Chimie clasa VII-VIII. Scoala Gimnaziala "Constantin Savoiu" Târgu-Jiu. Prof. Ungureanu Lavinia.

1. Chimie clasa a
Elev:Popescu Mihai Alexandru
Clasa a VIII_a D
Prof.coordonator:Ungureanu Lavinia

2. Atomul
• Atomul este unitatea structurala
• si functionala a tot ceea ce exista.
• Atomul este format din doua parti
• componente:
• - Invelisul de electroni;
• -Nucleul.

3. Invelisul de electroni
• Invelisul de electroni este format din
• electroni care au sarcina electrica
• negativa si are o greutate de 9.11×10−31 kg.
• Invelisul de electron este impartit in straturi
• notate cu litere de la K,fiecare avand ocapacitate
• de electroni. Pe ultimul strat se afla electonii de valenta. Acestia
sunt cei care ne arata valenta unui atom si cei care pot fi cedati(de
metale) sau pot accepta ca pe strat sa se alature si alti atomi.
• Fiecare atom isi doreste ca pe ultimul strat sa aiba 8 electroni ca
gazelle nobile din grupa a 8a a Tabelului Periodic( dupa cum
observati, grupa este aceeasi cu numarul de electroni de pe ultimul
strat.

4. Nucleul
• Nucleul are in componenta sa protoni care
• au sarcina electrica pozitiva si neutroni care
• nu au sarcina electrica (sarcina neutra).
• Protonii au sarcina electrica pozitiva,dar si numarul lor este egal cu
numarul electronilor din invelis, iar cum pozitiv si negativ(nu la
teste;) ) se atrag,atomul are sarcina electrica neutra.
• Neutronul este important deoarece constituie mare parte din
masa atomului,protonii avand masa neglijabila. Fata de masa
electronului,masa neutronului este mai mare de 1839 de ori mai
mare, 1.6929×10−27 kg.

5. Numarul lui Avogadro
• Amedeo Avogadro a fost profesor la universitatea din Torino,
numele de numarul lui Avogadro fiind dat in cinstea sa, acesta
avand numeroase contributii in chimie precum legile gazelor,una
dintre ele spunand ca orice gaz( O2 , H2SO4 , etc.) au un volum de
22,4l.
• Numarul lui Avogadro spune ca masele atomice din Tabelul
Periodic sunt defapt un mol de 6.023 x 10^23 atomi, deci masa din
tabel este pentru 6,023 x 10^23 atomi.
• Pentru exemplu, 23 este masa Na, deci un mol de Na= 23g ,deci
• 23g Na= M 6,023x10^23 atomi unde M=masa.

6. Informatii interesante despre atom
• Componentele unui atom sunt ţinute împreună de trei forţe. Protonii și
neutronii sunt ţinuţi împreună de forţele nucleare puternice și slabe. Atracţia
electrică deţine electroni și protoni. În timp ce respingerea electrică respinge
protonii unul faţă de celălalt, forţa nucleară care atrage este mult mai
puternică decât respingerea electrică. Forţa puternică care leagă protoni și
neutroni este de 1.038 de ori mai puternică decât gravitaţia, dar acţionează
într-un interval foarte scurt, astfel încât particulele trebuie să fie foarte
apropiate una de cealaltă pentru a-și simţi efectul.
• Cuvântul „atom” provine din cuvântul grecesc pentru „netăiat” sau
„nedivizat”. Numele provine din secolul al V-lea î.Hr. Filozoful grec Democrit,
care credea că materia constă din particule care nu puteau fi tăiate în particule
mai mici. Pentru o lungă perioadă de timp, oamenii au crezut că atomii sunt
unitatea fundamentală a materiei „de tăiat”. În timp ce atomii sunt
elementele de bază ale elementelor, acestea pot fi împărţite în particule încă
mai mici. De asemenea, fisiunea nucleară și degradarea nucleară pot sparge
atomii în atomi mai mici.

7. • Atomii sunt foarte mici. Atomul mediu are aproximativ o zecime
de miliardime de metru. Cel mai mare atom (cesiu) este de
aproximativ nouă ori mai mare decât cel mai mic atom (heliu).
• Deși atomii sunt cea mai mică unitate a unui element, ei constau
din particule chiar mai subţiri numite quark și leptoni. Un electron
este un lepton. Protonii și neutronii constau din trei quarkuri
fiecare.
• Cel mai abundent tip de atom din univers este atomul de hidrogen.
Aproape 74% din atomii din galaxia Căii Lactee sunt atomi de
hidrogen.
• Aveţi în jur de 7 miliarde de miliarde de atomi în corpul vostru ,
totuși înlocuiţi aproximativ 98% din aceștia în fiecare an!

8. Tabelul lui Mendeleev
• Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societăţii Ruse de
Chimie o lucrare denumită Dependenţa între proprietăţile masei
atomice
• a elementelor, care propunea folosirea masei și a valenţei pentru a
descrie elementele.
• Este de apreciat complexitatea tabelului periodic al lui Mendeleev,
chiar daca nu arata ca cel din zilele noastre,multe elemente fiind
descoperite in secolul XX, dar chiar si cu putinele elemente a reusit
sa creeze o reprezentare tabelara si logica a elementelor.
•

10. Substantele si asezarea lor
• Elementele pot avea 5 stari de agregare,dar cele pe care le gasim in
tabel sunt solida,lichida si gazoasa.
• In Tabelul Periodic avem 8 grupe principale:
• -prima grupa a metalelor alcaline dintre care folosim Li,Na,K;
• -a II-a grupa a metalelor alcalino-pamantoase dintre care folosim Ba,Ca,
Mg;
• -a III-a grupa a metalelor pamantoase dintre care folosim Al;
• -a IV-a grupa a tabelului contine carbonul care este gaz;
• -a V-a grupa a tabelului contine azot si fosfor care sunt gaze;
• -a VI-a grupa contine oxigenul si sulfulcare sunt gaze;
• -a VII-a grupa este grupa halogenilor care formeaza impreuna cu
metalele saruri si toate sunt gaze;
• -a VIII-a grupa este grupa gazelor nobile .

11. • In Tabelul Periodic, gasim masele atomice ale unui mol din fiecare
substanta care se noteaza cu M, dar si numarul de electroni care
este egal cu numarul de protoni si se noteaza cu Z.
• Dintre metalele tranzitionale(se afla in grupele dintre cele
principale) folosim Cu, Zn, Fe, Ag si Au.
• Singurul element al tabelului care se afla in stare lichida este
mercurul care are simbolul chimic Hg si este considerat metal.
• Hidrogenul si heliul sunt foarte prezen-
• te in univers, ele constituind chiar si
• soarele din sistemul nostru solar.

12. Informati interesante despre Tabelul Periodic
• 1. Tabelul a fost folosit în şcoli chiar din 1869 (anul apariţiei), fiind
introdus chiar de Mendeelev studenţilor săi de la Universitatea
din St. Petersburg.
• 2. În tabelul iniţial, Mendeleev nu a descris nici unul dintre cele 63
de elemente cunoscute la acea vreme. În schimb, fiecărui
element i-a adăugat un set de date referitoare la greutatea
atomică.
• 3. Pentru a afla greutatea unui atom, cercetătorii au găsit soluţia
în electroliză. Printr-o soluţie au trecut curent electric, astfel
soluţia s-a separat în atomii ce o formau (în cazul apei, prin
electroliză se obţine oxigen şi hidrogen). Răspunzând la
polaritatea unei baterii, fiecare atom a migrat în containere
separate, unde a fost cântărit, astfel cercetătorii putând
determina greutatea relativă a acestora.

13. • 4. Deşi a lăsat goluri în tabel, Mendeleev a descris greutatea şi
posibilele proprietăţi chimice ale elementelor chimice ce aveau să
fie descoperite. Dar, în 1894, când a fost descoperit argonul, nu a
avut nici un spaţiu în tabel unde să se potrivească. Atunci
Mendeleev a negat existenţa sa. La fel a făcut şi cu celelalte gaze
nobile la descoperirea lor (heliu, neon, kripton, xenon şi radon).
• 5. În 1902 îşi dă seama de greşeală, neanticipând descoperirea
unor elemente atât de inerte ca gazele nobile, care au propria
grupă de 8 în tabel.
• 6. Acum elementele sunt sortate în tabel în funcţie de numărul de
protoni sau „numărul atomic”. Acesta determină configuraţia
elementului, structura straturilor de electroni şi proprietăţile
chimice.
• 7. Gazele nobile (mai sunt numite şi gaze rare) au toate straturile
ocupate de electroni, din cauza aceasta ele sunt nereactive,
inerte. Radonul este radioactiv şi este singurul dintre gazelele
nobile care nu se găseşte în stare naturală în atmosferă.

