1. 1
Observa ii:ț
- modelul psihodinamic - un ansamblu de teorii bazate pe activitatea clinică şi de
cercetare a lui S. Freud şi a discipolilor acestuia
- explică într-un anumit mod structura personalităţii şi comportamentul uman
- psihodinamice - comportamentul manifest - rezultatul agitaţiei forţelor
intrapsihice timpuri aflate în conflict
- forţele inconştiente urmăresc individul pe tot parcursul vieţii acestuia
Teorii psihodinamice în asisten aţ
socială

2. 2
Interpretarea viselor (1907),
Psihopatologia vieţii cotidiene (1913),
Totem şi Tabu (1913),
Doliu şi melancolie (1917),
Dincolo de principiul plăcerii (1920), Eul şi sinele (1923),
Trei eseuri asupra psihanalizei (1927),
Cazul Dora, Micul Hans, Două psihanalize: omul cu lupi şi cazul
preşedintelui, Psihanaliză şi artă: Moise al lui Michelangelo şi o
amintire din copilărie a lui Leonardo da Vinci.
Publica ii - Freudţ

3. 3
C.G. Jung
A. Adler
K. Horney
M. Klein
O. Rank
E. Fromm
J. Bowlby
D. Winnicott
Teorii psihodinamice post-
freudiene

4. 4
- teorie, metodă de investigaţie a psihicului dar şi metodă de psihoterapie
- o psihologie abisală, a adâncurilor, a inconştientului unde se află sediul
tendinţelor nemărturisite, al pulsiunilor nepermise, al amintirilor uitate legate
de fapte indezirabile din trecut.
Psihanaliza

5. 5
Determinismul - comportamentul nostru este produs de
cele mai multe ori de experienţe, amintiri, nevoi, multe dintre
ele nefiind conştientizate.
Tot ceea ce o persoană simte, visează, fantazează are o
motivaţie psihologică
Concepte fundamentale:

6. 6
Instinctele bazale (sexul si agresivitatea)
- instinctul eros al hedonismului sexual (energia
sexuală/libidoul)
- instinctul thanatos al distrugerii şi disoluţiei.

7. 7
Dezvoltarea psihosexual - trei stadiiă
- oral - de la naştere până la un an şi jumătate
- anal - de la un an şi jumătate la 3 ani
- falic/genital – 3-5 ani, perioadă în care apare şi
complexul Oedip
“Copilul este tatăl adultului” (Freud)

8. 8
Incon tientul i structurile mentaleş ş = Id, Ego,
Superego.

9. 9
Id-ul (sinele) - instan a biologicţ ă
- reprezentant al potenţialităţilor ereditare,
- rezervor al energiilor psihice,
- exponent al lumii interioare, subiective, o realitate psihică fără conştiinţa realităţii obiective,
total inconştientă.
- domeniul instinctelor (sexuale şi agresive)
- nu poate suporta creşterea energiei psihice pe care singur o dezvoltă, punând în felul acesta
organismul în tensiune.
- tendinţa continuă de a reduce tensiunea psihică şi disconfortul, asigurând echilibru, liniştea,
plăcerea, satisfacţia, gratificaţia şi adaptarea organismului.
- Id-ul recurge fie la acţiuni reflexe (reacţii automate) fie la procese primare (obţinerea
gratificaţiei în plan imaginativ, simbolic).
- se ghidează după principiul plăcerii (hedonist)
Aparatul psihic în viziune
freudiană

10. 10
Ego-ul (eul) - instanţa psihologică
- îşi are originea în Id dar se ghidează după principiul
realităţii
- instanţa executivă a personalităţii
- un mediator între dorinţele şi pulsiunile îndreptate spre
plăcere ale inconştientului şi interdicţiile superegoului
- o forţă integratoare şi organizatoare
- instanţa raţională care încearcă satisfacţia reală şi autentică
- cenzurează pulsiunile id-ului pentru a găsi modalităţi reale
şi raţionale de împlinire
- dispune de forţa reprimării şi amânării tendinţelor
instinctive,
- este şi un instrument al superego-ului în reprimarea
pulsiunilor indezirabile ale id-ului.
- testează realitatea

11. 11
Superego-ul (supraeul) - instanţa socială
- expresia dezvoltării şi existenţei persoanei în mediul
social
- reprezentantul civilizaţiei, a regulilor morale şi sociale
- dezvoltat în funcţie de nivelul socio-cultural al
comunităţii
- are originea tot în abisurile id-ului dar se dezvoltă în
cadrul relaţiilor determinate de experienţele ego-ului cu
lumea externă
- obligă ego-ul să substituie scopurile realiste cu altele
superioare, morale, umanitare
- reprezentantul regulilor, al normelor, valorilor şi
idealurilor.

12. 12
-cele trei instanţe deşi au funcţiuni diferite ele nu acţionează divergent şi
dezorganizat ci interdependent şi complementar.
-Ego-ul şi superego-ul constituie elementul conştient care devine cu atât mai
manifest cu cât persoana se maturizează.
-cele două forţe contradictorii (id-ul şi superego-ul) sunt deosebit de puternice fiind
capabile să strivească ego-ul, să împingă individul în boală
- dacă Eul este distrus atunci această stare conflictuală se exprimă sub forma unor
stări emoţionale inexplicabile, greşeli de limbaj, visuri, deliruri, coşmaruri sau
comportamente deviante
Observa iiț

13. 13
- tehnica asocia iei libereţ (încurajat să spună orice le
trece prin minte). Scopul acestei tehnici este autoevaluarea
şi autoînţelegerea.
- analiza activit ii onirice sau interpretarea viselorăţ
-“visul reprezintă calea regală spre inconştient” (Freud) -
incitarea clientului să-şi relateze visele întrucât visul
exprimă frici şi pulsiuni inconştiente. Se caută semnificaţia
Tehnici utilizate în
psihanaliză

14. 14
- aten ia flotantţ ă a analistului ce constă într-un mod
special de ascultare dar şi de identificare a terapeutului cu
afectele şi ideile clientului.
- catharsisul (abreac ia)ţ - fenomenul de eliberare, de
descărcare a tensiunii afective negative.
- insight-ul - înţelegerea, clarificarea propriilor trăiri, un
fenomen pur intelectual.
- interpretarea - procedeul prin care analistul atribuie
evenimentelor sau fenomenelor relatate de pacient o
semnificaţie sau o cauză subadiacentă

15. 15
- ajutata mai pu in la dezvoltarea unor planuri de intervenţie şiț
metode de lucru
- o rela ie îndelungată între asistent social şi beneficiarț
- o teorie discutabilă referitoare la natura umană
- se neglijează problemele curente ale beneficiarilor
- potrivită persoanelor cu o inteligenţă peste medie
Limite: