Leonard Orban a declarat că România poate amâna implementarea 'regulii de aur' până la adoptarea euro, permițându-le statelor din afara zonei euro să aplice prevederile acordului interguvernamental când decid. Dinu Patriciu a criticat adoptarea euro, considerând-o o măsură 'abuzivă și nocivă', subliniind că România ar fi ajuns în situația Greciei dacă politicianii ar fi avut mai multe resurse de furat. Banca Națională a României avertizează că senzația de adoptare a euro este complicată de veniturile scăzute comparativ cu media europeană, sporind temerile populației față de schimbarea monedei.

1. Leonard Orban: Romania poate
amana "regula de aur" pana la
adoptarea euro
Miercuri, 21 Decembrie 2011, ora 20:42
Pe aceeasi tema
Leonard Orban: Romania ar putea fi taxata suplimentar de UE
Leonard Orban: Doar Spania a avut argumente solide pentru restrictiile pe piata muncii
Orban: Romania poate participa la Acordul de Guvernanta din primul moment
Actualul proiect al Acordului interguvernamental privind uniunea economica consolidata permite
statelor care nu au adoptat inca moneda unica sa aplice prevederile documentului cand adera la
zona euro, a declarat, miercuri, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, dupa sedinta de
guvern.
"In momentul de fata, Acordul interguvernamental privind uniunea economica consolidata (...) este in curs
de negociere. Textul, astazi, dupa ce ieri a avut loc prima runda de negociere, prevede ca pentru statele
din afara zonei euro sa existe posibilitatea sa se aplice prevederile acestui acord interguvernamental la
momentul pe care il considera fiecare stat in parte.
Vor putea statele din afara zonei euro sa aplice imediat prevederile acordului sa aplice partial doar
anumite prevederi ale acordului sau sa aplice aceste prevederi ale acordului numai de la momentul in
care statul respectiv va deveni stat membru al FMI", a explicat Orban.
El a subliniat ca decizia apartine fiecarui stat membru in parte. "Este vorba de o decizie pe care trebuie
sa o ia fiecare stat membru in parte. Desigur, va trebui discutata si va trebui finalmente sa se ia o
hotarare in ce moment vom aplica diferitele masuri care vor fi prevazute in Acordul interguvernamental", a
mai spus Orban.

2. Patriciu: Euro e pe moarte. Introducerea monedei
a fost o măsură "abuzivă, inutilă şi nocivă"
01 aug 2011 | Autor: Cristina Tamas, IMOPEDIA.ro | Numar afişări: 9472
Dinu Patriciu nu este de acord cu adoptarea euro. În opinia omului de afaceri Banca
Naţională a României (BNR) face o mare greşeală stabilind ca ţintă adoptarea euro, monedă
despre care spune că "va muri".
"Euro va muri, nu ştiu cât mai are de trăit, asta depinde de sumele
pompate din banii contribuabililor, până când aceştia se vor plictisi în tot felul de ajutorări falimentare.
(...) Banca Naţională face o foarte mare greşeală stabilind ca ţintă adoptarea euro, face o foarte mare
greşeală luptându-se cu balaurul inflaţiei zi de zi, de 20 de ani", a declarat Dinu Patriciu la Realitatea
TV.
Potrivit acestuia, introducerea monedei unice a fost o măsură "abuzivă, inutilă şi nocivă".
"Adoptarea monedei unice nu numai că a fost o măsură prematură, a fost abuzivă, inutilă şi nocivă.
După introducerea monedei euro s-a produs un decalaj de competitivitate între nordul şi sudul
continentului. Nu poţi pune culturi diferite sub aceeaşi umbrelă monetară... Producându-se această
diferenţă de competitivitate pornită de la diferenţe de tradiţii şi de cultură, niciodată un grec, un
român, un italian sau un spaniol nu va avea aceeaşi productivitate ca şi un neamţ", a spus omul de
afaceri.
"România ar fi ajuns în situaţia Greciei dacă nu am fi fost foarte săraci"
Patriciu a susţinut că marea greşeală a Greciei a fost tocmai adoptarea euro şi a subliniat că România
ar fi ajuns în situaţia Greciei dacă nu am fi fost foarte săraci, iar politicienii ar fi avut de unde să fure
mai mult.

3. "Grecia nu va fi salvată nici în 300 de ani, nu în 30 de ani. Greşeala fatală a Greciei a fost adoptarea
euro, pentru că este o unitate de măsură falsă faţă de modul ei de a produce. Când citesc despre
situaţia din Grecia văd situaţia din România de azi, pentru că exact de aceleaşi racile suferim şi noi.
(...) Noi am avut norocul că am fost foarte săraci. Dacă politicienii ar fi avut de unde să fure cum au
avut în Grecia, ajungeam în aceeaşi situaţie", a mai spus Patriciu.
Euro în cuşca leului
Cu toate că economia românească este una dintre cele mai fidele monedei europene prin raportarea la acesta în orice
situaţie, adoptarea euro ca monedă unică poate crea probleme economiştilor români.
Motivaţia pentru trecerea târzie la euro, în nici un caz mai devreme de 2014, e dată şi de faptul că preţurile româneşti
trebuie să se alinieze la cele europene, în situaţia dată doar pâinea fiind mai ieftină ca în occident.
De ani de zile vorbim şi ne raportăm la moneda europeană, atât în cercurile private cât şi macroeconomic, de la piaţa pe
care o facem zi cu zi, până la raporturile de ţară în faţa Uniunii Europene.
Ne-am obişnuit să tranzacţionăm în euro, de la fructele de la Icar la apartamentele lui Ungur (n.r. – omul de afaceri bistriţean
Lucian Ungur), de la costurile serviciilor de deratizare la vacanţele petrecute la Valea Blaznei. Totul îl calculăm şi îl raportăm
la euro.
Cu toate acestea, în încercarea de a strânge cât mai multe informaţii pentru acest articol, „meseriaşi” din domeniile
financiare, precum băncile sau societăţile de asigurare, au ocolit subiectul, unii din simplul motiv că nu ştiau ce să prevadă,
alţii fiind limitaţi în raporturile cu presa, fiind dependenţi de „comunicatele oficiale” de la centrele-mamă.
Poziţia pe care unii dintre conducătorii acestor entităţi financiare le ocupă, le permitea, ca simpli specialişti, să poarte o
discuţie de principiu şi anticipaţie financiară, fără a lega într-un fel sau altul instituţia pe care, cu mândrie o conduc. Subiectul
adoptării monedei europene de către România, cu implicaţiile care pot decurge, nu este unul care să atragă după sine
responsabilitatea unor declaraţii, ci doar un subiect de analiză socio-economică.
Condiţiile aderării României la moneda unică europeană

4. Deocamdată, Banca Naţională nu a anunţat o strategie detaliată pentru trecerea la euro, dar a atenţionat că ţinta adoptării
monedei europene în 2014 ar putea fi ratată dacă inflaţia nu va scădea.
Potrivit fostului ministru al finanţelor Varujan Vosganian, România ar putea adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2014, dar
pentru acest lucru este nevoie de o mai bună disciplină bugetară. În plus, Vosganian a declarat că se speră ca România să
intre, la debutul deceniului viitor, pe coridorul euro, cu o inflaţie care să se încadreze în criteriile de la Maastricht (deficit
bugetar < 3% şi gradul de îndatorare < 60% din PIB).
El a arătat că a fost menţinut ca perioadă pregătitoare intervalul 2012 - 2014, urmând ca 1 ianuarie 2014 să fie momentul
când România trece în zona euro, conform Ziarului Financiar.
Fără măsuri hotărâte în domeniu fiscal, fără o creştere importantă a eficienţei politicilor bugetare şi fiscale, obiectivul 2012
pentru mecanismul intermediar şi 2014 pentru introducerea monedei euro, va fi greu de atins.
Cu alte cuvinte, ar fi extrem de uşor de spus că, de mâine, euro e moneda noastră naţională, fiindcă de facto am trecut deja
la ea de ieri. Dar a recunoaşte realitatea e tot una cu a trece la o adoptare rapidă a monedei unice, iar nouă tocmai criteriile
de la Maastricht nu ne convin. Dacă ne-am încadra repede în condiţionalităţile de inflaţie impuse, ar trebui să ne asumăm
falimentele şi şomajul pe care acum le substituim prin politici monetare şi bugetare care aruncă pierderea pe umerii tuturor
celor lipsiţi de protecţie politică sau sindicală, idee susţinută de analistul Ionuţ Bălan de la Jurnalul Naţional.
Influenţe şi efecte la scara blocului
Deşi e o problemă socială, oamenii suportă deja preţuri ca-n Occident. Mai mult, ei sunt obişnuiţi să calculeze în euro, după
ce abia s-au dezvăţat de socotelile în dolari. Mai bine s-ar recunoaşte că nu populaţia-i problema, ci miniştrii şi managerii,
aceia care se feresc să vorbească deschis de beneficiile sau neajunsurile implementării monedei unice.
Atât în relaţia cu piaţa externă, cât mai ales pe piaţa internă, moneda de referinţă este de mult timp euro dar raportările
(bilanţul şi balanţa) se raportează în lei.
În ceea ce priveşte impactul vizual al populaţiei, aceasta a fost deja obişnuită şi a reacţionat destul de bine în momentul
trecerii de la leul vechi la cel nou. Chiar dacă şi în ziua de azi avem tendinţa de vorbi de milioane de lei în loc de sute,
impactul social a fost scurt şi acceptat, ceea ce ne dă semnale pozitive în acceptarea pe piaţă a monedei euro ca monedă
unică.
Euro este mai îndrăgit decât leul, fiind şi un mijloc de conservare a resurselor unor familii sau persoane, „stocurile” de
rezervă fiind în mare parte păstrate în euro, acasă sub saltea sau la bancă în depozite.
Problema majoră este cea a veniturilor, majoritatea fiind în lei în special în sistemul bugetar (de stat), iar acolo unde se
negociază salarii în euro, ele se transformă în moneda naţională.
Salariile populaţiei autohtone, atât în sistemul bugetar cât şi în marea parte a celui privat, sunt cu mult sub media
europeană, transformarea acestora direct în euro având un impact psihologic mai grav decât ar fi în realitate.
Cea mai gravă problemă în acest sens este corelarea veniturilor şi transformarea lor în euro. Aici apar marile discrepanţe,
salariul mediu în statele UE este de aproximativ 1.800 de euro. Ţările europene în care muncitorii primesc cele mai mici
retribuţii sunt Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România cu o aproximare de 400 de euro salariul mediu.
Preţurile pentru servicii sau consum au ajuns să sfideze concurenţa europeană, pentru unele dintre acestea preţul sau
costurile fiind mai mari decât media UE.
Chiar dacă ne-am obişnuit cu acest concept de euro, ştim să ne calculăm şi să ne raportăm la această monedă, dacă nivelul
salarial nu se apropie de trendul european, parcă nu ne-am dori schimbarea monedei. Frica de a purta euro în loc de lei în
mod oficial, nu va scădea preţurile existente deja pe piaţă, dar nici nu va ridica nivelul salarial. Ori euro ori lei, nu contează
până la urmă ce-or fi, principalul ca numărul lor să fie destul de mare când ne intră în buzunar, şi cât mai redus când îi dăm.
Eugen Farcaşiu
Dana Someşan – expert contabil bistriţean, conştientizează beneficiile, cel puţin contabile ale renunţării la diferenţele de
curs valutar care influenţează, în contabilitatea IMM-urilor cel puţin, aproape toate soldurile unei balanţe.
„Fluctuaţia cursului valutar face mult rău în economia unei întreprinderi, pe când dacă ştii că lucrezi numai în euro, acestea
ar dispărea. Diferenţele de curs valutar, cu toate suişurile sau coborâşurile de la o lună la alta, pot influenţa de multe ori în
negativ profitul acelei întreprinderi, creanţele la sfârşit de lună, care, conform metodologiilor, trebuie evaluate după cursul
monedei de referinţă”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Dana Someşan.
Scorul actual:
3.2/5 Stele. (28 voturi)
1

5. 2
3
4
5
Imagini:
Romania a sustinut la Consiliul Ecofin consolidarea fiscala la
nivelul zonei euro
Foto: gov.ro

6. Romania sustine necesitatea adoptarii de masuri pentru intarirea coordonarii economice si a consolidarii
fiscale la nivelul zonei euro, precizeaza un comunicat al Ministerului Finantelor Publice (MFP).
Pozitia Romaniei a fost prezentata de ministrul Finantelor Publice, Bogdan Alexandru Dragoi (foto), la reuniunea
Consiliului Ecofin, care a avut loc marti la Bruxelles.
Ministrii de Finante au discutat rezultatele reuniunii Eurogrup din 20 februarie, in special cu referire la rezultatele
agreate privind programul cu Grecia. De asemenea, ministrii de Finante francez si german au prezentat propunerea
celor doua state referitoare la cartea verde privind convergenta fiscala intre Franta si Germania.
Au fost discutate si agreate, la nivelul Consiliului, propunerile Comisiei privind guvernanta economica pentru zona
Euro, respectiv regulamentul privind stabilirea unor prevederi comune pentru monitorizarea si evaluarea proiectelor
de buget si asigurarea corectiei deficitului excesiv al statelor membre din zona euro si regulamentul privind intarirea
supravegherii economice si bugetare a statelor membre care au intampinat sau risca sa se confrunte cu dificultati
serioase in ceea ce priveste propria stabilitate financiara in zona euro.
De asemenea, a fost prezentat, in fata ministrilor de Finante UE, raportul Comisiei Europene privind mecanismul de
alerta, publicat in data de 14 febuarie 2012.
Raportul marcheaza primul pas in implementarea noii proceduri de supraveghere pentru prevenirea si corectarea
dezechilibrelor macroeconomice.
12 tari sub analiza aprofundata
Pe baza rezultatelor raportului, Comisia considera necesara trecerea la elaborarea unei analize aprofundate pentru
un numar de 12 state: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franta, Italia, Cipru, Ungaria, Slovenia, Finlanda, Suedia
si Marea Britanie. O discutie mai detaliata pe acest subiect va avea loc la urmatoarea reuniune a Consiliului Ecofin, in
luna martie, ocazie cu care vor fi adoptate si concluzii ale Consiliului.
"Consiliul Ecofin a adoptat concluziile referitoare la semestrul european 2012. In acest context, mentionam ca
sustinem accentul pus pe asigurarea sustenabilitatii fiscale, ca element cheie pentru asigurarea stabilitatii economice,
avand in vedere ca Romania deja a implementat o serie de reforme menite sa asigure acest deziderat. Au fost
prezentati termenii de referinta UE pentru reuniunea G20 a ministrilor de finante si a guvernatorilor bancilor centrale
care va avea loc, in perioada 25-26 februarie a.c., in Mexic.
In continuare au fost prezentate recomandarile Consiliului cu privire la descarcarea de gestiune pentru executia
bugetului pentru anul 2010 si concluziile Consiliului privind orientarile bugetare pentru 2013. Romania a sustinut
proiectul de recomandari si textul concluziilor pentru adoptare", precizeaza comunicatul MFP.

7. Strategia de Post-Aderare a României la UniuneaEuropeana
În prezent, Uniunea Europeana (UE) parcurge o etapa de redefinire a identitatii si
a coeziunii sale interne, în contextul necesitatii de a se afirma ca actor competitiv si
dinamic într-o lume în continua globalizare, dar si pe fundalul "digerarii" celui de-al
cincilea val al extinderii, început în 2004 cu zece state si finalizat prin aderarea României
si a Bulgariei la 1 ianuarie 2007.
Uniunea se afla, de asemenea, într-un proces de reconectare cu propriii cetateni si
de recâstigare a sustinerii acestora pentru proiectul politic european pe baze care sa
corespunda preocuparilor lor, la începutul secolului XXI, percepute diferit fata de cele de
la jumatatea secolului trecut.
În egala masura, Uniunea cauta raspunsuri credibile si eficiente în vederea întaririi
rolului sau extern, pe fondul parteneriatului, dar si al competitiei strategice cu SUA si
Asia de Est (ceilalti poli majori ai etapei).
Uniunea trebuie sa faca fata provocarii de a se adapta permanent schimbarilor
generate de o serie de factori, atât interni (adâncirea integrarii, în paralel cu extinderea,
îmbatrânirea si scaderea populatiei, necesitatea adaptarii institutiilor Uniunii, eficienta,
transparenta si legitimitatea deciziei la nivel comunitar, comunicarea cu proprii cetateni),
cât si externi (criza mondiala a resurselor naturale si de materii prime, competitia venind
din partea celorlalti poli de putere, dar nu numai, amenintarea terorista, amenintari care
tin de mediul înconjurator, cum ar fi schimbarile climatice, dezastrele naturale, pandemii
etc.).
In concluzie, UE este o constructie în miscare într-un context international
caracterizat, la rândul sau, de o dinamica accentuata. Aceasta face ca profilul României sa
tina cont de oportunitatile existente, în scopul minimizarii vulnerabilitatilor tipice unui
stat nou membru UE, al promovarii unor politici coerente, având ca obiectiv cresterea
bunastarii cetatenilor români.
Dupa un deceniu de reforme structurale, legislative si institutionale, de
restructurare economica si sociala în vederea pregatirii aderarii, România trebuie sa faca
fata unui context semnificativ schimbat si cu un nivel crescut de interdependente între
Statele Membre, care necesita un comportament strategic rational si eficace.
În primul rând, aderarea la UE constituie oportunitatea si mijlocul de a spori
calitatea vietii cetatenilor sai, alaturi de toti cetatenii europeni. Faptul ca România va fi
un stat membru UE cu un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeana accentueaza

8. nevoia de folosire eficienta a resurselor proprii si a fondurilor comunitare, de stimulare
mai activa a investitiilor straine si autohtone.
România are astfel nevoie de mentinerea pe o perioada cât mai lunga a cresterii
economice rapide, echilibrate si durabile, de institutii puternice si eficiente, de un sistem
legislativ coerent si de un sistem fiscal predictibil.
Aceasta include modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului
educational la cerintele europene, revigorarea cercetarii stiintifice si inovarii, cu accent pe
aplicabilitate în practica economica bazata pe parteneriatul între mediul de afaceri,
universitati si institutele de cercetare, restructurarea fundamentala a agriculturii si
impulsionarea dezvoltarii rurale, precum si consolidarea capacitatii administrative în
vederea implementarii acquis-ului comunitar. România trebuie sa actioneze în continuare
pentru o dezvoltare durabila si pentru protectia mediului, pentru flexibilizarea pietei
muncii si asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea unui climat concurential optim.
Ca stat membru al UE si în îndeplinirea obiectivelor sale, România va aplica
principiile si valorile fundamentale ale Uniunii: solidaritatea, consensualitatea si spiritul
de compromis. România va avea o abordare constructiva si de cooperare, în îndeplinirea
rolului sau de partener egal în dezvoltarea Uniunii Europene.
Multitudinea de documente programatice elaborate în cadrul procesului de
pregatire a aderarii Românieila UE (majoritatea aflate în implementare, iar unele în curs
de finalizare) au facut necesara definirea unui cadru strategic care sa
stabileasca prioritatile dezvoltarii României în perioada 2007-2013 si sa reorienteze astfel
toate strategiile, politicile, programele si planurile de actiune sectoriale, în conformitate
cu cerintele integrarii rapide si complete a României în UE.
Premisa elaborarii acestei strategii este ca interesele României sunt convergente cu
cele ale UE, iar promovarea intereselor UE ca entitate, raspunde, în egala masura,
intereselor României.
La baza elaborarii strategiei post-aderare au stat urmatoarele principii:
- Participare: strategia a fost construita în cooperare cu toate institutiile care au
competente în asigurarea pregatirii României pentru aderare si în continuarea procesului
de integrare în UE;
- Concordanta cu strategiile si programele nationale existente: strategia
unifica abordarile sectoriale, contine obiective specifice coerente si consistente cu cele
prevazute în principalele documente programatice ale momentului;

