariemijlocte, mai taricel decal prea usor, fArd a fi compactin pamant nisipos se vekejeste, iar in cel prese usucA §i craps, in vremea secetei este mai putinfavorabil. Deci compunem terenul prin gunoaie, adao-gandu-i mranitA, iarba, pae sau frunza, in timpul des-fundarci solului, alegem locul descoperit §i plin dePutem rAsAdi capsunele §i t-amna, fund mai siguri case vor prmde, distanla ariaza dupA fertilitatea Oman-. ham6"t*.t<f?----t. -37.-e, "iN, tv.,10b" t ..,t r ia) 1V. 0,1 ,:.tl`-.t.-----4silumina.www.dacoromanica.ro
  59. 59. °Assuan.. SAU FRAM 61tului sau dupa varietatea plantei. Trehue sa ne terim dea saps des cap-deoareceplanta arc multeradacini in fats,Atom plivi maiadesea, smul-gand ier b u rilerele ce se vad intimpul cand pro-due fructe, cap -,unile trebuiescudate adesearegulat.Pentru a tinefructele curatefru moase pre-scram pleva saupae tocatei prin-Ire tut pine, intimpul cand in-cepe in flori r ea.FiG. 38. amine cultivate farZi stoloni.FIG. 39. 12..s.daeina cu (vite) stoloni.f.§itnile,-siwww.dacoromanica.ro
  60. 60. 62 D. A LES$IURecolta se face pe mAsura ce fructele se coc, ingrijindin acelaa limp de a taia §i vitele ce se arata.Dupa recoltd nu trebue sa ldsdm uitarei cap§unele, invedere de a avea o buns productie, in anul urmator,udilm in ani seceto§i din cand in cand, them ierburilerele cu o sapa §i stoloni inainte ca ei prima rAda-cind, iar sere toamna luam paele sau pleava pe care oinlocuim cu un strat de pArnfint. ce este menit de aapdra coletul §i formarea radacinilor in anul urmAtor.Pentru ca sa avem plante producrItoare bune, nu trebuesa lasam cdp,unele mai mult de trei sau patru ani pecela0 loc, iar pentru a avea recolte toamna, suprimarncu ingrijire toate crescaturile cu flori, ce se antra pri-mavara, precum §i vitele ce ar create.Semintele de cdp*uni i§i conservd facultzltile germi-native dela 3 la §ase ani.s:1www.dacoromanica.ro
  61. 61. CARDONUL(CYNARA CARDUNCULUS)Cardonul pare a fi una §i aceiasi planta ca Anghenarea-si care nu ar fi deck o varietate de cultura, o gasimcrescand de sine in toata regiunea Mediteranei.Aceasta planta se caracteriseaza prin foile sale de omare dimensiune a diror lungime poate ajunge §i intrece.chiar lm., 50; ele cunt albe, fragede si au foile ascu--lite. Trunchiul ce le poarta este scurt, constituind partearadacinoasa care impreurna cu nervura principala a foaeiformeaza partea comestibila a plantei. Din radticind seridica in fiecare an o ramificatie robusta, care se ter-mina prin capitule voluminoase, innauntrul bracteelorsterpe se afla florile de o culoare albastra-azurie care,dau nastere la fructe lunguete rotunjite, colorate cenu-siu, vargate castaniu litchis.Semintele, conserva facultatile lor germinative apteani, iar incoltirea se face in zece zile.In starea spontanea, planta are la terminarea vinelorsi a foilor, precum si pe toate organele sale, tepe micivulnerante, care prin cultura, au disparut la unele va-rietati.Cardonul se .consume in preparatiuni diverse, nervurilewww.dacoromanica.ro
