SlideShare a Scribd company logo
1 of 5
Producerea materialului saditor la nuc (Juglans regia)
15 December 2010, actualizat la: 3:50 am | Publicat in: pomicultura | Scris de: redactie




                   La fel ca la alte specii pomicole producerea materialului saditor la nuc se
poate face prin inmultire vegetativa sau generativa. Prin inmultirea vegetativa nu se transmit in
mod fidel la urmasi caracterele plantei mama. Nu intotdeauna dintr-o nuca buna va rezulta un
pom care sa produca nuci la fel de bune.

De aceea, este indicat sa se infiinteze plantatii cu material saditor obtinut prin inmultire pe cale
vegetativa, in special prin altoire, metoda prin care insusirile soiului raman neschimbate.
Plantatiile de nuc obtinute cu astfel de material vor fi uniforme ca habitus al pomilor si se obtin
productii mari ce pot fi standardizate si valorificate pe piata.

Deoarece, solicitarile pentru material saditor la nuc in ultimii ani au inceput sa creasca, si pe
piata romaneasca inca nu este suficient material saditor obtinut prin altoire, iar cel existent se
valorifica la preturi ridicate, exista tendinta de folosire a materialului obtinut prin samanta.

Inmultire generativa

Inmultirea nucului pe cale generativa nu este indicata la soiuri deoarece are urmatoarele
dezavantaje:

         intra tarziu pe rod (dupa 10-15 ani de la plantare);
         fructele obtinute sunt neuniforme ca forma si marime;
         aspectul pomilor in plantatie este neuniform.

Inmultirea nucilor prin samanta se poate face pentru infiintarea de plantatii destinate productiei
de lemn si in secundar productiei de fructe si pentru obtinerea portaltoilor.

Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina a acestora (cand invelisul verde
crapa). Acestea trebuie sa fie uniforme ca aspect si marime.

Pentru obtinerea de portaltoi se aleg nuci mici, cu greutate de 6-10 g. Acestea isi pastreaza
facultatea germinativa 2-3 ani daca sunt pastrate in conditii frigorifice, la 0-5 grade C.

Pentru infiintarea scolii de puieti, nucile se seamana toamna sau primavara. Semanatul de
toamna se poate face in a doua jumatate a lunii octombrie. Distanta de semanat este de 90/10-12
cm. Dupa semanat se face bilonarea randului cu un strat de pamant de 15-20 cm.
Daca nu au fost insamantate toamna, nucile trebuie stratificate pentru perioada de iarna, pentru
parcurgerea procesului de postmaturatie, care la aceasta specie este de 90 zile.

Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la
temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care
se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa
care se seamana. (Cociu V., 1983).

Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci la care s-a parcurs
postmaturatia. Distanta de plantare este de 90/15-20 cm, iar randul nu se biloneaza.

In timpul verii se efectueaza lucrarile de intretinere necesare pentru a asigura o dezvoltare
normala a puietilor. Toamna se recolteaza si se sorteaza conform standardelor de calitate.

Daca puietii nu au ajuns la dimensiunile prevazute de STAS, se pastreaza inca un an in scoala de
puieti
In primavara urmatoare (inainte de dezmugurit) se planteaza pentru infiintarea campului I, la
distanta de 90 cm, intre randuri si 35-40 cm pe rand.

La plantare, sistemul radicular se scurteaza usor pana la tesut sanatos. Ranile provocate pe
radacina la nuc, cu ocazia transplantarilor, se vindeca greu si acest proces dureaza cel putin un
an. La puieti nu se scurteaza tulpina, deoarece mugurele terminal porneste mai repede in
vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii.

Puietii de nuc pot fi obtinuti si in ghivece, avantajul acestei tehnologii fiind posibilitatea ca
puietii sa fie plantati in camp si primavara tarziu (10-15 mai), dupa ce a trecut pericolul de
ingheturi.

