SlideShare a Scribd company logo
1 of 6
Infiintarea culturilor anticipate de verdeturi in solarii
                          Data: Thursday, November 06 @ 10:34:14 EET
                                        Topic: Agricultura

Solariile sunt constructii foarte utile pentru producerea legumelor extratimpurii si timpurii.
Folosirea lor in perioada actuala presupune cheltuieli mari care pot fi recuperate doar printr-o
exploatare judicioasa.
Realizarea culturilor anticipate constituie o veriga tehnologica si economica foarte eficienta
pentru folosirea intensiva a solariilor acoperite cu material plastic.


Culturile anticipate de verdeturi (ceapa verde, usturoi verde, spanac si salata) se seamana sau se
planteaza toamna, ierneaza sub cerul liber si se recolteaza primavara foarte devreme, cu cateva
saptamani inaintea culturilor similare, semanate sau plantate in primavara.
Pentru reusita acestor culturi anticipate sunt necesare masuri tehnologice specifice, dintre care,
mai importante sunt: stabilirea amplasamentului, pregatirea atenta a terenului, alegerea unor
soiuri adecvate si modul de infiintare a culturii.
Terenurile sau portiunile de solar, alese pentru culturi anticipate, trebuie sa fie irigabile, dar cu
un drenaj bun, fie prin infiltrarea rapida a excesului de umiditate, fie prin scurgerea acestuia in
afara solarului.
Vor fi preferate terenurile cu expozitie favorabila si ferite de vanturi sau curenti de aer rece, care
nu formeaza crusta.
De asemenea, este foarte important ca pe terenurile alese pentru aceste culturi sa nu fi fost
cultivate aceleasi specii in ultimii 2 - 3 ani.

Pentru o pregatire de buna calitate a terenului, este bine sa se execute urmatoarele lucrari:
-Desfiintarea culturii premergatoare, cu evacuarea in afara solarului a tuturor resturilor vegetale
si a materialelor folosite la palisarea fostei culturi.
-Corectarea denivelarilor cunoscute, in care a baltit apa la cultura precedenta.
-Fertilizarea de baza cu gunoi de grajd (250 - 400 kg/100 m², superfosfat (3 - 5 kg/100 m²) si
sulfat de potasiu (1,5 - 2 kg/100 m²), in cantitatile necesare culturii principale care urmeaza in
succesiune dupa recoltarea culturilor anticipate;
-administrarea ingrasamintelor cu azot este daunatoare si neeconomica, deoarece determina
scaderea rezistentei la frig a culturilor anticipate, in cursul iernii.
-Afanarea profunda a solului la 25 - 30 cm adancime, prin arat, sapat la cazma sau eventual prin
lucrare cu masina de sapat solul.
-Maruntirea solului, cu atentia necesara pregatirii unui pat germinativ bun, indispensabil pentru
semanatul semintelor mici.
-Modelarea solului, prin deschiderea de rigole si formarea unor straturi inaltate, in coronamentul
de 94 cm (conform schemelor actuale de modelare pentru suprafete mari) sau cu coronamentul
mai lat pentru suprafete mici pe care lucrarile se realizeaza manual.
Modelarea solului este foarte importanta, deoarece excesul de apa din precipitatii se va drena pe
rigole.