  62. 62. 64 D. AbESS1Uprincipale ale foilor, care se albesc mai nainte prin pri-varea for de lumina, In acelasi timp risomul subteranse desface de coaja sa.Varietati nu prea exists, distinctiunea e basata pe pre-senta sau absenta tepelor dupa foi,astfel ca pe coasta sau nervura prin-%*7 cipala a foilor, este plina cateodatade tesaturi celulare, iar altA datadin contra gaunos in toata partealui centrals.FIG. 40. Cardonulspinos.Cultura. Cu toate ca cardonuleste o plants ce creste de sine, pe-trecand gerurile din timpul erneimai usor ca anghenarea, el se in-multeste prin mijlocul semintelor.In luna Aprilie incepem sema-natul, care se face in randuri, ingropand samanta la oadancime de 3 c.n., dupa ce car-donii au rasarit, au la inceputnumai cele doua cotiledoane informa de spatula ; indata ce afardde acestea mai are si alte cloud sautrei foi, incepem a le rasadi ; a-ceasta operatie se face in lunaMaiu, pamantul trebue sa fie binedesfundat, asezand de cat cate o ra-dacina in fiecare cuib.Vegetatiunea este foarte stata-toare in primele luni al plantatiuneiin urma repede isi is un avant siplantele care pang aci erau de o mica dimensiune, is odesvoltare astfel in cat solul se acopere ; de aci rezulta,FIG. 41. Cardonul cufoi de angenare...,on*-0,..140fiv;4www.dacoromanica.ro
  63. 63. CA I{ DON t: 65a in primele trei luni adica Maiu, lunie lulie, se poateface culturi de plante ca fasole, salate, ridichi si varza tint-purie, care se pune printre randuri, dand astfel un aspectfrumos vegetatiei.Modul cultural este putin important, marginandu-sein cateva pliveli, care se face vara, pentru a curata loculde erburi rele, tinandu-1 totdeaunacurat,si umed. Cardoniinu pot fi consumati pana ce nu sau albit, adica dupdce i-am privat de lumina. Procedarile pentru a ajungela acest rezultat sunt diferite, voiu enumara aciprincipalele.Incepem albirea la sfarsitul lunei August, pentru aurma in curentul lunei Septemvrie. De aceia oricare arfi ptocedarea ce sa urmat, sa nu se albeasca aceastalegurna decat pe masura ce se consuma, deoareceplanta duce cugreutate aceasta stare, riscand de a vedeaplanta putrezind, daca nu se consuma cand este alba.Operatia se incepe legand foile cu un fir de teiu saupain de secara, muiat mai intaiu in apa ; dar cum ceamai mare parte din cardoni sunt spinosi, nu numaiuraciosi, dar periculosi la manuit, trebue sa recurgemla o strategema, care consists in a reuni cam la a treiaparte din lungimea for prin mijlocul a cloud bete groaselegate intre ele, avand o lungimc de 30e "-Spre a lega cardonii, avem trebuinta de doi oamenidin care unul apuca planta cam dela varf, iar ceialaltmai la radacina, reunind foile pe care le legam, faraa strange insa planta tare, deoarece am impedica pa-trunderea aerului in foi, care din aceasta cauza ar pu-trezi. In timpul legarei infasuram cardonul cu pae carese sustin prin mijlocul legaturilor. Cinciprezece saudouazeci de zile dupa aceasta operatie sunt bune deconsumat.Mai albim cardonul legandu-I la trei distante, tragand§i§i5www.dacoromanica.ro
  64. 64. 66 D. ALI. SSIUin urma pamant in jurul lor, aceasta procedare este cutotul economics, insd dä rezultate mai putin bune.Alt metod este de a lega dupa cum am spus, smulgan-du-le in urmA cu putin pamant in jurul rodacinelor, a-§ezandule intrun §ant cu pamant uscat, daca aceasta sepoate, adanc de 50c m. si lat de I m.,50, a§ezAm car-donii unul langa altul si ii acoperim cu un strat grosde pae vechi.In fine uneori se face albirea, culcand cardonul §iacoperindu-1 cu pamant, aceasta procedare are gravulinconvenient de a necesita o spalare care stria. cardonul.Cultura cardonului este foarte putin cunoscuta pansaci, el constitue o legumd de prima ordine, dand pro-ducatorului beneficii bune.Pentru samanta alegem toamna in momentul legarei car-donului plantele cele mai bune §i a caror vine sunt groase,pe acestea le lasam pe loc fard a le lega. Cand frigulse apropie, item a treia parte din lungimea foilor §i iemosoroim ca pe anghenare.Primavara le desmosoroim, sapand locul pe langatulpine, mult timp dupd aceasta vom vedea ridicandu-sedin mijlocul foilor o ramurd viguroasa, avand mai multecapitule, suprimdm cele mai mici, nelasand deck cloudsau trei capete mai viguroase. Indata dupud infloriretrebue sa. protejam semintele in contra ploilor care le-arstrica; precum §i in contra pasarilor care se arata foartelacome de ele. Obtinem acest indoit rezultat, incovoindpedonculele cu fata la pamant.Acelea§i radacini se pot lash pe loc, recoltand samantamai multi ani de-a-randul. Semintele conserva mai binefacultatile for germinative cand le lasam in capituledecat cand le separam §i dureaza dela §apte la noua ani.www.dacoromanica.ro
  65. 65. CARTOFUL(SOLANUM TUBEROSUMICartofii au fost introdusi in Europa de Spanioli insecolul XVI din America de sud, unde, creste chiar aziin stare salbateca. Chili se crede a fi patria tor, de undein urrna sa raspandit in America de nord si de acimai departe. Dupa introducerea lor in Europa a trebuitun secol si jumatate pentru ra:pandirea acestei exce-lente plante, de care cu greu ne-am putea lipsi azi ;in evul mediu erau considerati ca plante furagere.Cartoful este o planta vivace, daca urmarim faseleunei plante nascuta din samanta, vedem ca in acelaslimp cand produce ramurile ei aeriene, da nastere si celorsubterne. Aceasta, dupa ce sau lungit de o lungime va-riabila, se unifla fiecare extremitatea lor, ceeace estecasul cel mai general, sau cateodata la un punct de-terminat parcursul lor. Aceasta umflatura creste repede,se umple de fecula (partea fainoasa) si devine ceeace inpractica se numeste tubercula cartofului. Tubercula esteo ramura modificata, in elect totul indica, caci poartafoile reduse in forma de scoica, dar care nu au mai pu-boboci la crestetul lor. Deci prin aceste tuberculelanta devine vivace, inmultindu-se prin ei.stiniwww.dacoromanica.ro
  66. 66. 68 D. ALESsinTrunchiurile aeriene ale cartofului sunt unghiuloasemai mult sau mai putin dresate, dupa varietati, poartafoile alterne care sunt profund crestate. Florile din caremare numar de varietati timpurii le lipsesc, sunt marl, deculoare mai mult sau mai putin lilachii sau rosiatice,avand corola rotata ; sunt dispuse in ramurele umbelale.Fructele care succed acestor flori sunt boabe rotunjiteFIG. 42 -- Carton, plantd §i tubercule.verzise, fiind coptrarieprin caliciul lorele contin semintelate, in forma derinichi de care neservim a obtinevarietati noi.Dela introduce-rea acestei plantein Europa, se cu-nostcau deja dotalvarietati, unullgalben iar celalaltroscat. De aci prin seminte sa nascut un numar consi-derabil de varietati; diferenta intre ei consista in forma.lor, coloarea, dimensiunea si mai mult sau mai putinprecocitatea lor.Deci nu vom infra in discriptiunea varietatilor curente,un astfel de studiu nu ar incapea in cadrul resttans ceam determinat acestei luerari.Cultura. Aceasta cultura este putin exigenta asupraraportuliii solului, aproape orice teren ii convine ; cutoate acestea este o mare diferenta in produSele obit-nute intrun pamffnt bun nisipos, bog-at si acel ce patefurniza un pamant argilos compact.YJ teaNI icioa-`www.dacoromanica.ro
  67. 67. CARTOFUL 69Aceasta diferenta se raporteaza asupra calitatei ca §ia cantitatei produselor, este cu totul in detrimentul pa-mantului argilos rece, care nu da decat produse releapoase i cu gust rdu. Pamanturile nisipoase, grase, potrivit de umede si in fata soarelui, convin bine la pro-ductiunea cartofilor.Ingrasamintele de care planta este avida, trebuesc fur-nizate, in starea fordescompusa. GrAdi-narii intrebuintealagunoiul oilor si alv a c i l o r bine des-rumpus.In culturg, varie--tatile comestibile, de-pinde singure de pro-ductiunea grAdin elorde care ne ocupamaci, despre produc-fiunea cartofilor fu-rageri vom vorbi maitarziu.Nu trebue sa se planteze niciodata cartofii astfel dupacum se scot din pimnite sau gropi, unde se conservapentru trebuinta curenta in timpul ernei. Este necesarde a-i trece prin o preparatiune, care ar grabi ar in-multi productiunea in acelcqAceasta preparare consta in a face sa germineze tu-berculele inainte de a be semana, in care scop ne slujimde gratare de lemn, facute din sipci (fig. 43).Anumiti cartofi ce se ingroapa in pamant negerminatiprealabil, nu dau decat tubercule mici §i Vara valoare, injurul cartofului semanat, de aci sa dedus §i constatatFIG. 43 GrAtar pentru germinat cartofi.siAsitr-..mw-ctr--e-L411-.;ift7WIN;SiGIR7770iVal.(971`7`.p1Limp.www.dacoromanica.ro
  68. 68. 70 D. ALESSIUca cartofii semanati germinati dau rod mai dezvoltatmai mutt (abundent), de aceia e bine ca oricare varie-tate de cartof sa Fie pus mai intaiu la incoltire, cheltue-lile ce ar da loc la acest procedeu, ar fi neinsemnatefata de iuteala dezvoltarei, abundentei tuberculelor, ma-rimea for dubla, si timpul castigat.Vara sau toam-na pe la sfarsit,, tofii din pamant,cand se scot car-IIIse alege turber-culele de mari-me mijlocie, careFIG. 44. Cartoful Jungaret. prezinta in c emai mare gradfelul caracterului cartofului cultivat. Va trebui ca ei saproving, din tufele ce au dat produse mai abondentetimpurii si de o calitate frumoasa.Dupa smulgere, cartofii vor filasati la aer, timp de cateva cea-suri, dandu-le timp astfel ca sa sepoata usca pe fafa lor, permitan-du-le astfel de a se desface de pa-manful cei acopere, care in cascontrariu, ar ramane aderent, in-lesnind putrezirea.Plantafiunea facuta cu ajutorultuberculelor preparate dupa proce-deul pe care Iam descris, trebue FIG. 45. Cartof ger-facuta de timpuriu, beneficiind ast- minat iMarjolan).fel pe cat posibil mai timpuriu aceasta o obfinem prin ogerminafie prealabila, avand astfel produse timpurii.Nu trebue Irma sa uitam ca lastarul tuberculelor nu.10. 11"ji4i[I,,A-4--471$.ve1; IIIsiwww.dacoromanica.ro
  69. 69. CARTOPUL 71ese din pamant decat dupa cincisprezece zile sau treisaptarnani eel mai tarziu, dupa ce le-am plantat, deci inconsecinfa, cu toate ca cresterile sunt foarte simtitoare lafrig, plantatiunea poate fi facuta de timpuriu, cad, timpulcat stau in pamant, nu le pass de nimic.Plantam de obiceiu tuberculele in curentul lunei Martie,cam pela j u-matatea l u n e i,dupd cum frigulin cet e azd maicurand sau mai L,tarziu, neavanda ne plange nici-odatd de aceastaplantatiune tim-purie ; din contraobtinem in acest mod rezultate foarte satisfacatoare.Se intampla cateodata, ca primele foi sa fie atinsede frig, dar acest accident este fie consecinte grave, pu-tandu-1 inlatura in tot casul foarte usor, cand vedemca temperatura sd raceste, raspandim putine pae pe cres-caturile tinere.Plantatiunea incepe la epoca pe care am spus-o si poatetine pans la sfarsitul lunei Maiu, pentru a obtine produsenot in timpul verei.Oricare ar fi epoca, cand am opera, practica plantiunei este in totdeauna aceia§i.VarietAtile horticole producfoi putin abondente, deoarece, cea mai mare parte dinele nu infloresc, deci putetn sa-i plantam la distantepotrivite.Distanta ce trebue conservata intre linii este de 50cm.§i pe linie, plantatia este facuta din 25 pand la 45 °m.Cand punem tuberculele, deschidem in pamant cu sapaFIG. 46.-- Cartoful rogat.-4.7.-"rr-7/. I-^rwww.dacoromanica.ro