In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de intretinere specifice. Combatera bolilor si
daunatorilor se efectueaza prin aplicarea a 6 – 8 tratamente cu zeama bordeleza 0,5 – 1% sau cu
alte produse cuprice in amestec cu insecticidele adecvate (I. Botu s.a. 2001).

Inmultirea vegetativa

Nucul poate fi inmultit pe cale vegetativa prin altoire, marcotaj sau “in vitro˝ .

Inmultirea vegetativa a nucului prezinta urmatorele avantaje:

       se transmit fidel caracterele de la planta mama la descendenti;
       imprima uniformitate in plantatii;
       intra pe rod la 4 – 5 ani;
       pomii au talie mica, densitatea plantatiilor putand fi mai mare;
       se pot obtine productii de 5.000 – 6.000 kg fructe/ha la varsta de 15 – 20 de ani, cand
       pomii obtiniti din samanta abia intra pe rod;
       se obtin fructe de calitate buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare;
       se pot inmulti repede soiurile noi.
Dezavantajele acestui sistem de inmultire sunt:

       au o durata de viata mai scurta;
       obtinerea materialului saditor este mai costisitoare;
       se pot transmite usor bolile virotice.

Inmultirea prin altoire

Spre deosebire de alte specii pomicole, altoirea nucului este o secventa tehnologica ce necesita
conditii deosebite pentru a se putea realiza cu rezultate bune.

Dintre factorii care determina reusita altoirii nucului sunt:
- infiintarea plantatiilor mama pentru obtinerea ramurilor altoi, sa se faca pe terenuri fertile,
drenate, structurate, usoare, profunde, mecanizabile, irigate, cu distanta de plantare de 6/4 m.
Pomii se conduc cu ax central si trunchi inalt de 60 cm.

In aceste plantatii se vor face toate lucrarile agrotehnice necesare: intretinerea solului ca ogor
negru in jurul pomului; fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice si organice pe toata proiectia
coroanei ; asigurarea unui regim hidric corespunzator si in perioadele de seceta; efectuarea unor
taieri de scurtare a ramurilor in coroana in luna august pentru a favoriza acumularea rezervelor
de substante nutritive in partile ramase si dezvoltarea mai buna a mugurilor. Ranile facute se ung
cu vopsea.

Toamna, dupa caderea frunzelor si primavara inainte de pornirea in vegetatie se face un
tratament cu zeama bordeleza;
Se face ciupitul lastarilor erbacei la 5 – 6 frunze in prima decada a lunii mai, in conditiile in care
lastarii se dezvolta prea viguros. Daca lastarii sunt prea desi, se face rarirea acestora;

Asigurarea unor ramuri altoi de calitate este un factor hotarator in reusita altoirii la nuc. Acestea
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

       sa aiba lemnul bine maturat;
       mugurii sa fie bine dezvoltati;
       lungimea minima de 50 cm si diametrul de 10 – 16 mm.;
       maduva sa fie 1/3 din diametrul ramurii

       ;

       internodiile sa fie de 5 – 6 cm lungime;
       sa fie fara rani, boli sau daunatori;
       nu se folosesc ramuri provenite din lastari lacomi.

Recoltarea ramurilor altoi pentru altoitul in ochi dormind se face de preferinta in ziua cand are
loc altoitul. Ele se transporta si se pastreaza ambalate in muschi umed pana in momentul altoirii.
Pentru altoirea in camp cu ochi crescand si in spatii protejate ramurile altoi se recolteaza la
inceputul lunii martie si se pastreaza in camere frigorifice la temperatura de 2 – 4 ºC, in saci de
polietilena.

Metode de altoire folosite pentru cultura nucului

Se practica 2 modalitati de altoire la nuci: altoirea direct in camp si altoirea in spatii protejate.

Altoirea nucului in camp.

Cele mai folosite metode de altoire pentru acest sistem sunt:

        altoirea cu mugure in ferestruica efectuata in perioada 15 august – 1 septembrie;
        altoirea cu mugure cu scutisor lung, efectuata in cursul lunii august, cand scoarta se
        detaseaza usor de pe lemn;
        altoirea cu mugure in fluier sau in inel este un sistem ce necesita altoi de aceeasi grosime
        cu a portaltoiului si se poate realiza cu cele mai bune rezultate in perioada 15 iulie – 30
        august;
        altoirea cu mugure cu scutisor (chip budding) se aplica la nuc cu rezultate bune in
        perioada 15 mai – 15 iunie.

Altoirea in spatii protejate

Aceasta metoda se aplica in perioada repausului vegetativ in spatii protejate, din decembrie pana
in aprilie si poate sa fie efectuata manual sau mecanizat.

Ca metoda de altoire se practica altoirea in copulatie perfectionata. Pentru acest sistem altoiul si
portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime. Dupa imbinarea altoiului cu portaltoiul, se leaga, se
parafineaza si se face stimularea calusarii in camere de fortare sau in instalatii automatizate
pentru realizarea acestei secvente, cu ajutorul caldurii numai la punctul de altoire, cu mentinerea
in stare de repaus a altoiului si portaltoiului. Sursa de caldura este electrica. O astfel de instalatie
a fost conceputa la SCPP Valcea (I. Botu, 2001).

Altoirea mecanizata in spatii protejate se poate face prin mai multe metode, in functie de forma
sectiunii realizate de masina: altoirea in “scarita”, altoirea “nut si feder“, altoirea in “omega“. Şi
la folosirea acestei metode se aplica stimularea calusarii dupa altoire.

Inmultirea prin marcotaj se practica mai putin la nuc. Se poate folosi metoda de marcotaj prin
musuroire sau marcotajul orizontal.

Inmultirea prin micropropagare este o metoda moderna si de viitor pentru inmultirea nucului.
Metoda de inmultire “in vitro” s-a extins mult in Franta, Italia, S.U.A.

Calitatea materialului saditor folosit pentru infiintarea plantatiilor de nuc este esentiala pentru
eficianta acestora. Se va folosi pentru plantare material saditor altoit sau nealtoit, in varsta de 1-2
ani, obtinut in pepiniere.
Plantele cu altoiul de 1 an trebuie sa aiba inaltimea de minim 50-60 cm, bine lignificate, cu
mugurii sanatosi. Sistemul radicular sa fie bine dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi.

Plantele de 2 ani au inaltimea de 2 m, lemnul bine maturat, sanatos si mugurii bine formati.
Sistemul radicular sa fie bine format, cu minim 3 radacini mai lungi de 35 cm.(I. Botu, 2001).

Soiuri si portaltoi de nuc mentionate in lista oficiala de soiuri din Romania:

portaltoi generativi: Juglans regia, Portval, Targu Jiu ;
soiuri: Anica, Argesean, Bratia, Ciprian, Claudia, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara,
Jupanesti, Mihaela, Miroslava, Muscelean, Novaci, Orastie, Ovidiu, Roxana, Sibisel 44, Sibisel
252, Şusita, Valcor, Valmit, Valrex, Velnita.

Dr. ing. Felicia PAŞCA – C.L.C.A. LAZURI

More Related Content

What's hot

Rezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
Rezumat lucrare de doctorat staiculescu cameliaRezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
Rezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
Irina Cebuc
 
Obiective operationale
Obiective operationaleObiective operationale
Obiective operationale
econsiliere
 
Planificarea carierei
Planificarea cariereiPlanificarea carierei
Planificarea carierei
lorenzo1969
 
553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...
553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...
553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...
IulianButu
 
CALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALE
CALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALECALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALE
CALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALE
ofelia2009
 

What's hot (20)

Rezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
Rezumat lucrare de doctorat staiculescu cameliaRezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
Rezumat lucrare de doctorat staiculescu camelia
 
Proiectiv
ProiectivProiectiv
Proiectiv
 
Đề tài: Tạo động lực cho công chức các cơ quan chuyên môn, HAY
Đề tài: Tạo động lực cho công chức các cơ quan chuyên môn, HAYĐề tài: Tạo động lực cho công chức các cơ quan chuyên môn, HAY
Đề tài: Tạo động lực cho công chức các cơ quan chuyên môn, HAY
 
