SlideShare a Scribd company logo
1 of 5
Valoareanutritiva a alimentelor NICULESCUYASMINA CLAUDIA, CLASA a XI-a E
Laptesiproduse lactate Lapteleşibrânzeturilesuntalimenteimportante nu atâtprinvaloarea nutritivãabsolutãcâtmai ales princalitateaunoradintrecomponentelepe care le contin: · estecceamaibunãsursãalimentarã de calciu (125 mg calciu/100 ml lapte, aprox. 1000 mg calciu/ 100 g caşcaval, cu un raport Ca/P=1.4, apropiat de cel existent înoase; · conţineproteinebogateînaminoaciziesenţiali; · reprezintã o importantãsursã de vitaminehidro- şiliposolubile (riboflavinã, piridoxinã, acid pantotenic, tiaminã, cobalaminã, vitamine A, D, C, etc.); · conţinegrãsimi fin emulsonateceeacefaciliteazãdigestiaşi asimilarealor. Lapteleconţineşiremarcabilecantitãţi de lactozã (aprox. 5g/100ml lapte de vacã). Asimilareaacestuidizaharidimplicãhidrolizasaîn componente (glucozãşigalactozã). Absenţalactazeiintestinale (congenitale sau ca urmare a lipseiîndelungate a consumul de lapte) produce tulburãri digestive la ingerarealaptelui, deoarecelactozaajungenehidrolizatãîn intestinulgrosundefavorizeazãdezvoltareaflorei de fermentaţie.
Carne siPeste Denumirea de carne  include  ţesuturileşiorganele de origineanimalã (mamifere, pãsãri, peşti, etc.) consumate de om. Ţesuturileadipoase de origineanimalã (bogatemai ales înlipide) vorfiprezentateodatã cu grãsimile de interesalimentar. Peşteleproaspãtsaucarneaproaspãtã pot fipãstratpuţintimpdupã sacrificareaanimalului. Timpul de conservareprin frig depinde de temperatura de pãstrare: la 0-80 câtevazilepentrupeşte, câtevasãptãmâni pentru carne, la -18 - -350 timp de câtevaluni, etc. Principalasursã de priteinesuperioarepentru organism o reprezintãcarneaşipeştele (ca atare saupreparate) deoarece: · conţinproteineintracelulare cu o compoziţieadecvatã organismuluiuman (faţã de brânzeturiconţin o cantitatemai mare de metioninãşilisinã); · aduccantitãţimaimari de vitamine din grupul B (miacinã, riboflavinã, piridoxinã, tiaminã, acid pantotenic, acid folic, etc.) reprezetând celemaibunesursealimentare de miacinã, vitamineliposolubile A şi D. Conţinmicicantitãţi de vitamina C. celeviscerale): fier (3-5 mg/ 100g înmuşchi, 10-15 mg/100g înficat, splinã, rinichi), · asigurãnecesarul de fosfor, potasiu, zinc, cupru, iodşiclor pentruorganismuluman (carneaesterelativsãracãîncalciuşisodiu). Coeficientul de utilizaredigestivã a proteinelorduinfibrele musculare se apropie de 100%. Cândproporţia de colagenşielastinãcreşte coeficientul de absorbţiescade, acesteafiindmairezistente la acţiunea enzimelor digestive. Colagenulşielastina, proteinelipsite de triptofan au o valoare nutritivãmaiscãzutã. Ele se gãsescîntendoane, fascii, capsule articulare, derme, etc.
Oua Indiferent de specie  ouãleprezintã  urmãtoarele  componente anatomice: · gãlbenuşulconstituieovulul cu vitelusulnutritiv care este o emulsie de lipidebogatãînsubstanţemineraleşiproteine. Atuncicândoul estefecundat la suprafaţagãlbenuşuluiaparedisculgerminativ (morula); · albuşuleste o dispersiecoloidalã de proteineînapã. Este secretatînstraturiconcentrice de prima porţiune a oviductului; · membrane cochilifere · membranavisceralã (acoperãalbuşul); · membranaparietalã (cãptuşeştefaţainterioarã a cojii); · coajaconţine 90-95% carbonat de calciu, constituind învelişul protector al