2. Ţesuturi conjunctive embrionare
Mezenchimal






Monomorfism celular
Celule mezenchimale
cu numeroase mitoze
SF bogată
Fără fibre
Abundent la embrion şi
făt
Insule mici
perivasculare la adult
Mucos




În cordonul ombilical şi
pulpa dinţilor tineri
SF bogată
Celule rare (dominant
fibroblaste)
Fibre rare şi lungi

7. Ţesuturi conjunctiv propriu-zise


Lax
Dens



Adipos



Ordonat
Dezordonat
Alb-galben
Brun
Reticular

8. Ţesutul conjunctiv lax






Numeroase celule fixe şi
mobile
Substanţă fundamentală
bogată
Fibre colagene rare şi subţiri
Numeroase vase sanguine
Localizare:dermul papilar,
lamina propria a organelor
tubular-cavitare, stroma
organelor parenchimatoase
Funcţii: mecanică, metabolică,
de sinteză

9. Ţesut conjunctiv lax
Celule fixe
Epiteliu
Celule mobile
Fibre colagene
rare şi subţiri
SF bogată

10. Fibre
subţiri
Celule
fixe
SF bogată
Epiteliu
Celule mobile

11. Fibrosarcomul

13. Ţesuturile conjunctive dense




Predomină fibrele de
colagen
Substanţă fundamentală
redusă
Celule fixe rare
(fibroblaste, -cite), mobile
de obicei absente
Tipuri, în funcţie de
orientarea fibrelor
colagene:


Dezordonat
Ordonat

14. Ţesutul conjunctiv dens
dezordonat




Abundenţă de fibre,
puţine celule şi SF
Celulele: fibroblaste şi
fibrocite
Fibre orientate în
diferite direcţii
Localizare:



Dermul profund
(reticular)
Submucoasa organelor
cavitare şi tubulare
Stroma interlobulară
(glanda mamară)

15. Ţesut conjunctiv dens dezordonat

16. ME de baleiaj, ţesut conjunctiv dens dezordonat

17. HE
Dens
dezordonat
Ep
Lax
Ep

19. Ţesutul conjunctiv dens ordonat






Fibre colagene
dispuse paralel
(ordonat)
Fibrele şi celulele
sunt dispuse
ordonat
Tendoane
Ligamente
Aponevroze
Lamelar

21. Tendonul




Conexiunea muşchi –
os
Fascicule paralele de
fibre colagene, printre
care sunt dispuse
celulele specifice –
tenocitele
Fibre+celule: fascicule
Învelişuri conjunctive:



Endotenonium
Peritenonium
Epitenonium
FT
Endo
Epi

22. Tenocitele






Formă funcţională de
fibroblaste
Secţiune longitudinală:
fuziforme
Grupate cîte două
(bigeminism), cîte patru
(cvadrigeminism)
Nucleu: ovlar, hipercrom
Citoplasmă: bazofilă
Secţiune transversală:
stelate (celule aliforme)

23. Tendon, secţiune longitudinală

24. ME, tenocit în secţiune longitudinală

25. Tendon, secţiune transversală

26. ME, tenocite şi fibre
de colagen

27. Tendonul





Rezistenţă la stimuli mecanici
Substanţe nutritive: prin difuziune
Tendoane mari: epitenonium cu două foiţe,
conţine lichid de tip sinovial
Joncţiunea mio-tendinoasă: fibronectina,
colagenul, laminina, GAG, acetilcolinesteraza
Diferenţierea şi menţinerea joncţiunii:
antigenul mio-tendinos

29. Ligamentele





Similar tendonului
Fibrele de colagen şi
elastice: paralele, dar
mai puţin ordonat decît
la tendon
Conexiunea dintre oase
diferite
Elemente tipice:
ligamentele articulare
Bogate în fibre elastice:
coloana vertebrală

30. Ligament galben
Elastice
HE

31. Ligament galben
Orceină
Masson

32. Ligament, contrast de fază

33. Ţesutul conjunctiv lamelar




Cornee, teaca conjunctivă a foliculului pilos,
corpusculi Vater-Pacini, învelişul conjunctiv
al nervului (perinerv)
Fibre lungi şi groase de colagen, dispuse
paralel sau concentric; fibre elastice şi
reticulinice foarte rare
Rare celule de tip fibroblastic şi fibrocitar (rar
conţine macrofage)
Celulele şi fibrele formează planuri multiple

35. Ţesutul adipos alb-galben






Lobulat, septuri conjunctive
Vase sanguine (arteriole,
venule, capilare) şi fibre
nervoase
Format din adipocite albgalbene (uniloculare)
Sărac în celule mobile
Hormonosensibil: ACTH,
tiroxină, cortizol
Localizare: ţesut celular
subcutanat, în jurul unor
organe (glob ocular, rinichi)

36. Funcţii
Metabolică
Depozitare
Lipoliză
Sinteză

39. Liposarcomul
Lipoblaste:


Nucleu
excentric/central,
indentat
Citoplasma:
incluziuni lipidice

41. Ţesutul adipos brun





Format din adipocite
brune (multiloculare)
Lobulat, septuri
conjunctive
Numeroase capilare
sanguine
Localizare: axilar,
cervical, perirenal
Funcţie: termoreglare

42. capilare

43. Hibernomul

44. Ţesutul reticular


Format din celule
reticulare, fibre de
reticulină şi substanţă
fundamentală bogată
Localizare:



Măduva hematogenă
Organe limfopoetice
Funcţii:



Suport mecanic
Sinteza de factori
implicaţi în diferenţiere
(hemonectina)
Fagocitar şi nutritiv

46. Ţesut reticular, stroma ganglionului limfatic

47. Ţesut conjunctiv elastic?
Fibre elastice
organizate în lamele
Ligamente vertebrale
Perete vascular:
sintetizate de celule
musculare netede

49. Caractere generale






Ţesut conjunctiv specializat
Componente: celule specifice şi matrice
extracelulară
Matricea: solidă, fermă, elastică, bogată
în glicozaminoglicani
Permite difuzia substanţelor nutritive
Model cartilaginos pentru viitoarele
oase
Postnatal: articulaţii, trahee, bronhii

50. Histogeneză






Din ţesutul mezenchimal
Cap şi gît: creste neurale
Agregarea celulelor
mezenchimale
Diferenţiere în celule
specifice cartilajului
Sinteza de matrice,
celulele devin condroblaste
Mezenchimul periferic:
pericondru

51. Celulele cartilaginoase



Tipuri:
condroprogenitoare,
condroblaste,
condrocite
Condroblastele: la
periferie, aplatizate, mai
mici decît condrocitele
Prin diviziune,
diferenţiere şi sinteza
de matrice devin
condrocite
C

52. Condrocitele








Rotunde, ovalare sau unghiulare
Mai mari decît condroblastele
Incluse în lacune ale matricei
Nucleu excentric
Citoplasmă bogată în organite nespecifice şi
incluziuni (glicogen şi lipide)
Potenţial de diviziune păstrat
Sintetizează componentele matricei: colagen tip II,
GAG şi ancorină
Pseudocapsula pericelulară: rezistenţă la
compresiune

53. TC
Cb
C
M
P

55. 1
2
Condrocite, ME
1 – periferic
2 – central
3 - degenerat
3

56. Grupele izogene




Aglomerări de condrocite
Toate celulele unui grup izogen provin din
acelaşi condrocit prin diviziune (izo – aceeaşi,
genos – origine)
Grupe izogene coronare: condrocite dispuse
radiar – cartilaj hialin matur
Grupe izogene axiale: condrocite dispuse în
şiraguri – discul de creştere al oaselor în
lungime

57. Grupe izogene coronare

58. Grupe
izogene
axiale

59. Matricea extracelulară

Componente:



Biochimic:






Fibre de colagen, reţea
în jurul lacunelor
Substanţă fundamentală
Colagen tip II
Glicozaminoglicani
Glicoproteine
Condronectină, ancorină
Apă 60 – 75%
Tipuri:


Teritorială
Interteritorială

60. Albastru de toluidină

61. Colagen II
Ancorină

62. ME de baleiaj, fibrele matricei extracelulare

63. Pericondrul





Învelişul conjunctiv al
cartilajului
Tip tisular: dens
dezordonat
Conţine vase sanguine
Strat intern:
condroprogenitor
Strat extern: tipic dens
dezordonat

64. Fibros
Tipuri de cartilaj
Hialin
Elastic
Fibros

65. Cartilajul hialin


Cel mai bine
reprezentat
Localizare






Schelet primitiv
Sept nazal
Trahee, bronhii
Cartilaje costale
Articulaţii mobile
Morfologie


Condrocite, condroblaste
Matrice amorfă, acidofilă

67. Cartilajul elastic






Elastină în matrice
Condrocite mari, grupe
izogene coronare
Matrice redusă faţă de
hialin
Are pericondru
Nu calcifică
Localizare: epiglotă,
cartilaje aritenoide,
pavilionul urechii, tuba
auditivă

68. P
Cb

69. Cartilajul fibros

Componente




Localizare





Condrocite
Matrice teritorială
Ţesut conjunctiv dens
dezordonat
Discuri intervertebrale
Simfiza pubiană
Articulaţia temporo
-mandibulară
Nu are pericondru
Calcifică frecvent

71. Canalele cartilaginoase





Apar numai în cartilajul
hialin
Derivă din pericondru
Conţin: ţesut conjunctiv
lax, vase sanguine,
celule polimorfe la
periferie
Localizare: sept nazal,
laringe
Numeroase canale
cartilaginoase:
condrodisplazii

72. Creşterea şi regenerarea cartilajului

Creşterea cartilajului




Apoziţie
Interstiţială
Influenţată de: vitamina A, STH, androgeni,
estrogeni (stimulante), glucocorticoizi (inhibitori)
Regenerarea cartilajului


Limitată, pe seama pericondrului
Leziuni mai mari: reparare prin ţesut conjunctiv
dens dezordonat sau formare de ţesut osos

73. Regenerarea cartilajului

74. Lumină polarizată

75. Calcificarea cartilajului



Proces de impregnare cu săruri minerale a
matricei cartilaginoase
Frecventă la cartilajul hialin, fibros şi nu se
produce la cel elastic
Condiţiile calcificării:




Cartilajul aflat în contact cu ţesutul osos
Cartilajele care vor fi înlocuite în mod normal cu os
Calcificare lentă a matricei în toate cartilajele
hialine (e.g. inele traheale cu microcalcificări)
Resturi celular-matriceale fagocitate de
condroclaste