9. - Corelarea cu strategiile si programele UE: obiectivele strategiei post-aderare
sunt concordante cu cele definite în strategiile si programele comunitare.
1. Consolidarea modelului de dezvoltare socio-economica a României
Obiectivul strategic al României îl reprezinta convergenta cu statele membre ale
Uniunii Europene, în termeni de bunastare individuala a cetatenilor sai si a societatii în
general. În termeni macro-economici, convergenta cu UE înseamna asigurarea unui ritm
de crestere economica mai ridicat decât media comunitara, pentru un interval de timp
suficient de lung (de ordinul zecilor de ani).
În acest context, trebuie subliniat rolul de instrument de accelerare a procesului de
convergenta economica si sociala al PND 2007-2013. Scopul principal al acestuia îl
constituie tocmai reducerea cât mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica
între România si statele membre UE.
Modelul general al dezvoltarii economice este în continua schimbare
prin promovarea sectoarelor economice cu valoare adaugata si cresterea ponderii
sectoarelor bazate pe cunoastere. Interventia statului pentru sustinerea unor sectoare
economice necompetitive sau masurile sociale protectioniste nu contribuie la asigurarea
durabilitatii si se dovedesc vulnerabile în fata provocarilor globalizarii. Dezvoltarea
avantajelor competitive trebuie sa tina seama de tendintele europene si de procesul de
globalizare în ansamblu. De asemenea, vor trebui încurajate si stimulate sectoarele
capabile sa valorifice avantajele si oportunitatile oferite de Piata Interna.
Dezvoltarea corelata a infrastructurilor fizice si a capitalul uman reprezinta
abordarea corecta a României în fata acestor provocari. Consolidarea unui model de
dezvoltare pe aceste doua directii, în conditiile asigurarii coerentei si complementaritatii
cu instrumentele strategico-programatice deja existente (Planul National de Dezvoltare
2007-2013, Programul National de Reforme 2007-2010, Cadrul Strategic National de
Referinta 2007-2013, Strategia de Dezvoltare Durabila 2025, Programul de Guvernare
2004-2008, Programul de Convergenta 2007-2010, Raportul National Strategic privind
Protectia Sociala si Incluziunea Sociala 2006 - 2008), reflecta ierarhizarea strategica a
obiectivelor de dezvoltare a României, prioritizare impusa de caracterul limitat al
resurselor disponibile.
Experienta statelor membre care au atins deja convergenta cu UE arata ca succesul
este garantat dacarolul statului se axeaza pe dezvoltarea infrastructurilor care sa sustina
dezvoltarea sectoarelor economice, în functie de situatia Pietei Interne a UE si/sau a
pietei globale. Cu alte cuvinte, statul trebuie sa creeze, în primul rând, premisele de
dezvoltare pentru sectoarele economice si sa evite interventie directa dezvoltarea
acestora.

10. Dezvoltarea infrastructurilor fizice (transporturi, mediu, telecomunicatii si
energie) are avantaje pe termen lung, dar si avantaje economice pe termen mediu, în
sensul ca investitiile majore realizate sunt generatoare de crestere economica si conduc la
dezvoltarea de activitati economice conexe.
Pe de alta parte, investitia în capitalul uman (prin educatie, formare profesionala,
învatare continua, întarirea legaturii cercetare - dezvoltare - inovare, politici eficiente de
sanatate publica, politici sociale si ocupationale moderne) asigura durabilitatea cresterii
economice, având în vedere ca o populatie educata si sanatoasa este performanta si
adaptabila la nivelul UE si la nivel global.
Cele doua directii prioritare ale modelului de dezvoltare vor fi completate si
sustinute de obiectivele comune cu cele ale Strategiei Lisabona referitoare la inovare,
cercetare-dezvoltare, piata fortei de munca, energie.
Pentru fiecare din cele doua prioritati, se vor elabora/actualiza planuri sectoriale de
actiune, care vor avea o linie directoare fundamentata pe necesitatea reducerii interventiei
directe a statului în economie si a sustinerii competitivitatii, urmarind recuperarea
decalajelor fata de media comunitara.
2. Dezvoltarea infrastructurii fizice
A. Transporturi
Obiectivul general pentru dezvoltarea infrastructurii de transport este cresterea
gradului de conectare a României la Piata Interna.
Transportul rutier
Prioritatea României în domeniul transportului rutier este interconexiunea externa
si interna a tarii prin asigurarea legaturilor cu reteaua de autostrazi din statele membre si
dezvoltarea retelei de autostrazi/drumuri expres pentru conectarea regiunilor României
care nu sunt traversate de retelele TEN-t.
În ceea ce priveste constructia de autostrazi, pâna în anul 2013 se vor finaliza
autostrazile deja contractate si variantele de ocolire, la profil de autostrada, ale oraselor
cu trafic intens.
Pentru cresterea capacitatii de transport pe drumurile nationale, în perioada 2007-
2013, Reteaua Trans-Europeana de transport (TEN-t) va fi în întregime modernizata.
Pe termen mediu, se va îmbunatati racordarea drumurilor nationale si europene la
retelele de autostrazi (cu precadere cele pe directia nord-sud, limitrofe granitei de vest) si

11. drumuri expres si se vor dezvolta retelele regionale de acces la aeroporturile si porturile
nationale sau regionale.
a). Transportul feroviar
În ceea ce priveste reteaua feroviara, prioritatile Românei sunt legate de cresterea
competitivitatii în raport cu transportul auto.
Constanta - Episcopia Bihorului / Curtici; Iasi - Episcopia Bihorului; Craiova -
Curtici, modernizarea retelei TEN-t si realizarea sistemului de centralizare electronica a
statiilor.
Va continua modernizarea statiilor de cale ferata, îmbunatatirea serviciilor de
transport feroviar si cresterea sigurantei feroviare prin introducerea de reglementari
privind monitorizarea indicatorilor de siguranta comuni, stabilirea obiectivelor si a
metodelor de siguranta comune în cadrul UE.
b). Transportul aerian
În acest domeniu, prioritatea o constituie modernizarea si
dezvoltarea aeroporturilor aflate în reteaua TEN-t. În vederea îmbunatatirii sigurantei si
securitatii activitatilor aeronautice, vor fi promovate proiectele de dezvoltare a
aeroporturilor din reteaua de interes national si european.
c).Transportul maritim si fluvial
În domeniul transportului maritim si fluvial, se va actiona pentru dezvoltarea
infrastructurii de transport feroviar si rutier în portul Constanta, îmbunatatirea conditiilor
de operare a marfurilor în sectorul fluvio-maritim al portului si dezvoltarea de proiecte de
extindere si specializare a capacitatilor de operare în portul Constanta.
De asemenea, vor fi finalizate proiectele de îmbunatatire a conditiilor de navigatie
pe Dunare si vor fi dezvoltate porturile fluviale si fluvio-maritime, inclusiv terminale
specializate si infrastructura de conectare regionala si nationala.
Începând cu anul 2008, se va realiza sistemul de preluare a reziduurilor, apelor
uzate si a gunoiului de la navele din porturile fluviale.
În vederea cresterii sigurantei navigatiei pe caile navigabile interioare, se vor
implementa sisteme de dirijare a traficului de nave fluviale, masuratori si semnalizare,
bornare. Pâna în anul 2008 se vor finaliza proiectele privind elaborarea si folosirea

12. hartilor electronice de navigatie si dirijarea traficului navelor maritime în apele nationale
navigabile.
B. Energie
Recuperarea decalajului de performanta economica fata de tarile dezvoltate ale UE
presupune ca politica energetica sa fie capabila sa sustina o crestere economica durabila,
cu luarea în considerare a cerintelor de eficienta economica, a obiectivelor de mediu si a
aspectelor de ordin social.
Sectorul energetic trebuie sa faca fata principalelor provocari care se manifesta la
nivel intern si global: securitatea alimentarii cu energie, cresterea competitivitatii
economice si reducerea impactului asupra mediului înconjurator.
În acest scop, România va viza, în principal:
- Continuarea investitiilor in sectorul energetic pentru mentinerea securitatii sistemului
energetic si pentru îndeplinirea angajamentelor cu privire la protectia mediului;
- Asigurarea securitatii alimentarii cu energie, sens în care, directiile prioritare de actiune
vizeaza:
. continuarea programului nuclear prin realizarea unitatilor 2 (în 2007), 3 si 4 ale
Centralei Nucleare Cernavoda;
. diversificarea surselor de energie din import prin realizarea proiectelor de
interconectare transfrontaliere: proiectul Nabucco (tranzitul gazelor naturale din zona
Marii Caspice spre Europa de Vest prin România), interconectarea cu sistemul din
Ungaria în zona Arad-Szeged, cu sistemul din Ucraina în zona Siret-Cernauti, cu sistemul
din Bulgaria în zona Giurgiu-Ruse si proiectul PEOP (conducta de transport titei
Constanta -Trieste);
. construirea unui terminal de gaz lichefiat la Constanta, având în vedere
potentialul ridicat de stocare de care dispune România.
- Diversificarea mix-ului energetic prin, promovarea surselor regenerabile de
energie, pentru atingerea în 2010 a unei ponderi de 33% a energiei electrice produse din
surse regenerabile, în consumul intern brut de energie electrica.
- Utilizarea mai eficienta a surselor de energie primara prin promovarea cogenerarii si
cresterea eficientei energetice pe întregul lant: productie - transport - distributie - utilizare

13. finala. În acest context, vor fi continuate programele de eficienta energetica, tinând cont
de potentialul de economisire disponibil în sectorul rezidential, transporturi si în
industrie, care sa conduca la reducerea intensitatii energetice primare cu 40% pâna în
2015. Cu referire la sectorul transporturi, România va sprijini în continuare productia si
utilizarea biocarburantilor si îsi propune atingerea cotei de consum de 5,75%
biocarburanti în totalul combustibililor consumati la nivel national pâna în anul 2010.
- Valorificarea carbunelui cu eficienta ridicata, cu respectarea standardelor de mediu, atât
în grupuri reabilitate, cât si în grupuri noi cu tehnologii performante.
- Întarirea pozitiei strategice în regiune. România va juca un rol activ în aplicarea
prevederilor Tratatului Comunitatii Energetice în regiunea Europei de Sud-Est, pe care îl
considera foarte important pentru cresterea stabilitatii în regiune.
În acest sens, România sustine realizarea Bursei regionale de energie la Bucuresti.
Finalizarea cu succes a acestui proiect va conferi României rolul de lider în crearea unui
mediu concurential pentru tranzactionarea energiei electrice, contribuind la instaurarea
unui climat de cooperare în Sud-Estul Europei.
C. Mediu
Obiectivul principal al politicii de mediu a României este reducerea decalajelor
fata de statele membre ale UE în ceea ce priveste dezvoltarea durabila si protectia
mediului.
Pentru atingerea acestui obiectiv, se au în vedere urmatoarele directii de actiune:
- Promovarea investitiilor de capital autohton si comunitar pentru realizarea masurilor si
lucrarilor de protectie a mediului;
- Protectia si îmbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000;
- Reducerea riscului la dezastre naturale în toate regiunile tarii, precum si implementarea
masurilor preventive în cele mai vulnerabile zone;
- Asigurarea protectiei si conservarii resurselor naturale;
- Ameliorarea calitatii solului, prin îmbunatatirea managementului deseurilor si reducerea
numarului de zone poluate istoric;

14. - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale vechi de termoficare în
cele mai poluate localitati;
- Dezvoltarea infrastructurii pentru gestionarea integrata a deseurilor din centrele urbane;
- Dezvoltarea infrastructurii pentru alimentarea cu apa si pentru colectarea si epurarea
apelor uzate pentru populatia urbana si cea rurala;
- Îmbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare
cu apa si canalizare în majoritatea zonelor urbane;
- Reducerea poluarii apelor cu substante prioritare si eliminarea poluarii cu substante
prioritar periculoase;
- Reducerea poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;
- Atingerea starii bune a apelor.
D. Tehnologia informatiei si comunicatii
Având în vedere faptul ca trecerea la societatea informationala reprezinta o
prioritate, România îsi propune cresterea continua si sustinuta a gradului
de accesibilitate a serviciilor de comunicatii electronicepâna la cel putin nivelul mediu al
UE, atât în cadrul teritoriului, cât si la nivelul utilizatorilor.
Directiile strategice pentru atingerea acestui obiectiv sunt :
- dezvoltarea comunicatiilor în banda larga si transformarea României în una dintre cele
mai dezvoltate si competitive piete de comunicatii în banda larga din Europa Centrala si
de Est;
- efectuarea, pâna în anul 2012, a tranzitiei de la televiziunea analogica la cea digitala;
- extinderea utilizarii în mod activ de catre populatie a echipamentelor de comunicatii
electronice.
În ceea ce priveste tehnologia informatiei, aceasta se va dezvolta pe urmatoarele
directii:
- asigurarea unui cadru legal complet pentru desfasurarea activitatilor si serviciilor în
contextul societatii informationale si a conceptului de e-guvernare1
;

15. - cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor informatiei în mediul public si privat,
respectiv cel de afaceri;
- implementarea unui sistem eficient de e-guvernare[1], realizarea si oferirea de servicii
publice informatizate, accesibile de la distanta;
- armonizarea aplicatiilor si infrastructurilor de comunicatii pentru asigurarea unor
servicii competitive pe termen lung si interoperabile atât la nivel national cât si la nivel
european;
- stimularea dezvoltarii industriei tehnologiei, informatiilor si comunicatiilor (TIC) si a
exportului de software si servicii informatice cu valoare adaugata mare;
- generarea de proiecte pilot pentru cresterea gradului de informatizare a serviciilor
publice;
- eliminarea decalajelor dintre mediul rural si urban, prin actiuni comune în domeniul
comunicatiilor si tehnologiei informatiei, permitând astfel uniformizarea la nivelul
întregii tari a accesului la informatie si servicii digitale.
Agenda Lisabona, lansata în 2000 si relansata în anul 2005, ofera cadrul de
coordonare între masurile nationale si cele luate la nivel european pentru ca Uniunea
Europeana sa devina pâna în 2010 "cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe
cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu locuri de munca mai
bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala". Unul din obiectivele Programul
National de Reforme pentru Strategia Lisabona, elaborat de catre Guvernul României
pentru perioada 2007-2010 este îmbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.
În concordanta documentele programatice ale Uniunii Europene, dezvoltarea
capitalului uman din România se va desfasura pe patru mari directii:
- educatie si formare profesionala pe toata durata vietii;
- stimularea cercetarii - dezvoltarii si inovarii cu impact semnificativ în economie;
- flexibilizarea pietei fortei de munca si minimizarea constrângerilor birocratice,
eliminarea discriminarilor (pe baza de sex, vârsta, origine etc.), incluziune sociala,
protectie sociala (asigurari sociale si pensii);
- îmbunatatirea sistemelor de sanatate publica.
E. Educatie si formare profesionala

16. Directiile strategice ale educatiei si formarii profesionale pentru perioada 2007-
2013 sunt:
- adaptarea educatiei si a formarii profesionale la cerintele societatii si ale pietei fortei de
munca;
- asigurarea calitatii educatiei si compatibilizarea sistemului national de învatamânt cu
standardele europene, prin preluarea la nivel national a competentelor cheie promovate la
nivelul UE, dar si prin potentarea traditiilor valoroase ale educatiei românesti;
- descentralizarea si cresterea gradului de autonomie a sistemului educativ;
- reforma educatiei timpurii;
- asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala (construirea
de campusuri scolare; asigurarea conditiilor echitabile de igiena si educatie pentru
sanatate în mediul rural; licee tehnologice, pentru o paleta extinsa de specializari;
Pentru favorizarea dezvoltarii personale, a incluziunii sociale si a insertiei pe piata
muncii, procesul educational se va focaliza pe formarea în domenii de competente cheie,
indispensabile vietii active într-o societate a cunoasterii.
În ceea ce priveste formarea profesionala continua (FPC), România îsi va
directiona eforturile catre dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe
competente, integrat Cadrului National al Calificarilor, pe îmbunatatirea retelei de
informare, consiliere si orientare profesionala si pe cresterea calitatii si eficientei
sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate.
Din perspectiva dezvoltarii durabile, a descentralizarii sistemului, a globalizarii
educatiei, a integrarii acesteia cu cercetarea, precum si a competitivitatii si a sporirii
mobilitatii, sistemul educational românesc va promova principiile transparentei,
raspunderii publice si diversitatii culturale si etnice.
F. Cercetare-dezvoltare si inovare
Obiectivul central al politicilor de cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) în
perioada post-aderare îl reprezinta cresterea impactului lor în economie, în vederea
asigurarii durabilitatii procesului de convergenta cu UE.
Din aceasta perspectiva, este esentiala dezvoltarea / aprofundarea parteneriatului
"mediu de afaceri - universitati - institute de cercetare", atât în ceea ce priveste cererea de
cercetare / inovare cât si accesul la rezultatele acesteia.

17. Prima etapa a procesului post-aderare, va impune pentru România cerinta esentiala
de a reduce decalajele tehnologice care o separa de restul statelor membre UE, în special
în contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite.
Politicile promovate de România vor urmari cresterea rolului cercetarii în
sustinerea competitivitatii economice si crearea unei economii bazate pe cunoastere, cu
urmatoarele obiective:
a. focalizarea programelor nationale CDI spre domeniile stiintifice si tehnice
stabilite la nivel european, inclusiv tehnologiile de vârf, cu impact deosebit
asupra cresterii competitivitatii economice si integrarii în noua economie
globalizata;
b. dezvoltarea pe plan intern a retelelor de cercetare integrate si a consortiilor
nationale reprezentative pentru domenii ale tehnologiilor de vârf, care sa
permita alinierea la platformele tehnologice europene de acelasi profil;
c. dezvoltarea si extinderea în continuare a retelei nationale de institutii
specializate pentru diseminarea rezultatelor cercetarii si inovarii si
asigurarea transferului tehnologic, inclusiv dezvoltarea parcurilor stiintifice
si tehnologice, la nivelul tuturor celor opt regiuni de dezvoltare, pentru a
permite dezvoltarea firmelor inovative;
d. sustinerea proiectelor CDI, inclusiv finantate din fonduri structurale.
G. Piata fortei de munca
În domeniul pietei muncii, România va urmari ocuparea deplina, îmbunatatirea
calitatii si productivitatii muncii si întarirea coeziunii teritoriale si sociale.
Directiile strategice în ceea ce priveste piata muncii vor viza cresterea flexibilitatii
si securitatii muncii("flexicurity") si îmbunatatirea accesului pe piata muncii.
Pentru promovarea relatiilor de munca flexibile, se va sprijini desfasurarea de
activitati economice în mod independent, vor fi considerabil reduse barierele la angajare,
va creste preocuparea pentru sanatatea si securitatea la locul de munca si se va consolida
dialogul social bipartit si tripartit.
Se va urmari, deasemenea, reducerea graduala a poverii fiscale asupra locului de
munca, acordarea de subventii pentru munca, dar si întarirea capacitatii institutiilor de
control în domeniul fiscal.