Pentru aceste culturi sunt recomandate urmatoarele soiuri:
Ceapa verde - Stuttgart.
Usturoi verde - De Darasti, De Moldova, De Cioroiu, Favorit, Record.
Pentru culturi anticipate de usturoi verde se vor evita soiurile de primavara.
Salata - Polul Nord, Silvia.
Spanac - Matador, Matarer, Smarald.
Epoca optima de infiintare a culturilor de salata si spanac este luna septembrie.
In zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada a lunii
octombrie.
Ceapa verde si usturoiul verde se pot planta toamna, in cursul lunii octombrie.
Pentru toate aceste culturi, esential este ca la instalarea ingheturilor, plantele sa fie bine
inradacinate, cu 3 - 4 frunze adevarate, bine formate.
Schemele de semanat pentru salata si spanac se realizeaza, trasand cu semanatoarea 4 randuri pe
coronamentul straturilor modelate.
Pentru culturile semanate manual, este bine ca randurile sa fie plasate perpendicular pe rigole,
echidistant, la 25 cm, deoarece in acest fel semanatul si viitoarele lucrari de ingrijire se pot
realiza mult mai usor si mai bine.
Plantarea arpagicului sau a cateilor de usturoi pentru culturile de ceapa si usturoi verde se poate
realiza mecanizat, conform schemelor prezentate in figura sau, pentru culturi realizate manual, in
randuri echidistante, la distanta de 15 - 20 cm.
Semintele de salata si spanac se seamana la 1 - 1,5 cm adancime, folosindu-se norme de 2 kg/ha
(20 g/100 m²) la salata si 25 kg/ha (250 g/100 m²) la spanac.
Aceste norme de semanat sunt mai mari decat cele recomandate pentru culturi de primavara,
deoarece ele trebuie sa compenseze pierderile datorate inghetului, care sunt inerente in timpul
iernii.
Pentru plantarea culturilor de ceapa verde este recomandata folosirea arpagicului mare, cu
diametrul bulbului de peste 21 mm sau chiar a bulbilor mici de ceapa uscata, cazuti la sortare, cu
diametrul pana la 30 mm.
Folosirea materialului de plantare cu diametru mare este preferabila, deoarece ceapa verde va fi
mai viguroasa.
La usturoiul verde, marimea bulbililor (cateilor), folositi la plantare, depinde de soi.
Distanta intre plante pe rand, pentru aceste doua culturi este de 2 - 3 cm, iar adancimea de
plantare este de 4 - 5 cm.
Plantarea mecanizata sau semimecanizata a bulbilor sau bulbililor are drept consecinta formarea
unor tulpini false, strambe, care scad valoarea comerciala a cepei verzi sau a usturoiului verde.
Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, pe suprafetele mici, bulbii de arpagic sau bulbilii de
usturoi se vor planta manual, in pozitie verticala, cu discul (radacinile) in jos.
Calculand cantitatile necesare de arpagic, la o densitate de 100 - 200 plante / m² pe terenul
efectiv cultivat (in care nu este inclusa suprafata potecilor) si la o greutate medie a bulbilor de 2 -
4 g, sunt necesare norme de 200 - 800 g/m².
Aparent, densitatile si cantitatile de arpagic sunt foarte mari, dar la o cultura de ceapa verde,
plantele se recolteaza la dimensiuni mult mai mici decat ceapa pentru bulbi uscati, iar spatiul de
nutritie necesar este mai mic.
In plus, pierderile de plante in cursul iernii pot fi de 15 - 20% din densitatea initiala.

Datorita acestui fapt, la ceapa verde, usturoi verde si spanac, desi densitatile initiale sunt mari,
culturile nu se raresc.
Pentru evitarea scaderii densitatii cu mult sub parametrii optimi, culturile anticipate de salata se
raresc in primavara.
In cazul lipsei precipitatiilor, imediat dupa infiintarea culturilor, se vor aplica udari, pentru
asigurarea unei rasariri rapide si uniforme a acestora.
Lucrarile de ingrijire a culturilor anticipate in cursul iernii si in primavara vor fi prezentate intr-
un articol viitor.

Dr. ing. Nicolae ATANASIU




SALATA



Salata          este              cunoscuta               sub            mai            multe           varietati:          salata            capatana,             alungita,             de            foi          si             salata            aurie.
In                             cultura,                                mai                            raspandite                               la                              noi                             sunt                                 soiurile:
Pentru                            cultura                            timpurie:                          Bottner,                           Timpurie                             de                           Banat,                              Urechiusa
Pentru                        cultura                         semitimpurie:                       De                        Stuttgart,                       Marula                           de                     Braila,                          Arges
Pentru                                            semanare                                           in                                            toamna:                                             Polul                                           Nord
Salata                  se                      cultiva                   prin                 rasad                    sau                   prin                   semanare                       directa                   in                   gradina.
Terenul           trebuie              lucrat             si           ingrasat,           2000-3000kg              gunoi            de             grajd           la            1000              mp,           inca              din            toamna.
Pentru           cultura             timpurie              de            primavara            salata            se           insamanteaza               in            gradina             intre           20            august-10               septembrie.
Pentru             culturile              de               la             sfarsitul           primaverii,             inceputul             verii,             salata              se               seamana               in              februarie-martie.
Pentru                  cultura                     de                   toamna                   semanarea                     se                   face                   la                   inceputul                   lunii                  august.
Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta.
Salata                     timpurie                       se                     protejeaza                    in                    tunele                     de                       folie                  impotriva                        inghetului.
Cultivata     prin        rasad,         salata        face      capatani          mai      mari.      Se         seamana        la      jumatatea         lui       februarie,       in        rasadnite     semicalde            sau       in       solar.
Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.