14. • 8. Tabel periodic interactiv! Iei un tabel periodic modern şi elimini
complicatele coloane din mijlocul său, apoi îl pliezi pe lungime de la
mijlocul grupei 4 secundară. Grupele ce se suprapun au aşezarea
electronilor complementară. Aceste aceste elemente suprapuse
reacţionează între ele în mod natural. De exemplu: sodiul se va
suprapune peste clor, iar în natură formează NaCl sau sarea.
• 9. Carbonul, un atom din grupa a 4-a, este unul dintre cele mai întâlnite
elemente. Datorită legăturilor sale flexibile, este cel ce deţine cheia
moleculară a vieţii. Până la 50% din noi poate fi carbon, iar în natură se
găseşte sub diferite forme datorită legăturilor sale: gaz, forme
cristalizate (grafit, diamant). Fulerenele (C60) reprezintă şi ele o clasă de
compuși de atomi de carbon.
• 10. Elementele cu un număr atomic mai mare de 92 nu se găsesc în mod
normal în natură. Ele pot fi obţinute bombardând un atom cu un alt
atom sau părţi de atom. Cei mai noi membri în sistem sunt elementele
114 şi 116 (nu au nume încă). 116 apare şi dispare în câteva milisecunde.
Oricum descoperirile se vor opri la 137, cercetătorii afirmând că aceasta
ar fi limita de protoni. Deci un element 138 ar fi foarte improbabil.

15. Ioni si substante ionice
• Un atom care ofera sau care primeste electroni se numeste ion.
• Daca atomul primeste un electron,numarul acestora creste fata de
cel al protonilor,deci atomul are sarcina electrica negative,iar daca
ofera un electron,sarcina devine pozitiva.
• In univers, ionii nu pot sa supravietuiasca,si de aceea ei trebuie sa
se atraga cu un ion de semn contrar al lor si sa formeze substante
ionice cu sarcina electrica neutra.

16. Exemplu de substanta ionica
• Sodiul este un metal cu valenta 1. Daca ii facem reprezentarea pe
straturi,vom vedea ca, el avand 11 electroni ei se impart in
urmatorul fel: pe stratul k-2 electroni(maximul de cati poate
accepta), pe stratul L-8 electroni(maximul de cati poate accepta) si
un electron pe stratul M. Ca fiecare element, doreste sa aiba o
grupare de octet pe ultimul strat al lui(8 electroni pe ultimul strat).
• Pentru acest lucru, trebuie sa scape de electronul de pe stratul M,
iar atunci ultimul strat devine L unde are 8 electroni,dar prin
cedare de electroni devine un ion pozitiv.
• Na -1e = Na1+

17. • Clorul are 17 electroni:pe stratul k-2 electroni,pe stratul L-8
electroni, iar pe stratul M- 7 electroni.
• Sodiul a aruncat un electron, iar clorul mai are nevoie doar de unul
pentru a face o grupare de octet pe stratul M, deci clorul
imprumuta electronul de la sodiu si, drept schimb, pentru ca sodiul
devine ion prin cedare de electroni, clorul se grupeaza cu sodiul
pentru a rezista. Deci:
• Na -1e = Na1+ Cl + 1e = Cl 1-
• Na1+ + Cl1- = NaCl
• Deci,sarea de bucatarie este o substanta ionica,
care se descompune ionic in apa,apa lasand liberi
ionii de sodiu si clor.

18. Reprezentare grafica a formarii NaCl

19. Radicalii acizi
• Radicalii acizi sunt resturi de substanta care, la fel ca si ionii nu pot
sa reziste libere in univers, iar pentru a trai, se prinde de alte
substante, in special metalele.
• Radicalii acizi:
• Val. 1
• -NO3 - azotat -NO2 – azotit -OH – hidroxid - Cl – clorura
• Val. 2
• -SO4 – sulfat -SO3 – sulfit -S – sulfura CO3 – carbonat
• Val.3
• -PO4 – fosfat -PO3 - fosfit

20. Formulele chimice
• Formula chimica este reprezentarea unei substante.
• Pot fi formule simpe ale elementelor din tabel: Na, K, Cu, Au, etc.
• Pot fi formule compuse in care un metal sau un alt element se
prinde de un radical acid.
• Deci, formula chimica compusa este formata din doua parti:
• - partea metalului care primeste ca indice valenta radicalului;
• -partea radicalului care primeste ca indice valenta radicalului;
• Prin urmare, daca radicalul acid are valenta doi, metalul primeste
in partea dreapta jos doi din valenta radicalului scris cu cifre arabe,
iar daca o grupare de radical acid reactioneaza cu un metal cu
valenta 3, primeste caindice pe grupare valenta 3.

21. • De exemplu, la legarea aluminiului de sulfat avem:
• Al2(SO4)3
• Dupa cum vedem, aluminiul a primit un doi de la valenta
sulfatului, iar sulfatul a primit ca grupare val. 3.( ca
grupare inseamna ca fiecare atom din sulfat a primit un
trei, dar pentru a nu scrie S3O12, valenta se da factor
comun si se inmulteste cu paranteza sulfat. A nu se face
gresit la clorura unde Cl este un element din tabel si
primeste valenta nomar, ca orice metal sau gaz din tabel.)
CaCl2
Valenta 1 nu se scrie,iar daca metalul are aceeasi valenta cu
radicalul acid,aceasta nu se mai scrie.

22. Legarea radicalilor acizi de metalele utilizate
Azotati Sulfati Carbonati Cloruri Fosfati Hidroxizi
Gr.1, val.1 Gr.1,val.1 Gr.1, val.1 Gr.1,val.1 Gr.1, val.1 Gr.1,val.1
LiNO3 Li2SO4 Li2CO3 LiCl Li3PO4 LiOH
NaNO3 Na2SO4 Na2CO3 NaCl Na3PO4 NaOH
KNO3 K2SO4 K2CO3 KCl K3PO4 KOH
Gr.2,val.2 Gr.2,val.2 Gr.2,val.2 Gr.2,val.2 Gr.2,val.2 Gr.2,val.2
Mg(NO3)2 MgSO4 MgCO3 MgCl2 Mg3(PO4)2 Mg(OH)2
Ca (NO3)2 CaSO4 CaCO3 CaCl2 Ca3(PO4)2 Ca(OH)2
Ba (NO3)2 BaSO4 BaCO3 BaCl2 Ba3(PO4)2 Ba(OH)2
Gr.3,val.3 Gr.3,val.3 Gr.3,val.3 Gr.3,val.3 Gr.3,val.3 Gr.3,val.3
Al (NO3)3 Al2(SO4)3 Al2(CO3)3 AlCl3 AlPO4 Al(OH)3

23. Electroliza
• Electroliza este procesul prin care curentul electric separa ionii de
semn contrar dintr-0 substanta ionica.
• Ionii cu semn pozitiv sunt sunt atrasi de
• electrodul negative(catodul).Ei se mai
• numesc si cationi.
• Ionii cu semn negative sunt atrasi de electrodul
• pozitiv(anod).Ei se mai numesc si anioni.

24. • În anul 1800, William Nicholson și Johann Ritter au descompus apa
în hidrogen și oxigen.
• În 1807 - 1808, au fost descoperite 5 metale folosindu-se
electroliza, de către savantul Humphry Davy. Aceste metale sunt:
potasiul, sodiul, calciul, bariul și magneziul.
• După aceea, în 1875, Paul Emile Lecoq de
• Boisbaudran a descoperit galiul folosind
• electroliza, iar în 1886, Henri Moissan
• descopera fluorul, tot prin intermediul
• aceluiași procedeu

25. Concentratia procentuala
• Solutia se formeaza cand adaugam apa peste o substanta.
• Fata de cat de multa sau putina apa adaugam,concentratia
substantei creste sau scade.
• Sa spunemca avem un kg de sare peste care puneam 2l de apa ,si
un kg de sare peste care punem 5l de apa. Evident ca o
concentratie mai mare o va avea solutia cu apa mai putina, dar
daca avem un kg de sare peste care punem 2l de apa si 4kg de sare
peste care punem 8l de apa? Ei bine, formula concentratiei ne va
spune daca au avut dreptate cei dintre voi care ati spus ca avem
doua solutii cu concentratii egale.

26. • concentratia=masa substantamasa substanta+masa apa totul*100
• Masa substanta este masa a ceea ce dizolvam in apa,in cazul
nostru sarea,iar masa solutie este masa masa substantei + masa
apei, mai exact a tot ceea ce avem in solutie,iar pentru ca este
procentual,trebuie sa inmultim totul cu 100.Deci problema pe care
o avem se rezolva:
• Concentratia solutie1 = masa substanta(1kg) / masa solutie(1kg+2l
apa) totul *100
• Cs1 = 1/3*100=100/3=aprox.33.3%
• Concentratia solutie2= masa substanta( 4kg)/masa solutie(4kg+8l
apa) totul*100
• Cs2=4/12*100=400/12=33.3%, deci cs1=cs2

27. Telur. Metalul descoperit in Romania
• Telurul este singurul element chimic descoperit în România.
Povestea descoperirii începe în urmă cu mai bine de 200 de ani,
într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni, şi a devenit,
ulterior, sursă de inspiraţie pentru una dintre operele marelui
compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Telurul a fost folosit
pentru a se realiza învelişul primei bombe atomice.
• Descoperirea iniţială a fost cu totul întâmplătoare. La începutul
secolului al XVIII-lea, un cioban a găsit lângă Zlatna un nou
zăcământ care conţinea aur. Descoperirea a ajuns rapid la urechile
autorităţilor, care au demarat activităţile de exploatare a
materialului preţios din mina Faţa Băii. Transilvania era sub
domiaţie austriacă, astfel încât exploatarea se făcea direct de către
autorităţile de la Viena

28. • În România, telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale
Transilvaniei, unde este găsit în compuşi ca telururi de aur, argint,
mercur, nichel, cupru, bismut, platină. România, alături de Suedia,
sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.
Învelişurile primelor bombe atomice, detonate de americani, în
anul 1945, asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki, au fost
fabricate din telur. Pe glob, doar marile puteri, China, SUA,
Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur. În 2013, Comisia
Europeana l-a clasat ca ”metal critic”, adică foarte valoros şi greu
de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică,
aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500
de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea
dubla. În cei peste 250 de ani de minerit, în mina din zona
Săcărâmb - Apuseni s-au scos peste 30 de tone de aur, 55 de tone
de argint şi 60 de tone de telur, potrivit unui studiu realizat de
Gheorghe Udubaşa, fost director al Institutului Geologic al
României. Cercetările sale au scos la iveală că în zăcămant se
găseşte de doua ori mai mult telur decât aur.

29. Puritatea
• In pamant, metalele au diferite alte substante care au reactionat in
scoarta terestra. Deci,daca se scot din pamant 2kg de cupru,
putem gasi impuritati de oxid de cupru sau sulfat de cupru .
Inginerii chimisti lucreaza cu numere exacte,deci daca introducem
acel cupru intr-o reactie,vom avea surpriza sa nu avem la finalul
reactiei cantitatea pe care o calculasem deoarece impuritatile nu
reactioneaza,deci trebuie sa aplicam formula puritatii inainte sa
facem calculele chimice.
• Puritate=cant.pura/cant.impure totul*100

30. • Sa spunem ca avem 54de g de Mg care are puritatea de 93%,iar noi
trebuie sa introducem acel magneziu intr-o reactie cu sulfatul de
cupru. Un inginer chemist incepator calculeaza stiind ca formula
masei finale a sulfatului de magneziu care iese din reactie este
120*masa Mg/24 si ii da rezultatul 270g sulfat de magneziu care
trebuie sa fie la finalul reactiei. Calculeaza si spune daca inginerul a
avut dreptate.

31. Rezolvare
• Pentru inceput trebuie sa aplicam formula puritatii:
• 93=cant.pura/54*100-> cant.pura= 93*54/100=50.22g Mg pur.
• Acum inlocuim cantitatea in formula data:
• Masa sulfat=120*50.22/24=251.1g
• Deci,inginerul chimist va avea o surpriza cand va avea o pierdere
de 270-251.1=18.9g

32. Reactia de combinare-importanta
practica
• Reactia de combinare este procesul chimic prin care doua
substante simple(Mg,Cu,Na) sau compuse(CuO,NH3,H2O)
reactioneaza si formeaza o substanta chimica cu proprietati noi.
• A + B -> AB (unde A si B sunt reactanti,iar AB produs de
reactie)
• X + Y -> XyYx (unde y este valenta lui Y,iar x a lui X)

33. Tipuri de reactii
Elev:Popescu Mihai Alexandru
Clasa a VIII-a D
Prof. coordonator:Ungureanu Lavinia

34. Modele se reactii:
• Reactia Clorului cu Hidrogenul:
• -reactie industriala;
• -Cl2 si H2 sunt doua gaze si,ca toate
• gazele, se gasesc in molecule for-
• mate din 2 atomi;
• Atat clorul,cat si hidrogenul au valenta 1 si formeaza Acidul
Clorhidric.
H2 + Cl2 -> 2HCl

35. • Reactia Azotului cu Hidrogenul
• -reactie industriala;
• -are loc la 500 grade Celsius pentru a se
• rupe legatura trivalenta a azotului
• -se formeaza amoniacul
• -amoniacul se toarna in apa si formeaza hidroxidul de amoniu
• NH3 + H2O -> NH4OH
• 3H2 + N2 -> 2NH3

36. • Reactia sulfului cu oxigenul
-Sulful este un nemetal urat mirositor
precum sunt si comusii acestuia
-dioxidul de sulf este un gas toxic care
se emana si pe hornurile fabricilor
care, mai apoi, ajunge in atmosfera,
reactioneaza cu moleculele de apa si formeaza ploaia acida.
-reactia dintre cele doua substante este una petrecuta in natura
S + O2 -> SO2

37. • Reactia sodiului cu clorul
• -sodiul este un metal moale,foarte reactive care a fost
• descoperit cu ajutorul curentului electric si al procesului
• numit electroliza in care curentul electric rupe legatura
• Ionica si separa ionii de semn contrar.
• -prin electroliza sarii de bucatarie se
• obtin sodiul si clorul
• 2Na + Cl2 ->2NaCl

38. • Reactia carbonului cu oxigenul
• -oxigenului este singurul element
• al tabelului periodic care reactio-
• neaza cu toate celelalte elemente.
dioxidul de carbon este un gaz toxic
care contribuie la poluarea aerului si formarea de ploi acide.
dioxidul de carbon se barboteaza in apa si formeaza sifonul(H2CO3)
C + O2 -> CO2

39. • Reactia oxidului de calciu cu apa
• Oxidul de calciu este numit var, iar
• hidroxidul de calciu este numit var stins
• Oxidul de calciu este cel mai utilizat
• material de constructii
• Oxidul de var se formeaza din descompu-
• nerea carbonatului de calciu,din reactive degajandu-se si dioxid de
• carbon
• CaO + H2O -> Ca(OH)2

40. Arderea metalelor
• Arderea este intretinuta de oxigenul
• din aer.
• Ca exemplu, magneziul,in timpul
• arderii se acopera cu un strat alb si se
• formeaza oxidul de magneziu.
• Arderea metalelor este un process chimic
• deoarece produsul de reactie este o substanta
• noua, cu proprietati chimice noi.
2Ca + O2 -> 2CaO

41. • Metale precum sodiul care sunt foarte
• reactive(ofera foarte usor electronii de
• valenta,de pe ultimul strat) se aprind
• la contactul cu oxigenul din aer.

42. Utilizarea substantelor enumerate:
• Acidul clorhidric [HCl] este cunoscut si sub
numele de spirt de sare, acid muratic sau apa
tare. Se gaseste in stare libera (doar in
cantitati foarte mici) in emanatiile vulcanice si
in sucul gastric (care contine 0, 3% HCl). In
cazul in care concentratia acidului clorhidric
depaseste aceasta valoare, se produce
hiperaciditatea care se neutralizeaza cu
bicarbonatul de sodiu (NaHCO3): HCl +
NaHCO3, NaCl + CO2 +H2O. HCl este un gaz
incolor, cu miros intepator.

43. • Densitatea sa este mai mare decat cea a aerului.
Este foarte solubil in apa, iar in aer fumega. Se
foloseste la obtinerea in laborator a hidrogenului,
clorului, a clorurilor si a altor acizi mai slabi. Se
foloseste ca agent de recunoastere a carbonatilor
dupa dioxidul de carbon care se degaja in urma
reactiilor: acid + carbonat sare + CO2 + H2O. De
asemenea este folosit si la fabricarea maselor
plastice, a firelor si fibrelor sintetice. Clorurile
organice (de vinil, de etil) si produsii organici (difenil
amina, cauciucul sintetic si camforul) se obtin tot
din acidul clorhidric.

44. • In industriile colorantilor, medicamentelor, pielariei si
textilelor, acidul clorhidric este un reactiv de neinlocuit.
Acidul clorhidric se gaseste in comert diluat 12, 2% si
concentrat numit acid clorhidric fumans (38%) . Alta data
servea la prepararea clorului si a derivatilor sai. Astazi
serveste la prepararea clorurii de amoniu, de zinc (II), la
extragerea fosfatilor din oase, la purificarea negrului de
fum, in diferite industrii organice. Prin aditie la acetilena
se prepara clorura de vinil. Acidul clorhidric este foarte
solubil in apa. Industrial se livreaza in butelii sub presiune
sau ca solutii concentrate Acidul clorhidric este utilizat in
metalurgie la baterii pentru masini, pentru fabricarea
hartiei, in medicina, la rafinarea petrolului, la ingrasaminte
chimice, la gravarea metalelor, la explozivi, etc. ...