Đề tài chất lượng đọc diễn cảm tác phẩm thơ cho trẻ em,
Đề tài  chất lượng đọc diễn cảm tác phẩm thơ cho trẻ em,Đề tài  chất lượng đọc diễn cảm tác phẩm thơ cho trẻ em,
Đề tài chất lượng đọc diễn cảm tác phẩm thơ cho trẻ em,
 
Cerc pedagogic1
Cerc pedagogic1Cerc pedagogic1
Cerc pedagogic1
 
25927610 curs-asistenta-sociala
25927610 curs-asistenta-sociala25927610 curs-asistenta-sociala
25927610 curs-asistenta-sociala
 
Obiective operationale
Obiective operationaleObiective operationale
Obiective operationale
 
Citate despre bibliotecă
Citate despre bibliotecăCitate despre bibliotecă
Citate despre bibliotecă
 
Thực Trạng Giáo Dục Hòa Nhập Cho Trẻ Mắc Hội Chứng Rối Loạn Phổ Tự Kỷ Tại Trư...
Thực Trạng Giáo Dục Hòa Nhập Cho Trẻ Mắc Hội Chứng Rối Loạn Phổ Tự Kỷ Tại Trư...Thực Trạng Giáo Dục Hòa Nhập Cho Trẻ Mắc Hội Chứng Rối Loạn Phổ Tự Kỷ Tại Trư...
Thực Trạng Giáo Dục Hòa Nhập Cho Trẻ Mắc Hội Chứng Rối Loạn Phổ Tự Kỷ Tại Trư...
 
Program de serbare la craciun
Program de serbare la craciunProgram de serbare la craciun
Program de serbare la craciun
 
Istoria rromilor
Istoria rromilorIstoria rromilor
Istoria rromilor
 
Carmen Crețu - Psihopedagogia succesului (1).pdf
Carmen Crețu - Psihopedagogia succesului (1).pdfCarmen Crețu - Psihopedagogia succesului (1).pdf
Carmen Crețu - Psihopedagogia succesului (1).pdf
 
Thực trạng giáo dục kỹ năng phòng chống xâm hại tình dục cho trẻ em tại quận ...
Thực trạng giáo dục kỹ năng phòng chống xâm hại tình dục cho trẻ em tại quận ...Thực trạng giáo dục kỹ năng phòng chống xâm hại tình dục cho trẻ em tại quận ...
Thực trạng giáo dục kỹ năng phòng chống xâm hại tình dục cho trẻ em tại quận ...
 
Planificarea carierei
Planificarea cariereiPlanificarea carierei
Planificarea carierei
 
Báo cáo - Ngành dệt may của Việt Nam
Báo cáo - Ngành dệt may của Việt NamBáo cáo - Ngành dệt may của Việt Nam
Báo cáo - Ngành dệt may của Việt Nam
 
Modele de afacere 2
Modele de afacere 2Modele de afacere 2
Modele de afacere 2
 
Khóa Luận Tốt Nghiệp Đẩy Mạnh Tiêu Thụ Sản Phẩm Xe Máy
Khóa Luận Tốt Nghiệp Đẩy Mạnh Tiêu Thụ Sản Phẩm Xe MáyKhóa Luận Tốt Nghiệp Đẩy Mạnh Tiêu Thụ Sản Phẩm Xe Máy
Khóa Luận Tốt Nghiệp Đẩy Mạnh Tiêu Thụ Sản Phẩm Xe Máy
 
553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...
553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...
553504667-SAVESCU-I-Proiectarea-Demersului-Didactic-La-Educatie-Fizica-V-VIII...
 