oului; · cuticula(albugineea) acoperãcoaja la exterior. Ea rezultã prinuscareamucusului existent pesuprafaţaouluiînmomentulexpulzãrii. Dintreelementele nutritive prezenteînoumenţionãm: · amestecul de proteine din gãlbenuşşialbuşrealizeazãcel maiechilibratconţinutînaminoaciziînraport cu necesaruluman (ovovitelinãîngãlbenuşşiovalbuminãînalbuş). Eleconţincantitãţimari de tioaminoacizi, valinãşifenilalaninã, darsuntmaisãraceînlisinãînraport cu carnea. · lipidelesuntformate din 63% gliceride, 33% fosfolipideşi 4% steroli. Oul are efecttonifiantdatoritãconţinutului mare de lecitineşi cefaline. Fosfolipidelecontribuie la asigurareanecesarului de fosforşi colinã (0.35 g/ou de gãinã) a organismuluiuman. Un dezavantajnutriţional al ouluiîlconstituieconţinutul mare de colesterol (0.4 - 0.8 g/ou). Din acest motivconsumulouãlelor de cãtrepersoaneînvârstãsaubolnavetrebuie limitat. · glucidele se gãsescîncantitãţimariînalbuş. Lipsescîn gãlbenuş. · oulconstituie o importantãsursã de vitaminehidro- şi liposolubile (100g ou integral conţineaproximativ 3000 u.i. vitaminã A, 125 u.i. vitaminã D3 , 0.4 mg vitaminã B2 , 0.4 mg vitaminã B6 , 4 mg acid pantotenic, 3 mg vitaminã E, etc.). Ouãlesuntlipsite de vitamina C.
Legume si fructe Valoareanutritivãdeosebitã a fructelorşilegumelor se datoreazãprincipiilor active pe care acestea le conţin: · elereprezintãprincipalasursã de vitamina C pentru organisamuluman. Conţinutulvariazãînlimitefoartelargi de la 15 mg/100 g încazulcepei, castraveţilor, vinetelor, merelor, gutuilor, strugurilorpânã la peste 200 mg/100 g încazulardeiuluiroşusau a pulpei de mãceşe.  Încazulfructelorvitamina C se concentreazãmai ales încoajãşi la periferiamiezului. Unele legume şifructe (castraveţi, dovleci, struguri) conţin o enzimã (ascorbicoxidaza) care înprezenţaoxigenuluioxideazãacidul ascorbic întâi la acid dehidroascorbic (activ) iarîn final la acid dicetogluconicşi acid oxalic (inactiv biologic). · portocalele, mandasrinele, strugurii, mereleconţincitrinã (vitamina P) care joacã un rol important înpermeabilitateavaselor. · unelefructeşi legume (colorateîngalben-portocaliu) conţincaroteni; · asigurãparţialnecesarul de vitamine B şi K; · fructeleşilegumeleconţinelementemineraleîntre 0.3 şi1.5%. dintreacestebioelementemenţionãm K, Fe, Mg, F, Na, S, Clşioligoemente: Cu, I, Zn, Mn, Mo, Se, Co. · mareamajoritate a fructelorşilegumelorsuntalimentealcalinizante (predominãelementemineralebazice (K, Ca, Mg, Na) faţã de celeacidifiante (P, Cl, S). contribuind la pãstrareaechilibruluiacido-bazicîn organism. · cu excepţiafructeloroleaginoase (nuci, mãsline, arahide) valoareanutritivã a fructelorşilegumelor se datoreazãîntotalitateglucideloruşorabsorbabile (glucozã, fructozã, zaharozã). Amidonulesteprezentîncazulnucilor, alunelor, arahidelor, cartofilor, bananelor, etc. Conţinutulînglucideîncazulfructelorşilegumelorvariazã de asemeneaînlimitelargi, situându-se între 5% pentruardeigras, andive, castraveţi, conopidã, etc. pânã la peste 20% încazulnucilor. Mareamajoritate a fructelorşilegumelorsuntsãraceînproteineşilipide. Acestfaptdublat de  cantitatea mare de apãpe care o conţinjustificãvaloareacaloricãredusã a acestoralimente. · usturoiul, ceapa, hreanulconţinfitoncide - substanţeceprovoacãmoarteunormicroorganismepatogenesauparaziţi (viermiintestinali, etc.).

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (8)

Restabilire echilibru metabolic
Restabilire echilibru metabolicRestabilire echilibru metabolic
Restabilire echilibru metabolic
 
management-in-diabetul-zaharat
management-in-diabetul-zaharatmanagement-in-diabetul-zaharat
management-in-diabetul-zaharat
 
Fara carbohidrati si fructe
Fara carbohidrati si fructeFara carbohidrati si fructe
Fara carbohidrati si fructe
 
81618120 zig-ziglar-motive-pentru-a-zambi
81618120 zig-ziglar-motive-pentru-a-zambi81618120 zig-ziglar-motive-pentru-a-zambi
81618120 zig-ziglar-motive-pentru-a-zambi
 
Suciu gina-nutritia-in-diabet
 Suciu gina-nutritia-in-diabet Suciu gina-nutritia-in-diabet
Suciu gina-nutritia-in-diabet
 
Proteine, lipide, carbohidrati
Proteine, lipide, carbohidratiProteine, lipide, carbohidrati
Proteine, lipide, carbohidrati
 
Cea mai-puternica-rugaciune-de-pe-pamant
Cea mai-puternica-rugaciune-de-pe-pamantCea mai-puternica-rugaciune-de-pe-pamant
Cea mai-puternica-rugaciune-de-pe-pamant
 
Diabetul zaharat tip 2
Diabetul zaharat tip 2Diabetul zaharat tip 2
Diabetul zaharat tip 2
 

Similar to Valoarea nutritiva a alimentelor niculescu yasmina claudia (8)

Produse apicole Albeena
Produse apicole AlbeenaProduse apicole Albeena
Produse apicole Albeena
 
Proteinele
ProteineleProteinele
Proteinele
 
PREZENTARE-IT
PREZENTARE-ITPREZENTARE-IT
PREZENTARE-IT
 
Abecedarul vitaminelor
Abecedarul vitaminelorAbecedarul vitaminelor
Abecedarul vitaminelor
 
Liderii alimentelor-alimentele cele mai sanatoase
Liderii alimentelor-alimentele cele mai sanatoaseLiderii alimentelor-alimentele cele mai sanatoase
Liderii alimentelor-alimentele cele mai sanatoase
 
1 life pak
1 life pak1 life pak
1 life pak
 
__Digestia_Pro__Glu__Lip-69056.pdf
__Digestia_Pro__Glu__Lip-69056.pdf__Digestia_Pro__Glu__Lip-69056.pdf
__Digestia_Pro__Glu__Lip-69056.pdf
 
Despre dovleac
Despre dovleacDespre dovleac
Despre dovleac
 

More from Gabriela-Violeta Tanasescu

9.dobrogea’s touristic potential corina lungu
9.dobrogea’s touristic potential corina lungu9.dobrogea’s touristic potential corina lungu
9.dobrogea’s touristic potential corina lungu
Gabriela-Violeta Tanasescu
 
The history of the development of the Constanta harbor
The history of the development of the Constanta harborThe history of the development of the Constanta harbor
The history of the development of the Constanta harbor
Gabriela-Violeta Tanasescu
 

More from Gabriela-Violeta Tanasescu (20)

The Black Sea
The Black SeaThe Black Sea
The Black Sea
 
The Black Sea
The Black SeaThe Black Sea
The Black Sea
 
The Underwater World
The Underwater WorldThe Underwater World
The Underwater World
 
The Black Sea
The Black SeaThe Black Sea
The Black Sea
 
LIFE IN THE SEA
LIFE IN THE SEALIFE IN THE SEA
LIFE IN THE SEA
 
Underwater life
Underwater lifeUnderwater life
Underwater life
 
THE EXPERT TEAM IN ROBOTICS AND TECHNOLOGY
THE EXPERT TEAM IN ROBOTICS AND TECHNOLOGYTHE EXPERT TEAM IN ROBOTICS AND TECHNOLOGY
THE EXPERT TEAM IN ROBOTICS AND TECHNOLOGY
 
MARS -THE EXPERT TEAM IN HISTORY
MARS -THE EXPERT TEAM IN HISTORY  MARS -THE EXPERT TEAM IN HISTORY
MARS -THE EXPERT TEAM IN HISTORY
 
3, 2, 1…Start to MARS! - THE EXPERT TEAM IN HISTORY
3, 2, 1…Start to MARS! - THE EXPERT TEAM IN HISTORY  3, 2, 1…Start to MARS! - THE EXPERT TEAM IN HISTORY
3, 2, 1…Start to MARS! - THE EXPERT TEAM IN HISTORY
 
Astrobiology, MARS-A PROJECT FOR HUMANITY
Astrobiology, MARS-A PROJECT FOR HUMANITYAstrobiology, MARS-A PROJECT FOR HUMANITY
Astrobiology, MARS-A PROJECT FOR HUMANITY
 
Mars travelers-again, Mars - A project for humanity
Mars travelers-again, Mars - A project for humanityMars travelers-again, Mars - A project for humanity
Mars travelers-again, Mars - A project for humanity
 
Travelers Mars, Mars- A project for humanity
Travelers Mars, Mars- A project for humanityTravelers Mars, Mars- A project for humanity
Travelers Mars, Mars- A project for humanity
 
Robotics and technologies, Mars - A project for humanity
Robotics and technologies, Mars - A project for humanityRobotics and technologies, Mars - A project for humanity
Robotics and technologies, Mars - A project for humanity
 
Historians, Mars - A project for humanity
Historians, Mars - A project for humanityHistorians, Mars - A project for humanity
Historians, Mars - A project for humanity
 
Proiect cultural
Proiect culturalProiect cultural
Proiect cultural
 
9.dobrogea’s touristic potential corina lungu
9.dobrogea’s touristic potential corina lungu9.dobrogea’s touristic potential corina lungu
9.dobrogea’s touristic potential corina lungu
 
Les grottes de Dobroudja
Les grottes de DobroudjaLes grottes de Dobroudja
Les grottes de Dobroudja
 
The history of the development of the Constanta harbor
The history of the development of the Constanta harborThe history of the development of the Constanta harbor
The history of the development of the Constanta harbor
 
Stiinta criogeniei dinu catalina
Stiinta criogeniei dinu catalinaStiinta criogeniei dinu catalina
Stiinta criogeniei dinu catalina
 
Nanotehnologia dinu catalina
Nanotehnologia   dinu catalinaNanotehnologia   dinu catalina
Nanotehnologia dinu catalina
 

Valoarea nutritiva a alimentelor niculescu yasmina claudia

  • 1. Valoareanutritiva a alimentelor NICULESCUYASMINA CLAUDIA, CLASA a XI-a E
  • 2. Laptesiproduse lactate Lapteleşibrânzeturilesuntalimenteimportante nu atâtprinvaloarea nutritivãabsolutãcâtmai ales princalitateaunoradintrecomponentelepe care le contin: · estecceamaibunãsursãalimentarã de calciu (125 mg calciu/100 ml lapte, aprox. 1000 mg calciu/ 100 g caşcaval, cu un raport Ca/P=1.4, apropiat de cel existent înoase; · conţineproteinebogateînaminoaciziesenţiali; · reprezintã o importantãsursã de vitaminehidro- şiliposolubile (riboflavinã, piridoxinã, acid pantotenic, tiaminã, cobalaminã, vitamine A, D, C, etc.); · conţinegrãsimi fin emulsonateceeacefaciliteazãdigestiaşi asimilarealor. Lapteleconţineşiremarcabilecantitãţi de lactozã (aprox. 5g/100ml lapte de vacã). Asimilareaacestuidizaharidimplicãhidrolizasaîn componente (glucozãşigalactozã). Absenţalactazeiintestinale (congenitale sau ca urmare a lipseiîndelungate a consumul de lapte) produce tulburãri digestive la ingerarealaptelui, deoarecelactozaajungenehidrolizatãîn intestinulgrosundefavorizeazãdezvoltareaflorei de fermentaţie.
  • 3. Carne siPeste Denumirea de carne include ţesuturileşiorganele de origineanimalã (mamifere, pãsãri, peşti, etc.) consumate de om. Ţesuturileadipoase de origineanimalã (bogatemai ales înlipide) vorfiprezentateodatã cu grãsimile de interesalimentar. Peşteleproaspãtsaucarneaproaspãtã pot fipãstratpuţintimpdupã sacrificareaanimalului. Timpul de conservareprin frig depinde de temperatura de pãstrare: la 0-80 câtevazilepentrupeşte, câtevasãptãmâni pentru carne, la -18 - -350 timp de câtevaluni, etc. Principalasursã de priteinesuperioarepentru organism o reprezintãcarneaşipeştele (ca atare saupreparate) deoarece: · conţinproteineintracelulare cu o compoziţieadecvatã organismuluiuman (faţã de brânzeturiconţin o cantitatemai mare de metioninãşilisinã); · aduccantitãţimaimari de vitamine din grupul B (miacinã, riboflavinã, piridoxinã, tiaminã, acid pantotenic, acid folic, etc.) reprezetând celemaibunesursealimentare de miacinã, vitamineliposolubile A şi D. Conţinmicicantitãţi de vitamina C. celeviscerale): fier (3-5 mg/ 100g înmuşchi, 10-15 mg/100g înficat, splinã, rinichi), · asigurãnecesarul de fosfor, potasiu, zinc, cupru, iodşiclor pentruorganismuluman (carneaesterelativsãracãîncalciuşisodiu). Coeficientul de utilizaredigestivã a proteinelorduinfibrele musculare se apropie de 100%. Cândproporţia de colagenşielastinãcreşte coeficientul de absorbţiescade, acesteafiindmairezistente la acţiunea enzimelor digestive. Colagenulşielastina, proteinelipsite de triptofan au o valoare nutritivãmaiscãzutã. Ele se gãsescîntendoane, fascii, capsule articulare, derme, etc.
  • 4. Oua Indiferent de specie ouãleprezintã urmãtoarele componente anatomice: · gãlbenuşulconstituieovulul cu vitelusulnutritiv care este o emulsie de lipidebogatãînsubstanţemineraleşiproteine. Atuncicândoul estefecundat la suprafaţagãlbenuşuluiaparedisculgerminativ (morula); · albuşuleste o dispersiecoloidalã de proteineînapã. Este secretatînstraturiconcentrice de prima porţiune a oviductului; · membrane cochilifere · membranavisceralã (acoperãalbuşul); · membranaparietalã (cãptuşeştefaţainterioarã a cojii); · coajaconţine 90-95% carbonat de calciu, constituind învelişul protector al oului; · cuticula(albugineea) acoperãcoaja la exterior. Ea rezultã prinuscareamucusului existent pesuprafaţaouluiînmomentulexpulzãrii. Dintreelementele nutritive prezenteînoumenţionãm: · amestecul de proteine din gãlbenuşşialbuşrealizeazãcel maiechilibratconţinutînaminoaciziînraport cu necesaruluman (ovovitelinãîngãlbenuşşiovalbuminãînalbuş). Eleconţincantitãţimari de tioaminoacizi, valinãşifenilalaninã, darsuntmaisãraceînlisinãînraport cu carnea. · lipidelesuntformate din 63% gliceride, 33% fosfolipideşi 4% steroli. Oul are efecttonifiantdatoritãconţinutului mare de lecitineşi cefaline. Fosfolipidelecontribuie la asigurareanecesarului de fosforşi colinã (0.35 g/ou de gãinã) a organismuluiuman. Un dezavantajnutriţional al ouluiîlconstituieconţinutul mare de colesterol (0.4 - 0.8 g/ou). Din acest motivconsumulouãlelor de cãtrepersoaneînvârstãsaubolnavetrebuie limitat. · glucidele se gãsescîncantitãţimariînalbuş. Lipsescîn gãlbenuş. · oulconstituie o importantãsursã de vitaminehidro- şi liposolubile (100g ou integral conţineaproximativ 3000 u.i. vitaminã A, 125 u.i. vitaminã D3 , 0.4 mg vitaminã B2 , 0.4 mg vitaminã B6 , 4 mg acid pantotenic, 3 mg vitaminã E, etc.). Ouãlesuntlipsite de vitamina C.
  • 5. Legume si fructe Valoareanutritivãdeosebitã a fructelorşilegumelor se datoreazãprincipiilor active pe care acestea le conţin: · elereprezintãprincipalasursã de vitamina C pentru organisamuluman. Conţinutulvariazãînlimitefoartelargi de la 15 mg/100 g încazulcepei, castraveţilor, vinetelor, merelor, gutuilor, strugurilorpânã la peste 200 mg/100 g încazulardeiuluiroşusau a pulpei de mãceşe. Încazulfructelorvitamina C se concentreazãmai ales încoajãşi la periferiamiezului. Unele legume şifructe (castraveţi, dovleci, struguri) conţin o enzimã (ascorbicoxidaza) care înprezenţaoxigenuluioxideazãacidul ascorbic întâi la acid dehidroascorbic (activ) iarîn final la acid dicetogluconicşi acid oxalic (inactiv biologic). · portocalele, mandasrinele, strugurii, mereleconţincitrinã (vitamina P) care joacã un rol important înpermeabilitateavaselor. · unelefructeşi legume (colorateîngalben-portocaliu) conţincaroteni; · asigurãparţialnecesarul de vitamine B şi K; · fructeleşilegumeleconţinelementemineraleîntre 0.3 şi1.5%. dintreacestebioelementemenţionãm K, Fe, Mg, F, Na, S, Clşioligoemente: Cu, I, Zn, Mn, Mo, Se, Co. · mareamajoritate a fructelorşilegumelorsuntalimentealcalinizante (predominãelementemineralebazice (K, Ca, Mg, Na) faţã de celeacidifiante (P, Cl, S). contribuind la pãstrareaechilibruluiacido-bazicîn organism. · cu excepţiafructeloroleaginoase (nuci, mãsline, arahide) valoareanutritivã a fructelorşilegumelor se datoreazãîntotalitateglucideloruşorabsorbabile (glucozã, fructozã, zaharozã). Amidonulesteprezentîncazulnucilor, alunelor, arahidelor, cartofilor, bananelor, etc. Conţinutulînglucideîncazulfructelorşilegumelorvariazã de asemeneaînlimitelargi, situându-se între 5% pentruardeigras, andive, castraveţi, conopidã, etc. pânã la peste 20% încazulnucilor. Mareamajoritate a fructelorşilegumelorsuntsãraceînproteineşilipide. Acestfaptdublat de cantitatea mare de apãpe care o conţinjustificãvaloareacaloricãredusã a acestoralimente. · usturoiul, ceapa, hreanulconţinfitoncide - substanţeceprovoacãmoarteunormicroorganismepatogenesauparaziţi (viermiintestinali, etc.).