  70. 70. 72 D. ALASSILIo gaura adanca de 15cm., in fundul careia asezam aparcels de tubercule, conservandu-i situalia lui verti-salt (1) it acoperim cu pamant, lasand deasupra cuibuluio mica groapa.Cand lastarele au aproape 15 cm-. inaltime, se sapau§or pentru a taia ierburile rele §i a-i apropia putin pa-mant de piciorul fiecarui cuib, Vara insa a-i face tut mo-§oroiu, dar n u m a iintiltandu-I de -6 °m,mai tarziu, in lunileIulie §i Agust se sapadin nou sere a-i facemo§oroaiele mai marl;dar care nu trebuesctocmai marite in sus,deoarece, ar sustrageturberculele dela ac-tiunea direct a aeru-lui, impedicand astfelcre§terea lor. Iar din contra ar fi mare inconvenient dea nu mo§oroi de loc, cad un mare numar de tuberculear e§i deasupra solului, devenind verzi §i ne putandu-leconsuma in aceasta stare.Recolta timpurie se incepe la Iunie §i se continua toatavara, putand sa o facem in doua moduri diferite, candcredem ca tuberculele pot fi consumate ; scormonim josin jurul cuibului, scotand atunci pe cele mai marl §iocrotind pe cele mai mici, pe care le lasam pe loc pangla complecta for desvoltare. Celalalt procedeu consista aface recolta totals, cand cea mai mare parte a tuber-FIG. 47. Cartof Galben.(I) Situatia verhcala a cartofului este atunci, cand e a§ezat cupartea cea mai umflata in sus 0 cu cea ascutita in jos.www.dacoromanica.ro
  71. 71. CARTOFUL 73culelor a ajuns la corn pleeta for desvoltare. and e vorbade a recolta pentru conservarea tuberculelor, fie pentruconsumatia de lama, fie pentru confectiunea plantei,trebue ca foile §i tulpinele sa fie bine crescute, pentrua procecla la culesul lor.www.dacoromanica.ro
  72. 72. CASTRAVETELE(CUCUMIS SATIVUS)Originar din Nord-Vestul Indiilor unde creste in staresalbateca, la poalele muntilor Himalaia. Insa cei de acolo,.nu se prezinta cu caracterul vegetativ ce ii cunoa§tem,dar vechimea culturei sale, care era cunoscuta de Greci§i Romani, a putut sa-i modifice. Totul insa ne face acrede ca castravetii gasiti pe muntii Himalaia, inzestratide. botankti cu diverse nume, se aseamana mult cu.cucumis sativus, care ar fi stramosii sai.Castravetii sunt o plant& anuala, ai carei vreji culcatipoarta foi alterne mari, rotunde la basd, formand cincicolturi rotunde, uneori ascutite, inflorescenta este mo-noica, florile masculine apar cele dintaiu. Semintele suntinnauntrul fructelor, avand coloarea alba, conservandullfacultatile for germinative §eapte pans la opt ani, iartimpul incoltirei este de §ease zile.Castravetii servesc la preparatiuni culinare foarte va-riabile, consumandu-se gatiti, acrifi sau ca salata. Semarineaza cu Diet sau se acresc in apa, aditionata deplante aromatice, dupa cum usul este foarte raspanditla not in Para.Fiind de o cultura foarte veche, castravetii au variatwww.dacoromanica.ro
  73. 73. CASTRAvETELE 75mult in forma Si dimensiunile fructului lor. In practicalii divizam in cloud clase : unii al caror fruct este alb,iar altii raman din contra verzi. Aceste doud clase lesubdivizam in cloud categorii : adicd castraveti cu tepi(fig. 48), §i castraveti netezi (fig. 49).Numarul varietatilor castravetilor variaza la infinit, deaceia ne vom abtine de a enumara aci varietAtile, dincauza putinului spatiu ce am rezervat acestei culturi.Cultura. Ca-stravetii se inmul-tesc prin mijloculsemintelor, a cd-ror germinatiunese face cu ceamai mare usurin-ta. Cu toata ru-sticitatea lor, to-tu§i castravetiisunt foarte sim-titori frigului, o FIG. 48. Castravete cu tepi, de conserve.scadere de 0 gradede ii face sit piara. Din acest punct de vedere semi natulgrAdind nu se poate face pand la 25 Apriiie, sau in cas.contrariu, trebue sa ne pastram de un adapost pentruiai proteja, pand in momentul cand nu mai avem teamsde geruri.SemAnAturele pe loc se fac arand in pamant pa na aadancimea de 30cm- punem gunoiu sau pArnant putredcare in mina se amestecd cu parnIntul din brasde, darn,lungimea locului in comparatie cu importanta culturece voim sa facem.Terenul astfel preparat, semanam in mijlocul brasdetin departare de 600m. unele de altele, puindu-se cinc, .A7"--,=,___._ ,.Ix: ,.,-2(:.,.---- --,4.- ----._.LIN ------.7,-.---- .,--,..f4:4"-- " c;-- ---: ..14----er ,.-- r P. : 2..r i. --nwww.dacoromanica.ro
  74. 74. 76 D. A LFSSIIsau §ease seminje in fiecare cuib. Indata ce au rasarit,lasam dela until, doua sau trei raclacini in cuib, caresunt mai viguroase smulgand restul, de care ne putemservi rasadindu-i, formand astfel o noun plantajiune. In-data ce planta are primele sale foi e bine de a se sapsu§or imprejurul lor.Fructele apar catre finele lunei lunie, lasand la plantaatat cat ea va voi sa produca, daca acestea sunt desti-nate a fi puse cuofet, in casul ace-sta se culeg inda-ta ce au grosimeaaratatorului , re-colta trebue facu-ta la fiecare douazile. D a c a dincontra voim a a-yea c a str a v etimarl, nu trebueFIG. 49 Castravete de salata. sa 1 a s am maimulti ca zece defiecare vreg.Terenurile uscacioase cultivate cu castraveti, trebuescudate adesea, in terenurile cultivate din contra daca secetaeste persistenta numai atunci se uda.Pentru seminfe se aleg fructele care ne par mai binefacute §i care se lasa implini maturitatea la vreg.Cand credem ca fructul este copt, ceeace se recunoa§tedupa coloarea sa galbena, 11 deschidem spre ai scoateseminfele ce se gasesc inauntru. Pe cari le spalam binein mai muite ape §i le punem la umbra spre a se usca,Seminfele poarta timp de zece ani facultatile for degerminare.www.dacoromanica.ro
  75. 75. CEAPA(ALLIUM CEPACeapa este una din comestibilele cultivate de multceeace face ca origina sa sa fie dificila de cunoscutputin precisa. Cu toate acestea dupd documentele bola-nistilor exploratori Si herborisatiunile facute, se crede cacentrul Asiei este Ora sa de origina.Ceapa este o plantd vivace i de o cultura bis anuala.Organele sale de vegetafie se compun din tin glob, pre-vazut dedesubt cu o masa de mica dimensiune, purtandradacinele adventive, albe, neramificate. Fiindca este in-conjurat de cama§i carnoase care reprezinta basa foilor,adica centrulCentrul exterior se termina prin cateva foi carnoase,gaunoase §i lunguiefe, aceste foi sunt putin numeroase,din centrul lor se ridica al doilea an in forma de sulitaviguroasa, o foaie gaunoasa in toata intinderea ei §i urn-flata foarte tare cam pe la a treia parte din lungimea ei.Sulita se termina prin o voluminoasa inflorescenta deramurele neperechi, inconjuratd de o spatula membra-noasa in primul tithp.Florile au euloarea verde, liliachie deschisa, cari dupdfecondatiunea for dau nastere la niste capsule triunghiusiwww.dacoromanica.ro
