SlideShare a Scribd company logo
Spatiul Economic
European
Student
Sergiu Ionut Stroe
Spaţiul Economic European (SEE)
Spaţiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994 în primul rând pentru
a extinde aplicarea pieţei interne UE asupra celor trei state AELS. Toate
normele UE cu privire la piaţa internă sunt preluate în mod curent în legislaţia
statelor AELS, iar includerea şi aplicarea corespunzătoare a acestor norme
este monitorizată de organe speciale ale AELS.
OBIECTIVE
Prin intermediul Spaţiului Economic European (SEE) se urmăreşte
extinderea pieţei interne a CE la numeroase state din Asociaţia Europeană a
Liberului Schimb (AELS) care nu doresc să adere la Uniunea Europeană,
respectiv care nu îndeplinesc încă criteriile necesare.
Spatiul Economic European (SEE) uneşte cele 27 state membre UE şi cele
trei state SEE AELS (Islanda, Liechtenstein şi Spatiul Norvegia) într-o piaţă
internă guvernată de aceleaşi reguli de bază.
Aceste reguli au ca scop să permită mărfurilor, serviciilor, capitalului şi
persoanelor să circule liber în cadrul SEE, într-un mediu deschis şi competitiv,
un concept cunoscut drept cele patru libertăţi.
De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai
important partener comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu
titlu individual, acorduri de liber schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele
vamale la importul produselor industriale. Acest scop a fost atins, in linii
generale, în 1977.
La mijlocul anilor ‘80, Comisia Europeană şi-a lansat ambiţiosul proiect al
unei pieţe interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic
European, semnat în 1986. În 1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie
privind înfiinţarea comuna a unui Spaţiu Economic European (SEE), care
enumera posibilele căi de cooperare, în special în domeniul comerţului cu
mărfuri.
LEGISLAŢIE ŞI PROCEDURI
Acordul SEE se bazează pe legislaţia primară (Tratatul de la Roma) a
Uniunii Europene şi pe legislaţia secundară derivata (reglementări, directive,
decizii şi anumite instrumente non-obligatorii ale SEE, adoptate de instituţiile UE
în mod continuu – cunoscute şi ca acquis-ul comunitar).
Ca urmare, o mare parte a Acordului SEE este identică cu părţile
corespunzătoare din Tratatul de la Roma din 1957 care guvernează cele patru
libertăţi.
Acordul SEE este constituit din 129 articole, precum şi din 22 anexe şi 49
protocoale. Anexele se referă la acquis-ul comunitar aplicabil în SEE.
Protocoalele includ prevederi referitoare la unele domenii specifice, cum ar fi
regulile de origine a mărfurilor, perioadele de tranziţie stabilite pentru statele
SEE AELS în anumite domenii şi procedurile vamale simplificate.
Organismele SEE AELS (pilierul SEE AELS)
Comitetul Permanent al statelor AELS acţionează ca un forum în care
statele SEE AELS se consultă între ele si ajung la o poziţie comună înainte de a
se întâlni cu UE în Comitetul Comun SEE.
Este compus din reprezentanţi ai Norvegiei, Islandei şi Liechtenstein-ului şi
observatori din Elveţia şi ai Autorităţii de Supraveghere AELS. Sub-structura
Comitetului este alcătuită mod normal din cinci Subcomitete(1), sub care se
află câteva grupuri de lucru.
În septembrie 2003, Comitetul Permanent a aprobat fuzionarea de facto
a Subcomitetelor II, III şi IV şi a înfiinţat Grupul pentru Strategia Lisabona şi alte
probleme de politică orizontală.
Va multumesc !

More Related Content

More from Stroe Sergiu Ionut

Comunicarea online prin rețele sociale virtuale
Comunicarea online prin rețele sociale virtualeComunicarea online prin rețele sociale virtuale
Comunicarea online prin rețele sociale virtualeStroe Sergiu Ionut
 
Comunicarea internationala de afaceri
Comunicarea internationala de afaceriComunicarea internationala de afaceri
Comunicarea internationala de afaceriStroe Sergiu Ionut
 
Tipuri de comunicare in afacerile internationale
 Tipuri de comunicare in afacerile internationale  Tipuri de comunicare in afacerile internationale
Tipuri de comunicare in afacerile internationale Stroe Sergiu Ionut
 
Licenta tipuri de comunicare in afacerile internationale
Licenta tipuri de comunicare in afacerile internationaleLicenta tipuri de comunicare in afacerile internationale
Licenta tipuri de comunicare in afacerile internationaleStroe Sergiu Ionut
 
Tipuri de comunicare in afacerile internationale
Tipuri de comunicare in afacerile internationaleTipuri de comunicare in afacerile internationale
Tipuri de comunicare in afacerile internationaleStroe Sergiu Ionut
 
TEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONAL
TEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONALTEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONAL
TEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONALStroe Sergiu Ionut
 
INTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADE
INTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADEINTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADE
INTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADE
Stroe Sergiu Ionut
 
Presiunea fiscala factor determinant al intensificarii fenomenului
Presiunea fiscala   factor determinant al intensificarii fenomenuluiPresiunea fiscala   factor determinant al intensificarii fenomenului
Presiunea fiscala factor determinant al intensificarii fenomenuluiStroe Sergiu Ionut
 
Analiza situatiei rsc in romania
Analiza situatiei rsc in romaniaAnaliza situatiei rsc in romania
Analiza situatiei rsc in romaniaStroe Sergiu Ionut
 
Studiu de caz in domeniul social orange-
Studiu de caz in domeniul social           orange-Studiu de caz in domeniul social           orange-
Studiu de caz in domeniul social orange-Stroe Sergiu Ionut
 
Euro disparitie si dezavantajele adoptarii in romania
Euro disparitie si dezavantajele adoptarii in romaniaEuro disparitie si dezavantajele adoptarii in romania
Euro disparitie si dezavantajele adoptarii in romaniaStroe Sergiu Ionut
 
Dezavantajele euro si disparitia sa
Dezavantajele euro si disparitia saDezavantajele euro si disparitia sa
Dezavantajele euro si disparitia saStroe Sergiu Ionut
 
Cerere.oferta.rezultate macroeconomice
Cerere.oferta.rezultate macroeconomiceCerere.oferta.rezultate macroeconomice
Cerere.oferta.rezultate macroeconomiceStroe Sergiu Ionut
 

More from Stroe Sergiu Ionut (20)

Comunicarea online prin rețele sociale virtuale
Comunicarea online prin rețele sociale virtualeComunicarea online prin rețele sociale virtuale
Comunicarea online prin rețele sociale virtuale
 
Comunicarea internationala de afaceri
Comunicarea internationala de afaceriComunicarea internationala de afaceri
Comunicarea internationala de afaceri
 
Tipuri de comunicare in afacerile internationale
 Tipuri de comunicare in afacerile internationale  Tipuri de comunicare in afacerile internationale
Tipuri de comunicare in afacerile internationale
 
Licenta tipuri de comunicare in afacerile internationale
Licenta tipuri de comunicare in afacerile internationaleLicenta tipuri de comunicare in afacerile internationale
Licenta tipuri de comunicare in afacerile internationale
 
Tipuri de comunicare in afacerile internationale
Tipuri de comunicare in afacerile internationaleTipuri de comunicare in afacerile internationale
Tipuri de comunicare in afacerile internationale
 
Licenta "Piata Muncii"
Licenta "Piata Muncii"Licenta "Piata Muncii"
Licenta "Piata Muncii"
 
TEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONAL
TEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONALTEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONAL
TEORII PRIVIND COMERȚUL INTERNAȚIONAL
 
INTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADE
INTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADEINTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADE
INTRODUCTION TO INTERNATIONAL TRADE
 
Mk jack daniels project final
Mk   jack daniels project finalMk   jack daniels project final
Mk jack daniels project final
 
Presiunea fiscala factor determinant al intensificarii fenomenului
Presiunea fiscala   factor determinant al intensificarii fenomenuluiPresiunea fiscala   factor determinant al intensificarii fenomenului
Presiunea fiscala factor determinant al intensificarii fenomenului
 
Analiza situatiei rsc in romania
Analiza situatiei rsc in romaniaAnaliza situatiei rsc in romania
Analiza situatiei rsc in romania
 
Studiu de caz in domeniul social orange-
Studiu de caz in domeniul social           orange-Studiu de caz in domeniul social           orange-
Studiu de caz in domeniul social orange-
 
Marca proprie carrefour
Marca proprie carrefourMarca proprie carrefour
Marca proprie carrefour
 
Ikea
IkeaIkea
Ikea
 
Coca cola
Coca colaCoca cola
Coca cola
 
Euro
EuroEuro
Euro
 
Euro disparitie si dezavantajele adoptarii in romania
Euro disparitie si dezavantajele adoptarii in romaniaEuro disparitie si dezavantajele adoptarii in romania
Euro disparitie si dezavantajele adoptarii in romania
 
Dezavantajele euro si disparitia sa
Dezavantajele euro si disparitia saDezavantajele euro si disparitia sa
Dezavantajele euro si disparitia sa
 
Cerere.oferta.rezultate macroeconomice
Cerere.oferta.rezultate macroeconomiceCerere.oferta.rezultate macroeconomice
Cerere.oferta.rezultate macroeconomice
 
Dim 4.3 pizza hallo
Dim 4.3 pizza halloDim 4.3 pizza hallo
Dim 4.3 pizza hallo
 

Spatiul economic european oei

  • 2. Spaţiul Economic European (SEE) Spaţiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994 în primul rând pentru a extinde aplicarea pieţei interne UE asupra celor trei state AELS. Toate normele UE cu privire la piaţa internă sunt preluate în mod curent în legislaţia statelor AELS, iar includerea şi aplicarea corespunzătoare a acestor norme este monitorizată de organe speciale ale AELS.
  • 3. OBIECTIVE Prin intermediul Spaţiului Economic European (SEE) se urmăreşte extinderea pieţei interne a CE la numeroase state din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) care nu doresc să adere la Uniunea Europeană, respectiv care nu îndeplinesc încă criteriile necesare.
  • 4. Spatiul Economic European (SEE) uneşte cele 27 state membre UE şi cele trei state SEE AELS (Islanda, Liechtenstein şi Spatiul Norvegia) într-o piaţă internă guvernată de aceleaşi reguli de bază. Aceste reguli au ca scop să permită mărfurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor să circule liber în cadrul SEE, într-un mediu deschis şi competitiv, un concept cunoscut drept cele patru libertăţi.
  • 5. De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai important partener comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu titlu individual, acorduri de liber schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele vamale la importul produselor industriale. Acest scop a fost atins, in linii generale, în 1977. La mijlocul anilor ‘80, Comisia Europeană şi-a lansat ambiţiosul proiect al unei pieţe interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic European, semnat în 1986. În 1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie privind înfiinţarea comuna a unui Spaţiu Economic European (SEE), care enumera posibilele căi de cooperare, în special în domeniul comerţului cu mărfuri.
  • 6. LEGISLAŢIE ŞI PROCEDURI Acordul SEE se bazează pe legislaţia primară (Tratatul de la Roma) a Uniunii Europene şi pe legislaţia secundară derivata (reglementări, directive, decizii şi anumite instrumente non-obligatorii ale SEE, adoptate de instituţiile UE în mod continuu – cunoscute şi ca acquis-ul comunitar). Ca urmare, o mare parte a Acordului SEE este identică cu părţile corespunzătoare din Tratatul de la Roma din 1957 care guvernează cele patru libertăţi. Acordul SEE este constituit din 129 articole, precum şi din 22 anexe şi 49 protocoale. Anexele se referă la acquis-ul comunitar aplicabil în SEE. Protocoalele includ prevederi referitoare la unele domenii specifice, cum ar fi regulile de origine a mărfurilor, perioadele de tranziţie stabilite pentru statele SEE AELS în anumite domenii şi procedurile vamale simplificate.
  • 7. Organismele SEE AELS (pilierul SEE AELS) Comitetul Permanent al statelor AELS acţionează ca un forum în care statele SEE AELS se consultă între ele si ajung la o poziţie comună înainte de a se întâlni cu UE în Comitetul Comun SEE. Este compus din reprezentanţi ai Norvegiei, Islandei şi Liechtenstein-ului şi observatori din Elveţia şi ai Autorităţii de Supraveghere AELS. Sub-structura Comitetului este alcătuită mod normal din cinci Subcomitete(1), sub care se află câteva grupuri de lucru. În septembrie 2003, Comitetul Permanent a aprobat fuzionarea de facto a Subcomitetelor II, III şi IV şi a înfiinţat Grupul pentru Strategia Lisabona şi alte probleme de politică orizontală.