Egalitate de gen
Egalitate de gen Egalitate de gen
Egalitate de gen
 
CALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALE
CALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALECALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALE
CALITATEA EDUCATIEI FORMALE.NON SI INFORMALE
 

Similar to Portaltoi si altoirea nucilor

Producerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nucProducerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nuc
eugencostin
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
Gherghescu Gabriel
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
Gherghescu Gabriel
 
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicoleCultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferiProducerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
Gherghescu Gabriel
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
Gherghescu Gabriel
 

Similar to Portaltoi si altoirea nucilor (20)

Producerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nucProducerea materialului saditor la nuc
Producerea materialului saditor la nuc
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Catina alba
Catina albaCatina alba
Catina alba
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Catina alba
Catina albaCatina alba
Catina alba
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
vdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdf
vdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdfvdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdf
vdocuments.mx_lucrarile-de-taiere-pomii-si-arbusti-fructiferi (1).pdf
 
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicoleCultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
 
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferiProducerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
 
Tehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoiTehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoi
 
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferiLucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
 
Altoire pepene verde
Altoire pepene verdeAltoire pepene verde
Altoire pepene verde
 
Altoire pepene verde
Altoire pepene verdeAltoire pepene verde
Altoire pepene verde
 
Mihai
MihaiMihai
Mihai
 
126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf
 
Cultura visinului
Cultura visinuluiCultura visinului
Cultura visinului
 

More from Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Gherghescu Gabriel
 

More from Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Portaltoi si altoirea nucilor