  76. 76. 78 D. ALESSIUlare, continand grail* negre unghiulare. Nu este rarde a vedea, ca sulitele sA aiba in loc de flori, ni§te bobocicare se transforms In ba§ici.Aceasta plants ca toate celelalte, a caror cultura esteraspandita, a dat na§tere la un nu-mar considerabil de varietAti. dincare, cea mai mare parte sunt fixei constituesc specii reproducandu-se cu fidelitate prin seminte. Varia-tiunile sau aplicat asupra coloareibulbului §i a dimensiunei, astfel,ca le putem diviza in cloud cate-gorii caracterisate, una prin bulburiFIG 50. Ceapa rote albe cealalta prin bulburi coloratcrotundA §i care, in practica curenta, cores-pund cu epocele §i cu moduli decultura diferite, fait ca pentru aceasta sä fie ceva ab-solut in aceasta privinta.Ceapa alba timpurie (fig. 52), se caracteriscazA prinun bulb argintat, al carui diametrueste 5 pant la 7 cm., este pufin rts-panditA la not in Para, se consumamai mult in starea ei primitivA,.adicA verde. Aceasta varietate sea-mana mult cu celelalte §i pare a-fi o modificare a lor.Ceapa galbena mare (fig. 51).Aceasta varietate se caracteriseazA prin o dezvoltare maimare, pe care o are bulbul, fiind de forma mai pufinlatA §i mai regulata ; cultura este aceia§i ca pentru ceade sus, dar mai putin timpurieFIG. 51. -- Ceapa maregalbena.,N>-,--www.dacoromanica.ro
  77. 77. CASTRAVATELE 79Ceapa galbena rwata, al carei bulb ajunge si chiarintrece diametrul de 10 em, este acoperita cu camasi sub-tiri uscate, de coloare galbend ardmie. Aceasta varietateeste cea mai raspandita in cultura din Cara, a carei can-titate si produs este enorm.Ceapa roOe (fig. 53) este o spe-cie aproape necultivatd, cdtiva ama-tori o cultiva in mici cantitati pen-tru gustul ei, fiind de o iuteald denedescris, cu gust intepator. FIG. 52. Ceapa albatimpurie.Cultura. Pentru ceapa se alege un teren potrvit, nutocmai negru, nici putred de tot, bine arat sau sapatsi nivelat, dupd intinderea culturei. Pamantul se va ma-runti bine Inainte de a se semand sau rasadi, avandgrije de a inlatura pietrele §i bolovanii ce sar gasi peacel loc. Sunt mai multe feluri de cut-tura pentru productiunea cepei : In-) taiu se seamana direct pe loc in pri-mavard ; al doilea semanam in randuristranse pentru a obtine arpagicul, careFIG. 53. Ceapa rosuse conserva in timpul ernei, spre ainchis Ware.* se rasadi in primavara si al treilea se-manandu-se sau r As Ad in d u-se intoamnd, aceasta procedare este putin uzitatd, din cauzafrigului si a gerului de peste terra.Inmultirea cepei prin seminfe se face primavara, sa-manta trebue usor ingropata cu grebla, rAspandind in-urma pe suprafata locului un strat usor de pae des-compuse sau in stare de putreziciune.In aceasta procedare planta trebue rasadita la distantade lOcni. in tot sensul pentru a puted da un rod maiVI 4*WE:www.dacoromanica.ro
  78. 78. 80 D. ALLESSWbun. Trebue insa sa ne ferim de a intrebuinta gunoinputred de tot, deoarece in acest caz nu ar mai rasari§i ar putrezi in pamAnt.Cultura prin arpagic este cea mai rbspandita. In pri-mavard indata ce zapada sa luat §i pamantul se poatecultiva, se ara pentru o cultura mai intinsa, sau se sapapentru o culturd mai restransa. Dupa ce sa procedatdupa cum am aratat mai sus, se trag linii departatede 20cm- in tot sensul, a§ezand cu mana arpagicul lafiecare incruciptura.Vara nu se uda decat odata; in timpul marilor secetede doua ori, pentru a face ca evaporatiunea sa nu fietocmai intinsa, se obicinue§te de a se Cala foile celeverzi dand astfel o forta §i o desvoltare mult