18. În vederea îmbunatatirii accesului pe piata muncii, va fi continuata asistenta
acordata persoanelor în cautarea unui loc de munca prin masuri active aplicate de
Serviciul Public de Ocupare, sprijinirea intrarii si re-insertiei pe piata muncii, asigurarea
egalitatii de sanse pe piata muncii.
În ceea ce priveste incluziunea sociala, în afara masurilor specifice privind
educatia si formarea profesionala, va fi consolidat cadrul legislativ care reglementeaza
conceptul de economie sociala, se va dezvolta o retea integrata de servicii sociale pentru
cresterea nivelului prestatiilor sociale destinate grupurilor dezavantajate (cu accent pe
populatia de etnie rroma si pe femeile din mediul rural), vor fi promovate si sustinute
initiativele destinate dezvoltarii zonelor cele mai afectate de saracie.
O atentie speciala va fi acordata cresterii numarului de locuri de munca oferite
tinerilor si persoanelor în vârsta.
Sanatate publica
România va continua reforma sistemului de sanatate, urmând ca în domeniul
sanatatii publice sa-si orienteze eforturile si resursele financiare catre dezvoltarea
infrastructurii de sanatate si cresterea ponderii serviciilor de sanatate preventiva.
Dezvoltarea infrastructurii de sanatate are ca prioritati dezvoltarea sistemului
national de urgenta prin constructie/reabilitare, asigurarea personalului de specialitate si
dotarea cu echipamente moderne sireabilitarea sistemului de asistenta pentru bolnavii cu
boli mintale (înfiintarea de centre de sanatate mintala si compartimente de asistenta
comunitara psihiatrica, reabilitare centre de ergoterapie si terapie ocupationala ,
dezvoltarea mecanismelor de reintegrare si reinsertie sociala a bolnavilor cu afectiuni
psihice).
Cresterea ponderii serviciilor de sanatate preventiva se va realiza prin dezvoltarea
asistentei medicale comunitare si a asistentei medicale primare, informarea si educarea
populatiei cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cronice si depistarea precoce a
bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei.
România va consolida mecanismele pentru supravegherea principalelor boli
infectioase si monitorizarea factorilor de risc din mediu în relatie cu sanatatea: apa, aerul,
alimentele, radiatiile ionizante, habitat etc.
3. Continuarea reformelor în domeniile de importanta majora pentru
cresterea economica

19. Cadrul macro-economic trebuie sa puna accent pe reformele structurale, politica
fiscala si bugetara, agricultura si dezvoltare rurala, iar cadrul micro-economic trebuie sa
urmareasca sustinerea IMM-urilor (mai ales a celor inovative).
A. Cadrul macro-economic - politica fiscala si bugetara
Din perspectiva convergentei, cadrul macro-economic are rolul de a
sustine durabilitatea cresterii economice, inclusiv prin finantarea dezvoltarii
infrastructurilor fizice si a capitalului uman.
Asigurarea cadrului macroeconomic stabil pentru perioada 2007- 2013 reprezinta
un obiectiv fundamental, caracterizat prin intensificarea procesului de corelare a
politicilor existente si implementarea noilor politici, continuarea consolidarii fiscale, a
procesului dezinflationist si a nivelului deficitului bugetar, conform cerintelor Uniunii.
Politicile monetara, bugetara si fiscala, precum si pregatirea pentru aderarea la
zona Euro vor fi astfel subsumate logicii unei programari bugetare multianuale care sa
aloce resursele necesare pentru sectoarele cheie (inclusiv prin dezvoltarea parteneriatelor
public-privat) si sa rationalizeze cheltuielile, avându-se în vedere principiul
subsidiaritatii.
Obiectivele politicii fiscal-bugetare vor tine seama de prevederile Pactului de
Crestere si Stabilitate, iar politica economica va urma principiile cuprinse în Orientarile
Generale de Politica Economica (Broad Economic Policy Guidelines).
Prioritatile politicii fiscale decurg, în principal, din angajamentele legate de aderarea la
Uniunea Europeana, si anume:
- largirea bazei de impunere;
- îmbunatatirea colectarii, prin reducerea evaziunii fiscale si conformarea voluntara la
plata obligatiei bugetare;
- reducerea cotelor de contributii sociale.
Politica bugetara se va axa pe o constructie flexibila, integrata în programe
bugetare concrete care sa corespunda cu modul de abordare a bugetului la nivelul Uniunii
Europene.
O atentie importanta se va acorda:
- asigurarii cu prioritate a sumelor destinate cofinantarii proiectelor finantate din fonduri
europene;

20. - asigurarii platii contributiei României pentru finantarea bugetului Uniunii Europene în
cadrul sistemului resurselor proprii;
- cresterea ponderii veniturilor bugetare în PIB.
Obiectivul principal al gestionarii datoriei publice va fi reprezentat de asigurarea
surselor de finantare a deficitului bugetar la un cost cât mai redus.
De asemenea, un deziderat major va fi reprezentat de proiectarea si implementarea
unei politici de îndatorare publica guvernamentala interna, care sa evite cresterea ratelor
dobânzii bancare cu efect negativ asupra cererii de investitii si asupra inflatiei.
Prin aderarea la Uniunea Europeana, România va deveni stat membru cu derogare
temporara de la adoptarea monedei euro. Aceasta înseamna ca la un moment dat,
România va intra în mecanismul cursului de schimb ERM II, iar apoi, conditionat de
îndeplinirea criteriilor de convergenta nominala, va adopta moneda unica europeana.
Calendarul propus de autoritatile române pentru intrarea în ERM II (2010-2012)
si, ulterior, pentru adoptarea euro (2012-2014) are în vedere mentinerea unei perioade de
ajustare de circa 3-4 ani dupa momentul integrarii si pâna la cel al participarii la ERM
II. Stabilirea datei-tinta pentru intrarea în zona euro, împreuna cu motivarea alegerii
acesteia si cu definirea unei traiectorii realizabile a evolutiilor economice în sprijinul
adoptarii euro fac obiectul Programului national de convergenta, care va fi finalizat pâna
în luna ianuarie 2007.
În ceea ce priveste îndeplinirea criteriilor de convergenta nominala, autoritatile îsi
propun pe termen mediu coborârea ratei medii anuale a inflatiei sub nivelul de 4 la suta.
Din punct de vedere al durabilitatii finantelor publice, România se compara
favorabil cu tarile central-europene care au aderat la Uniunea Europeana în anul 2004.
Pentru perioada post aderare, bugetele anuale vor fi construite avându-se în vedere ca
deficitele, chiar daca vor fi superioare celor din anii anteriori (mai ales ca urmare a
cheltuielilor suplimentare pentru proiecte de infrastructura si de mediu), sa se încadreze
în limita de 3 la suta din PIB.
Încheierea unei perioade de sapte ani (2000-2006) de pregatire pentru aderarea la
UE si începerea unei alte perioade, de alti sapte ani (2007-2013) de pregatire pentru
adoptarea euro, constituie o oportunitate deosebita pentru continuarea reformelor si
reducerea decalajelor acumulate în economie. O atentie deosebita va fi acordata perioadei
de ajustare dintre momentul aderarii la UE si cel al intrarii în ERM II, care trebuie

21. utilizata pentru finalizarea celei mai mari parti a reformelor strucuturale si consolidarea
stabilitatii macroeconomice.
Continuarea procesului de dezinflatie si atingerea unei inflatii compatibile cu zona
euro reprezinta o alta prioritate. Din acest punct de vedere, este foarte importanta politica
salariala în sectorul bugetar si în cel al întreprinderilor de stat. În plus, trebuie continuate
reformele structurale cu scopul cresterii flexibilitatii pietei fortei de munca si a factorilor
de productie.
Cadrul micro-economic
Sustinerea IMM-urilor are ca obiectiv consolidarea prezentei competitive a
României pe Piata Internaprin:
a. continuarea aplicarii standardelor europene si respectarea legislatiei
comunitare privind Piata Interna;
b. implementarea Strategiei privind ajutoarele de stat in sensul sustinerii
IMM-urilor, respectiv a inovarii, formarii profesionale continue, respectarii
cerintelor de mediu, accesului la tehnologie;
c. crearea unei infrastructuri adecvate de sprijinire a afacerilor si acces facil la
finantare pentru IMM-uri
d. cresterea transparentei si a eficientei administrativ-legislative;
e. sustinerea dezvoltarii spiritului antreprenorial si a celorlalte competente
prin formare profesionala continua;
f. favorizarea investitiilor în domeniul cercetarii - dezvoltarii si inovarii.
B. Agricultura si dezvoltarea rurala
Dezvoltarea sectorului agricol al României, vizeaza depasirea problemelor
structurale actuale (slaba dotare cu masini si utilaje, farâmitarea terenurilor agricole)
si cresterea competitivitatii produselor românesti pe Piata Interna.
Pentru perioada 2007-2013, România îsi propune ca obiective principale:
a. dezvoltarea unui sector agricol si forestier competitiv, bazat pe cunoastere
si initiativa privata;

22. b. reducerea dimensiunii populatiei ocupate în agricultura, corelata cu crearea
de exploatatii economice viabile, prin eforturi de reducere a gradului înalt
de fragmentare a suprafetei agricole si a numarului de ferme de mici
dimensiuni;
c. mentinerea calitatii si a diversitatii spatiului rural si forestier în vederea
obtinerii unui echilibru între activitatile umane si conservarea resurselor
naturale.
Pentru atingerea acestor obiective, prioritatile în domeniul agricol în etapa post-
aderare sunt structurate dupa cum urmeaza:
Prioritati pe termen scurt
a. intensificarea procesului de implementare a acquis-ului comunitar, cu
precadere a celui fito-sanitar si veterinar;
b. finalizarea constructiei institutionale necesare functionarii Politicii
Agricole Comune (PAC), în acord cu reglementarile Uniunii Europene;
c. cresterea investitiilor straine si valorificarea avantajelor existente: terenuri
de calitate, forta de munca ieftina si relativ calificata, posibilitati pentru
agricultura organica.
d. integrarea în aranjamentele de piata comuna a unei serii de produse
agricole, inclusiv culturile arabile, zaharul, produsele animaliere si culturile
specializate;
e. fructificarea oportunitatilor oferite de acquis-ul comunitar în domeniul
agriculturii; o nisa care se preteaza la specificul agriculturii românesti este
agricultura ecologica;
f. informarea continua a populatiei ocupate în agricultura, dar si a populatiei
rurale în general, cu privire la costurile si beneficiile pe care viitoarea
aderare le va avea asupra lor; informarea fermierilor cu privire la beneficiile
PAC, la normele comunitare în domeniu si la cerintele pentru accesarea
fondurilor comunitare sau a altor facilitati financiare.
Prioritati pe termen mediu si lung
a. restructurarea si modernizarea sectorului agroalimentar si a celui forestier
pentru a face fata cerintelor pietei interne;

23. b. îmbunatatirea calitatii procesarii, controlului si calitatii produselor
alimentare prin respectarea regulilor minime de siguranta a alimentelor
impuse de cerintele PAC;
c. îmbunatatirea marketingului produselor agroalimentare, continuarea
programelor pentru realizarea de centre de preluare-depozitare a produselor
agricole si asigurarea transparentei pe piata;
d. promovarea investitiilor directe care vizeaza introducerea de noi tehnologii
si cresterea calitatii produselor;
e. elaborarea si implementarea de planuri operationale pentru asigurarea
transparentei pietelor, atât pentru crearea unor sisteme de informare privind
pretul produselor agricole (burse agricole), cât si privind pretul pamântului.
Dezvoltarea rurala a României are ca principal obiectiv dezvoltarea armonioasa a
comunitatilor rurale,simultan cu consolidarea sectoarelor agricol si silvic, tinând cont de
cerintele de protectie a mediului înconjurator.
În vederea atingerii acestui obiectiv, România va sprijini dezvoltarea
infrastructurii rurale (retelele de drumuri, retelele de comunicatii, servicii de sanatate,
educatie, consultanta) si diversificarea serviciilor oferite catre populatia din mediul rural.
Pentru reorientarea unei parti din populatia ocupata în agricultura, în cadrul
comunitatilor rurale vor fi stimulate dezvoltarea serviciilor pentru agricultura si
diversificarea activitatilor economice complementare (mica industrie, turism, artizanat).
Acestea vor trebui sa contribuie la valorificarea resurselor specifice mediului rural
(inclusiv a potentialului turistic si cultural-spiritual al satului românesc) si sa asigure
folosirea mai eficienta fortei de munca rurale.
Pentru dezvoltarea de proiecte care îsi propun potentarea si valorificarea resurselor
locale, vor fi initiate masuri pentru cresterea capacitatii administrative locale de atragere
a resurselor financiare, inclusiv prin parteneriate public-privat.
Având în vedere calamitatile naturale din anii precedenti, autoritatile locale vor fi
sprijinite pentru elaborarea si aplicarea de politici si programe de prevenire a riscurilor
naturale.
4. Asigurarea resurselor necesare si utilizarea efectiva si eficienta a
fondurilor comunitare
Absorbtia fondurilor comunitare constituie un obiectiv în sine al strategiei post-
aderare, tinând cont de contributia însemnata pe care aceste fonduri o vor avea la

24. recuperarea decalajelor fata de nivelul de dezvoltare din statele membre UE. Accesul la
aceste resurse financiare prin politica europeana de coeziune reprezinta unul dintre
principalele beneficii economice.
Pentru a deveni beneficiar net al fondurilor comunitare, România trebuie sa
asigure un grad de absorbtie cât mai ridicat al acestora. Fondurile pe care România le va
primi de la UE sunt potentiale, pe când contributia la bugetul comunitar este certa si
reprezinta o obligatie asumata ca stat membru.
Complementar cu fondurile comunitare, resursele bugetare ale statului si cele care
vor fi atrase din mediul privat vor fi angajate pe directiile prioritare de dezvoltare.
Premisele pentru utilizarea optima a acestor resurse financiare sunt:
- informarea reala a tuturor categoriilor de potentiali solicitanti si beneficiari ai
proiectelor finantate din fondurile europene. Campaniile de informare trebuie sa ofere
informatii detaliate despre posibilitatile create, modul de aplicare si sa ajunga la
destinatari prin mijloace de comunicare adaptate.
- asigurarea cu prioritate a capacitatii administrative a tuturor institutiilor implicate în
gestionarea si implementarea fondurilor comunitare, pentru ca acestea sa îsi poata
desfasura activitatea la standarde înalte, eficient si transparent. Un accent deosebit trebuie
pus pe formarea unui numar suficient de specialisti în gestiunea fondurilor comunitare,
care sa acopere întreg spectrul administratiei publice românesti atât geografic, cât si
tematic.
- sprijinirea promotorilor de proiecte pentru stabilirea unui portofoliu de proiecte mature,
care sa poata fi finantate imediat dupa aprobarea programelor operationale. Reînnoirea
permanenta a acestei rezerve de proiecte constituie o garantie a cresterii gradului de
absorbtie a fondurilor comunitare.
De asemenea, utilizarea instrumentelor financiare comunitare presupune asumarea
si respectarea urmatoarelor principii:
- Eficienta - utilizarea fondurilor în functie de directiile strategice de dezvoltare stabilite
în documentele de programare pentru perioada 2007-2013. În marja acestor documente
negociate cu Comisia Europeana, Guvernul României are posibilitatea sa aleaga în mod
prioritar acele proiecte de finantare care se adreseaza domeniilor vizate de modelul de
dezvoltare socio-economica (infrastructura fizica si capitalul uman).

25. - Subsidiaritatea - gestionarea fondurilor la un nivel cât mai apropiat de nevoile locale si
regionale, în functie de specificul zonal si prioritatile locale; interventia statului doar
acolo unde gestiunea optima a fondurilor depaseste capacitatea administratiei publice
locale. În plus, este foarte importanta, atragerea resurselorfinanciare
complementare fondurilor comunitare prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat în
domeniile prioritare de dezvoltare, în functie de specificul local.
- Parteneriatul - gestionarea si implementarea fondurilor comunitare trebuie realizate cu
implicarea tuturor segmentelor societatii, de la autoritati publice nationale, regionale si
locale, la parteneri economici si sociali, societate civila etc.
- Aditionalitatea - contributiile din Instrumentele Structurale nu înlocuiesc cheltuielile
publice structurale sau echivalente ale unui Stat Membru.
Aderarea la Uniunea Europeana înscrie România în dinamica aprofundarii
procesului de integrare europeana.
Obtinerea statutului de stat membru al UE este o conditie necesara, dar nu
suficienta pentru maximizarea beneficiilor aderarii. Aplicarea regulilor UE dupa
momentul aderarii este fundamentala pentru atingerea acestui scop.
Trebuie constientizat faptul ca, dupa 1 ianuarie 2007, România va fi în concurenta
directa cu celelalte state membre, în sensul performantelor economice si institutionale,
inclusiv în vederea atragerii resurselor comunitare si globale.
Din acest motiv este o conditie sine qua non ca România sa se afle în "fruntea"
statelor membre care aplica noile reglementari comunitare. Prin aceasta, întreprinderile si
cetatenii români vor beneficia de avantajele competitive ale racordarii la noile cerinte de
functionare.
În plus, România va trebui sa îsi îndeplineasca cu rigurozitate toate obligatiile
asumate prin Tratatul de aderare (aplicarea integrala a acquis-ului comunitar dupa
finalizarea perioadelor de tranzitie, aderarea la Spatiul Schengen si la zona Euro etc).
Mai mult, implementarea cu succes a modelului de dezvoltare este conditionata,
pe de-o parte, de continuarea reformelor în domenii esentiale precum justitie,
administratie si afaceri interne si, pe de alta parte, de comunicarea si informarea
publicului cu privire la valorile europene si beneficiile integrarii pentru societatea
româneasca.