Ingrijire
Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.
Cultura    se     praseste    in    primavara,      se     rareste     la   20       cm      pe       rand,     se    ingrasa      suplimentar     si     se      uda.     Ingrasarea     se    face        cand    plantele   au     8-10    frunze.
Recoltarea           salatei        incepe           in          aprilie          si            se           continua           in          mai            si          iunie,          functie           de          tipul        de         cultura.
La                     1000                    mp                        de                        cultura                    se                       pot                      obtine                       20000-25000                    capatani.
Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se
formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.




Salata
                   Sanatate
Salata
  (Lactuca sativa) este o plantă legumicolă anuală sau bianuală, din familia Asteraceelor. Este
   cultivată îndeosebi ca legumă pentru salate, folosită în stare crudă. Este foarte apreciată şi
   consumată tot timpul anului, fiind crescută în sere, în special în cele hidroponice (pe apă).


          Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata
                                              aurie.
                             In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:
                 Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa
               Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
                             Pentru semanare in toamna: Polul Nord


             Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina.
Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din
toamna.Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-
10 septembrie.Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in
februarie-martie.
Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.
Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm
distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-
300 gr samanta.

             Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.
Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari . Se seamana la jumatatea lui februarie, in
rasadnite semicalde sau in solar .Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina.
Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare
rasadurile se uda.

                               Ingrijire


Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate,
paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.Cultura se
praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se
face cand plantele au 8-10 frunze.Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si
iunie, functie de tipul de cultura.La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.

Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul
verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si
anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana
alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde
lumina in interior.

                                    Soiurile de salata

   * COURT: recomandat pentru cultura timpurie; capatana compacta si bine inchisa la baza;
sensibilitate redusa la putregai; crestere rapida si productii ridicate; se preteaza foarte bine la
transport; rezistenta la mana
   * BROGAN: special recomandat pentru cultura de avra, dar poate fi cultivata cu susces si
primavara/toamna; capatana mare si ferma; culoare verde - deschis; emite foarte greu tulpini
florifere; rezistenta la mana.
   * EMBRACE: recomandata pentru culturi de primavara si toamna; capatana mare (500-
800grame) rezistenta la crapare; suporta foarte bine conditiile dificile de cultura; se poate recolta
esalonata; se comporta bine in camp; se preteaza bine la transport; rezistent la mana.

Pentru melci

1. Optimol un moluscocid foarte eficent. Sunt niste granule albastrui (nu mai stiu
daca candva demult de tot nu am vazut si albastre-roz) de forma cam cu arata
calciul ce era demult pt copii (daca nu-s safarmate). Imprastiati dar nu peste
salata, mai departe un pic. Cititi instructiunile.
Optimol e o denumire comerciala. Substanta activa e metaldehida.
Infiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanac

More Related Content

What's hot (9)

Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Cultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solariiCultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solarii
 
Legumu cum infiintam culturile
Legumu  cum infiintam culturileLegumu  cum infiintam culturile
Legumu cum infiintam culturile
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
 
Cultura zmeur
Cultura zmeurCultura zmeur
Cultura zmeur
 
Cresterea zmeurei
Cresterea zmeureiCresterea zmeurei
Cresterea zmeurei
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Cultura cepei
Cultura cepeiCultura cepei
Cultura cepei
 

Similar to Infiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanac

Similar to Infiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanac (20)

Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Salata verde cultura
Salata verde culturaSalata verde cultura
Salata verde cultura
 
Infiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturi
Infiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturiInfiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturi
Infiintarea in solarii a culturilor anticipate de verdeturi
 
Salata verde
Salata verdeSalata verde
Salata verde
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaTehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
 
19 gulia
19 gulia19 gulia
19 gulia
 
Ceapa verde
Ceapa verdeCeapa verde
Ceapa verde
 
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde  din seminte ierbicide si alte infoCeapa verde  din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
 
Infiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicoleInfiintarea plantatiilor pomicole
Infiintarea plantatiilor pomicole
 
126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf
 
Rosii ardei vinete
Rosii ardei vineteRosii ardei vinete
Rosii ardei vinete
 
Rosii ardei vinete
Rosii ardei vineteRosii ardei vinete
Rosii ardei vinete
 
Fasolea
FasoleaFasolea
Fasolea
 
Tehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiuluiTehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiului
 
Rosii
RosiiRosii
Rosii
 
Tehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoiTehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoi
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
 