  • 1. Producerea materialului saditor la nuc (Juglans regia) 15 December 2010, actualizat la: 3:50 am | Publicat in: pomicultura | Scris de: redactie La fel ca la alte specii pomicole producerea materialului saditor la nuc se poate face prin inmultire vegetativa sau generativa. Prin inmultirea vegetativa nu se transmit in mod fidel la urmasi caracterele plantei mama. Nu intotdeauna dintr-o nuca buna va rezulta un pom care sa produca nuci la fel de bune. De aceea, este indicat sa se infiinteze plantatii cu material saditor obtinut prin inmultire pe cale vegetativa, in special prin altoire, metoda prin care insusirile soiului raman neschimbate. Plantatiile de nuc obtinute cu astfel de material vor fi uniforme ca habitus al pomilor si se obtin productii mari ce pot fi standardizate si valorificate pe piata. Deoarece, solicitarile pentru material saditor la nuc in ultimii ani au inceput sa creasca, si pe piata romaneasca inca nu este suficient material saditor obtinut prin altoire, iar cel existent se valorifica la preturi ridicate, exista tendinta de folosire a materialului obtinut prin samanta. Inmultire generativa Inmultirea nucului pe cale generativa nu este indicata la soiuri deoarece are urmatoarele dezavantaje: intra tarziu pe rod (dupa 10-15 ani de la plantare); fructele obtinute sunt neuniforme ca forma si marime; aspectul pomilor in plantatie este neuniform. Inmultirea nucilor prin samanta se poate face pentru infiintarea de plantatii destinate productiei de lemn si in secundar productiei de fructe si pentru obtinerea portaltoilor. Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina a acestora (cand invelisul verde crapa). Acestea trebuie sa fie uniforme ca aspect si marime. Pentru obtinerea de portaltoi se aleg nuci mici, cu greutate de 6-10 g. Acestea isi pastreaza facultatea germinativa 2-3 ani daca sunt pastrate in conditii frigorifice, la 0-5 grade C. Pentru infiintarea scolii de puieti, nucile se seamana toamna sau primavara. Semanatul de toamna se poate face in a doua jumatate a lunii octombrie. Distanta de semanat este de 90/10-12 cm. Dupa semanat se face bilonarea randului cu un strat de pamant de 15-20 cm.
  • 2. Daca nu au fost insamantate toamna, nucile trebuie stratificate pentru perioada de iarna, pentru parcurgerea procesului de postmaturatie, care la aceasta specie este de 90 zile. Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa care se seamana. (Cociu V., 1983). Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci la care s-a parcurs postmaturatia. Distanta de plantare este de 90/15-20 cm, iar randul nu se biloneaza. In timpul verii se efectueaza lucrarile de intretinere necesare pentru a asigura o dezvoltare normala a puietilor. Toamna se recolteaza si se sorteaza conform standardelor de calitate. Daca puietii nu au ajuns la dimensiunile prevazute de STAS, se pastreaza inca un an in scoala de puieti In primavara urmatoare (inainte de dezmugurit) se planteaza pentru infiintarea campului I, la distanta de 90 cm, intre randuri si 35-40 cm pe rand. La plantare, sistemul radicular se scurteaza usor pana la tesut sanatos. Ranile provocate pe radacina la nuc, cu ocazia transplantarilor, se vindeca greu si acest proces dureaza cel putin un an. La puieti nu se scurteaza tulpina, deoarece mugurele terminal porneste mai repede in vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii. Puietii de nuc pot fi obtinuti si in ghivece, avantajul acestei tehnologii fiind posibilitatea ca puietii sa fie plantati in camp si primavara tarziu (10-15 mai), dupa ce a trecut pericolul de ingheturi. In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de intretinere specifice. Combatera bolilor si daunatorilor se efectueaza prin aplicarea a 6 – 8 tratamente cu zeama bordeleza 0,5 – 1% sau cu alte produse cuprice in amestec cu insecticidele adecvate (I. Botu s.a. 2001). Inmultirea vegetativa Nucul poate fi inmultit pe cale vegetativa prin altoire, marcotaj sau “in vitro˝ . Inmultirea vegetativa a nucului prezinta urmatorele avantaje: se transmit fidel caracterele de la planta mama la descendenti; imprima uniformitate in plantatii; intra pe rod la 4 – 5 ani; pomii au talie mica, densitatea plantatiilor putand fi mai mare; se pot obtine productii de 5.000 – 6.000 kg fructe/ha la varsta de 15 – 20 de ani, cand pomii obtiniti din samanta abia intra pe rod; se obtin fructe de calitate buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare; se pot inmulti repede soiurile noi.
  • 3. Dezavantajele acestui sistem de inmultire sunt: au o durata de viata mai scurta; obtinerea materialului saditor este mai costisitoare; se pot transmite usor bolile virotice. Inmultirea prin altoire Spre deosebire de alte specii pomicole, altoirea nucului este o secventa tehnologica ce necesita conditii deosebite pentru a se putea realiza cu rezultate bune. Dintre factorii care determina reusita altoirii nucului sunt: - infiintarea plantatiilor mama pentru obtinerea ramurilor altoi, sa se faca pe terenuri fertile, drenate, structurate, usoare, profunde, mecanizabile, irigate, cu distanta de plantare de 6/4 m. Pomii se conduc cu ax central si trunchi inalt de 60 cm. In aceste plantatii se vor face toate lucrarile agrotehnice necesare: intretinerea solului ca ogor negru in jurul pomului; fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice si organice pe toata proiectia coroanei ; asigurarea unui regim hidric corespunzator si in perioadele de seceta; efectuarea unor taieri de scurtare a ramurilor in coroana in luna august pentru a favoriza acumularea rezervelor de substante nutritive in partile ramase si dezvoltarea mai buna a mugurilor. Ranile facute se ung cu vopsea. Toamna, dupa caderea frunzelor si primavara inainte de pornirea in vegetatie se face un tratament cu zeama bordeleza; Se face ciupitul lastarilor erbacei la 5 – 6 frunze in prima decada a lunii mai, in conditiile in care lastarii se dezvolta prea viguros. Daca lastarii sunt prea desi, se face rarirea acestora; Asigurarea unor ramuri altoi de calitate este un factor hotarator in reusita altoirii la nuc. Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba lemnul bine maturat; mugurii sa fie bine dezvoltati; lungimea minima de 50 cm si diametrul de 10 – 16 mm.; maduva sa fie 1/3 din diametrul ramurii ; internodiile sa fie de 5 – 6 cm lungime; sa fie fara rani, boli sau daunatori; nu se folosesc ramuri provenite din lastari lacomi. Recoltarea ramurilor altoi pentru altoitul in ochi dormind se face de preferinta in ziua cand are loc altoitul. Ele se transporta si se pastreaza ambalate in muschi umed pana in momentul altoirii. Pentru altoirea in camp cu ochi crescand si in spatii protejate ramurile altoi se recolteaza la
  • 4. inceputul lunii martie si se pastreaza in camere frigorifice la temperatura de 2 – 4 ºC, in saci de polietilena. Metode de altoire folosite pentru cultura nucului Se practica 2 modalitati de altoire la nuci: altoirea direct in camp si altoirea in spatii protejate. Altoirea nucului in camp. Cele mai folosite metode de altoire pentru acest sistem sunt: altoirea cu mugure in ferestruica efectuata in perioada 15 august – 1 septembrie; altoirea cu mugure cu scutisor lung, efectuata in cursul lunii august, cand scoarta se detaseaza usor de pe lemn; altoirea cu mugure in fluier sau in inel este un sistem ce necesita altoi de aceeasi grosime cu a portaltoiului si se poate realiza cu cele mai bune rezultate in perioada 15 iulie – 30 august; altoirea cu mugure cu scutisor (chip budding) se aplica la nuc cu rezultate bune in perioada 15 mai – 15 iunie. Altoirea in spatii protejate Aceasta metoda se aplica in perioada repausului vegetativ in spatii protejate, din decembrie pana in aprilie si poate sa fie efectuata manual sau mecanizat. Ca metoda de altoire se practica altoirea in copulatie perfectionata. Pentru acest sistem altoiul si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime. Dupa imbinarea altoiului cu portaltoiul, se leaga, se parafineaza si se face stimularea calusarii in camere de fortare sau in instalatii automatizate pentru realizarea acestei secvente, cu ajutorul caldurii numai la punctul de altoire, cu mentinerea in stare de repaus a altoiului si portaltoiului. Sursa de caldura este electrica. O astfel de instalatie a fost conceputa la SCPP Valcea (I. Botu, 2001). Altoirea mecanizata in spatii protejate se poate face prin mai multe metode, in functie de forma sectiunii realizate de masina: altoirea in “scarita”, altoirea “nut si feder“, altoirea in “omega“. Şi la folosirea acestei metode se aplica stimularea calusarii dupa altoire. Inmultirea prin marcotaj se practica mai putin la nuc. Se poate folosi metoda de marcotaj prin musuroire sau marcotajul orizontal. Inmultirea prin micropropagare este o metoda moderna si de viitor pentru inmultirea nucului. Metoda de inmultire “in vitro” s-a extins mult in Franta, Italia, S.U.A. Calitatea materialului saditor folosit pentru infiintarea plantatiilor de nuc este esentiala pentru eficianta acestora. Se va folosi pentru plantare material saditor altoit sau nealtoit, in varsta de 1-2 ani, obtinut in pepiniere.
  • 5. Plantele cu altoiul de 1 an trebuie sa aiba inaltimea de minim 50-60 cm, bine lignificate, cu mugurii sanatosi. Sistemul radicular sa fie bine dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi. Plantele de 2 ani au inaltimea de 2 m, lemnul bine maturat, sanatos si mugurii bine formati. Sistemul radicular sa fie bine format, cu minim 3 radacini mai lungi de 35 cm.(I. Botu, 2001). Soiuri si portaltoi de nuc mentionate in lista oficiala de soiuri din Romania: portaltoi generativi: Juglans regia, Portval, Targu Jiu ; soiuri: Anica, Argesean, Bratia, Ciprian, Claudia, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupanesti, Mihaela, Miroslava, Muscelean, Novaci, Orastie, Ovidiu, Roxana, Sibisel 44, Sibisel 252, Şusita, Valcor, Valmit, Valrex, Velnita. Dr. ing. Felicia PAŞCA – C.L.C.A. LAZURI