mai marebulbului. Nu trebue sa uitam cd este bine de a se sapsodata sau de cloud ori in timpul verei, sau cel putin dea plivi de iarba Si buruenile cc ar inconjura-o ; deoareceaceasta din urma ar opri mult din desvoltarea cepei.Recolta se face indata ce foile incep a se uses putin,.prcnedam la smulsul ei ; lasand ceapa la soure una saudoud zile spre a se svanta. Dupa aceia se procede la.impletitul funiilor de ceapti, punandu-le la adapost deptoac i locuri umede. Pentru a impedica inverzirea, unloc intunecos corvine conservarei sale.Ceapa se conserva mult timp daca este bine Ingrijitit,.ea poate ajunge de multe ori noua recolta de toamna.S5manta cepei conserva facultatile germinative doi la§eapte-anf; iar timpul ce pune pentru incoltire este de§ease zile.www.dacoromanica.ro
  79. 79. CIBULETA SAU CIVETA(ALLIUM SCHOENOPRASUM)Dupa cum numele sau it indica, este o specie deceapa mica, foarte vivace, cu trunchiul i foile mult maifine si mult mai numeroase, gustul ei este mai dulcesi mai fin ca al cepei.Planta, care maitoata nu este decatfoi, (fig. 54) servesteca stimulant in sala-de si alte mancari, rfoile se pot taia in )r.mai multeranduri oride cate on cresc, faraca planta sa suferec e v a, deoarece elereincep a creste in- ;data ce sunt taiate. pFIG. 54. Civeta sau Cibuleta.Cultura. Civetafiind planta bulboasa i vivace, produce samanta ce serecolteaza pe plantele de doi ani, semintele se pastreazain capsulele lor, conservandu-si astfel trei ani facultatilefor germinative, samanta rasare in 8 zile.64 ---4-1:II_.,,7,4K4www.dacoromanica.ro
  80. 80. 82 D. ALESSWInmulfirea civetei se face prin seminte care ne producarpagicul, seminfele le punem in pamant in Februariesau Martie §i chiar in Julie cateodata, samanfa trebueu§or acoperita cu pamant, iar nu ingropata, raspandinddeasupra ei pufin mranifa. In caz de seceta stropimcu apa pufin locul semanat, spre a inlesni incolfirea ;seminfele se pun cate doua la un loc §i la 153n1 in-terval in tot sensul. Facultatile germinative ale seminfeisunt de doi la §eapte ani.Se mai inmulle§te Civeta §i prin divisiunea trunchiului(cafeilor) care se face primAvara, dupa ce a trecut iarnaafarA in pamant, plantand adesea in brodura la braz-dele de legume, reinoind plantafiunea la fiecare treisau patru ani, avand grije ca inainte de a veni gerurilemarl sA-i retezam foile din fala pamantului.www.dacoromanica.ro
  81. 81. CICOAREA(=mum).Cicoarea are mai multe varetati, din care vom enu-mara aci pe cele mai principale i modul for de cultura.Aceasta plants constitue salate de o intrebuinfarepanditA. Sunt unele specii care se gatesc ca mancarei daca nu trec de un aliment foarte bun, dar cel pufinsanatos.Cicoarea este o plants foarte raspandita in campiilenoastre ea cre§te de sine, are foi putine mici, precumun trunchiu care cre§te de o inaltime pans la 1 ,50,avand multe craci pe care cresc florile vargate, de o cu-loare albastra azurieCicoarea scarold, cu foile rotunde marl, constitue omare rosetA pe pamant. Foile ei se leaga de trunchiu,care se prelunge§te in ramificatie abondenta, purtandflorile ei albastre in capitule. Fructele ce succea florilorsunt teci, ce contin seminte, aceste fructe ce se intre-buinteazA ca semi*, conserva facultatile for germi-native, cinci panel la §ase ani.Varietatile ei stint de doua feluri, adica cicoarea scarolaalba §i verde, aceste tipuri stint mai mutt sau mai puffinperfectionate. Pentru a da produse de o buns cali-ras-§i4iwww.dacoromanica.ro

×