conflict sociocognitiv

1. CONFLICTULSOCIOCOGNITIV – FACTOR AL DEZVOLTÃRII INTELECTUALE A ELEVILOR
Activitãtileinteractivecare presupuncolaborareadintreelevi potcontribui ladezvoltareacognitivãa
participantilor.Ei,prinactivitãtilede grup,îsi însusescnoi cunostinte,deprinderi,îsi perfectioneazã
tehnicile de învãtare si îsi dezvoltãabilitãtilecognitive (gândirea,creativitatea,memoria,limbajul,
atentiaetc.).Pentrucaactivitateasãcontribuie ladezvoltareacognitivãacopiiloreste importantsã
întelegemmecanismelepsihologice care intervinînacestproces.
W. Doise si G. Mugny, în urma numeroaselorexperimenterealizate,auarãtatcã dezvoltareainteligentei
poate fi stimulatãprinorganizareaunoractivitãti de grupîn cadrul cãrora se utilizeazã conflictul
sociocognitivsi marcajul social.Doise(1996, p.131) spune cã „vorbimde conflictsociocognitivatunci
când, într-osituatie identicã,suntproduse social diferite abordãri cognitiveale aceleiasi probleme.În
conditii corespunzãtoare,prezentaacestordiferitepuncte de vedere poate sãfavorizeze coordonarea
lor într-onouã solutie,mai complexãsi mai adaptatãsituatiei decâtfiecare dintre metodeleanterioare
luate în mod izolat”.Osarcinãcognitivã este consideratãmarcatãsocial dacã implicãrãspunsuri
cognitive care ausi semnificatii sociale.Sarcinile de acestfel nunumai cã usureazãrezolvareasarcinii,ci
determinãsi unprogres aldezvoltãrii cognitive,cuconditiasã aparã unconflictsociocognitivîntre
rãspunsul cognitivsi rãspunsul cusemnificatii sociale.
Doise si Mugny demonstreazãcã grupul,conflictul sociocognitivsi marcajul social devineficiente
numai în conditii bine determinate.Ei explicãrelatiadintre interactiuneasocialãsi dezvoltarea
cognitivãprintr-ocauzalitateînspiralã:pentruca interactiuneasã fie eficientã, copilultrebuie
sã dispunã deanumiteinstrumentecognitive.Interactiuneapermite copilului sã elaboreze noi
instrumente cognitivecare vorsta la baza unorinteractiuni mai elaborate etc.
O situatie de interactiune socialãprezintãavantaje cognitive mai ales înstadiile genetice inferioare,de
construirea unornotiuni.Dupã ce copiii au ajunslaun anumitnivel de dezvoltare,performantele
obtinute îngrup sau individual se întâlnesc.
Cei doi autori au studiatrelatiadintre progreselecognitiverealizatede elevi si nivelul cognitiv al
membrilorgrupuluiraportat la dificultateasarcinii si audescrisurmãtoarelesituatii:
- Partenerii au acelasi nivel cognitiv,relativredus înraportcu dificultateasarcinii.Înacestcaz
probabilitateaunui conflictîntre strategiile de rezolvare ale parteneriloreste micsi dinaceastãcauzã
progresele cognitivevorfi aproape inexistente.

2. - Dacã membrii grupului auunnivel cognitivmediu înraportcu dificultateasarcinii,ei utilizeazãstrategii
diferite,oscilante,auezitãri,îndoieli.Înacestcazprobabilitateaunui conflictsociocognitiveste mai
mare si dinacest motiv în situatii de grupse obtinrezultate mai bune decâtdacã se lucreazãindividual.
Ambii parteneri profitãdininteractiune.
- Dacã un subiecteste slabsi celãlalteste uncopil foarte bun,rezultatele activitãtiivorfi bune,darcel
slabnu progreseazãpentrucãdistantacognitivãdintre rationamentele celordoi este preamare.Cel
bunva stãpâni interactiunea, impune propriile strategii de actiune,iadeciziile,darnupoate explica
celuilaltelevcriteriile folosite pentrurezolvareaproblemei.Lacel slabnu se produc restructurãri
cognitive.Dardacãpartenerul este unadultcare pune copilul sistematicîncontradictie, îl
determinãsãse exprime si sãactioneze cumaterialul,atunci progresuleste semnificativ.
- Dacã un copil are unnivel cognitivinferiorsi celãlaltmediu,ambiiprogreseazã înurma colaborãrii.
Copilul slabprogreseazãpentrucãcel de nivel mediuare mai multe ezitãri,îndoieli,discutãmai mult
dimensiunile care îi punprobleme,darîi dã si celui slabposibilitatea sãse exprime si sãiaunele decizii.
În situatiilede acestfel are loco activare cognitivãacopilului mai putinbun,care este incitatsã îsi
coordoneze rãspunsurile cuale celui mai bunpentruase ajunge la o solutie comunã. Între parteneri se
produc conflicte sociocognitivecare determinãlacopilul mai slabodublãconstientizare.El îsi dã seama
de inadecvareasistemuluisãu de rãspunsuri pentrusarcinadatã,dar si de existentaunoralternative,
ceeace poate provocao descentrare si cãutareaunornoi solutii.
Progresele realizatede cei mai slabi însituatiile de grupnuse reducla însusirea pasivãaunor
instrumente cognitivepornindde laimitareapartenerului.Celeînsusite însituatii de gruppotfi
generalizatesi transferate înalte situatii,diferitede ceaîn care a avut loc învãtarea.
În interactiuneadintre parteneri potintervenidinamicisocialecare interfereazã cu conflictul
sociocognitiv si blocheazãderulareaacestuia:
- reglarearelationalã,care se manifestãprindependentafatãde partener.Modificarearãspunsului are
loc numai pentrua rezolvaconflictulsocial,fãrã unefortcognitiv;
- juxtapunerearãspunsurilorfãrã confruntare;
- partenerii lucreazãindependent,fãrã sãse intereseze de ceeace face celãlalt;
- diferentiereaierarhicã:impunându-se un“sef”acestaîsi impune punctul de vedere.
Cercetãrile de acestgenau numeroase aplicatii îndomeniul educational.Ele punînevidentãimportanta
pe care o au relatiile dintrecopii înactivitateade învãtare scolarãsi dau sugestii privindmodul încare
putemorganizagrupele pentruastimuladezvoltareacognitivãaelevilor.Functiile cognitivese dezvoltã
mai putinsau delocdacã în grup se aflã numai elevi foarte slabi,sauînsituatiaîn care ceremunorelevi
foarte buni sã colaboreze cuelevi multmai slabi decâtei.Dezvoltareacognitivãvafi stimulatãdacã
elevii slabi colaboreazãcucei de nivel mediusaudacãelevii de nivel mediulucreazãîmpreunã,pentru
cã în aceste situatii între colegi se producconflicte sociocognitive.Dacãelevii se implicãactivîn

3. depãsireaacestorconflicte,ei îsi vordezvoltadeprinderile de muncãintelectualãsi îsi vor îmbogãti
cunostintele.
MANAGEMENTULCONFLICTULUISOCIO COGNITIV.DOC
Extras dindocument:
ARGUMENT:
În consiliereapsihologicăşi educativăeste necesarsăcunoaştemtehnici manageriale darşi natura
conflictuluicucare avemde-aface.Înmare parte cei care au nevoie de consiliere auprobleme ce au
fostdeclanşate de unconflictde o naturăoarecare.Din aceastăcauză mi s-apărut necesarsă prezintîn
lucrare aspecte pe care un bunprofesionisttrebuiesăle cunoască şi să le foloseascăînactivitateasa.
De asemenea,considerfoarte importantsăstabilescodeosebire între rezolvareaconflictelorşi
managementul lor,deoarece foarte rarse poate întâlni o realărezolvare aacestuia.
Managementul conflictului socio–cognitivaconstituitoprovocare deoarece îmi desfăşoractivitateade
foarte mulţi ani în avocatura şi am încercat prin aceastălucrare să conştientizezceeace de multe ori am
fostnevoităsăaplicîn necunoştinţăde cauză.
Cuvântul latinesc“conflictus”tradusca“interferare violentă”,implicădezacord,
discordie între membrii unui grup:interacţiuneîncare cuvintele,emoţiileşi acţiunile concurăla
efecte supărătoare.Atunci cândconvingerile unuiasaumai multormembri ai grupului suntinacceptabile
pentruresul grupului apare conflictul..