Verde
VerdeVerde
Verde
 
7 salata-verde
7 salata-verde7 salata-verde
7 salata-verde
 

More from Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

More from Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Infiintarea culturilor anticipate de salata ceapa usturoi spanac

  • 1. Infiintarea culturilor anticipate de verdeturi in solarii Data: Thursday, November 06 @ 10:34:14 EET Topic: Agricultura Solariile sunt constructii foarte utile pentru producerea legumelor extratimpurii si timpurii. Folosirea lor in perioada actuala presupune cheltuieli mari care pot fi recuperate doar printr-o exploatare judicioasa. Realizarea culturilor anticipate constituie o veriga tehnologica si economica foarte eficienta pentru folosirea intensiva a solariilor acoperite cu material plastic. Culturile anticipate de verdeturi (ceapa verde, usturoi verde, spanac si salata) se seamana sau se planteaza toamna, ierneaza sub cerul liber si se recolteaza primavara foarte devreme, cu cateva saptamani inaintea culturilor similare, semanate sau plantate in primavara. Pentru reusita acestor culturi anticipate sunt necesare masuri tehnologice specifice, dintre care, mai importante sunt: stabilirea amplasamentului, pregatirea atenta a terenului, alegerea unor soiuri adecvate si modul de infiintare a culturii. Terenurile sau portiunile de solar, alese pentru culturi anticipate, trebuie sa fie irigabile, dar cu un drenaj bun, fie prin infiltrarea rapida a excesului de umiditate, fie prin scurgerea acestuia in afara solarului. Vor fi preferate terenurile cu expozitie favorabila si ferite de vanturi sau curenti de aer rece, care nu formeaza crusta. De asemenea, este foarte important ca pe terenurile alese pentru aceste culturi sa nu fi fost cultivate aceleasi specii in ultimii 2 - 3 ani. Pentru o pregatire de buna calitate a terenului, este bine sa se execute urmatoarele lucrari: -Desfiintarea culturii premergatoare, cu evacuarea in afara solarului a tuturor resturilor vegetale si a materialelor folosite la palisarea fostei culturi. -Corectarea denivelarilor cunoscute, in care a baltit apa la cultura precedenta. -Fertilizarea de baza cu gunoi de grajd (250 - 400 kg/100 m², superfosfat (3 - 5 kg/100 m²) si sulfat de potasiu (1,5 - 2 kg/100 m²), in cantitatile necesare culturii principale care urmeaza in succesiune dupa recoltarea culturilor anticipate; -administrarea ingrasamintelor cu azot este daunatoare si neeconomica, deoarece determina scaderea rezistentei la frig a culturilor anticipate, in cursul iernii. -Afanarea profunda a solului la 25 - 30 cm adancime, prin arat, sapat la cazma sau eventual prin lucrare cu masina de sapat solul. -Maruntirea solului, cu atentia necesara pregatirii unui pat germinativ bun, indispensabil pentru semanatul semintelor mici. -Modelarea solului, prin deschiderea de rigole si formarea unor straturi inaltate, in coronamentul de 94 cm (conform schemelor actuale de modelare pentru suprafete mari) sau cu coronamentul mai lat pentru suprafete mici pe care lucrarile se realizeaza manual.
  • 2. Modelarea solului este foarte importanta, deoarece excesul de apa din precipitatii se va drena pe rigole. Pentru aceste culturi sunt recomandate urmatoarele soiuri: Ceapa verde - Stuttgart. Usturoi verde - De Darasti, De Moldova, De Cioroiu, Favorit, Record. Pentru culturi anticipate de usturoi verde se vor evita soiurile de primavara. Salata - Polul Nord, Silvia. Spanac - Matador, Matarer, Smarald. Epoca optima de infiintare a culturilor de salata si spanac este luna septembrie. In zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada a lunii octombrie. Ceapa verde si usturoiul verde se pot planta toamna, in cursul lunii octombrie. Pentru toate aceste culturi, esential este ca la instalarea ingheturilor, plantele sa fie bine inradacinate, cu 3 - 4 frunze adevarate, bine formate. Schemele de semanat pentru salata si spanac se realizeaza, trasand cu semanatoarea 4 randuri pe coronamentul straturilor modelate. Pentru culturile semanate manual, este bine ca randurile sa fie plasate perpendicular pe rigole, echidistant, la 25 cm, deoarece in acest fel semanatul si viitoarele lucrari de ingrijire se pot realiza mult mai usor si mai bine. Plantarea arpagicului sau a cateilor de usturoi pentru culturile de ceapa si usturoi verde se poate realiza mecanizat, conform schemelor prezentate in figura sau, pentru culturi realizate manual, in randuri echidistante, la distanta de 15 - 20 cm. Semintele de salata si spanac se seamana la 1 - 1,5 cm adancime, folosindu-se norme de 2 kg/ha (20 