26. Principalul beneficiu al aderarii României la Uniunea Europeana îl reprezinta
consolidarea unui sistem legislativ si institutional modern.
Adaugând la aceasta si accesul pe Piata Interna, precum si asistenta financiara, se
poate estima ca România are asigurate premisele unei convergente relativ rapide cu
UE. Pe de alta parte însa, obtinerea statutului de membru al UE este o conditie necesara,
dar nu suficienta pentru maximizarea beneficiilor aderarii.Aplicarea si consolidarea
sistemului legislativ si institutional dupa momentul aderarii sunt fundamentale.
Guvernul României va actualiza, pâna cel mai târziu în anul 2007, Strategia
privind reforma administratiei publice si va pune accent pe:
a. dezvoltarea capacitatii autoritatilor si institutiilor publice de a formula si
implementa politici nationale si locale, compatibile cu cele comunitare si de
a functiona la standardele de performanta ale administratiilor nationale din
celelalte state membre UE;
b. definirea clara a rolului fiecarei structuri în cadrul sistemului administrativ,
cu scopul de a determina un mecanism coerent institutional si de a
eficientiza procesul de luare a deciziei si de implementare a normelor
europene.
Prin aplicarea acestei strategii, administratia publica din România se va identifica
în relatiile inter-institutionale, precum si în relatia cu cetatenii, prin urmatoarele puncte
forte: dinamism, expertiza, profesionalism, impartialitate, incoruptibilitate, transparenta si
stabilitate.
Directii prioritare de actiune:
a. Aplicarea corespunzatoare a acquis-ului comunitar, în paralel cu elaborarea
de politici publice nationale si locale, compatibile cu cele comunitare;
b. Acordarea unei atentii sporite domeniilor care fac obiectul perioadelor de
tranzitie negociate si pregatirea institutiilor responsabile pentru
implementarea integrala a acquis-ului comunitar, dupa expirarea
perioadelor de tranzitie.
c. Continuarea implementarii principiilor generale ale spatiului administrativ
european privind legalitatea, competenta legala, predictibilitatea,
deschiderea si transparenta, raspunderea si responsabilitatea, eficienta si
eficacitatea în vederea cresterii calitatii actului administrativ.

27. d. Dezvoltarea actiunii de formare a functionarilor publici în domeniul
afacerilor europene
e. Institutionalizarea unui dialog sistematic între autoritatile publice centrale
cu cele regionale si locale, în vederea transferului de bune practici în
implementarea politicilor comunitare.
f. Cresterea vizibilitatii autoritatilor regionale si locale din România în cadrul
asociatiilor europene ale colectivitatilor regionale si locale.
Modelul de dezvoltare socio-economica va avea rezultatele asteptate numai în
conditiile asigurarii premiselor institutionale si legislative, prin consolidarea unui sistem
judiciar performant si independent.
În acest sens, se va acorda o atentie sporita implementarii eficiente si la timp a
legilor pentru reforma justitiei în conformitate cu standardele europene.
Reforma sistemului judiciar reprezinta în continuare un domeniu prioritar, aceasta
presupunând un proces complex si îndelungat de restructurare institutionala, reformare a
mentalitatilor, precum si eforturi financiare care trebuie asumate. Garantarea
independentei justitiei trebuie dublata de asigurarea calitatii sieficientei actului de justitie,
precum si de sporirea responsabilizarii sistemului judiciar. În acest context, vor fi
urmarite cu precadere urmatoarele directii de actiune:
Îmbunatatirea calitatii actului de justitie
Asigurarea unei calitati ridicate a actului de justitie implica realizarea unui cadru
legislativ coerent,unificarea jurisprudentei, pregatirea specializata a
judecatorilor/procurorilor si altor categorii de personal din sistemul judiciar. Masurile
preconizate:
- Finalizarea reformei Codurilor (penal, civil, procedura penala, procedura civila);
- Unificarea jurisprudentei;

28. - Pregatirea specializata a judecatorilor si procurorilor.
Sporirea eficientei si responsabilizarea sistemului judiciar
Functionarea eficienta a sistemului judiciar depinde de stabilirea unui sistem
performant demanagement, de asigurarea unui cadru legislativ coerent, dar si de o
responsabilizare sporita a tuturor actorilor implicati în realizarea actului de justitie.
Aceasta presupune:
- Îmbunatatirea managementului instantelor;
- Îmbunatatirea politicii de resurse umane pe termen lung;
- Rationalizarea/reorganizarea instantelor;
- Reformarea sistemului Ministerului Public;
- Continuarea procesului de informatizare a sistemului judiciar;
- Îmbunatatirea infrastructurii instantelor si parchetelor.
Sistemul judiciar trebuie sa înteleaga si sa-si îndeplineasca rolul de serviciu public, prin
înfaptuirea corespunzatoare a actului de justitie, prin stabilirea unui nou tip de relatie
între justitie si justitiabil si printr-onoua abordare a relatiei cu societatea. Pentru acestea
sunt necesare:
- Sporirea transparentei si îmbunatatirea comunicarii dintre judecatori/procurori si
justitiabili/ presa;
- Reformarea sistemului de asistenta juridica gratuita.
- Reforma sistemului penitenciar, alinierea conditiilor de detentie la standardele europene
si elaborarea unor programevizând reinsertia sociala a detinutilor;
- Redimensionarea sistemului national de probatiune si dezvoltarea alternativelor la
pedepsele privative de libertate.
5. Definirea strategica a rolului si pozitiei României în cadrul UE
Beneficiile care decurg din calitatea de stat membru sunt numai potentiale. Din
acest motiv, România are nevoie de definirea clara a intereselor proprii, sustinerea lor
activa, dar de o maniera consensuala cu celelalte state

29. membre, coordonare, reprezentare, participare activa, vointa politica si
apoi implementare, monitorizare sifructificarea rezultatelor.
Pentru a-si asigura premisele dezvoltarii unei pozitii solide si influente în rândul
statelor membre si a-si construi o reputatie cu potential de valorificare, România trebuie
sa exercite corect, înca din primul moment al aderarii, practicile Uniunii si sa respecte
întocmai acquis-ul comunitar.
România trebuie sa aiba o contributie pozitiva la consensul si actiunea comunitara
si la promovarea obiectivelor comune ale statelor membre. Reputatia României va trebui
sa impuna recunoasterea acesteia atât ca stat adaptabil si flexibil, cât si ca stat capabil de
a influenta deciziile comunitare.
În plus, România trebuie sa-si identifice si sa sustina pozitii clare, concrete si
pragmatice fata de marile teme europene. Formularea unui interes national pe o tema
europeana majora presupune însa un proces intern amplu de coordonare a pozitiilor
politice si de dezbatere publica.
În ceea ce priveste coordonarea interna a afacerilor europene, România trebuie sa
îsi defineasca si sa îsi consolideze un mecanism institutional puternic si unitar, care sa
permita formularea si sustinerea rapida si corecta a pozitiilor si intereselor nationale la
nivel comunitar.
În domeniul relatiilor externe, România, ca stat membru NATO, ONU, OSCE si
UE, va trebui sa-si reconfigureze mecanismele de formulare a obiectivelor si
infrastructura de promovare a intereselor nationale, în principal pe cele doua directii -
europeana si transatlantica - si sa valorifice în mod deosebit punctele lor comune: valorile
democratice si nevoia de securitate.
Pornind de la realitatile actuale ale Uniunii[2], cea mai buna abordare a pozitionarii
României va urmari:
valorizarea punctelor comune si cautarea pozitiilor de compromis,
participarea activa si eficienta la toate procesele formale/informale la nivel
comunitar/interguvernamental, si,
solutionarea problemelor interne, în acelasi timp si în corelare cu preluarea
reformelor comunitare.
România va promova o orientare a Uniunii spre exterior, spre provocarile
globalizarii, în vederea construirii unei Uniuni dinamice, capabile de adaptare, unitare si
puternice în toate domeniile: economic, relatii externe si securitate.

30. În logica dinamica a procesului de luare a deciziilor la nivel comunitar, statele
membre sunt interesate sa cunoasca evaluarea si pozitia oficiala a României fata de
marile teme europene. Acest lucru va permite anticiparea unor aliante în vederea
promovarii pozitiei României la nivel comunitar.
Proiectul constitutional
România este un ferm sustinator al Tratatului constitutional pe care l-a ratificat
deja prin Tratatul de aderare. Astfel, România considera ca este necesara continuarea
procesului de reflectie si de ratificare a Tratatului constitutional de catre statele membre.
În acelasi timp, România este constienta de necesitatea fluidizarii procesului
decizional astfel încât sa se asigure functionarea eficienta a Uniunii. România se va
asocia grupului de SM care promoveaza implementarea de proiecte cu rezultate
concrete în domenii specifice: energie, PESC, cercetare, cooperare în învatamântul
superior, migratie, interventie în caz de catastrofe naturale, politia de frontiera comuna.
Extindere sau aprofundare
Având în vedere faptul ca, la nivelul Uniunii, se constata mai degraba tendinta de
amânare a extinderii UE27, pozitia României fata de extinderea UE va fi una rezervata.
România nu urmareste sa blocheze aderarea statelor candidate UE, dar sustine respectarea
cu strictete, de catre acestea, a tuturor conditiilor impuse, conditie necesara pentru
asigurarea unei consolidari institutionale a Uniunii.
Obiectivul României este de a contribui la stabilirea unui nou consens în rândul
statelor membre asupra viitorului procesului de extindere, plecând de la premisa unitatii
si a capacitatii de functionare a UE. Astfel, România va promova necesitatea unei etape
preliminare de aprofundare a integrarii UE27, înaintea unui nou val de extindere[3].
Metoda interguvernamentala sau metoda comunitara[4]
Ambele metode ofera oportunitati. În timp ce prima se bazeaza pe administratii
nationale puternice, eficiente, capabile sa produca rezultate acolo unde Comisia
Europeana nu are expertiza sau competente, a doua presupune partajarea suveranitatii,
respectiv, transferul unor competente de la nivel national la cel supranational, al
institutiilor comunitare.
România ar putea fi mai avantajata de metoda comunitara, întrucât raspunde cel
mai bine pozitiei de stat cu dimensiune si putere de vot medii si, în acelasi timp, de net
beneficiar pentru o lunga perioada de timp de fonduri comunitare.
Politica agricola comuna

31. Având în vedere tendinta de liberalizare a comertului cu produse agricole, dar si
ponderea mare a agriculturii în PIB-ul României (12%; în plus, peste 40% din populatia
tarii traieste în mediul rural), o abordare favorabila României ar fi evitarea reducerii
severe a bugetului PAC, în special a fondurilor pentru dezvoltare rurala.
Libertate, securitate, justitie
România doreste sa contribuie, alaturi de celelalte state membre, la consolidarea
spatiului de libertate, securitate si justitie, obiectiv fundamental al Uniunii.
România considera ca este necesara o cooperare intensiva politieneasca
si judiciara a statelor membre pentru a asigura si în viitor securitatea unui spatiu fara
frontiere interne.
În privinta migratiei ilegale, România sustine o abordare echilibrata la nivel
comunitar, care sa combine actiuni de colaborare preventiva cu tarile de origine si tranzit,
cu o asistenta comunitara de dezvoltare intensificata.
România va participa la consolidarea spatiului juridic european, în domeniul
dreptului civil si penal. România considera ca recunoasterea reciproca a sentintelor
judecatoresti trebuie sa aiba la baza încrederea în sistemul juridic al celorlalte state
membre.
Reforma bugetului comunitar
România întelege necesitatea reformei bugetului comunitar, astel încât Uniunea
Europeana sa poata functiona eficient cu 27 de membri. Trebuie sa se asigure o structura
bugetara moderna si flexibila care sa permita Uniunii îndeplinirea angajamentelor politice
asumate la nivel UE si sa raspunda provocarilor viitoare, interne si externe (inclusiv cele
generate de diferentele de dezvoltare într-o Uniune extinsa). În plus, bugetul comunitar
trebuie sa conduca la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona.
Ameliorarea cadrului comunitar de reglementare
Pentru a favoriza si facilita accesul companiilor românesti la Piata
Interna, România va sustine impunerea unui cadru comunitar de reglementare flexibil,
usor aplicabil, care sa contribuie la înlaturarea obstacolelor în calea exercitarii celor patru
libertati fundamentale.
Energie[5]
România va sustine eforturile UE de formulare a unei politici energetice comune.
În acest sens, România recunoaste importanta dimensiunii externe a politicii energetice si
necesitatea ca UE sa vorbeasca cu o "singura voce" pe scena mondiala. Pentru asigurarea

32. securitatii alimentarii cu energie, România va acorda atentie deosebita diversificarii
rutelor de transport si a surselor de alimentare cu hidrocarburi. În acest sens, pentru
cresterea securitatii în aprovizionarea UE cu gaze naturale, România subliniaza
importanta regiunii pontice ca ruta majora de tranzit a hidrocarburilor catre Europa.
România sustine eforturile UE de definitivare a pietei interne de energie. Ca etapa
intermediara, România subliniaza necesitatea întaririi pietelor regionale de energie si
dezvoltarii interconectarilor dintre Statele Membre, care sa contribuie la integrarea
pietelor regionale în piata interna de energie a UE.
România sustine aplicarea principiului suveranitatii nationale în alegerea mixului
de energie, context in care, în dezbaterile la nivel european privind viitorul energiei
nucleare, va sustine ca energia nucleara reprezinta o solutie pragmatica pentru asigurarea
securitatii alimentarii cu energie, cresterea competitivitatii si combaterii schimbarilor
climatice.
România sustine politica europeana de promovare a eficientei energetice si
utilizare a surselor regenerabile, acestea contribuind substantial la securitatea alimentarii
cu energie si la reducerea impactului negativ al factorilor poluanti asupra mediului.
În conformitate cu politica europeana de vecinatate, România va sustine, de
asemenea:
- extinderea Tratatului Comunitatii Energetice în regiunea Europei de Sud-Est la noi
parteneri, context în care România va sprijini aderarea Republicii Moldova ca membru cu
drepturi depline în cadrul tratatului;
- promovarea unei politici comune pentru zona pontica, având în vedere potentialul
acestei regiuni în diversificarea surselor de alimentare si în dezvoltarea infrastructurii de
transport;
- consolidarea parteneriatului UE - Rusia, în cadrul caruia sa fie promovate principiile
transparentei si ale modelului european de piata.
Participarea activa si eficienta la elaborarea si implementarea politicilor UE
Coordonarea interna a afacerilor europene constituie o preconditie pentru prezenta
eficienta a reprezentantilor României la negocierile zilnice care se desfasoara în cadrul
institutiilor comunitare de la Bruxelles - grupuri de lucru ale Consiliului UE, reuniuni ale
COREPER, reuniuni ale Comisiei Europeane sau întâlniri cu reprezentantii comisiilor de
specialitate ale Parlamentului European.

33. Pregatirea participarii la reuniunile grupurilor de lucru de la nivelul Consiliilui UE,
analizarea fluxului de informatie si stabilirea masurilor de implementare sau de reactie
rapida presupun un grad ridicat de coordonare, cu niveluri de arbitraj si decizie bine
definite.[6]
În egala masura, trebuie construite si dezvoltate (acolo unde nu exista), relatii de
colaborare si încredere cu omologii din Statele Membre si cu functionarii Comisiei si ai
celorlalte institutii comunitare.
România trebuie sa dezvolte un mecanism de coordonare în domeniul afacerilor
europene care sa pregateasca decizia politica, în conditiile în care "afacerile europene"
acopera cvasi-totalitatea problematicii "interne".
Alte conditii de functionare eficienta a mecanismului de coordonare:
- Asigurarea structurii de coordonare cu personal înalt calificat si experimentat în
domeniul afacerilor europene(inclusiv în procedurile de lucru la nivelul institutiilor
comunitare).
- Responsabilii în domeniul afacerilor europene vor avea putere de decizie, astfel încât
coordonatorul national sa se poata concentra exclusiv asupra procesului de coordonare si
asupra problemelor sensibile de ordin politic.
- Crearea unui cadru formal de consultare pentru asigurarea implicarii active a sectorului
non-guvernamental, al celui de afaceri si a altor actori de pe scena publica interna pentru
a asigura legitimitatea pozitiilor României.
Modul de functionare a sistemului de coordonare a afacerilor europene va respecta
principiul subsidiaritatii si va acorda un rol important Parlamentului României.
Stabilirea directiilor strategice de politica externa
România se va afirma ca un stat european mediu, cu potential de specializare în
anumite domenii de politica externa. Avand în vedere ca, în mod traditional, s-a
concentrat pe domeniul securitatii si, în prezent pe relatia transatlantica, este necesar ca în
viitor, sa echilibreze pozitia aceasta cu o dimensiune economica si sa o acomodeze cu
doctrina de putere soft.
Ţinând cont de interesele particulare la Est, în Marea Neagra si în Balcani,
Romania va actiona pentru a determina nuantari ale pozitiilor UE pe aceste teme.
România va urmari, totodata, sa revina în zone mai îndepartate, în primul rând pe plan
economic.

34. România va încuraja consolidarea Politicii Europene de Securitate si Aparare
(PESA) si va participa, de o maniera activa, la dezvoltarea si implementarea
acesteia, urmarind a deveni un catalizator al PESA. Se va urmari promovarea principiului
complementaritatii dintre UE si NATO în domeniul securitatii si apararii si se va sprijini
consolidarea parteneriatului celor doua organizatii.
Aderarea la Uniunea Europeana reprezinta o sansa pentru promovarea identitatii si
valorilor reprezentative ale României. Pentru a face "ideea de România" prezenta si
vizibila la nivelul UE, se impunindividualizarea si promovarea unui profil de tara clar si
pregnant, axat pe cel putin doua componente esentiale:identitatea culturala nationala si
produsele specifice, atractive pentru piata europeana.
Definirea profilului de tara presupune identificarea avantajelor competitive ale
României, precum siconstruirea unei imagini pozitive, bazata pe particularitatile
nationale.
Concurenta economica pe piata comuna au determinat statele membre sa-si
promoveze asa-numitele avantaje competitive specifice. Specializarea economiilor
nationale pe categorii de servicii si produse recunoscute pe piata comuna, ca apartinând
într-o mare masura anumitor state, este un fenomen de actualitate.
România trebuie sa se înscrie în aceasta logica prin identificarea domeniilor care
pot individualiza economia româneasca si îi pot crea un avantaj în competitia economica
europeana. Printre acestea se numara:
- Agricultura ecologica - produsele alimentare naturale;
- Industria IT;
- Industria vinului;
- Turismul - agro-turismul, turismul cultural, Delta Dunarii;
- Industria textila si confectiile;
- Produsele mestesugaresti traditionale;
- Industria de mobila;
- Industria farmaceutica naturista.

35. În momentul de fata, România se confrunta cu un deficit de imagine în rândul
publicului european. În majoritatea cazurilor nu exista informatii care sa individualizeze
tara si cetatenii români sau acestea sunt asociate cu evenimente si valori negative.
Schimbarea acestei perceptii comporta o actiune derulata în trei etape principale:
I. Efectuarea auditului de brand
În momentul de fata, România se confrunta cu un deficit de imagine în rândul
publicului european. În majoritatea cazurilor nu exista informatii care sa individualizeze
tara si cetatenii români sau acestea sunt asociate cu evenimente si valori negative. Din
acest motiv, este nevoie de:
- Pozitionarea României pe piata brandurilor în spatiul european;
- Analiza vizibilitatii si a perceptiei brandurilor românesti în spatiul european;
- Analiza perceptiei României, pe mai multe dimensiuni, dintre care: turism, exporturi,
investitii, patrimoniu cultural, oameni, guvernare;
- Identificarea atu-urilor ce pot constitui o baza solida pe care se poate construi o imagine
favorabila pentru România.
II. Elaborarea conceptului Branding România
Valoarea adaugata pe care România o va aduce Uniunii Europene cuprinde în
principal: cultura româna, patrimoniul natural si cultural, diversitatea habitatului natural,
calitatea capitalului uman, sportul de performanta, contributia la securitatea regionala si
la promovarea valorilor democratiei si economiei de piata în spatiul de vecinatate
imediata, expertiza diplomatica acumulata în diferite regiuni ale lumii.
Constructia strategiei de promovare a profilului de tara - asocierea expertilor
guvernamentali cu mediile asociative profesionale, cu universitati, jurnalisti, artisti,
consultanti privati; definirea unor obiective clare si a planurilor de actiune.
III. Elaborarea si implementarea Programului de Branding România
Schimbarea imaginii României este un obiectiv cu un orizont de realizare pe
termen lung, iar rolul de purtator de mesaj îl va avea întreaga societate. Promotorii directi
ai brandului României europene, cei care trebuie sa-si asume campania sustinuta de
comunicare, sunt institutiile statului (în special reprezentantele diplomatice si institutele
culturale române din strainatate), investitorii privati si formatorii de opinie.