Cauzele potfi diverse:existenţaunorobiectivediferite,stările emoţionale,comportamentul,sistemulde
valori,relaţiile interpersonale,modul diferitde percepere aunorfapte,situaţii,insuficienţaresurselor,
nemulţumireafaţăde statutul avutîn cadrul grupului.
Conflictul socio-cognitiveste văzutde specialişti caprincipalul mecanismal progresului cognitiv
individual:interacţiunile dintreindiviziide niveluri cognitive diferite determinăachiziţiaunor noi
instrumente cognitiveîncontextul influenţei şi schimbării sociale.Dezvoltareacognitivăse explicăprin
intervenţiafactorilorsocio-relaţionali.Progresul intelectual observabil şi măsurabil,se datorează
interacţiunilorîntr-osituaţie socialădată,unui anumitcontextstimulator.
Cogniţiaumană,camodalitate princare înţelegemlumeaîncare trăim este perceputăprintr-oacţiune
de rezolvare asituaţiilorneclare,confuze.Aceastajoacăunrol importantîn percepţie deoarece de
obicei interpretăm semnalele receptate de organele noastre de simţîntermenii aceeace cunoaştem
deja.Gândireaimplicăunvolummare de rezolvare de situaţii cinflictuale.Cândgândim, rezolvăm
probleme cuo rapiditate foarte mare uneori neconştientizândcăse întâmplă acestlucru.Suntem
conştienţi de acestfenomenatunci cândproblemele suntmai dificile şi vitezade gândire scade.
Evoluţiacognitivăaindividului nupoate fi disociatăde mediulsocial (şcoală,clasă,grupde muncă) în
care acesta este plasat.Structurile cognitivese dezvoltănunumai prinmaturizare şi exerciţiu
individualmci şi printransmisie socialăşi interacţiuni cuceilalţi.
Grupul este unloc privilegiatunde indiviziirealizeazăcolectivperformanţecognitive superioare celor
individuale datorităcompetiţiei,raportăriilarezultatele celuilaltşi cooperării.Înaceste condiţii şi
indivizii mai puţinavansaţi potprogresaprininteracţiune cuceilalţi.Învăţarease realizeazănuprin

4. imitaţie ci prinstructurare interindividualălucruirealizabil pentruunindividsolitar.
De condiţiile existenteîngrupprofitănu doar cei mai puţinavansaţi,ci şi cei superdotaţi care potsă-şi
punăîn valoare cunoştinţele.Confruntaareapunctelorde vedere diferiteadaptate de membriigrupului
în condiţiile interacţiunii socialeduce ladezvlotareaproceselorcognitive launul saulamai mulţi
participanţi.
Conflictul socio-cognitive consideratcao condiţie necesarăaprogresului cognitivdeorece esteosursă
de schimbare a individuluişi asistemuluiîncare acestaevoluează.
Conflictul individuluicupropriagândire nueste posibil decâtîncondiţiile de interacţiunecualte
discursuri sauacţiuni.Nuo dată laclasă unul dintre elevi afostpuslapunct de colegi datorită
diferenţelorde opinii asupraprogramului zilnic.Mai alesînclasa întâi micii şcolari auimpresiacăse află
încă lagrădiniţaunde atmosferaeste multmai permisivă,unde timpul alocatjoculuieste de dimensiuni
mai mari şi unde în general faccam tot ceeace doresc.
Ei intrăîn coflictatâtcu institutorul câtşi cu colegii deoarecese acomodeazămai greulacondiţiile
şcolare.Încet, încetei realizeazăcăceea ce îşi imaginaucă este şoalanucoincide cu realitateaşi sunt
nevoiţi săaccepte scimbarea.
Dezvoltareainteligenţeise petrece printr-oacţiune complexăcare implicăşi contextul psihosocial al
instituţiei formative.Expeienţasocialăaindividului,diferiteleconfruntări încare a fostangajat şi pe care
a încercat să le soluţioneze joacăunrol important,camecanismal construcţiei cognitiveindividuale.Nu
orice conflictsocio-cognitivpoate conduce laprogresintelectual.Conlucrareapartenerilorîntr-un
conflictsocio-cognitivare locdoarîn condiţiile încare aceştiase găsesc pe trepte diferitede dezvoltare
intelectuală.Spe exemplulaclasă,condiţiaapariţiei conflictuluieste organizareaactivitaţii diadactice
într-o manierăcare să stimuleze osituaţie de opoziţie.