g/100 m²) la salata si 25 kg/ha (250 g/100 m²) la spanac. Aceste norme de semanat sunt mai mari decat cele recomandate pentru culturi de primavara, deoarece ele trebuie sa compenseze pierderile datorate inghetului, care sunt inerente in timpul iernii. Pentru plantarea culturilor de ceapa verde este recomandata folosirea arpagicului mare, cu diametrul bulbului de peste 21 mm sau chiar a bulbilor mici de ceapa uscata, cazuti la sortare, cu diametrul pana la 30 mm. Folosirea materialului de plantare cu diametru mare este preferabila, deoarece ceapa verde va fi mai viguroasa. La usturoiul verde, marimea bulbililor (cateilor), folositi la plantare, depinde de soi. Distanta intre plante pe rand, pentru aceste doua culturi este de 2 - 3 cm, iar adancimea de plantare este de 4 - 5 cm. Plantarea mecanizata sau semimecanizata a bulbilor sau bulbililor are drept consecinta formarea unor tulpini false, strambe, care scad valoarea comerciala a cepei verzi sau a usturoiului verde. Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, pe suprafetele mici, bulbii de arpagic sau bulbilii de usturoi se vor planta manual, in pozitie verticala, cu discul (radacinile) in jos.
  • 3. Calculand cantitatile necesare de arpagic, la o densitate de 100 - 200 plante / m² pe terenul efectiv cultivat (in care nu este inclusa suprafata potecilor) si la o greutate medie a bulbilor de 2 - 4 g, sunt necesare norme de 200 - 800 g/m². Aparent, densitatile si cantitatile de arpagic sunt foarte mari, dar la o cultura de ceapa verde, plantele se recolteaza la dimensiuni mult mai mici decat ceapa pentru bulbi uscati, iar spatiul de nutritie necesar este mai mic. In plus, pierderile de plante in cursul iernii pot fi de 15 - 20% din densitatea initiala. Datorita acestui fapt, la ceapa verde, usturoi verde si spanac, desi densitatile initiale sunt mari, culturile nu se raresc. Pentru evitarea scaderii densitatii cu mult sub parametrii optimi, culturile anticipate de salata se raresc in primavara. In cazul lipsei precipitatiilor, imediat dupa infiintarea culturilor, se vor aplica udari, pentru asigurarea unei rasariri rapide si uniforme a acestora. Lucrarile de ingrijire a culturilor anticipate in cursul iernii si in primavara vor fi prezentate intr- un articol viitor. Dr. ing. Nicolae ATANASIU SALATA Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august. Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda. Ingrijire Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani. Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior. Salata Sanatate
  • 4. Salata (Lactuca sativa) este o plantă legumicolă anuală sau bianuală, din familia Asteraceelor. Este cultivată îndeosebi ca legumă pentru salate, folosită în stare crudă. Este foarte apreciată şi consumată tot timpul anului, fiind crescută în sere, în special în cele hidroponice (pe apă). Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna.Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august- 10 septembrie.Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie.
  • 5. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august. Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200- 300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari . Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar .Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda. Ingrijire Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani. Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior. Soiurile de salata * COURT: recomandat pentru cultura timpurie; capatana compacta si bine inchisa la baza; sensibilitate redusa la putregai; crestere rapida si productii ridicate; se preteaza foarte bine la transport; rezistenta la mana * BROGAN: special recomandat pentru cultura de avra, dar poate fi cultivata cu susces si primavara/toamna; capatana mare si ferma; culoare verde - deschis; emite foarte greu tulpini florifere; rezistenta la mana. * EMBRACE: recomandata pentru culturi de primavara si toamna; capatana mare (500- 800grame) rezistenta la crapare; suporta foarte bine conditiile dificile de cultura; se poate recolta esalonata; se comporta bine in camp; se preteaza bine la transport; rezistent la mana. Pentru melci 1. Optimol un moluscocid foarte eficent. Sunt niste granule albastrui (nu mai stiu daca candva demult de tot nu am vazut si albastre-roz) de forma cam cu arata calciul ce era demult pt copii (daca nu-s safarmate). Imprastiati dar nu peste salata, mai departe un pic. Cititi instructiunile. Optimol e o denumire comerciala. Substanta activa e metaldehida.