45. • În ciuda toxicităţii sale, amoniacul este utilizat în diverse domenii.
Partea principală a amoniacului produs se referă la fabricarea
diferitelor produse din industria chimică. Aceste produse includ:
• Îngrășăminte cu amoniac și azotat (amoniac și azotat, sulfat de
amoniu, clorură de amoniu etc.). Astfel de îngrășăminte sunt
potrivite pentru diferite culturi. Este important să știţi că aplicarea
îngrășămintelor este normalizată datorită faptului că substanţele
conţinute în ele pot migra spre legume și fructe coapte.
• Soda. Există o metodă de amoniac pentru producerea cenușei de
sodă. Amoniacul este folosit pentru a satura saramura de sare.
Această metodă este utilizată activ pentru producţia industrială de
sodă.
• Acidul azotic. Pentru producerea sa, se utilizează amoniac sintetic.
În prezent, producţia industrială a acestei substanţe se bazează pe
fenomenul de cataliză a amoniacului sintetic.

46. • Explozivi. Nitratul de amoniu este neutru la stresul mecanic, dar în
anumite condiţii se caracterizează prin proprietăţi explozive
ridicate. Acesta este motivul pentru care este utilizat pentru a
produce astfel de substanţe. Rezultatul este amoniţii - explozii de
amoniac.
• Solventul. Amoniacul, sub formă lichidă, poate fi utilizat ca solvent
pentru diferite substanţe organice și anorganice.
• Amoniac - unitate frigorifică Amoniacul este utilizat în refrigerare,
ca agent frigorific. Amoniacul nu provoacă efect de seră, este
ecologic și mai ieftin decât freonii. Acești factori determină
utilizarea acestei substanţe ca agent frigorific.
• Amoniacul. Este folosit în medicină și în viaţa de zi cu zi. Această
substanţă îndepărtează perfect petele de hainele de origine diferită
și, de asemenea, neutralizează acizii.

47. • Amoniacul este utilizat pe scară largă în medicină ca soluţie de
amoniac de 10% și poartă numele de amoniac. Când o
persoană leșină, amoniacul îl aduce în simţurile sale. Este
folosit și ca emetic. Pentru aceasta, este crescut și în cantităţi
mici, luat oral. O astfel de metodă este deosebit de populară
pentru intoxicaţii cu alcool. Loţiunile sunt făcute din amoniac și
sunt tratate mușcăturile de insecte. Chirurgii folosesc amoniac
diluat în apă pentru a-și trata mâinile.
• Este important să ne amintim că o supradoză de amoniac este
foarte periculoasă. Durere posibilă în diverse organe, umflarea
lor și chiar moartea. Acest lucru poate fi evitat dacă utilizaţi
această substanţă în scopul prevăzut și cu precauţie

48. Reactia de
descompunere
Elev:Popescu Mihai Alexandru
Clasa a VIII-a D
Prof. coordonator:Ungureanu Lavinia

49. Definitie reactie:
• Reactia de descompunere
• este reactia in care un reactant,
• prin procesul enuntat mai sus,
• formeaza doi produsi de reactive
• cu proprietati chimice diferite de reactant.
• Produsii de reactie pot fi substamte ionice,precum in imaginea de
mai sus,dar si substante compuse.
A -> a + b

51. Factori care fac posibila descompunerea
• Unele substante nu au nevoie de niciun factor care sa faca posibila
descompunerea.De exemplu, acidul carbonic (sifonul) se
descompune la contactul cu aerul.
• H2CO3 -> H2O + CO2^ (CO2 este gaz si se degaja)
• Alte substante se descompun cu ajutorul temperaturii ridicate,de
exemplu carbonatul de calciu(varul stins)
• CaCO3 -> CaO + CO2^ (CaO este varul)

52. • Alte substante se descompun cu ajutorul curentului electric, prin
procesul de electroliza.
• Acest proces a facut posibila cunoasterea unor metale foarte
folosite precum Na si K.
• electoliza
• 2NaCl ------- -> 2Na + Cl2
• Unele substante isi rup legatura ionica in apa ca,de exemplu,
sarea de bucatarie.
•

53. Exemple de reactii de descompunere
• Reactia de descompunere a cloratului de potasiu
• Cloratul de potasiu este o sare de culoare alba care
• se descompune la caldura.
• 2KClO3 ->2KCl + 3O2^

54. • Descompunerea clorurii de sodiu
• Prin procesul de electroliza la
• nivel mondial se produce sodiul.
• Sodiul se pastreaza in tuburi
• brune si se acopera cu un strat de
• petrol pentru a nu reactiona sau a
• se autoaprinde in aer.
• 2NaCl -> 2Na + Cl2

55. Reactia de descompunere a prafului de copt
• Reactia de descompunere a acestuia are loc la o temperatura de
180 de grade Celsius si se degaja trei gaze.
• (NH4)2CO3 -> 2NH3 + CO2 + H2O
• In aceasta reactie, apa se degaja sub
• forma de vapori.

56. Reactii de descompunere in corpul uman
• Enzimele, intalnite in toate organismele vii, sunt molecule de
proteine care digera hrana, descompunand-o in fragmente
suficient de mici incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai
intestinelor. Ele reprezinta „clasa muncitoare“ a organismului. Pe
langa actiunea de digerare a hranei, enzimele distrug toxinele,
descompun grasimile si celuloza, si metabolizeaza amidonul si
proteinele. Oamenii de stiinta au identificat peste 2500 de enzime
diferite in corpul uman.

57. Reactia de
Elev:Popescu Mihai Alexandru
Clasa a VIII-a D
Prof. coordonator:Ungureanu Lavinia

58. Definitie
• Reactia de dublu schimb e procesul
• chimic in care doua substante
• compuse reactioneaza si formeaza
• alte doua substante compuse cu
• proprietati chimice noi.
• AB + CD -> AD + CB

59. Exemple de reactii:
• Reactia acidului sulfuric cu oxidul de cupru
• Reactia dintre cele doua substante este
• una de neutralizare deoarece starea acida
• a acidului este neutralizata de starea
• oxidanta a oxidului rezultand o baza si
• apa.
• CuO + H2SO4 -> CuSO4 + H2O

60. • Reactia bazelor tari cu saruri ale metalelor tranzitionale.
• Bazele tari sunt Hidroxizii metalelor din grupa I si grupa a II-a:
NaOH, Ca(OH)2
• 2NaOH + CuSO4 -> Na2SO4 + Cu(OH)2
• 2KOH + FeSO4 -> K2SO4 + Fe(OH)2
•

61. Reactii de identificare ale ionilor
Identificarea se face cu ajutorul precipitatelor sau culorilor solutiilor
dupa ce reactia are loc.
Exemple:
-identificarea ionului clorura se face cu ajutorul solutiei de azotat de
argint care,in reactia cu o clorura formeaza clorura de argint care
este un precipitat de culoare alb branzos.
Precipitatele sunt produsi de reactive care se depun pe fundul
vazului in care are loc reactia si nu se dizolva in apa. Prin acest fapt,
acestea nu sunt incluse in masele solutiilor.
NaCl +AgNO3 -> NaNO3 + AgCl

62. • -reactia de identificare a ionului sulfat se face cu ajutorul solutiei
de clorura de bariu care in reactie cu sulfatul unui metal formeaza
sulfatul de bariu care este un precipitat alb laptos.
• CuSO4 +BaCl2 -> CuCl2 + BaSO4
• Na2SO4 + BaCl2 -> 2NaCl + BaSO4

63. Reactia de neutralizare
• Reactia de neutralizare este reactia in care o baza si un acid
reactioneazasi neutralizeaza caracterul acid.
NaOH + HCl -> NaCl + H2O
Un acid este mai puternic daca are un ph mai mic,iar bazele
sunt mai puternice daca au un ph mai mare.
Ph-ul de referinta al substantelor este cel al apei care are
valoarea 7.

64. Reactia de
Elev:Popescu Mihai Alexandru
Clasa a VIII-a D
Prof. coordonator:Ungureanu Lavinia

65. Definitie
• Reactia de substitutie este reactia
• in care o substanta simpla inlocuieste
• o alta substanta simpla intr-o
• substanta compusa.
•
• A + BX -> AX + B

66. Reactia metalelor cu acizii
• Cei trei acizi tari sunt acidul azotic(HNO3),
• acidul clorhidric(HCl) si acidul sulfuric
• (H2SO4).
• Metalele utilizate de noi sunt:
• Gr. 1,val. 1 -> Li,Na,K
• Gr. 2, val. 2-> Mg,Ca,Ba
• Gr. 3,val. 3->Al
• Gr. 4,val. 4->Sn,Pb
• Metalele tranzitionale -> Cu,Zn(val.2) Fe(val.2 si 3)
Ag(val.1)

67. Cei trei acizi tari:Acidul sulfuric H2SO4
• Ingrășăminte minerale, materiale plastice,
• coloranţi,
• fibre artificiale, acizi minerali, detergenţi;
• în industria petrolieră și petrochimică:
• pentru rafinarea uleiului, producerea parafinelor;
• în metalurgia neferoasă:
• pentru metale neferoase - zinc, cupru, nichel
• în metalurgia feroasă:pentru decaparea metalelor;
• în industria celulozei și a hârtiei, a produselor alimentare și
ușoare (pentru amidon, melasă, ţesături de albire) etc.

68. Acidul azotic HNO3
• Acidul azotic are o utilizare vasta
• El este folosit la producerea ingrasamintelor,
• datorita carora solul devine mai fertil, ce usureaza
• cresterea si dezvoltarea legumelor, fructelor si cerealelor
• Acidul azotic se mai foloseste la producerea substantelor
explozibile.
• Acidul azotic se mai foloseste in industria metalurgica la
• decaparea metalelor adica curatirea metalelor de impuritati de
suprafata, mai este folosit in laborator in analiza chimica.
• Chiar si filmul fotografic contine in sine acid azotic.
• Acidul azotic se utilizeaza si in medicina, la prepararea
medicamentoaselor.

69. Acidul clorhidric HCl

70. • Colorantii din vopsele contin acid azotic.
• Ochelarii, pixurile, riglele, intr-un cuvant
• celuloidul contine acest acid.
• Acidul azotic se foloseste la prepararea
• colodiului si a reactivilor.
• Apa regala contine in sine un oarecare procent de acid
azotic. Apa regala este una dintre puţinele soluţii care pot
reacţiona cu aurul, transformându-l în săruri solubile.
• Acidul azotic are diverse sfere de utilizare. El este folosit la
producerea obiectelor din diverse categorii, majoritatea
carora nu sunt daunatoare vietii omenesti, insa la
prepararea lui exista un mare pericol pentru om si natura.

71. Exemple de reactii
• Mg + 2HCl -> MgCl2 + H2^
• Mg + H2SO4 -> MgSO4 + H2^
• Mg + 2HNO3 -> Mg(NO3)2 + H2^
• Fierul are valenta 2 fata de acizi si valenta 3 fata de clor cand
reactioneaza separate.
• 2Fe + 3Cl2 -> 2FeCl3 | Fe + 2HCl -> FeCl2 + H2^
• Fe + H2SO4 -> FeSO4 + H2^
• Fe + 2HNO3 -> Fe(NO3)2 + H2^

72. • Zn + 2HCl -> ZnCl2 + H2^
• Zn + H2SO4 -> ZnSO4 + H2^
• Zn + 2HNO3 -> Zn(NO3)2 + H2^
• 2Na + 2HCl -> 2NaCl + H2^
• 2Na + H2SO4 -> Na2SO4 + H2^
• 2Na + 2HNO3 -> 2NaNO3 + H2^
• Ca + 2HCl -> CaCl2 + H2^
• Ca + H2SO4 -> CaSO4 H2^
• Ca + 2HNO3 -> Ca(NO3)2 + H2^

73. • Metalele au fost pozitionate peo scara numita “Scara de reactivitate
a metalelor” care ne arata cat de reactive sunt metalele pe care le
cunoastem .
• Un metal este reactiv atunci cand renunta foarte usor la electronii
de pe ultimul strat.
Dupa cum puteti vedea, pe scara de reactivitate a metalelor se afla
si hidrogenul. Metalele care se afla inaintea lui pe scara de reactivitate
il pot scoate din substante compuse precum acizii sau apa,in timp ce
metalele din spatele sau sunt mai putin reactive si nu au aceasta
proprietate.
• Regula se pastreaza si la metale in general. Sa luam ca exemplu Mg,
care poate fi scos din substantele compuse de metalele din fata sa,in
timp ce el le poate scoate pe cele din spatele sau.
• Scara se citeste de la stanga la dreapta.

75. • Ei bine,chiar daca se afla dupa hidrogen, cuprul si argintul pot
reactiona cu cei trei acizi tari ,dar nu si cu apa. Reactiile au loc la
temperature foarte ridicate.
• 3Cu + 8HNO3 -> 3Cu(NO3)2 + 2NO^ + H2O
• 3Cu + 4HSO4 -> 3CuSO4 + SO2^ + 2H2O
• Cuprul nu reactioneaza cu acidul clorhidric,decat daca este
diluat,iar aluminiul nu reactioneaza cu acidul azotic.
• 3Ag + 4HNO3 -> 3AgNO3 + NO^ + 2H2O
• Ag + H2SO4 -> AgSO4 + SO2 + H2O

76. • Restul metalelor reactioneaza cu acizii si formeaza saruri cu
degajare de hidrogen.
• Fe + 2HCl -> FeCl2 + H2^
• Fierul reactioneza cu acizii pe valenta 2, iar cu clorul pe valenta 3.
• 2Fe + 3Cl2 -> 2FeCl3
Aurul este metalul care nu reactioneaza cu nicio
substanta,de aceea fiind si foarte folosit pentru
podoabe.
•

77. Reactia metalelor cu apa
• Metalele care reactioneaza cu apa sunt metalele din fata
hidrogenului.
• Sunt unele metale precum sodiul
• care reactioneaza cu apa doar
• prin contactul cu aceasta, dar
• sunt si unele metale care au
• nevoie sa fie incalzite pana la
• incandescenta pentru a reactiona cu apa.
• Na + H2O -> NaOH + 1/2H2^

78. NaOH
• Datorită proprietăţilor fizice şi chimice soda caustică este folosită
industrial, dar şi în gospodăriile casnice. În industrie este utilizată în
procesele complexe de extracţie şi obţinere a celulozei şi hârtiei din
lemn. Este folosită cu succes în industria prelucrării materialelor plastice,
dar şi în industria chimică la obţinerea de săpun, detergenţi şi coloranţi.
• Leşia este ingredient activ în prelucrarea bumbacului. Datorită
proprietăţilor lunecoase pe care le are conferă fibrelor din bumbac
textura mătăsoasă, plăcută la atingere. Textile din bumbac capătă
rezistenţă şi sunt prelucrate cu uşurinţă din pricina tratamentelor
speciale cu sodă caustică (sunt colorate mai ușor şi au aspect uniform).
Tot în industria textilă hidroxidul de sodiu este utilizat la prelucrarea
fibrelor artificiale.

79. • Soda caustică are aplicabilitate şi în industria prelucrării metalelor,
fiind substanţă activă în procesul de obţinere a aluminiului. De
asemenea este folosită pentru rafinarea chimică a uleiului
alimentar, dar şi în alte industrii pentru sinteza chimică ca unor
produse organice şi anorganice

80. Utilizarile elementelor
si substantelor chimice
Elev:Popescu Mihai Alexandru
Clasa a VIII-a D
Prof. coordonator:Ungureanu Lavinia

81. Hidrogenul
• Prima utilizare din istorie a hidrogenului a
• fost de umplere a baoanelor,apoi a baloanelor
• cu aer cald,dar pentru ca a dus la foarte multe
• tragedii in istorie a fost inlocuit cu heliul.
• Apoi, s-a descoperit ca hidrogenul poate fi folosit ca gaz de sudura,
primu test fiind de sudare a doua bucati de plumb cand gazul avea
temperatura de 3100 de grade Celsius.
• Hidrogenul este folosit deasemenea combustibil la rachete, avioane cu
reactie, la motoarele cu ardere interna, in pile de combustie, hidrogenul
generand curent si energie cand este incalzit.

82. Litiul
• În 1859, Garrod descrie prima utilizare
• medicală a litiului în cadrul tratamentelor
• reumatice și a gușei, menţionând litiul în cadrul depresiei. Uratul
de litiu este cea mai solubilă sare a acidului uric, fiind utilizată
pentru stimularea excreţiei de acid uric pentru atenuarea gușei.
• Principala utilizare a litiu este de fabricaţie baterii reîncărcabile
pentru echipamente electronice și gadget-uri.
• este, de asemenea, utilizat în fabricarea de baterii non-
reîncărcabile.

83. • În anul 1949, psihiatrul australian John F.J. Cade menţionase
carbonatul de litiu în cadrul tratamentelor aplicate pacienţilor
maniaco-depresivi, fiind prima demonstraţie a unui proces chimic
ce putea fi utilizat pentru a estompa simptomele unei boli
psihiatrice. Până în acel moment, singurele medicamente care ar fi
avut acest efect ar fi fost narcoticele și drogurile halucinogene; nici
un alt medicament nu a schimbat
• fundamentul proceselor patologice
• în rândul bolilor psihiatrice. Litiul
• devenise un instrument revoluţionar
deoarece permitea înţelegerea
afecţiuni psihiatrice la nivel molecular
și posibilitatea tratării.

84. Sodiul
• O mulţime de compuși ai sodiului au aplicaţii.
• Sodiul metalic se folosește pentru a obţine
• compuși organici. De asemenea, sodiul este
• un element indispensabil existenţei celulelor
• din organismele animale. Concentraţia
• sărurilor, deci și a ionului de sodiu, determină
• presiunea osmotică normală a lichidelor. Sodiul mărește îmbibaţia cu apă
a coloizilor din celule. El se găsește în special în serul sanguin, sub formă
de NaCl, dar și de bicarbonat și fosfat de sodiu. Dintre utilizările sodiului,
amintim:

85. • obţinerea compușilor organici;
• obţinerea Na2O2;
• obţinerea NaCN (cianură de sodiu);
• agent de răcire pentru reactori nucleari;
• obţinerea de aliaje antifricţiune;
• lămpi incandescente.

86. Potasiu
• Principala utilizare în domeniul agriculturii,
• horticulturii și culturile hidroponice este cea
• de îngrășământ chimic sub formă de clorură de potasiu, sulfat de
potasiu sau azotat de potasiu. Aproximativ 93% din producţia
mondială de potasiu este consumată de industria îngrășămintelor
• Clorură de potasiu; KCl, numită și muriat de potasiu sau silvină,
este cel mai comun compus de potasiu utilizat cu rol de fertilizator
sub formă granulară, având dezavantajul că absoarbe ușor apa
ceea ce conduce la formarea bulgărilor. Conţine 60%K2O (50% K).

87. • Sulfat de potasiu; K2SO4. Conţine 50% K2O (42 % K). În practica
agricolă, este mult mai apreciat decât KCl deoarece, spre
deosebire de clorură, sulfatul de potasiu nu prezintă probleme de
aglomerare în condiţii de umiditate și poate fi folosit în combinaţie
cu alte îngrășăminte. Totuși, este mult mai scump decât clorura, și
nu a fost observată nicio diferenţă de eficacitate în fertilizare faţă
de efectele aplicării K2SO4 sau KCl.

88. • Ionul de potasiu este un nutriment necesar pentru viaţa și
sănătatea umană. Clorura de potasiu este utilizat ca un substitut
pentru sarea de masă de către cei care vor să reducă aportul de
sodiu pentru a putea controla hipertensiunea. Listele
Departamentului de Agricultură al Statelor Unite au considerat că
pasta de tomate, sucul de portocale, sfecla, bananele, cartofii și
multe alte alimente ca fiind alimente cu un conţinut de potasiu
optim.
• Tartratul de potasiu și sodiu, sau sarea Rochell (KNaC4H4O6) este
principalul constituent al prafului de copt. Bromura de potasiu
(KBr) este un oxidant puternic, folosit ca îmbunătăţitor al făinii
(E924) pentru a îmbunătăţi aluatul și a-i îmbunătăţi creșterea; a
fost interzis in 1989 ca si consecinta a posibilului sau caracter
carcinogen.

89. • Bisulfitul de potasiu ( K22(SO3) ) este folosit ca un conservant
alimentar, de exemplu în vinuri și în fabricarea berii (însă nu și în
cărnuri). Este folosit și în înălbirea textilelor[119] și în tăbăcirea
pieilor.
• Potasiul metalic reacţionează viguros cu toţi halogenii pentru a
forma haliţii corespunzători potasiului, care sunt săruri albe și
solubile în apă cu o morfologie cristalină în sistem cubic. Bromura
de potasiu și iodura de potasiu sunt folosiţi în emulsiile fotografice
pentru a fi corespondenţii haliţilor fotosensibili ai argintului.

90. • Hidroxidul de potasiu este o bază puternică, fiind folosită în
industrie în neutralizarea acizilor puternici și slabi, astfel având o
utilizare în controlul pH-ului și în fabricarea sărurilor de potasiu.
Totodată este folosit în fabricarea săpunurilor, uleiurilor și în
reacţiile de hidroliză a uleiurilor, de exemplu a esterilor și în
detergenţilor industriali.
• Azotatul de potasiu (salpetrul de India) este obţinut din surse
naturale precum guano și evaporiţi sau fabricat prin procesul
Haber, fiind un oxidant utilizat în praful de pușcă sau în
îngrășăminte.

91. • Cianura de potasiu este folosită în industrie în dizolvarea cuprului
și a metalelor preţioase precum aurul și argintul prin formarea
complecșilor; aplicaţiile acesteia includ mineritul aurului,
electroplatinarea și electroformarea acestor metale. Totodată este
folosită în sinteza organică pentru a forma nitrilii.
• Carbonatul de potasiu (potasă) este utilizat în fabricarea sticlei.
Daca este folosita o cantitate pura de carbonat, alaturi de carbonat
de calciu si dioxid de siliciu, se obtine o sticla de o calitate
superioara, caracterizate de duritate inalta, fuzibilitate grea si
rezistenta mare la actiunea substantelor de natura chimica; mai
este folosit la fabricarea săpunului și ca un desicant ușor.

92. • Cromatul de potasiu (K2CrO4) este utilizat în cerneluri, vopsele,
pete, explozibili, artificii și chibrituri.
• Fluorosilicatul de potasiu (K2SiF6) este utilizat în confecţionarea
sticlelor specializate, ceramică și smalţuri.
• Sarea lui Rochell (KNaC4H4O6) este folosită în argintarea
oglinzilor.

93. Magneziul
• Compuși ai magneziului, în principal oxidul
• de magneziu, sunt utilizaţi ca material refractar
• pentru cuptoarele din industria siderurgică - la
• producerea fontei și oţelului, industria metalelor
• neferoase, a sticlei și a cimentului. Oxidul de magneziu și alţi
compuși sunt de asemenea utilizaţi în agricultură (ca fertilizatori),
chimie și industria construcţiilor. Aliajul magneziu-aluminiu este
utilizat în principal la conservarea băuturilor. Aliajele magneziului
sunt de asemenea utilizate ca și componente ale structurii
automobilelor. O altă utilizare o reprezintă îndepărtarea sulfurilor
de pe fier și oţeluri.

94. • Magneziul, ca și aluminiul, este rezistent și ușor, deci este folosit la
construcţia autovehiculelor de mare volum.
• Combinat în aliaje, este esenţial în construcţia avioanelor și
rachetelor.
• Aliat cu aluminiul, îi îmbunătăţește acestuia caracteristicile
mecanice, de prelucrare și de sudare.

95. • Agent reducător pentru producerea uraniului pur și a altor metale
din sărurile lor.
• Hidroxidul său este folosit în "laptele de magneziu", clorura și
sulfatul de magneziu în săruri Epsom, iar citraţii săi în medicină.
• Pudra de carbonat de magneziu este folosită de sportivi –
gimnaste, halterofili.
• Stearatul de magneziu este o pudră albă, cu proprietăţi de ungere.
În industria farmaceutică este folosit în procesul de fabricare a
tabletelor.
• Este folosit de asemenea în pirotehnie și la fabricarea bombelor
incendiare.
• Mai este folosit si la echipamentele pentru blituri fotografice

96. Calciul
• Calciul se utilizeaza:
• ca agent de reducere în extracţia metalelor:
• uraniu, zirconiu și thoriu.
• pe post de deoxidant, desulfurant sau
• decarbonizant pentru diferite aliaje
• pe post de agent de aliere în producţia aliajelor
• pe bază de aluminiu, beriliu, cupru, plumb și magneziu.
• în prepararea cimentului și mortarului folosite în construcţii
• în prepararea brânzei

97. Bariul
• industria de muniţie, industria de automobile, industria
electrotehnică, industria electronică

98. Aluminiul
• Este foarte folosit în industrie datorită rezistenţei sale la oxidare,
proprietăţilor mecanice bune și densităţii sale mici. Aluminiul este
folosit în industria aerospaţială, în construcţii, acolo unde este
necesar un material ușor și rezistent. Datorită proprietăţilor
electrice bune, aluminiul este folosit și ca material conductor.

99. Plumbul
• Plumbul este folosit curent de mii de ani,
• deoarece a putut fi ușor de găsit în natură,
• ușor de obţinut și de lucrat cu el. Este foarte
• maleabil și, de asemenea, ușor de topit, fapt
• ce au făcut să fie folosit încă din cele mai vechi
• timpuri, cu 3500 de ani înainte de Hristos. În acea
• perioadă el era folosit sub forma minereului de
• plumb care conţinea și stibiu (antimoniul) și arseniu.

100. • Plumbul este unul din cele șase metale menţionate în Vechiul
Testament în cartea Numerii, la capitolul 31, vers. 22, lucru ce
atesată folosirea diverselor obiecte din plumb: Aurul, argintul,
arama, fierul, plumbul, cositorul și tot ce trece prin foc, să le treceţi
prin foc, ca să se cureţe; afară de aceasta, și cu apă de curaţire să le
curăţiţi... Plumbul mai este pomenit în cartea Ieremia în capitolul
6, vers. 29: Foalele s-au ars, plumbul s-a topit de foc și turnătorul în
zadar a topit...

101. • Conductele de alimentare cu apă în Imperiul Roman
• Una din cele mai însemnate întrebuinţări ale plumbului în imperiul
roman a fost la facerea conductelor de alimentare cu apă. Romanii
au dezvoltat vaste reţele de aducere a apei în orașe, construind
numeroase apeducte chiar și de sute de kilometri lungime care
traversau văi și munţi, iar în orașe existau instalaţii din plumb.
Romanii au construit apeducte pe tot întinsul imperiului, din
Germania până în Africa și mai ales la Roma. Aici ele totalizau 415
km. Apeductele furnizau apă pentru băile publice și pentru băut, în
orașele de pe întinsul imperiului și au impus un standard de
inginerie care nu a fost întrecut 1000 de ani.

102. • În imperiul Roman, plumbul a fost folosit împreună cu alte materiale în
vasta reţea de funizare a apei, și anume la fabricarea conductelor de apă,
în zonele urbane. Metoda prin care se fabricau ţevile de plumb a fost
descrisă de Vitruvius și Frontinus. Plumbul era turnat în foi uniforme de
3 metri lungime, care erau apoi îndoite pentru a forma un cilindru,
plumbul fiind foarte maleabil, și sudate la cusătură. Ţevile de plumb
puteau varia în mărime: de la aproximativ 1,3 cm diametru până la mai
mult de 57 cm diametru, în funcţie de debitul de apă.
• Conductele de plumb romane adesea purtau insigna împăraţilor romani.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că inscripţionarea se făcea prin
folosirea unor stanţe. O stanţă care avea textul scris în relief era presat
pe stratul de nisip ușor umed sau cel de argilă ce urmau a folosi ca
matriţă, producându-se o imagine în oglindă a textului. Plumbul topit
era turnat în foaie peste această matriţă, iar inscripţia apărea astfel în
relief pe suprafaţa foii de plumb, în imagine corectă a textului.

103. • Instalaţiile din plumb au continuat în Europa și după Theodoric cel
Mare, secolul V-VI, după căderea imperiului Roman de Apus, până
în secolul XX.
• În engleză, termenii instalaţie,
• instalator (plumbing, plumber)
• vin de la cuvântul latin plumbum
• ("metal moale").
• Romanii foloseau plumbul topit și pentru a asigura boldurile care
ţineau la un loc mari blocuri de calcar în diferitele construcţii
monumentale.

104. • Condimente, conservanţi, îndulcitori pe bază de plumb
în Imperiul Roman
• În imperiul roman, pe lângă instalaţii, plumbul a fost
folosit și ca conservant pentru mâncăruri și băuturi. De
asemenea, romanii foloseau acetatul de plumb
(zahărul plumbului) ca conservant și îndulcitor al
vinurilor și mâncărurilor (Nu exista zahărul pe vremea
aceea).
• Când plumbul metalic este încăzit în contact cu aerul,
se formeaza la suprafaţa lui cristale gălbui-roșiatice.
Acestea sunt oxidul de plumb sau litarga.

105. • Litarga a fost întrebuinţată de romani
• la prepararea “zahărului plumbului”.
• Praful acesta de litargă (oxid de plumb)
• reacţionează cu acizii rezultând o substanţă
• care se numește zahărul plumbului (acetat de plumb)
• , care este dulce.
• Plumbul transformă sucul în sirop. Romanii obișnuiau să fiarbă
must (suc de struguri) în vase de plumb până la obţinerea unui
lichid vâscos și dulce care se cheamă sapa ce conţinea aproximativ
1 gram de “zahar de plumb” la litru de suc. Acest sirop folosea ca
îndulcitor în multe reţete și ca conservant al vinului.

106. • Pe vremea aceea romanii nu cunoșteau zahărul iar mierea era
scumpă. De asemenea, acest sirop se obţinea foarte simplu, era
dulce și se conserva bine. Romanii foloseau atât zahărul plumbului
cât și litarga ca conservant al vinului. Înainte de inventarea sticlelor
sigilate și a dopurile de plută și altor tehnici de sigilare, vinul era
descoperit, și astfel expus oxidării. Microbii transformau astfel
alcoolul din vin în oţet. Oxidul de plumb conserva vinul acţionând
pe două căi: prin neutralizarea oţetului (acidului) care se formase
deja, formând zahărul plumbului, dar și prin omorârea microbilor.

107. • Necesitatea conservării vinului (băutură de bază de-a lungul
perioadelor istorice) a fost atât de puternică încât, chiar și după ce
s-a elucidat definitiv toxicitatea litagăi în secolul 18 folosirea ei a
continuat. Doar aplicarea pedepsei cu moartea a oprit folosirea
ligargăi.
• Mulţi istorici leagă căderea aristocraţiei romane de daunele
neurologice majore pe care le-ar fi cauzat expunerea la plumb. Unii
cercetători chiar merg mai departe afirmând ca posibil ca nebunia
unor împăraţi precum Caligula, Nero și Commodus să fie rezultat
al folosirii în exces a vinului astfel conservat și a îndulcitorilor cu
plumb în general

108. • Plumbul se întrebuinţează în construcţii, în bateriile plumb-acid de
la mașini, la gloanţe, la sudurile de temperatură joasă, cum sunt
cele de pe circuitele electronice, la vasele cositorite, la fabricarea
aliajelor ce pot fi ușor topite, cu puncte de topire joase, de 150°C.
• Plumbul mai este întrebuinţat ca scut de apărare în efectuarea
radiografiilor, cum ar fi scut în perete sau vestă de plumb.
• Plumbul este folosit în aplicaţii în care temperatura
• mică de topire, flexibilitatea și densitatea sa mare
• reprezintă un avantaj.

109. • Punctul său scăzut de topire face ca plumbul să fie turnat ușor în
forme, ceea ce face ca muniţia să fie turnată cu un efort tehnic
minim. Plumbul este, de asemenea, ieftin și mai greu decât toate
celelalte metale comune.
• Datorită densităţii sale mari și rezistenţei
• la coroziune, plumbul este folosit ca balast
• pentru menţinerea echilibrului ambarcaţiunilor
• cu vele. Densitatea sa mare contrabalansează efectul de înclinare
al vântului și în același timp ocupă un volum mic. Din același motiv
este folosit și de către scafandri la centura pe care aceștia o poartă
la brâu pentru a contracara tendinţa naturală de flotabilitate a
acestora și a echipamentului.

110. Oxigenul
• Asimilarea de O2 din aer este scopul
• fundamental al respiraţiei, ceea ce
• înseamnă că suplimentarea de oxigen
• e folosită în medicină. Tratamentul nu doar crește nivelul de
oxigen în sângele pacienţilor, dar are și efectul secundar de a
reduce rezistenţa faţă de cursul de sânge în multe tipuri de boli ale
plămânilor, ușurând munca inimii. Terapia cu oxigen este folosită
la tratarea emfizemelor, pneumoniei, unor boli cardiace
(insuficienţă cardiacă congestivă), unor tulburări care cauzează o
presiune arterială pulmonară ridicată, și orice boală care scade
eficienţa corpului în asimilarea și folosirea oxigenului.

111. • Tratamentele sunt destul de practice încât să fie folosite în spitale,
la domiciliile pacienţilor, sau, dintr-un număr din ce în ce mai mare,
prin aparate mobile. Corturile de oxigen erau des folosite în terapia
cu oxigen, dar acum au fost înlocuite de măștile de oxigen și de
canulele nazale.

112. Sulful
• Sulful este indispensabil în fabricarea a numeroase substanţe și
materiale:
• cauciuc și ebonită, prin vulcanizare
• acid sulfuric
• praf de pușcă
• artificii
• medicamente (sulfamide etc.)
• conservanţi
• ingrășăminte si chibrituri

113. Clorul
• Clorul este folosit în purificarea apei,
• dezinfectanţi, înălbitori fiind un gaz
• asfixiant este folosit și la producerea
• gazului de luptă gazul de muștar.
• Clorul se regăsește și în utilizările de zi cu zi:
• Sub formă de acid hipocloros(HClO), obţinut prin hidroliza
hipocloritului de sodiu(NaClO). Se utilizează pentru eliminarea
bacteriilor și a altor microbi din apa de băut și piscine.

114. • Folosit în cantităţi mari în: produse de hârtie, produse antiseptice,
coloranţi, mâncare, insecticide, vopsele, produse petroliere,
produse plastice, medicină, textile, solvenţi, precum și multe alte
produse de larg consum.
• În chimia organică se folosesc proprietăţile oxidante ale clorului
pentru a substitui atomi de hidrogen din componenţa moleculelor,
conferindu-le diferite proprietăţi superioare(de exemplu în
copolimerii din cauciucurile sintetice)
• Soluţiile perfuzabile, denumite ser fiziologic sunt soluţii de 0,9%
NaCl.
• Alte utilizări includ: producerea de cloraţi, cloroform, tetraclorură
de carbon și extragerea bromului.

115. Hidroliza
• Hidroliza este procesul de desfacere a unei legături chimice prin
combinare cu apa (H2O). Aceasta se realizează prin scindarea
moleculei de apă în hidrogen și hidroxil (-OH). Reacţia inversă a
hidrolizei este reacţia de condensare când se acceptă ionul de
hidroxil cu formare de apă.
• 2H2O + 2e- -> H2 + OH-
• In acest fel sunt desfăcute în biologie prin procesele metabolice cu
ajutorul enzimelor moleculele mari de proteine, polizaharahide
sau lipide în molecule mai mici monomere. Sursa de energie
necesară reacţiei o asigură ATP-ul (acidul adenozintrifosforic).

116. Neonul
• Neonul este des folosit în tuburi luminoase care produc lumina
roșie-oranj. Deși li se zice "tuburi cu neon" celelalte culori se obţin
cu ajutorul celorlalte gaze nobile. Neonul este de asemenea folosit
în tuburi vidate, indicatoare de înaltă tensiune, tuburi de
televizoare și lasere heliu-neon. Neonul lichid este folosit
comercial pe post de refrigerent criogenic în aplicaţii care nu
necesită heliu lichid.

117. Cuprul
• Cuprul era cunoscut şi el din cea mai veche
• Antichitate şi aproape sigur imediat după
• aur şi argint.Dar în vreme ce primele două
• aveau la început utilizări în confecţionarea
• podoabelor şi ca miuprul se gaseste in natura foarte rar sub forma
nativa cristalizat in octaedre sau cuburi.In minereurile de baza din care
se extrage Apariţia cuprului, mult mai dur şi mai ieftin, şi-a putut extinde
utilizările şi la fabricarea armelor şi a diferitelor ustensile .
• • robineţi; cabluri electrice şi conductori; monezi;• tablă pentru
acoperişuri; plăci de circuite imprimate;• confecţionarea de instalaţii, de
site, radiatoarelor de maşini.

118. Fierul
• Fierul este în prezent cel mai utilizat metal,
• cuprinzând 95% din producţia mondială de
• metale, ca și masă. Datorită combinării unei
• rezistenţe înalte cu un preţ redus, el se folosește în prezent mai ales în cadrul
aliajelor, pentru realizarea de diverse piese și structuri.
• Alături de cobalt și nichel, fierul este unul dintre cele trei materiale
feromagnetice care fac posibilă aplicarea practică a electromagnetismului la
generatoare electrice, transformatoare și motoare electrice.
• Aliajele fier-carbon sunt materialele cu cea mai largă răspândire în industrie.
Ele se împart în oţeluri, cu un conţinut de carbon de până la 2,11 % și fonte,
cu un conţinut de carbon mai mare de 2,11 %.

119. • Topirea minereului de fier în oţel consumă 55% din oxigenul
produs industrial. În acest proces, O2-ul e injectat printr-o „lance”
cu presiune ridicată în fierul topit, care îndepărtează impurităţile
de sulf și carbonul în exces, precum și respectivii oxizi SO2 și CO2.
Reacţiile sunt exotermice, deci temperatura ajunge la 1.700 °C.
• Alt 25% din oxigenul produs comercial e folosit în industria chimică.
Etena reacţionează cu O2 pentru a crea oxid de etenă, care e
convertită în glicol de etenă; un material indispensabil în
producerea multor produse, cu ar fi antigelul și polimerii de
poliester (precursorii multor plastice și ţesături).

120. • Cea mai mare parte din restul de 20% din oxigenul produs
comercial e folosit în scopuri medicale, sudare și tăiere, ca oxidant
în combustibilul de rachete, și în tratamentul cu apă. Oxigenul e
folosit în sudarea oxiacetilenică, arderea acetilenei cu O2 pentru a
produce o flacără foarte fierbinte. În acest proces, metalul cu o
grosime de până la 60 de cm e încălzit, prima dată, cu o flacără
oxiacetilenică mică și apoi tăiat rapid cu un jet mare de O2.

122. • Feroaliajele sunt aliaje ale fierului cu alte elemente chimice,
acestea fiind prezente în procentaje ridicate. Exemple sunt
ferosiliciul sau feromanganul; care se utilizează la elaborarea
oţelurilor aliate sau a altor aliaje.
• Alte aliaje importante sunt cele cu nichel, dintre care se remarcă
invarul (36% Ni, rest fier), care caracterizează printr-un coeficient
de dilatare termică foarte redus și se utilizează în aplicaţii unde
este nevoie de modificări dimensionale minime în raport cu
temperatura.
• Oxizii de fier sunt folosiţi la fabricarea de medii magnetice pentru
stocarea informaţiilor. Deseori ei sunt amestecaţi cu alţi compuși,
dar își păstrează proprietăţile magnetice în soluţie.
• În medicină se folosesc preparate pe bază de fier ca antianemice.

123. Zincul
• Zn R1 de puritate 99, 99% foloseşte la: fabricarea tablelor benzilor
barelor, sârmelor etc. cu destinaţii speciale; elemente galvanice,
anozi pentru electroliză, aliaje cu bază de zinc pentru electroliză,
aliaje cu bază de zinc pentru turnare sub presiune, şi oxid de zinc
cu destinaţie specială.
• Zincul R2 de puritate 98, 6% este folosit pentru: zincări la cald,
fabricatrea ZnO calitatea I, fabricarea aliajelor.
• Zn D1 de puritate 98, 5% este folosit pentru diferite produse
laminate obişnuite, pentru aliaje Cu-Zn obişnuite, pentru
fabricarea Zn praf şi pentru zincări la cald.
• Zincul D2 de puritate 97, 5% este folosit pentru aliaje Cu-Zn cu Pb,
pentru fabricarea ZnO calitatea a II-a şi a III-a, precum şi în
metalurgie la dezargintarea plumbului.

124. • Oxidăndu-se cu uşurinţă în aer, în prezenţa Co2 şi a umidităţii, stratul subţire
de oxid format este aderent şi compact, împiedicând corodarea în continuare
a metalului. Pe baza acestei proprietăţi Zn este utilizat pe scară largă la
acoperirea tablei, ţevilor şi a sârmelor din oţel prin procedeul cunoscut sub
numele de zincare. Tot o acoperire de protecţie se realizează şi prin
metalizare, metodă cu ajutorul căreia Zn topit este pulverizat pe suprafaţa
materialelor metalice.
• O importantă cantitate de Zn este folosită în metalurgie, la extragerea Pb,
Au si Ag, precum şi la elaborarea unor aliaje, în special alama. Dintre aliajele
cu baza de Zn se menţionează aliajele: Zn-Al (cu 4% Al) sau Zn-Al-Cu (cu 4%
Al şi 1-2, 76% Cu) utilizate la obţinerea pieselor turnate sub presiune (capace
de ceasornice, aparate de ras, piese pentru maşini de scris etc.) asigurând o
mare stabilitate dimensională.

125. • Cantităţi însemnate de Zn sunt folosite la fabricarea ZnO, cel mai
uzual pigment anorganic alb. În afară de industria coloranţilor ZnO
este utilizat în industria cauciucului, în industria ceramica, în
medicină etc.
• De menţionat că sărurile de Zn introduse în organism pe cale
internă sunt toxice, iar asupra pielii au o acţiune astringentă şi
iritantă; aerosoli de ZnO pot provoca aşa numita febră de Zn.
• Si se mai foloseste in produse de uz
• cosmetic: crema antirid, crema pentru
• cosuri, faimosul Zineryt, chiar in rujuri.

126. Argintul
• Fiind un foarte bun conducător de electricitate, este folosit în
electrotehnică și electronică, fie ca atare, fie sub formă de
depuneri galvanice. Deoarece este foarte ductil, se pot realiza prin
tragere fire extrem de subţiri, iar prin turnare și ambutisare,
conectori și pastile pentru contacte electrice. Deși se oxidează cu
ușurinţă, stratul de oxid nu este aderent, drept pentru care mulţi
ani a fost principalul metal folosit în conectică. Cu toate acestea,
odată cu progresul tehnologic din ultimii ani, conectica de înaltă
calitate se realizează din aur sau argint aurit.

127. • Se mai întrebuinţează si ca bani, în giuvaergerie, precum și în
medicină. Deoarece eliberează spontan ioni negativi (care au
acţiune germicidă), multe decenii a fost întrebuinţat la
confecţionarea de instrumente medicale și proteze. În
stomatologie, din argint se realizează cu succes pivoţi endodontici.
Nu poate fi folosit ca atare la confecţionarea de proteze dentare, ci
numai în aliaje, împreună cu celelalte metale nobile.