36. Valoarea adaugata a României la arhitectura sociala si economica europeana, sustinuta si
promovata de agentiile guvernamentale, se caracterizeaza prin elementele care pot
contribui la îmbunatatirea imaginii de tara. Principalele directii de actiune pot fi :
- Cultura româna;
- Calitatea si calificarea capitalului uman;
- Sportul de performanta;
- Contributia la securitatea regionala si la promovarea valorilor democratiei si
economiei de piata în spatiul de vecinatate imediata;
- Utilizarea expertizei diplomatice acumulata în diferite regiuni ale lumii;
- Identificarea României, la nivelul UE, cu teme mari de politica externa (de
exemplu, Marea Neagra);
- Diversitatea biologica (România este tara care dupa 1 ianuarie 2007 va deveni
singurul stat membru al Uniunii Europene cu 5 bioregiuni - din cele 11 existente.
Atingerea obiectivului general, si anume valorificarea maxima a calitatii de stat
membru al Uniunii Europene, este posibila prin asumarea obiectivelor specifice de catre
fiecare autoritate implicata si prin punerea în practica a continutului Strategiei post-
aderare.
Guvernul României îsi asuma responsabilitatea implementarii Strategiei de Post-
aderare începând cu 1 ianuarie 2007. Acest document se constituie într-un cadru strategic
al politicilor publice si al actiunilor guvernamentale, inclusiv al viitoarelor documente
strategice, care vor fi elaborate si puse în aplicare în perioada 2007-2013.
[1] Conceptul de e-guvernare promoveaza implementarea sistemelor informatice ca alternative de acces a cetatenilor la
serviciile oferite de catre administratie.Guvernarea electrinica este utilizata de catre autoritatile adiminstratie publice centrale
a aplicatiilor bayate pe tehnologia informatiei,în scopul:îmbunatatirii accesului la informatiile si serviciile publice ale
autoritatilor administratiei publice centrale;îmbunatatirii calitatii serviciilor publice la nivelul administratiei publice centrale
[2] Între 50 si 80% din totalitatea actelor în viguare în statele member sunt de origine comunitara,80% din prevederile unei
politici sunt convenite înainte de a intra în sfera propriu-zisa a deciziei,cresterea numarului de state membre de 5 ori de la
înfiintare.reducerea considerabila a predicitibilitatatii deciziilor cominitare,dinamica aliantelor ad-hoc,conduse de interese
punctuale,promoveaza abordarea interguvernamentala în detrimetrul celei comunitare.
[3] În plus ,un argument practice în favoarea unei pozitii discrete a României sa beneficieze din plin de instrumentele
structurale si sa-si consolideze pozitia în rândul statelor member prin construirea unei reputatii ce-I va permite ulterior sa fie
mai vocala în problemele sensibile,cim este extinderea UE"/.

37. [4] În present ,nimeni nu poate fi sigur ca U.E.evolueaza catre un sistem în care statele ramân pricipalii actori si daca U.E.
merge în directia unei anume tip de 'Statele Unite ale Europei' în conformitate cu modelul European.
[5] A se vedea prioritatile României pentru sectorul energetic în 1.1. dezvoltarea infrastructurii fizice ti a capitalului -uman -
prioritatea 1 dezvoltarea infrastructurii fizice
[6] Intevalul scurs între încheierea negocierilor si momentul aderarii a dus la o fizare a instrumentelor politico -administrative
de coordonare a afacerilor europene ,prin rodarea sistemului interr la ritmul cotidian al dezbaterilor europene de la Bruxelles
zona euro disparitie
Zona euro nu se destrama in an
electoral! - Interviu Dragos
Cabat
Autor: Gabriela Vatu
Miercuri, 04 Aprilie 2012, ora 18:08
Pe aceeasi tema
Nouriel Roubini face previziuni sumbre pentru 2012
Somajul din zona euro a atins un nou maxim istoric:10,8%
Roubini, despre iesirea UE din criza: Euro trebuie sa scada pana la nivelul dolarului!

38. Inflatia in zona euro: 2,6% in martie
Formarea Statelor Unite Europene, o utopie?
Presa26000 EUR
Criza din zona euro pare sa fi atins un punct critic. Situatia Greciei a fost rezolvata temporar, dar
Spania, Portugalia si Italia trec prin momente critice. Economistul care a prezis criza din
2008,Nouriel Roubini, este acum sigur ca zona euro se va destrama in curand.
Daca prezicerile lui Roubini indica un final pentru uniunea monetara pana la finalul anului, analistul
financiar Dragos Cabat este de parere ca situatia isi va gasi deznodamantul abia in 2013. Motivul? "Anul
2012 este an electoral", a declarat acesta pentru Business24.
Despre situatia din Europa, destramarea zonei euro si ce are Romania de facut cand uniunea monetara,
la care nazuie sa adere, e din ce in ce mai aproape de ultima cortina, a vorbit pentru Business24 Dragos
Cabat, analist financiar.
Business24: Nouriel Roubini, celebrul economist care a prezis criza financiara, a facut public
recent un material in care vorbeste despre inevitabilitatea destramarii zonei euro. Sunteti de acord
cu afirmatiile lui Dr. Doom?
Dragos Cabat: Bineinteles. Absolut, e posibila si destul de probabila, inca. E clara posibilitatea ca nici
acum, dupa masurile luate cu Grecia, sa nu functioneze constructia euro.
Daca se ajunge la falimentul Greciei si al altor tari, e foarte clar ca vom ajunge la destramarea zonei
euro.
Roubini numeste Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania ca primele tari care vor parasi zona
euro. Care considerati ca ar fi prima tara care va iesi din zona si de ce?
Grecia e prima, dupa care Spania si Italia. Sunt mari si ar aduce probleme reale. Acestea vor pleca
primele pentru ca pe ele e presiunea cea mai mare din partea investitorilor in a-si restructura creditele.
Portugalia nu e de interes, nici Irlanda, in schimb Spania e foarte greu sa se redreseze, iar Italia e mare si
are probleme uriase. Odata cu parasirea regiunii a uneia dintre acestea, oricare, zona euro se va
destrama, se va crea o reactie in lant.
Care considerati ca ar fi primele trei efecte care s-ar resimti in urma unor iesiri din zona euro?
In primul rand ar fi o criza in domeniul financiar foarte mare pentru ca ar trebui restructurate toate
creditele in monedele nationale inapoi.
Apoi, ar fi o criza de incredere foarte importanta si o scadere drastica a nivelului de trai al populatiei in
tarile respective.
Ce se va intampla dupa destramarea zonei euro?

39. Trebuie revenit la sistemul de dinainte, cu comert liber, dar monede separate.
Se tot discuta de formarea Statelor Unite Europene dupa modelul american. Considerati ca ar
putea fi acesta un mecanism care sa umple golul lasat liber de disparitia zonei euro?
Modelul american are moneda unica - dolarul. E o mare diferenta. Aici ar fi niste state care sa faca
comert liber - precum pactul dintre SUA, Canada si Mexic. Ar fi ca un pact comercial si nu un pact ca
Statele Unite ale Europei. Spre un astfel de pact ne indreptam acum, cu moneda unica euro pe care sa o
adopte cat mai multe tari. Daca moneda unica dispare nu mai avem cum sa mergem incolo. Mergem
catre o revenire doar la liber schimb comercial.
Cu putin timp in urma, economistul Ionel Blanculescu declara pentru Business24 ca vicontele
Etienne Davignon, i-a declarat in cadrul unei discutii ca Uniunea Europeana n-a fost creata ca sa devina
Statele Unite Europene", exprimandu-si astfel opozitia fata de o astfel de idee. Considerati ca SUE ar
fi instituite in ciuda dorintelor Grupului?
Eu zic ca ei au interesele lor pentru care au facut declaratia aceea, dar drumul normal incolo duce, catre
formarea Statelor Unite ale Europei cu o moneda unica si integrata din ce in ce mai mult si din punct de
vedere fiscal, pentru ca altfel nu se poate.
Asa cum este acum nu poate supravietui constructia. O gramada de eurosceptici au spus de-alungul
timpului ca nu poate supravietui o constructie in forma asta. Nu poti sa faci integrare pe jumatate, doar
monetara, nu si fiscala, nu si politica.
Care ar fi masurile pe care ar trebui sa le ia statele care doresc sa paraseasca zona euro inainte
de iesirea propriu-zisa pentru o tranzitie mai usoara?
In primul rand trebuie sa revizuiasca rata de schimb a monedei nationale fata de euro sau de alte
monede din zona.
In al doilea rand, cu siguranta e nevoie in continuare de programe de austeritate pentru ca majoritatea
tarilor respective vor avea probleme in a-si asigura finantarea, mai ales la dobanzile foarte mici cu care
au fost obisnuite pana acum.
Se discuta in presa, mai ales in perioada in care Grecia se afla intr-o situatie critica, despre faptul
ca iesirea acestui stat din zona euro ar restabili echilibrul si ar tempera criza. Considerati ca
destramarea zonei euro ar ajuta in vreun fel situatia?
Chiar daca ar iesi Grecia acum, nu s-ar linisti lucrurile. Dupa Grecia urmeaza celelalte.
Urmeaza Italia, Spania, eventual si celelalte, Portugalia, Irlanda. E doar o problema de timp pana cand
lucrurile astea sa explodeze.
Cand credeti ca se va termina "fitilul" si va iesi prima tara din zona euro?
Roubini zice ca in 2012. Eu zic ca in 2012, nu, pentru ca e an electoral in foarte multe tari - si in SUA si in
multe tari europene. O sa se mai traga de timp. Dar in 2013, foarte probabil.
In contextul in care se discuta din ce in ce mai des de destramarea zonei euro, mai e o idee buna
ca Romania sa isi mentina tinta de aderare la moneda unica?
Deocamdata, pentru ca exista moneda unica, e o idee buna. Oricum e o idee buna pentru ca tinta de
aderare la moneda unica te duce de fapt la a adopta niste masuri de politica monetara si politica fiscala
care sunt bune pentru Romania. Fara o tinta, derapezi mai usor.
Poate Romania sa respecte cerintele necesare pentru adoptarea euro in timp util?

40. Am inceput sa respectam o buna parte din tinte. Putem respecta chiar si tinta de deficit, dar si cea de
inflatie.
Putem. Nu e atat de complicat.
Economist: Grecia si Portugalia
vor parasi zona euro
Autor: Silvia Panturu
Luni, 23 Ianuarie 2012, ora 21:44
Cine va iesi din zona euro
Pe aceeasi tema
Germania si Franta vor un acord rapid intre Grecia si creditorii privati
Grecia: TVA ar putea ajunge la 20%
Portugalia, la un pas de faliment
SONY Model TC-K570290 RON

41. Moneda euro nu functioneaza cum ar trebui pentru Grecia si Portugalia, aceste state urmand sa
paraseasca zona euro intr-un final, este de parere Steen Jakobsen, economist sef la Saxo Bank.
"Aceste state vor renunta la euro, dar vor ramane in Uniunea Europeana, fiind foarte dificil sa
parasesti UEdin punct de vedere al politicilor de securitate si al politicilor internationale. Din ce in ce mai
multe state vor vrea sa ramana o parte a Uniunii, insa vor dori ca legatura sa fie mai mica", a declarat
economistul Saxo Bank pentru CNBC.com.
Jakobsen a mai spus ca unele state din zona euro ar prefera sa faca parte din cele 10 state aflate acum
in afara zonei, decat din cele 27 de tari din UE.
Paul Donovan, seful departamentului de Economii Globale din cadrul UBS, nu crede ca vor exista
beneficii pentru vreo tara care va parasi zona euro, lucru pe care il considera si imposibil din punct de
vedere legal.
"Legea este clara: daca vrei sa renunti la euro, trebuie sa iesi din UE. La ce-ti foloseste sa parasesti zona
euro? Nimeni nu va face comert cu tine si nu-ti va da finante. Acest lucru ar fi devastator, iar sistemul
financiar ar imploda", a spus Donovan.
Acesta a adaugat ca este mai avantajos sa fii falimentar in zona euro decat in afara sa. Pe de alta parte,
Jakobsen a spus ca aceste argumente impotriva parasirii zonei nu au suport istoric si sunt "fundamental
gresite.
Bancile britanice trebuie sa
gaseasca planuri pentru situatia
destramarii zonei euro
Miercuri, 30 Noiembrie 2011, ora 22:03

42. Pe aceeasi tema
BCE si Fed: Bancile vor lua credite cu 0,5% mai ieftine in dolari
Bancile din Spania si Italia intra sub lupa Moody's
Bancile europene au refinantat doar doua treimi din obligatiunile scadente
HP PAVILION M91801200 RON
Directorul Autoritatii britanice pentru Servicii Financiare (FSA) le-a cerut miercuri principalelor
banci din Marea Britanie sa accelereze planurile de urgenta pentru situatia destramarii zonei euro.
Potrivit Sky News, directorul Autoritatii britanice pentru Servicii Financiare (FSA), Hector Sants, a adresat
acest avertisment in cadrul unei intalniri private cu directorii de la Barclays, HSBC, Lloyds Banking Group,
RBS, Santander UK si Standard Chartered.
Desi reuniunea nu a avut ca scop principal adresarea acestui avertisment, Sants a indemnat institutiile
bancare britanice sa inceapa efectuarea unor teste de rezistenta in cadrul planurilor pentru situatii de
urgenta. Cu toate acestea, directorul FSA a refuzat sa ofere instructiuni specifice sau sa evoce posibile
scenarii detaliate.
Potrivit unor surse apropiate de Sants, avertismentul acestuia se refera la elaborarea "planurilor de
urgenta necesare in situatii de acest fel".
Impactul unei destramari a zonei euro asupra bancilor britanice ar varia in functie de expunerile acestora
la datoriile statelor din zona monedei unice.

43. Se destrama zona euro? Lista
victimelor este destul de lunga
Autor: Alexandra Grigore
Miercuri, 30 Noiembrie 2011, ora 12:001
Sursa foto: Reuters
Pe aceeasi tema
Zona euro va debloca un imprumut vital pentru Grecia
OCDE: Zona euro este in recesiune
OCDE: Cresterea economica globala, amenintata de zona euro
Zona euro mai are de trait cel mult zece zile
Vand Calculator Intel Pentium
Dual Core 3.2Ghz 4GB DDR2
250GB Samsung DVDRW500
RON
Romanii care au luat credite in euro s-ar numara printre victimele destramarii zonei euro, fiindca
pe termen lung, leul ar avea de suferit. Totusi, acestia nu trebuie sa se ingrijoreze, momentan,
deoarece lucrurile nu stau chiar atat de rau.

44. Analistul financiar Mircea Cosea si fostul ministru de Finante, Varujan Vosganian considera ca zona euro nu
s-ar putea desfiinta decat cu cheltuieli foarte mari. Pe de alta parte, parerea lor nu este impartasita de
institutiile internationale.
Analistul financiar Mircea Cosea nu crede ca zona euro s-ar putea destrama si sustine ca asistam la o
perioada complicata, accentuata si la nivel emotional si care "are in spate niste interese evidente ale unor
grupuri financiare si ale unor tari".
"Nu cred ca se va ajunge pana la destramarea zonei euro, intrucat costurile sunt enorme, iar repararea
situatiei, dupa disparitia euro va costa foarte mult, chiar si in tarile puternice", precizeaza Mircea Cosea,
pentru Business24.
De aceeasi parere este si fostul ministru de Finante, Varujan Vosganian, care sustine ca zona euro nu s-
ar putea destrama, decat cu cheltuieli foarte mari.
"Zona euro nu s-ar putea destrama decat cu cheltuieli foarte mari, iar destramarea zonei euro ar pune in
discutie chiar destramarea pietei europene comune. Tarile membre vor face tot ceea ce pot ca sa o
mentina, chiar si cu costuri marginale, cum ar fi scoaterea unor tari din zona euro", precizeaza fostul
ministrul de Finante, Varujan Vosganian, pentru Business 24.
Situatia celor cu credite in euro, complicata
Intrebat ce s-ar intampla cu creditele in euro, in cazul in care zona euro s-ar desfiinta, Mircea Cosea
crede ca "este o enigma".
"Probabil ca vom vor fi transferate in credite in lei. Dar asta este o problema, pentru ca nu stim la ce curs
si nu stim cine va fixa acest curs. De la banca nu ar putea fi decat un curs administrativ, pentru ca fara
euro, banca nu mai are posibilitatea sa faca un joc pe piata. Este foarte complicat", a precizat analistul
economic.
In opinia acestuia, transformarea creditelor in euro in alte valute ar fi, de asemenea, complicata, pentru
ca ar aduce prejudiciu unei categorii de cetateni care s-au angajat in credite cu dobanzi diferite, in
perioade diferite.
Varujan Vosganian considera ca persoanele care au credite in euro vor fi dezavantajate de destramarea
zonei euro si de dispartia monedei unice europene.
"Cei care au credite in euro pierd, pentru ca primesc leafa in lei. Pe termen lung, creditele in euro sunt
vulnerabile, pentru ca tendinta pe termen lung nu va fi de intarire a monedei nationale", explica fostul
ministru.
Acesta a dat ca exemplu faptul ca, din 2008 pana acum, euro s-a intarit de la 3,6 lei/euro pana la 4,3
lei/euro, "iar Banca Nationala face eforturi ca sa il mentina".
"Ar fi foarte greu de gasit niste instrumente obiective, care sa demonstreze ca este, intr-adevar, cea mai
buna cale de transformare a unui monede intr-alta, pe cat se poate, in interesul cetateanului", spune si
Mircea Cosea.
Pierderi foarte mari pentru intreg sistemul
Fostul ministru de Finante atrage atentia ca "unele valute ar fi extrem de slabite, daca ar iesi singure din
zona euro".
"Daca zona euro s-ar destrama, pierderile ar fi foarte mari pentru intreg sistemul. Ganditi-va cat ar dura
reconversia tuturor circuitelor monetare din euro in alte monede, cat ar costa asta intregul sistem bancar
si in ce mod s-ar repozitiona Uniunea Europeana, fata de alte tari. Unele valute ar fi extrem de slabite,

45. daca ar iesi singure din zona euro", relateaza Varujan Vosganian.
Acesta a exemplificat prin lira italiana, peso spaniol si drahma greceasca.
Economistul Nouriel Roubini, poreclit Dr. Doom, apreciaza ca exista 50% sanse ca zona euro sa se
destrame.
"Contagiunea crizei datoriilor suverane din Europa se extinde si devine virala, a declarat economistul citat
de Yahoo Finance.
Roubini crede ca banii nu pot rezolva problemele pe care le are Europa, facand aluzie la promisiunile
exprimate de Fondul Monetar International, FMI, pe 22 noiembrie.
"Cele mai periculoase, in opinia lui Roubini, sunt spread-urile de credit referitoare la criza datoriilor
suverane din Franta si Belgia. In plus, exista semne care arata stresul bancilor in acordarea de
imprumuturi interbancare", precizeaza economistul.
Dezastrul pare iminent
In timp ce analistul financiar Mircea Cosea si fostul ministru de Finante Varujan Vosganian nu cred ca
zona euro se va destrama, din cauza costurilor foarte mari, institutiile internationale anticipeaza
dezastrul.
Wolfgang Munchau, un analist economic citat de Financial Times, anticipeaza ca zona euro mai are cel
mult 10 zile si ca se va destrama, dupa aceasta perioada.
Reprezentantii Moody's Investors Service avertizeaza ca "dezvoltarea rapida a crizei" ameninta toate
ratingurile suverane din regiune.
Economistii din cadrul Nomura sustin ca Banca Centrala Europeana ar trebui sa utilizeze la maxim
resursele pe care le detine, pentru a preveni o destramare a zonei, care "pare tot mai probabila".
"Suntem tot mai sceptici ca legiuitorii din zona euro pot face fata eficient provocarilor cu care se
confrunta", sustine economistul-sef OCDE, Pier Carlo Padoan, intr-un raport prezentat luni.
Daca euro explodeaza, Europa va exploda
"Daca euro explodeaza, Europa va exploda. Este garantia pacii pe un continent care a trecut prin
razboaie teribile", a afirmat presedintele francez, Nicolas Sarkozy.
La fel de pesimist s-a aratat si oficialul polonez care a declarat, luni seara, la Berlin ca zona euro "se afla
pe marginea prapastiei".
Fostul ministru olandez al Finantelor, Gerrit Zalm, a avertizat ca Europa ar intra intr-o recesiune mai
severa decat cea din anii '30 daca zona euro s-ar destrama.
"Vom avea o recesiune care va face anii '30 sa para nimic. Intreaga Europa se va faramita", a aratat
ministrul, in cadrul unei emisiuni televizate,citate de Reuters.

46. Patriciu: Zona euro va muri cu
siguranta. Iar daca tot cersim
ceva, acesta sa fie dolarul
Joi, 24 Noiembrie 2011, ora 20:22
Pe aceeasi tema
Patriciu despre vanzarea sau insolventa Mic.ro: Nici, nici
Loading from
Okazii .ro
Zona euro va muri cu siguranta, enigma este cat va costa disparitia monedei unice, a declarat
omul de afaceri Dinu Patriciu.
"Daca sunt un mare sustinator al UE, scriam in '98 ca adoptarea euro este cea mai mare greseala pe care
a facut-o clasa politica din Europa. Problema nu este cand va muri euro, ci cat va costa", a spus Patriciu la
un seminar.
El a afirmat ca Romania trebuie sa se trezeasca din "visul euro" si sa isi pastreze moneda nationala. "Iar
daca tot cersim ceva, acesta sa fie dolarul", a adaugat Patriciu.
Omul de afaceri a acuzat din nou Banca Nationala ca franeaza dezvoltarea economiei.
"BNR trebui sa ia masuri pentru a incuraja consumul si creditele, altfel se va intra intr-un blocaj, mai ales
pentru IMM-uri. Sistemul financiar trebuie sa se schimbe dramatic. Acum 90% din finantarile companiilor
sunt oferite de catre banci, iar un astfel de sistem nu poate supravietui", a aratat el.

47. Patriciu a mai spus ca sectorul care sufera cel mai mult este cel al IMM-urilor.
Zona euro, misiune imposibila
pentru Romania?
Autor: Alexandra Grigore
Vineri, 18 Noiembrie 2011, ora 11:301
Sursa foto: shutterstock.com
Pe aceeasi tema
Cameron pune conditii pentru sustinerea planului Germaniei pentru zona euro
De ce "medicamentul" FMI nu poate vindeca Romania
Roubini: Criza din zona euro se va adanci

48. KATANA RHIU MANGA"
SABIE JAPONEZA
ORIGINALA OTEL CARBON F.
ASCUTITA+Cutie
Transport+Kit
Curatare/Montare+Husa699
RON
Emotiile investitorilor au crescut direct proportional cu fiecare stat care a fost "inghitit" de
datoriile suverane. Criza s-a extins din Grecia si a contaminat inclusiv Italia. In acest context, cat
de avantajoasa ar fi pentru Romania adoptarea monedei unice?
De cand s-au precipitat lucrurile in zona euro iar pietele au asistat la prabusirea Greciei, Irlandei,
Portugaliei si Spaniei, aderarea Romaniei in zona nu mai este la fel de tentanta. Insusi presedintele
statului, Traian Basescusi-a revizuit declaratiile si sustine ca adoptarea monedei euro ar putea crea
probleme statului roman.
Mesajul ascuns al lui Basescu
Daca la sfarsitul lunii mai, presedintele Traian Basescu insista asupra pastrarii obiectivului de aderare la
zona euro in 2015, pentru ca aderarea ar reprezenta un "stimulent", seful statului a revenit asupra
declaratiilor.
Intr-o interventie la postul public de radio, seful statului mentioneaza ca indeplinirea criteriilor pentru
aderare nu mai este suficienta.
"Am inteles ca nu sunt suficiente criteriile de la Maastricht. Chiar daca le indeplinesti, daca nu ai o
economie performanta, intrarea in zona euro este o eroare care va aduce probleme si Romaniei si zonei
euro", spunea presedintele, la postul public de radio.
Analistul financiar Lucian Davidescu precizeaza ca in mesajul lui Basescu ar putea fi ascuns un mesaj
ascuns si considera ca "euro este cu dus si intors pentru Romania".
"O tinta pentru adoptarea euro si indeplinirea criteriilor este foarte importanta, pentru ca Romania sa isi
pastreze reperele si directia. In caz contrar, exista riscul sa se rataceasca si mai mult in tranzitie", explica
Lucian Davidescu, pentru Business 24.
Acesta mai adauga faptul ca intrarea in zona euro are si riscuri, dar ca acestea nu mai sunt cele de acum
zece ani, cand a aderat Grecia.
Aderarea Romaniei in zona euro, un cosmar pentru politicieni
"Grecia s-a otravit cu credit ieftin, iar acum nu mai este cazul. Intr-adevar, leul are nevoie de suficient
timp sa se aprecieze ceva mai mult in asa fel incat nivelul de trai sa se alinieze in Romania. Daca statul
roman intra prea repede in zona euro, nivelul de trai nu se mai poate alinia decat printr-o inflatie locala,
care nu ar fi deloc bine venita", mai spune analistul economic.
In acelasi timp, pentru politicieni intrarea in zona euro ar fi o lovitura teribila, pentru ca "le taie toate
parghiile de manevra apropo de ajustari fiscale, de disciplina si indisciplina bugetara sau de modul in care
sunt supravegheate achizitiile publice", mai adauga consultantul financiar.
"Este un cosmar pentru politicieni ca Romania sa fie prinsa in disciplina zonei euro. Mai ales in viitoarea
disciplina a zonei euro, care va fi, probabil, foarte dura si foarte stricta", subliniaza Lucian Davidescu,
pentru Business 24.
Avantaje si dezavantaje

49. In cazul in care Romania va adopta moneda unica europeana, unul dintre principalele avantaje va tine de
eliminarea riscului valutar.
Anul trecut, gradul de deschidere al economiei nationale (ponderea exporturilor si a importurilor de bunuri
si servicii in Produsul Intern Brut) a fost de 74,8%, potrivit datelor publicate de BNR.
Iar pentru acest an, estimarile Comisiei Nationale de Prognoza arata faptul ca gradul de deschidere al
economiei nationale s-ar putea diminua la 63,8%, ca urmare a diminuarii exporturilor si importurilor cu
ritmuri cuprinse intre 15% si 25%.
Dupa ce riscul valutar va fi eliminat, exporturile vor creste. De asemenea, disparitia riscului valutar ar
putea atrage o serie de investitii straine.
Pe de alta parte, printre dezavantajele adoptarii euro s-ar putea numara scaderea nivelului de trai,
determinata de cresterea preturilor, ajustate la nivelul din Uniunea Europeana.
Optimismul lui Boc, combatut de Isarescu si Roubini
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, sustine ca tinta de aderare la moneda unica
europeana poate fi schimbata.
"Daca lucrurile nu se clarifica in zona euro, mai avem timp sa schimbam termenul de a trece la moneda
euro. Eram una dintre putinele tari care nu aveam comitet interministerial de trecere la euro", spunea
Isarescu, la inceputul lunii noiembrie.
Guvernatorul bancii centrale a mai adaugat ca ""pentru trecerea la euro ar fi nevoie de vreo 300-400 de
tiruri de bancnote si monede si o cantitate de vreo 3-4 ori mai mare cu moneda care trebuie stransa si
distrusa".
Premierul Emil Boc declara, la sfarsitul lunii aprilie, ca Romania isi mentine obiectivul de aderare in 2015
la moneda euro si anunta infiintarea unui comitet interministerial care sa monitorizeze indeplinirea
conditiilor pentru trecerea la euro.
Optimismul lui Boc este "ajustat" de previziunile economistului Nouriel Roubini, in opinia caruia Romania
nu isi poate respecta tinta de aderare in 2015.
"Nu cred ca Romania va putea adera la zona euro in 2015 pentru ca nu cred sunteti pregatiti si cred ca
este bine sa asteptati un an sau doi pentru a fi gata", a declarat Roubini, citat de NewsIn.
Economistul a mai adaugat ca statul roman trebuie sa asigure un cadru economic si financiar sanatos,
pentru ca in caz contrar, Romania ar putea avea necazuri.
"Este drept ca daca aderati aveti parte de niste beneficii. Nu faceti cum a facut Grecia, asteptati un an
sau doi pana cand sunteti in forma de care este nevoie. Masurile luate in vederea adoptarii euro sunt
oricum bine venite", a mai precizat Nouriel Roubini.
Verdict dur: Euro, singura
supravietuitoare a zonei euro
Autor: Alexandra Grigore

50. Miercuri, 16 Noiembrie 2011, ora 18:13
Pe aceeasi tema
Monti: Italia poate depasi criza
Sfaturile celui mai bogat om din lume pentru rezolvarea crizei europene
Italia sta pe un butoi cu pulbere. Ce poate face noul guvern?
Premiera:Reprezentanti ai extremei drepte, in noul guvern de coalitie din Grecia
Bmw 318i Limo 1895cm 118cp
An20002800 EUR
Premierii din Grecia si Italia au fost schimbati, dar problemele care au dus la modificarea
componentei guvernului din cele doua state raman: datorii exorbitante si o Uniunea Europeana
departe de a mai fi unita.
Moneda unica europeana a fost introdusa acum 12 ani, la 1 ianuarie 1999 si a devenit noua moneda
oficiala a 11 state membre, inlocuind, in doua etape, vechile valute, marca germana si francul francez.
"Gardianul euro a fost Banca Centrala Europeana, in timp ce alte instrumente financiare, precum taxele si
imprumuturile, au fost lasate in mana guvernelor. Era ca si cum ai conduce o masina catre doua directii
diferite", puncteaza CNN.
Grecia, Spania si Portugalia au construit un adevarat sistem financiar, bazat pe o economie care nu il
putea sustine.
"Ma tem ca ne indreptam rapid catre un colaps (al zonei euro n.red) pentru ca vedem deja semnele

51. prabusirii sistemului bancar", declara Alan Brown, chief financial officer pentru publicatia citata.
Grecia nu va scapa de proteste sociale
Daca statul elen vrea sa ramana in zona euro, fostul premier britanic, John Major, sustine ca salariile vor
trebui scazute si avertizeaza ca iminenta majorare a ratei somajului va duce la disensiuni pe plan social.
"Duritatea acestui medicament nu poate fi tolerata intr-un regim democrat", considera John Major.
Regimul politic din Grecia si Italia s-a schimbat, dupa ce au venit la conducerea guvernelor doi tehnocrati:
Lucas Papademos, in Grecia si Mario Monti, in Italia. Totusi, aceasta schimbare nu este suficienta pentru
a garanta o consolidare a cresterii economice si pentru stoparea efectelor crizei datoriilor.
Martin Wolf, economist financiar si analist pentru Financial Times, apreciaza ca, in curand, vom asista la
miscari de strada impotriva celor doua guverne si ca protestele sociale nu pot fi evitate.
Oamenii vor spune ca guvernele nu le apartin si ca le-au fost impuse de Germania", argumenteaza Wolf,
intr-un interviu acordat CNN.
Germanii nu mai vor Grecia in zona euro
Doua treimi dintre germani considera ca statul elen nu are niciun viitor in zona euro.
"Mai are Grecia un viitor in zona euro, in opinia dumneavoastra?" a fost intrebarea la care 68% din cele
1.007 persoane chestionate au raspuns cu "nu", iar 27% au raspuns cu "da", precizeaza AFP.
Noua zona euro, formata numai din tari cu economie stabila si cu Germania in centru, nu reprezinta o
solutie sustenabila. In primul rand, pentru ca statul german ar trebui sa "ofere ceva la schimb", asa cum
atrag atentia analistii intervievati de publicatia amintita.
In plus, pentru Germania este foarte scumpa atat excluderea din zona euro a unei tari cu probleme, cat si
pastrarea ei in interiorul uniunii monetare.
Salvarea zonei euro sta in mainile Germaniei si BCE
Daca liderii europeni isi doresc salvarea zonei euro, atunci se impun eforturile corelate ale Germaniei si
Bancii Centrale Europene (BCE).
"Dar acest lucru tinde sa devina extrem de complicat, pentru ca va fi dificil ca Germania sa accepte, iar
pentru BCE sa intervina in asa fel incat sa nu afecteze Tratatul de la Lisabona", spune Alan Brown, chief
investment officer, in cadrul Investment Management Schroders.
Tratatul de la Lisabona, ratificat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene presupune ultima
etapa a procesului de relansare instituŃionala a Uniunii si de recredibilizare a proiectului european.
Destramarea zonei euro, o chestiune de timp
Se pune intrebarea daca tarile subdezvoltate, din Europa de Est trebuie fortate sa se comporte, cel putin
din punct de vedere financiar, precum economiile puternic industrializate, ca Germania?
"In caz contrar, tarile din centrul zonei euro vor spune ca aceasta a fost cea mai buna sansa pe care au
avut-o, dar ca nu isi vor schimba politica monetara si nici nu isi vor modifica strategiile economice, daca
acesti oameni (statele subdezvoltate) nu fac ceea ce ar trebui", atrage atenia Martin Wolf.
In plus, analistul Financial Times avertizeaza ca guvernele tarilor puternic industrializate se vor opune
oricaror planuri de salvare si vor respinge propunerile potrivit carora bancile locale ar trebui sa se implice

52. mai mult pe pietele afectate, ale statelor greu incercate.
Cu alte cuvinte, intr-un fel sau altul, zona euro ar trebui sa se destrame, concluzioneaza Martin Wolf.
In plus, chiar daca membrii zonei euro "ar restrange si mai mult randurile", statele incluse in Uniunea
Europeana, precum Marea Britanie, Polonia, Ungaria si Suedia, care si-au pastrat propriile monede
nationale, vor aduce o presiune suplimentara pe cursul valutar.
Euro s-ar putea sa supravietuiasca, dar Uniunea Europeana, nu, puncteaza analiza efectuata de
publicatia amintita.
FINANTE-BANCI
Ai credite in euro? Vezi ce se poate
intampla daca dispare moneda unica
08 decembrie 2011, ora 20:51, autor(i): Madalina Pana | 3.840 afisari | 7 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS Newsletter Trimite prin: Twitter Facebook LinkedIn Email

53. Destramarea zonei euro este o ipoteza din ce in ce mai plauzibila, luata in calcul de tot mai
multi oficiali din mediile de business si din guvernele europene. Ce se va intampla insa cu
creditele in euro daca ar disparea moneda unica?
"Euro nu va disparea, nu e probabil. Dar daca va disparea, orice credit trebuie rambursat", a spus
pentru DailyBusiness.ro Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei
(BNR).
Acesta contureaza, in cazul destramarii zonei euro si disparitiei monedei europene, un scenariu
apocaliptic. Intrebat ce se va intampla in acest caz cu creditele in euro, Lucian Croitoru a spus ca"va
fi o catastrofa, se vor replia foarte multi, unii vor 'muri', vor falimenta, iar unele credite nu vor mai fi
platite deloc".
El considera insa ca disparitia euro inseamna ceva foarte complicat. "Va ramane un grup de state
care vor avea in continuare euro. Nimeni nu va dori sa iasa. Iesirea din zona euro ar insemna
probleme insurmontabile, costuri foarte mari", a spus Croitoru.
Pe de alta parte, Radu Ghetea, presedintele CEC Bank, apreciaza ca imprumuturile se vor converti
in moneda care va fi folosita in tara respectiva (marca germana, franc francez).
"In Romania, va continua sa se utilizeze leul. Dar eu nu cred ca va disparea euro", a continuat
Ghetea.
In ceea ce priveste impactul asupra celor cu credite in euro, Ghetea anticipeaza ca nu se va
intampla nimic. "Nu cred ca asupra clientelei va fi un impact care sa ii faca pe unii mai bogati sau
mai saraci. Nu va fi nici mai rau nici mai bine", a spus presedintele CEC.
El apreciaza ca problema destramarii zonei euro este teoretica, deocamdata. "Toata lumea face tot
felul de supozitii. Sa ne intoarcem la drahma, sa folosim cocosei", a spus ironic Ghetea.
Si analistul economic Matei Paun apreciaza ca scenariul disparitiei monedei unice este unul

54. absurd. "E ca si cum ne-am intreba ce se intampla daca vin martienii", a spus Paun.
In ceea ce priveste ipoteza ca unele credite sa nu mai fie platite deloc, Paun a spus ca aceasta
varianta este una imposibil de concretizat in realitate. "Creditele, chiar daca o banca intra in faliment,
sunt preluate de un administrator", a mentionat analistul.
Si specialistul in domeniul financiar Florin Citu apreciaza ca scenariul disparitiei monedei unice este
putin probabil, cel putin momentan.
Si chiar daca va disparea euro, Citu anticipeaza ca nu va fi sfarsit de lume. "Nu e prima data cand s-
ar destrama o uniune monetara. Doar schimbi o hartie, de alta culoare. Asa cum s-a trecut de la
euro la drahma, asa se va trece si invers", a spus acesta.
In ceea ce priveste posibilitatea ca unele credite sa nu mai fie platite deloc in cazul falimentarii unor
banci, Citu a spus ca falimentul nu inseamna ca o banca dispare. Potrivit acestuia, creditele vor fi
in continuare platite, intrucat activele bancii falimentare vor fi preluate de alta entitate.
Intrebat ce se intampla daca aceste active nu vor fi preluate de nimeni, Citu a spus ca este putin
probabil sa apara aceasta problema, pentru ca in general, bancile din sistem au active viabile. "Daca
dai faliment, inseamna ca ai si datorii de luat. Unele active sunt foarte bune: depozite de la clienti,
credite de incasat", a afirmat specialistul.
El considera ca oficialii care prezinta scenarii apocaliptice fac asta pentru ca populatia sa accepte
taxe mai mari.
Unele banci centrale din Europa au inceput sa analizeze planuri de urgenta pentru o eventuala iesire
din uniunea monetara a unor tari si chiar reintroducerea propriilor monede in cazul destramarii
uniunii monetare, au declarat surse apropiate situatiei pentru Wall Street Journal (WSJ).
Si in viziunea analistilor PricewaterhouseCoopers, Grecia ar putea iesi din zona euro sau s-ar putea
crea un nou bloc monetar mai puternic in jurul Frantei si Germaniei.
La randul sau, directorul Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a declarat recent
ca zona euro risca "sa aiba un deceniu pierdut" daca nu actioneaza rapid pentru a combate criza
datoriilor.
Totusi, comisarul UE pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, a dat asigurari, la sfarsitul lunii trecute,
cazona euro nu se va destrama. Tot el declarase insa, cu numai cateva zile in urma, ca "zona euro
fie se va dezintegra, fie va iesi intarita din criza".

55. @Marius, ca sa-ti raspund totusi la titlul articolului. Aceste credite se vor transforma in moneda tarii respective, adica
in lei, sau daca este mai bine pentru banci intr-o moneda internationala adica dolar sau franc.
Cat despre dispartitia monedei Euro, nu se va inampla daca domana Merkel si Sarkozy vor sa mai traiasca dupa
aceea. Dati-mi voie sa ma explic:
Marile concerne, care i-au sustinut pe cei doi, si intreaga clasa politica au foarte mult de pe urma dispartitie euro, prin
faptul ca o sa piarda foarte mult la conversia intre monede, probabil bancile ar avea de casigat din comisioane, dar
per total companii cum sunt Mercedes, BMW, etc vor pierde, deoarece au externalizat mult din productie prin europa
iar conversia intre monede le va micsora veniturile.
Euro va disparea numai dupa ce vor incepe aceste companii mari sa-si raporteze veniturile si cheltuielile la o alta
moneda internationala, ex dolarul (desi nici el nu sta foarte bine).
In momentul cand companiile vor incepe sa-si calculeze veniturile si cheltuielile pe baza unei alte monede, atunci
trebuie sa ne speriem ca pica euro. In rest tot ce se inampla este ca si chestia aia cu dezastrul 2K. Dar din punct de
vedere al reclamei sunt multe institutii financiare care au interese sa scada puterea euro ca sa castige bani pe seama
cursurilor. Chestia care ne-a lovit de la inceput.
Cel mai mare risc al crizei datoriilor europene este "balcanizarea", adica fragmentarea intereselor
economice in functie de criterii superficiale, in principal nationale, dupa cum a declarat, vineri, cancelarul
britanic George Osborne.
Numaratoarea inversa pentru euro. Va fi salvata moneda unica
europeana?
Soarta euro se discuta la Formul de la Davos. In timp ce unii analisti spun ca euro ar putea fi inlocuit cu o
alta moneda unica, exista si specialisti care atrag atentia ca procesul de conversie este prea costisitor.
Romania vrea sa salveze euro, dar este inteleapta?
Analistii financiari consultati de Business 24 sustin ca euro va supravietui testului crizei, pentru ca este
putin probabil ca liderii europeni sa aprobe destramarea zonei euro.
"Sansele (ca euro sa dispara n.red ) s-au diminuat, fata de anul trecut, datorita interventiei BCE care a
usurat foarte mult situatia de pe pietele financiare si a imbunatatit perspectivele bancilor din Europa.
Masurile luate de BCE au avut efect imediat in piata, au scazut si ratele cu care se imprumuta statele
suverane; chiar si Italia a avut niste rate de imprumut imbunatatite, la ultimele licitatii organizate.
Situatia s-a imbunatatit destul de mult si probabil ca BCE va continua politica de acest fel, dar va trebui si
ca alte masuri sa fie luate. Liderii europeni, ca intotdeauna in domeniul politic, tergiverseaza, pentru ca
exista interese diferite. Este putin probabil, in momentul acesta, sa se discute despre disparitia zonei
euro", spune analistul financiar Aurelian Dochia, pentru Business 24.
Ionel Blanculescu, fost ministru in guvernul Nastse si consultant financiar, apreciaza ca euro va
supravietui, dar mentioneaza ca peste 20 de ani vom vorbi despre o alta moneda unica europeana.

56. Colapsul zonei euro, doar o
problema de timp
Autor: Alexandra Grigore
Sambata, 10 Decembrie 2011, ora 12:361
Colapsul zonei euro, o problema de timp / sursa foto: Reuters
Pe aceeasi tema
Destramarea UE, conditia salvarii zonei euro
Companiile europene se pregatesc de moartea euro
Bancile europene au nevoie de 154 miliarde de dolari
HDD 250GB Antivirus Free
Elegant Imbracat In Piele200
RON

57. In ciuda masurilor luate de liderii europeni la summitul care s-a incheiat vineri, prabusirea zonei
euro si disparitia euro devin iminente si nu se mai pune problema daca aceste doua lucruri se vor
intampla, ci cand va avea loc colapsul.
Destramarea zonei euro pare iminenta, se arata intr-o analiza Reuters, care subliniaza ca rupture a fost
deja facuta, in momentul in care Marea Britanie s-a retras din acordul interguvernamental destinat salvarii
zonei.
Nemultumirea Marii Britanii nu este decat inceputul esecurilor liderilor europeni, aminteste publicatia
amintita. Desi cancelarul german insista pe o schimbare a tratatului, un aspect care nu poate fi oricum
infaptuit, electoratele din Europa s-ar impotrivi cu siguranta.
Pana la urma, continentul european ramane o democratie si orice decizii ar impune cu forta liderii politici,
popoarele sunt indreptatite sa se revolte.
Problema fundamentala pe care Europa o are in acest moment consta in lipsa banilor. Pur si simplu, nu
exista suficienti bani care sa poata face fata la cererea de lichiditate. Fondul de salvare actual, respectiv
cel de Stabilitate Financiara de-abia poate acoperi datoriile Greciei si nu are nicio sansa sa furnizeze
sumele necesare salvarii Italiei sau Spaniei.
Cu alte cuvinte, singura solutie ar fi tiparirea de bani de catre Banca Centrala Europeana.
Presedintele institutiei, Mario Draghi, a spus foarte clar ca acest lucru nu se va intampla. Desi italian,
Draghi este unul dintre tehnocrati si nu are nicio problema in a replica raspicat statului natal ca nu ii poate
furniza banii de care are nevoie pentru a depasi criza.
De asemenea, Draghi a refuzat sa imprumute Fondul European de Stabilitate Financiara sau Fondul
Monetar International.
"Succesorul" Fondului European de Stabilitate Financiara este Mecanismul European de Stabilitate, a
carui existenta este permanenta si care are un unic scop: imprumutarea tarilor aflate in dificultate cu
sume enorme de bani.
Dar acest lucru este tipic pentru o banca. Liderii europeni nu par deranjati de acest aspect si se vor
asigura ca Mecanismul isi indeplineste datoriile. Mai mult decat atat, i-au oferit un plafon de 500 miliarde
de euro, o suma uriasa, dar comparata cu datoriile de 2 trilioane de dolari ale Italiei, o nimica toata.
Nici bancile din Europa nu vor putea intervene, pentru ca Autoritatea bancara europeana a anuntat ca
bancile au nevoie de un capital suplimentar de 115 miliarde de euro.
Greu de spus de unde vor putea face rost bancile de bani, avand in vedere ca guvernele deja indatorate
nu le vor putea oferi sumele necesare, iar investitorii private sunt extrem de reticenti si nu mai vor sa se
implice.
Trecerea la monedele nationale
costa mai mult decat salvarea
euro

58. Vineri, 09 Decembrie 2011, ora 20:00
Pe aceeasi tema
Liderii europeni au ajuns la un acord. Vezi ce contine pactul fiscal
Pachet 10 Filme Foto Color
Agfa Vista Plus ISO 10099 RON
Uniunea Europeana nu va renunta la moneda euro, pentru ca trecerea la monedele national este
mult mai costisitoare decat salvarea monedei unice, a declarat vineri presedintele Asociatiei
Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea.
"Eu nu cred ca este o solutie (disparitia euro, n.r) pentru ca am convingerea ca trecerea la monede
nationale este mult mai costisitoare decat salvarea euro, care totusi este in functiune, care are o zona de
acoperire destul de mare. Se fac cateva propuneri, eu vreau sa spun un punct de vedere personal, cred
ca important va fi daca se va lua o masura cu privire la uniformizarea sau aducerea la paliere apropiate a
fiscalitatii in toate tarile europene, atunci probabil ca lucrurile se vor simplifica, pentru ca presiunea
asupra euro va scadea", a spus Radu Ghetea, in cadrul semninarului EU-COFILE organizat la Sinaia
de BNR siAlpha Bank.
El a declarat ca in cazul in care totusi s-ar decide renuntarea la euro, atunci la trecerea la monedele
nationale s-ar intampla aceleasi lucruri ca la trecerea la euro.
"Eu nu cred ca va disparea euro, dar daca ma intrebati din punct de vedere teoretic ce s-ar putea
intampla, am auzit cu totii ca se fac, mai in gluma, mai in serios, referiri la faptul ca Grecia si Irlanda au

59. inceput sa vada daca masinile de imprimat vechile lor bancnote si monede mai functioneaza. Sa
presupunem ca functioneaza acele masinarii sau ca se vor inventa altele noi, la un moment dat se va
face o conversie, se va stabili un curs de schimb intre monedele vechi si monedele noi. Atunci cand s-a
trecut la euro, timp de doi ani te puteai duce la banca centrala a Frantei sau a Germaniei si cu bancnote
si monede de gen lire italiene, franci francezi sau marci germane obtineai euro. Asa se va intampla si
acum daca va fi asa ceva", a precizat Ghetea.
Companiile de insulina se
pregatesc de moartea euro
Autor: Alexandra Grigore
Miercuri, 30 Noiembrie 2011, ora 10:13
Sursa foto: Reuters
Pe aceeasi tema
Banca Centrala Europeana, colacul de salvare al euro?

60. Nokia 8800 Carbon Arte Nou
Nout 0km, Garantie 24luni,
Functional Orice
Retea!PRET:650euro650 EUR
In conditiile in care moartea euro pare doar o chestiune de timp, companiile se pregatesc pentru
momentul fatal si se gandesc la diferite strategii pentru schimbarea preturilor, care acum sunt
afisate in moneda unica europeana.
Novo Nordisk,cea mai mare producatoare de insulina de pe plan mondial, se afla in afara zonei euro, dar
isi vinde produsele farmaceutice in interiorul acesteia. Prin urmare, nu era decat o problema de timp pana
cand intrebarea critica urma sa fie pusa in salile de consiliul: Ce facem cu preturile, daca dispare euro?
noteazaReuters.
"Devine foarte dificil sa faci planuri detaliate, dar trebuie sa ne gandim in ce fel strategia noastra de
tarifare ar avea de suferit, daca zona euro s-ar destrama", a declarat Jesper Brandgaard, pentru
publicatia citata.
Degludec si DegludecPlus sunt doua produse cheie ale companiei, cu vanzari mari si foarte apreciate,
atat in randul cadrelor medicale, cat si in randul pacientilor. Compania daneza are mai multe
medicamente in lucru si asteapta aprobarea din partea institutiilor de reglementare pentru o serie de alte
produse.
La fel ca multe alte firme si Novo Nordisk isi pune problema disparitiei euro.
In cadrul unui sondaj efectuat de Reuters, pe 23 noiembrie, 14 din 20 de economisti au precizat ca
moneda unica europeana nu ar putea supravietui, in forma sa actuala. Din aceasta cauza, companiile au
inceput sa se pregatesca pentru cele mai negre scenarii.
Printre masurile luate in calcul de consiliile de conducere ale multor firme se numara mutarea afacerilor
din zona euro.
Multe companii s-au saturat sa astepte ajutorul "providential al politicienilor'' si isi pregatesc propriile
strategii, dar au fost reticente in a da mai multe detalii.
Economist chinez: nimeni nu
doreste disparitia euro
Miercuri, 12 Ianuarie 2011, ora 10:46

61. Pe aceeasi tema
Productiile de la Hollywood se muta in Franta, atrase de creditul fiscal de 20%
WiMAX intra in Romania din aprilie
Google, Microsoft si Cisco Systems isi apara dreptul de a conduce afaceri cu China
50 de hectare sunt necesare pentru a supravietui in UE
VAND TRANSPORT PAVELE
NISIP DESEURI
CONSTRUCTII38 RON
Criza datoriilor de stat din Europa nu afecteaza pozitia strategica pe termen lung a monedei euro in
sistemul monetar global si "nimeni nu doreste ca euro sa dispara", a declarat miercuri pentru
Reuters un consilier al bancii centrale din China, anunta Mediafax.
El a adaugat ca un echilibru intre dolar si euro este mai benefic pentru pietele financiare globale
decat o situatie in care moneda americana ar avea pozitia dominanta.
China a investit in euro circa 25% din rezervele valutare de 2.850 miliarde de dolari, cele mai mari din
lume.
Euro ar putea disparea in 5 ani
Luni, 07 Iunie 2010, ora 00:511

62. Pe aceeasi tema
LukOil Romania a scumpit benzina cu 4 bani/litru
Pretul gazelor naturale rusesti pentru Europa ar putea atinge 400 dolari mia de metri cubi in 2008
Rolls Royce Phantom s-a lansat in Romania
Italia a ratificat Tratatul de Aderare al Romaniei si Bulgariei la UE
Camera Video Panasonic NV-
M3500900 RON
Moneda unica europeana este in pericol de disparitie in urmatorii cinci ani, daca actuala
componenta a zonei euro se va pastra, potrivit unui sondaj in randul analistilor britanici realizat de
publicatia the Sunday Telegraph, citat de Mediafax.
Din cei 25 de analisti participanti la cercetare, 12 au anticipat ca zona euro nu va supravietui in
actuala forma, in timp ce opt considera contrariul, iar cinci sunt indecisi.
In urma cu mai putin de un an, putini analisti din City of London (centrul financiar londonez) se asteptau la
disparitia monedei unice, dar problemele financiare ale Greciei, Spaniei si Portugaliei si recunoasterea de
catre cancelarul german, Angela Merkel, a faptului ca euro trece printr-o "criza existentiala" au modificat
radical perceptia.
Doi dintre cei opt analisti care se asteapta ca moneda unica sa reziste au afirmat ca predictia se va
indeplini numai daca cel putin un membru al zonei euro va intra in incapacitate de plata a datoriilor.
Andrew Lilico, economist sef la institutul de cercetari Policy Exchange, a declarat ca exista "sanse zero"
ca zona euro sa supravietuiasca in actuala componenta. "Grecia va intra in mod sigur in incapacitate
de plata a datoriilor si exista intrebarea daca va trece printr-un fel de revolutie sau lovitura de stat.
Apreciez ca exista o probabilitate de unu la patru ca un astfel de fapt sa se produca in urmatorii cinci ani",
a adaugat Lilico.
Douglas McWilliams, analist la Centre for Economics and Business Research crede ca moneda
europeana "ar putea sa nu mai supravietuiasca o saptamana", iar David Blanchflower, profesor la

63. Dartmouth College si fost membru al Bank of England, a aratat ca "implicatiile politice ale dezintegrarii
euro sunt greu de anticipat-germanii se opun sa plateasca datoriile altora si ar putea chiar sa se retraga".
Patru dintre analistii intervievati au declarat ca, in pofida asteptarilor ca Grecia sau alte economii cu
probleme sa fie nevoite sa renunte la euro, cel mai probabil este ca Germania sa faca acest lucru. "Este
posibil ca Germania sa plece.
Este posibil ca alte tari din Europa Centrala si de Est si Danemarca sa intre (in zona euro). Este
posibil sa existe mai multe categorii de state membre ale UE si un mecanism de intrare si iesire din zona
euro. Cred ca proiectul va rezista, dar nu in forma actuala", a aratat Peter Warburton, analist la firma de
consultanta Economic Perspectives.
Tim Congdon, analist la International Monetary Research crede ca zona euro va pierde trei dintre
membrii sai, respectiv Grecia, Portugalia si posibil Irlanda, iar uniunea monetara s-ar putea chiar
dezintegra din cauza frictiunilor dintre Franta si Germania.
Temerile legate de viitorul euro au dus la crearea unui fond de 750 de miliarde de euro pentru prevenirea
crizelor financiare in regiune. Infiintarea acestui fond a sporit initial increderea pe piete, dar euro a revenit
pe scadere dupa ce politicienii nu au sustinut cu fermitate moneda.
„Planul B“ pentru dispariţia euro:
de la război civil la criză mondială
4 decembrie 2011, 13:37 | Autor: Elena Dumitru |
Cuvinte cheie: criza economica, euro, destrmare, colaps, banci, pregatiri, faliment, disparitie,
Comentează0
text
Tipareste

64. Analiştii UBS spun că destrămarea euro ar putea duce la izbunirea de războaie civile
Marile grupuri bancare analizează deja toate scenariile posibile în cazul în care zona
euro se va destrăma, iar moneda unică va dispărea. Ipotezele acestora variază de la
izbucnirea de războaie civile până la reintrarea economiei mondiale în recesiune.
Chiar dacă şase dintre cele mai mari bănci centrale din lume au anunţat miercuri măsuri
extraordinare pentru sprijinirea sistemului bancar european, viitorul euro rămâne sub
semnul întrebării, transmit jurnaliştii "The Wall Street Journal".
Costurile de împrumut ale ţărilor supraîndatorate din zona euro, precum Italia, rămân la
cote-record, considerate nesustenabile de economişti.
Câţiva dintre cei mai mari jucători de pe pieţele valutare discută deschis despre ceea ce s-
ar întâmpla dacă una sau mai multe ţări ar fi forţate să iasă din zona euro.
Cursul de schimb al monedei unice va cădea la paritate cu dolarul american (de la
1,34 dolari/euro), dacă Grecia ar ieşi din uniunea monetară, au anunţat economiştii ING
vineri.
Dacă ar avea loc o adevărată destrămare a zonei euro, iar membrii acesteia ar reveni la
monedele naţionale, euro s-ar deprecia la echivalentul a 85 de cenţi americani – sub
nivelul minim istoric al cursului, atins în 2001 – a declarat Mark Cliffe, director al diviziei de
cercetări pentru pieţe globale.

65. Lira irlandeză şi cea italiană s-ar deprecia cu 25% în raport cu noua marcă germană,
în timp ce peseta spaniolă s-ar deprecia cu 50%. Cea mai lovită ar fi,
bineînţeles, drahma grecească, al cărei curs ar pierde 80% în raport cu marca.
Impactul destrămării asupra economiei zonei euro va fi mai puternic decât cel al
colapsului Lehman Brothers asupra economiei americane, spune economiştii ING.
Aceştia au adăugat că SUA vor intra probabil într-o uşoară recesiune ca urmare a
colapsului euro, care ar afecta economia mondială şi ar întări dolarul, ceea ce ar lovi
exporturile americanilor.
Prognoza sumbă dată de cei de la ING este doar cea mai recentă dintr-un şir de scenarii de
coşmar înaintate de bănci în ultimele luni.
Luna trecută, analiştii Bank of America Merril Lynch au arătat că monedele Spaniei,
Italiei, Portugaliei şi Franţei s-ar deprecia în raport cu dolarul american în cazul
destrămării zonei euro, în timpce cele ale Germaniei, Olandei şi Irlandei s-ar putea
întări.
Dacă doar Germania ar părăsi euro, cursul de schimb euro/dolar ar putea cădea cu 2%,
după un şoc iniţial cu o depreciere mai puternică. Dacă Italia, Spania sau Franţa ar părăsi
zona euro, atunci moneda s-ar aprecia cu 2-3%, au spus aceştia.
Credit Suisse AG şi-a anunţat luna trecută clienţii că „pieţele s-ar putea să fii intrat deja în
ultimele zile ale euro aşa cum o ştim noi“, în timp ce analiştii de la Nomura Securities,
cel mai mare grup financiar din Japonia, au emis rapoarte în care analizează consecinţele
legale ale destrămării euro asupra deţinătorilor de obligaţiuni guvernamentale denominate
în euro.
Dacă Grecia sau Italia revin la monedele naţionale, jurisdicţia legală a acestor obligaţiuni –
străine sau autohtone – ar putea determina dacă acestea rămân denominate în euro sau, în
schimb, vor fi convertite în drahme sau lire – monede care ar putea suferi deprecieri masive
(prin urmare, valoarea obligaţiunilor ar scădea dramatic).
Nici agenţiile de evaluare financiară nu vor să rămână fără planuri de urgenţă.
Moody's Investors Service a averitzat recent că şi-ar putea revizui toate ratingurile acordate

66. statelor din zona euro în cazul în care liderii UE nu iau măsuri ferme pentru combaterea
crizei datoriilor de stat.
Mulţi analişti resping încă ideea unei destrămări complete a zonei euro, însă cu toţii sunt de
acord că riscurile cresc. În plus, majoritatea acestora consideră că există probabilitărţi
ridicate ca structura zonei euro să se modifice dramatic în următorii ani.
Este greu însă de estimat nivelul la care se vor tranzacţiona noile monede naţionale
europne, având în vedere că încă nu este clar cum poate un stat să părăsească zona euro.
Tratatele europene n-au prevăzut o astfel de situaţie aşa că, deocamdată, un stat trebuie să
părăsească şi UE atunci când iese din uniunea monetară.
În pieţe există deja un setiment de deznădejde: indiferent cât s-ar pregăti, companiile şi
fondurile de investiţii nu pot face mare lucru pentru a se proteja.
„Este ca şi cum ai încerca să transformi omleta în ouă ochi“, explică Phillip Vasan,
directorul diviziei de prim-brokeraj a Credit Suisse. „Sunt atâţia de «dacă» în aceste
analize şi nu există niciun mecanism clar care să ne ducă la un rezultat clar. Este mai
multă analiză decât acţiune“, explică acesta pentru „The Wall Street Journal“.
Însă analiştii consideră că aceste întreceri în scenarii sunt necesare, având în vedere cât de
ridicate sunt riscurile. Mulţi observatori se tem de o destrămare dezorganizată a zonei euro,
ceea ce ar putea duce la un crah mondial.
În septembrie, analiştii UBS au mers un pas mai departe, arătând într-un raport de 21 de
pagini că fragmentarea uniunii monetare europene ar putea duce chiar la declanşarea de
războaie civile în statele europene.
„Nicio uniune monetară nu s-a destrămat fără vreun fel de guvernanţă militară sau
autoritaristă sau război civil“, transmite documentul.
Cine se mai pregăteşte de dispariţia euro:
Gigantul Adidas spune că este gata să
factureze în monede locale
28 dec 2011Autor: Iulian Anghel

67. Patronul unei multinaţionale germane a anunţat că întreprinderea sa este pregătită să revină la monedele
locale, în caz de urgenţă. Un astfel de lucru era aşteptat din partea unei bănci, a unei instituţii financiare,
dar nu. Producătorul de echipament sportiv german, Adidas "va fi pregătit să revină la monedele locale,
în caz de urgenţă", a anunţat patronul Herbert Hainer într-un interviu, adâugând însă că el este sigur că
euro va supravieţui.
"Sunt sigură că euro va supravieţui", a spus acesta pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung.
"Dar bineînţeles vom fi pregătiţi să facturăm în monede locale în caz de urgenţă."
Problemele din zona euro nu au lovit prea mult grupul Adidas, spune patronul său, dar: "Oamenii
cumpără, dar va veni un moment în care incertitudinea îi va lovi. Îndustria noastră este mai rezistentă la
criză, articolele de sport nu sunt scumpe, oameniii vor să trăiască sănătos."
Adidas, numărul 1 mondial în echipament pentru fotbal vrea să realizeze anul viitor vânzări de 1,5 mld.
euro pe acest segment, a anunţat patrolul său.
Coface: riscul zonei euro este in crestere. Perspective
economice favorabile pentru companiile americane si
japoneze
25 Aprilie 2012 12:58 Mircea Doaga

68. Coface: riscul zonei euro este in crestere.
Perspective economice favorabile pentru companiile americane si japoneze
Compania de consultanta financiara Coface a urcat indicii de evaluare a riscului pentru sapte
state - incluzand SUA si Japonia - si le-a retrogradat pe cele apartinand altor noua tari, printre care
Portugalia, Slovenia si Argentina.
Coface si-a revizuit negativ prognoza in privinta zonei euro, de la o contractie economica de 0,1% in
2012, anticipata in ianuarie, la o scadere de 0,3% in aprilie. „Economia mondiala este marcata, in
prezent, de divergenta dintre trei zone semnificative avansate: contractia economica din zona
euro se inrautateste, in timp ce cresterea nord-americana se stabilizeaza la 2%, iar activitatea isi
revine in Japonia, cu o crestere de 1,8%, dupa ce in 2011 a inregistrat o scadere de -0,9%”, noteaza
compania.
Evaluarea riscului de tara realizata de catre Coface masoara nivelul mediu al incidentelor de plata
cauzate de companiile dintr-o anumita tara in cadrul tranzactiilor comerciale ale acestora si nu se refera
la datoria suverana. Pentru a determina riscul de tara, Coface combina perspectivele economice,
financiare si politice ale tarii respective, experienta Coface privind platile si evaluarea climatului
de afaceri.Evaluarile au o scara cu sapte niveluri: A1, A2, A3, A4, B, C si D.
Semnele revigorarii economice au determinat Coface sa plaseze evaluarea de nivelul A2 a Statelor Unite
sub o perspectiva pozitiva si sa elimine perspectiva negativa a evaluarii de nivelul A1 a Japoniei.
Increderea si consumul populaiei americane se restabilesc in ciuda cresterii pretului petrolului si
a stagnarii venitului disponibil. Imbunatatirea pietei fortei de munca se observa acum intr-un numar
semnificativ de state, insa ritmul ramane la un nivel insuficient pentru a determina o reducere rapida a
somajului. In general, nivelurile datoriilor corporaiilor sunt foarte mici, iar companiile sunt foarte profitabile.
In 2011, au crescut investitiile corporailor. Totusi, IMM-urile americane raman fragile din cauza
dificultatilor pe care le intampina in obtinerea creditelor, se arata in analiza Coface.
In privinta economiei japoneze, dupa scaderea abrupta a activitatii, ca urmare a evenimentelor
catastrofale din martie 2011, aceasta va avea un trend de crestere, stimulata de cererea interna si
exporturi mai puternice.Chiar si intr-un mediu de contractie economica, comportamentul de plata al
companiilor japoneze a ramas pozitiv, precizeaza sursa citata.

69. Pe de alta parte, Coface constata ca, in zona euro, contractia economica se inrautateste, in special
in Italia, Spania si Portugalia.
Prognozele de crestere pentru Italia si Spania in anul 2012 au fost revizuite la -1,5%, respectiv -1,2%. In
ianuarie 2012, Coface a retrogradat aceste doua economii majore din zona euro la nivelul A4, iar
experiena sa privind platile cu aceste tari continua sa se deterioreze la inceputul lui 2012.
In acelasi timp, Coface observa o deteriorare pronuntata a situatiei financiare a companiilor
portugheze, recesiunea din aceasta tara urmand sa se accentueze in acest an pana la -4%, astfel
ca Portugalia a fost retrogradata cu inca o treapta, pana la nivelul B.
Situatia companiilor portugheze, la fel ca cele spaniole, este caracterizata de o explozie a datoriei
externe, care in prezent depaseste 180% din PIB, ceea ce explica vulnerabilitatea lor extrema la evolutiile
economice negative, arata compania de consultanta. Din 2011, Coface a inregistrat o crestere a
incidentelor de plata, in special in sectoarele constructiilor, distributiei si textilelor.
In privinta Australiei si Noii Zeelande, in ciuda cresterii puternice, sectoarele de productie se afla intr-o
situatie dificila. Cu exceptia sectorului minier, companiile intampina dificultati in obtinerea creditelor,
fapt ce determina perioade de plata mai mari. Peste jumatate dintre companiile australiene studiate au
indicat faptul ca perioadele de plata pe care le acorda clientilor lor s-au extins cu mai mult de 60 de
zile. In februarie 2012, falimentele companiilor au crescut cu 17% in Australia si cu 109% in Noua
Zeelanda.

70. SCHIMBARI IN EVALUARILE RISCULUI DE TARA, POTRIVIT COFACE
Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a avertizat, intr-un interviu pentru Financial
Times (FT), asupra costurilor ridicate ale destramarii uniunii monetare europene si a incercat sa tempereze
asteptarile investitorilor privind rolul BCE in combaterea crizei. Draghi a incalcat, in interviul pentru FT, primul de la
instalarea in functie in noiembrie, unul dintre tabuurile sefilor BCE, de a nu lua in calcul o destramare a zonei euro.
Disponibilitatea lui Draghi de a discuta pentru zona euro un scenariu pe care predecesorul sau, Jean-Claude
Trichet, l-a descris pur si simplu ca "absurd", scoate in evidenta mizele ridicate ale crizei. Tarile care ar parasi
uniunea monetara ar avea de infruntat dificultati economice si mai mari, a spus Draghi. Pentru membrii ramasi in
zona euro, legislatia UE ar fi incalcata, iar despre astfel de situatii "nu poti sa stii unde conduc", a adaugat el.
Statele care ar abandona euro si si-ar deprecia propria moneda ar crea o inflatie "accelerata" si nu ar scapa de
nevoia de a face reforme structurale, insa dintr-o pozitie economica mult mai slaba, a declarat seful BCE pentru FT.
Pentru a lupta impotriva crizei, Draghi a subliniat importanta masurilor fara precedent luate de BCEpentru
consolidarea bancilor europene, intre care si prima oferta nelimitata de imprumuturi pe trei ani, programata

71. saptamâna aceasta. Bancherul a subliniat, insa, ca politicienii trebuie sa conduca initiativa de a restabili increderea
investitorilor in finantele zonei euro, asigurând diciplina fiscala si activarea tuturor atributiilor Facilitatii Europene de
Stabilitate Financiara.
BCE va putea actiona ca agent al fondului european in operatiunile de pe pietele financiare din ianuarie, accelerând
implementarea acestuia, a spus Draghi. Presedintele BCE si-a exprimat speranta ca resursele fondului sa fie
suplimentate dupa o revizuire in martie. "Cred ca, daca poate dovedi ca este util in actuala forma, acordul pentru
cresterea capacitatii va fi mai puternic", a spus el.
Draghi a fost, insa, precaut in a comenta in detaliu despre programul BCE de achizitie de obligatiuni, prin care
institutia a cumparat titluri, in principal ale statelor din sudul Europei, in valoare de aproximativ 200 de miliarde de
euro incepând din mai anul trecut.
Multi politicieni si economisti europeni sustin ca singura solutie la criza este o crestere puternica a programului, dar
controversele declansate de aceasta posibilitate in interiorul BCE au fost evidentiate de Jurgen Stark, reprezentant
al Germaniei la BCE, care a afirmat ca a demisionat pentru ca se opune achizitiei de obligatiuni. Stark, care pleaca
de la BCE la sfârsitul anului, a anuntat in septembrie ca demisioneaza din "motive personale". Germanul a declarat,
la finele saptamânii trecute, pentru o revista germana: "Exista o problema majora care explica demisia mea: nu sunt
multumit de modul cum a evoluat aceasta uniune monetara". Oficialul a facut aluzie si la programul de achizitii de
obligatiuni. Acesta e justificat atâta timp cât canalele de transmitere pe piata a deciziilor de politica monetara nu
functioneaza corespunzator, a spus Draghi. Oficialul a subliniat, insa, interdictia UE pentru BCE de a finanta
guvernele. Intrebat daca aceasta interdictie limiteaza achizitiile de obligatiuni de catre BCE, Draghi a preferat sa
sublinieze necesitatea ca guvernele sa aiba increderea investitorilor in privinta disciplinei fiscale si reformelor
structurale.
Marea Britanie se pregateste pentru eventualitatea disparitiei euro - George
Osborne, ministrul Finantelor
de R.M. HotNews.ro
Vineri, 4 noiembrie 2011, 13:55 Economie | Finanţe & Bănci
Marea Britanie "pregateste planuri" in ipoteza in care criza datoriilor din Europa va
duce la disparitia monedei euro, a afirmat vineri ministrul britanic al Finantelor, George
Osborne, citat de AFP.
Intrebat, la Cannes, in Franta, unde are loc Summitul G20, daca Londra are un plan in aceasta
eventualitate, George Osborne a raspuns: "Marea Britanie si guvernul britanic se pregatesc pentru
toate situatiile".
"Este ceea ce se asteapta de la noi si este responsabilitatea noastra fata de poporul britanic. Pregatim
planuri", a precizat el. "Ne gestionam datoriile, gestionam situatia noastra, dar ne pregatim si pentru
ceea ce lumea si Zona Euro ar putea sa ne impuna", a adaugat acesta.
"Zoan Euro trebuie sa faca fata la responsabilitatile sale si sa-si sustina moneda. Nimeni nu o poate
face in locul lor, nici macar Marea Britanie", a continua George Osborne. "Totusi, restul lumii, care
include Marea Britanie si tari precum China si Japonia, trebuie sa se asigure ca sistemul economic
international ramane stabil si bine finantat", in special prin intermediul Fondului Monetar International,
a comentat oficialul britanic.

72. Bancherii exclud adoptarea unilaterala a euro de catre Romania
de Dragos Comache HotNews.ro
Joi, 30 aprilie 2009, 15:54 Economie | Finanţe & Bănci
Adoptarea unilaterala a euro de catre Romania este exclusa, avand in vedere ca tara noastra nu
indeplineste criteriile de convergenta reala si nominala, potrivit bancherilor prezenti la Colocviile de
politica monetara, organizate de BNR. Acestia sunt de parere ca solutia cea mai buna este mentinerea
calendarului de adoptare a monedei europene.
"Adoptarea unilaterala a euro este exclusa, deoarece nu avem consimtamantul UE si exista riscuri
foarte mari”, a declarat Laurian Lungu, director al Macroanalitica. Lungu a precizat ca Romania are
nevoie de timp pentru a-si ajusta dezechilibrele.
De aceeasi parere este si Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, care spune ca pentru a
putea adopta moneda europeana trebuie sa indeplinim o serie de criterii. Economistul a spus ca, in
prezent, Romania nu indeplineste decat criteriul legat de datoria publica, care este mic. Trebuie
ajustate insa deficitul bugetar, inflatia, rata dobanzii pe termen lung, cursul de schimb.
"Inflatia este un argument esential pentru care nu ar trebui sa ne grabim. In Romania nivelul
preturilor este mult sub preturile din zona euro. Abandonand politica monetara si intrand in zona euro
vom avea o inflatie ridicata pe care nu poti sa o combati decat cu politica fiscala, si asa impovarata", a
declarat Ionut Dumitru.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a spus ca "daca adoptam euro repede nu inseamna ca eliminam
procesul de convergenta. Adoptarea euro nu inseamna ca dezechilibrele macroeconomice dispar. Ele
trebuie sa fie in continuare ajustate".
Potrivit acestuia, printre dezavantajele adoptarii euro in termen scurt se numara pierderea autonomiei
monetare si a cursului de schimb, lipsa sincronizarii ciclurilor de afaceri din Romania si zona euro -
care ar spori riscul generarii de socuri asimetrice si limitarea perioadei in care poate fi desavarsita
eficacitatea tintirii inflatiei.
"Pentru Romania ramane valabil ceea ce ne-am fixat. Intrarea in mecanismul ratei de schimb (ERM 2)
in 2012, pentru ca in 2014 sa fie anul decizei de adoptare a euro. Daca acest calendar este fezabil
atunci va rezista unei perioade de criza, cum este acum", a spus Cristian Popa.
La randul sau, Ionut Dumitru a sustinut mentinerea actualului calendar. "Eu sunt pentru mentinerea
calendarului. Acest calendar ia in calcul toate avantajele si dezavantajele, si eu cred ca vom beneficia
de avantaje nete daca va fi respectat", a precizat acesta.
Adoptarea monedei unice
europene
Euro este moneda unică europeană adoptată până în prezent de 17 dintre cele 27 state membre ale Uniunii
Europene (UE), Estonia fiind statul care s-a alăturat cel mai recent zonei euro, la 1 ianuarie 2011.

73. Conform prevederilor Tratatului de la Maastricht, ţările care aderă la UE devin state membre cu derogare temporară
de la adoptarea euro până în momentul în care vor îndeplini angajamente legate de realizarea celei de a treia etape
a UEM. Excepţia de la această regulă o reprezintă Danemarca şi Regatul Unit, care au recurs la „clauza de
neparticipare” în ceea ce priveşte moneda unică, având totuşi dreptul de a-şi schimba oricând opţiunea.
Trecerea la moneda unică este condiţionată de îndeplinirea într-o manieră sustenabilă a criteriilor de convergenţă
nominală şi a celor de convergenţă juridică. Pentru examinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă
se iau în considerare o serie de indicatori economici care definesc aşa numita convergenţă reală, precum: nivelul PIB
pe cap de locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul
forţei de muncă, gradul de intermediere financiară etc.
Progresele înregistrate de statele membre în îndeplinirea obligaţiilor pentru aderarea la cea de-a treia etapă a UEM
sunt evaluate separat de către Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, în cadrul rapoartelor de
convergenţă, şi prezentate Consiliului Uniunii Europene, cel puţin o dată la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat
membru care face obiectul unei derogări, conform prevederilor articolului 140(1) din Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene.