1. 1. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTIISomajul este termenul folosit în cazul lipsei
ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentruforţele apte şi calificate corespunzător pentru
muncă. Acest fenomen este caracterizat prinfaptul că o parte din populaţie este în căutare
a unui loc de muncă. Când această situaţieia proporţii, apar probleme economice serioase
în cadrul regiunii sau statului respectiv,prin creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a
şomerilor. Somajul este locul deintalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei
globale de munca. Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul
sisubocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie nefolosite
saupartial folosite, intr-un contex de recesiune economica profunda, ceea ce face ca
venitulnational sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii. Trebuie sa avem
in vedere si efectul distructiv pe care dobanzile il pot avea asupraocuparii si a
investitiilor. Mentinerea unor rate ridicate ale dobanzilor, situate mult timppeste rata
inflatiei, secatuieste economia atat de posibilitatile viitoare de dezvoltare, cat side
posibilitatile de ocupare. Desigur, apare mult mai avantajos pentru un individ sa incaseze
cu regularitate odobanda ridicata, fara un efort deosebit, comparativ cu efectuarea unei
investitii pentrucare trebuie sa munceasca mult si sa-si asume un risc. In conditiile
actuale, ale unui ritmatent in domeniul innoirilor tehnice si tehnologice, mentinerea unor
rate inalte aledobanzilor echivaleaza practic cu compromiterea capitalui fizic existent prin
blocareaprocesului investitional, care accentueaza somajul. Un alt aspect ce se impune a
fi luat in calcul pentru intelegerea genezei simanifestarii somajului priveste problema
salariilor. Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte
semnificativeasupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul salarial
continua sa fieanalizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de reglare a
cresterii si ofertei demunca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se indeparteze de
evolutia salariilor. Salariile au urma sa scada foarte mult pentru a avea efect favorabil
asupraocuparii si diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se constata
casalariile nominale cresc impreuna cu somajul. Un alt aspect relevant pentru aprecierea
genezei si manifestarii somajului se referala faptul ca eliberarea fortei de munca din
motive de retehnologizare in diferite ramuri siunitati economice s-a accentuat, in timp ce
cererea de locuri de munca a stagnat din cauzanesigurantei economice si a lentei
restructurari a economiei. Ameliorarea acestei staripresupune o serie de actiuni majore
ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice,realiste si coerente privind dezvoltarea
economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pecoordonatele eficientei economico-
sociale a privatizarii, restructurarii si modernizariiunitatilor economice; ameliorarea
formarii profesionale performante, in accord cuexigentele reconversiei fortei de munca;
dezvoltarea capacitatii manageriale incepand dela nivelul microeconomic, pana la cel
macroeconomic. Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi
desprinsecateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel: -
crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei laeconomia cu
piata concurenta;
2. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII -existenta in structura somajului a unui
numar important de muncitori, indeosebicei care au lucrat in unitati economice
energointensive; -somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai
ales dinmediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care genereaza
somajulin care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta structurii cererii cu
cea aofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru a angaja persoane cu

2. experientain activitate, disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucratori etc.Ponderea
mare afemeilor in randul somerilor are ca principala cauza persistenta unei mentalitati
invechiteprivind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare
cat si ladisponibilizarea personalui. -tendinta de crestere a somajului de lunga durata; -
alimentarea somajului prin procese de natura economica si social-culturala.Procesele
economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa aplicarii
reformeieconomice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale privesc mai ales
mobilitatearelative redusa a fortei de munca pe plan teritorial din motive sociale
restrictive,neconcordanta dintre optiunile profesionale ale celor care cauta de lucru si
cerintele vietiisocial-economice, amplificarea tendintelor de specializare a unor grupuri
socio-profesionale etc. Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjugal, somajul
structural,somajul tehnologic. Somajul conjugal se formeaza din pricina diminuarii
activitatii economice inconditiile recesiunii specifice tranzitiei la ecomonia de piata
concurentiala.Are uncaracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii agregate,
implicit a cererii demunca. Firmele care nu pot face fata salariilor sporite isi diminueaza
activitatea si incepsa disponibilizeze personalul. Somajul structural formeaza pe baza
modificarilor ce se petrec in structuraactivitatilor economico-sociale. El se coreleaza cu
interactiunea dintre schimbareaconsumului si noile tehnologii. Somajul tehnologic este
somajul determinat de inlocuirea tehnologii vechi si dereorganizarea intreprinderilor.
Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari, nunumai a
celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. El apare caurmare a unei
evolutii nefavorabile a activitatilor social economice, datorita solicitarilorsuplimentare de
munca ale noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de muncaale persoanelor
incadrate in varsta a doua. Formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi
sunt: Somajul de conversiune – afecteaza salariatii care aveau locuri de munca
stabilepana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de somaj, ei
suntconsiderati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de somaj, trec intr-o
categoriemai defavorizata. Somajul repetativ – ii cuprinde pe aceia care cunosc o
succesiune de perioadede activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu
calificare slaba.
3. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII Somajul de excluziune – reuneste populatia
activa in care sunt incluse persoanemai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj
de timp indelungat, indiferent dacamai primesc sau nu indemnizatia de somaj. Cauzele
somajului: Şomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de
recesiune(depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de
avânteconomic cu reducerea şomajului. Şomajul sezonier de obicei care creşte în lunile
când munca sezonieră nu esolicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de
deservire a turiştilor). Şomajul cronic este o formă gravă a şomajului când nici în
perioadele de avânteconomic relativ nu se reduce marcant numărul şomerilor.Aceasta
poate să fie structuratăpe cauze şi anume: datorită unei calificări necorespuzătoare
cerinţelor, vârstei, sănătăţiisau lipsa dorinţei de a lucra cauzată de aplasarea în alte
regiuni a locurilor de muncă, sauo retribuţie (salar) mică. O altă cauză a şomajului cronic
este schimbarea structuriieconomiei prin apariţia unor tehnologii noi, prin care reduce
necesarul forţei de muncăsau cea existentă nefiind calificată corespunzător.Aici se poate
aminti automatizarea, înistorie sunt cunoscute acţiunile ţesătorilor care distrugeau
maşinile din manufacturi. Literatura economică prezintă două categorii de şomaj:

3. Şomajul voluntar este acel tip de şomaj care descrie situaţia în care oameni apţide muncă
nu doresc să lucreze, in majoritatea covârşitoare a situaţiilor, deoarece deţinsuficiente
resurse materiale. Şomajul involuntar (forţat) descrie situaţia în care oameni apţi de
muncă dorescsă se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de
şomaj este celcare ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata
indemnizaţiei deşomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şistimularea ocupării forţei de muncă. Şomajul involuntar reprezintă un
efect secundarnegativ al legislaţiei muncii, care creează bariere la intrarea pe piaţa muncii
a cererii deforţă de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecinţă apariţia unui
excedent deoferta de forţă de muncă (şomajul involuntar). Bariere care împiedică
întâlnirea dintre cererea şi oferta de pe piata muncii: Salariul minim impus reprezintă o
limită inferioară a salariului impusă prinlegislaţie. Împiedică intrarea pe piaţă a locurilor
de muncă pentru oamenii care suntdispuşi să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să
rămână şomeri. Creşterea salariuluireal minim impus peste cel mai mic preţ al ofertei, are
ca efect creşterea şomajului. Limitarea numarului de angajatori.Cu câteva excepţii,
legislaţia muncii nupermite persoanelor fizice să devină angajatori ,fiind o barieră pe
piaţa muncii prin faptulca sunt blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în
competiţie directă cucele oferite de societăţile comerciale, cu efecte pozitive asupra
şomerilor şi salariaţilor. Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze
obiective, dar sisubiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de
crestereeconomica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa
asigure o
4. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTIIocupare deplina, pe piata muncii, decalajul
intre cererea de munca si oferta de muncafiind in favoarea ultimei. Exista si cauze de
ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentiloreconomici de a angaja
tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu seincadreaza in disciplina
muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendinteide a cauta locuri de
munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea loractiva. Progresul
tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie maimare sau mai mica,
in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatilecercetarii stiintifice.Pe
termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produserezultate din activitati
noi, generatoare de locuri de munca. Criza economica - caracterizata prin scaderi sau
stagnari ale activitatiieconomice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un
nivel scazut.Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale
ale fiecareitari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital.In
Romania, crizaeconomica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu
perspective reduse dereintegrare a fortei de munca pe termen scurt. Modificarile de
structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactuldiversificarii cererii de
bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioadaindelungata la reducerea
cererii de munca.Imigrarea - emigrarea - influenteaza asuprastarii pietei muncii.
Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferitetari va spori oferta
de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, descadere a ofertei de
munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila -
datoritaoscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor
politici deembargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul -
exportul,deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la

4. crestereasomajului.Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o
relativastabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si
ratainflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in
uneleperioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la
bazatendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o partein emigrarea unei
partiimportante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar
marede persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se
maiinregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca. Masuri de combatere a
somajului: 1.Şomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe
piaţaeconomică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile
provocateprin reducea vânzărilor. In SUA această politică este mai flexibilă în
comparaţie cu Europa, dacă aceastăpolitică este aplicată raţional va exclude posibilitatea
repetării zilei de vinerea neagră peWall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a
izbucnit o criză economicămondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea
valutei. Acest fenomen
5. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTIIbineînţeles nu aşa de intens a fost observat
începând din anul 1970 şi în Germania cândimpozitele mari, şomajul care creşte şi
salariile mari, ce determină ca preţurile ridicate aproduselor germane nu puteau concura
cu cele produse mai ieftin în alte ţări. 2.O măsură pentru combaterea şomajul structural,
este stabilirea unor tarifeflexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate
şi conducerea firmelor,ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de inflaţie.
Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-adovedit pe
o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altămăsură de
reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul caun post să
fie ocupat de doi angajaţi. 3.Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt: - la
noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie mai mică,flexibilitate
a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife desalarizare
flexibile după conjunctura economică; - instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care
trebuie să-şi caute un loc demuncă; - integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară
şi au o cetăţenie străină; - ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţieimuncii), ar
avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar, sporireacompetiţiei
dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii demuncă
superioare), sporirea competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi,efectele
fiind creşterea productivităţii muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizatăa
veniturilor reale ale populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui. Somerii
sunt acele persoane din cadrul populatiei activa disponibile, care dorescsa lucreze si cauta
un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in modcurent. In randul
somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pecare l-au avut,
precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa seangajeze. Nu orice
persoana care nu lucreaza poate fi considerata somer (de exemplumilitarii in termen sau
persoanele casnice). Somer este – conform Biroului Internationalal Muncii , organizatie
din sistemul Natiunilor Unite – oricine are 15 ani, este apt demunca si nu munceste, cauta
un loc de munca si poate fi angajat partial sau in intregimepentru o munca salariata sau
nesalariata. Anuarul Statistic al Romaniei publica date cuprivire la somerii inregistrati
(persoane in varsta de 18 ani si peste). Problema masurarii somajului Masurarea

5. somajului este o problema de estimare a proportiilor, structurii,interasitatii si duratei lui.
In toate tarile cu economie cu piata concurentiala functioneazainstitutii specializate si
sunt aplicate modalitati specifice de intregistrare a somajului,despre care se culeg
informatii sistematici sunt: nivelul, marirea sau proportia la unmoment dat; intensitatea
sau taria de manifestare; durata medie; structura saucomponenta.
6. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII I. Marimea somajului (nivelul la care a
ajuns) reflecta numarul persoanelor carenu lucreaza, in raport cu numarul total al
persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze.Astfel, masurarea are loc: - in expresie
absoluta (masa somajului) – numarul persoanelor care la unmoment dat, intrunesc
conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor (numarulpersoanelor din populatia
activa disponibila neocupata); - in expresie relativa (rata somajului) – calculata ca raport
procentual intrenumarul mediu al somerilor si: populatia activa, populatia activa
disponibila, forta demunca (populatie ocupata+somaj), populatia ocupata, populatia
ocupata ca salariati. Subevaluarea somajului – inregistrarea doar a persoanelor care
primescindemnizatie de somaj, excluzand alte categorii ca: tinerii care incheie un ciclu
deinvatamant si nu au loc de munca, persoane care nu au temporar un loc de munca, s.a.
Supraevaluarea somajului – inregistrarea ca someri si a altorcategorii(neindreptatite) ca:
persoanele care incaseaza indemnizatia de somaj dar nu auintentia de a se angaja;
persoanele care au deja un loc de munca dar pretind ca suntsomeri, pentru ca lucreaza”la
negru”; persoane care nu doresc sa munceasca din motivestrict personale, s.a.
II.Intensitatea somajului – se calculeaza prin determinarea corecta amomentrului incetarii
totale sau partiale a activitatii. III. Durata sau perioada de somaj – timpul care se scurge
de la pierderealocului de munca pana la reluarea activitatii. IV. Structura – clasificarea
somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii,domeniul de activitate, sex, varsta sau rasa.
Pentru o evaluare corecta a marimii somjului la un moment dat trebuie sa secalculeze: -
intrarile – persoanele concediate, casnice sau care au terminat un ciclu deinvatamant si nu
se pot angaja; - iesirile – persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la
vechiulpost, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a. In
Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite,intr-un
context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cupiata
concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asuprainvestitiilor
si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta scaderii; eliberareaaccentuata a
fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuride munca.
Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt: - somajul conjunctural - somajul
structural - somajul tehnologic Masurile de diminuare a somajului se grupeaza in: -
masuri ce privesc direct pe someri - masuri ce privesc populatia ocupata - alte masuri.
7. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII In prezent rata somajului in tara noastra
este de circa 10% pe ansambluleconomiei, existand printre someri o mare parte a
muncitorilor din ramurileenergointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii
si femeile.Din cauzamarii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de
lunga durata. In Romania, Legea 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992,
precizeazaca sunt considerati someri, persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din
lipsa delocuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor. Românii plecaţi peste graniţă,
„cauza" şomajului scăzut “Panta descendentă pe care se află şomajul din ţara noastră nu
mulţumeşte însă petoţi jucătorii implicaţi în procesul de ocupare a forţei de muncă. În
timp ce cifrelestatistice arată o descreştere constantă a numărului de persoane inactive,

6. sindicaliştiisusţin că valorile pozitive sunt înregistrate pe baza numărului mare de români
plecaţi sămuncească în afara ţării. Potrivit vicepreşedintelui Cartel Alfa, Petru Dandea,
scăderea şomajului care s-aînregistrat în ultimii ani, în România, este un fenomen
negativ. "Fenomenul caregenerează scăderea şomajului este pozitiv atâta vreme cât oferă
un loc de muncă celorcare nu au unul. La noi, însă, portiţa găsită de salariaţi a fost de a-şi
căuta un loc demuncă în afară", a spus Dandea. De aceeaşi părere este şi liderul
Asociaţiei Confederaţiilor Patronale din România(ACPR), Adrian Izvoranu, care a
explicat că diminuarea ratei şomajului nu a fost oconsecinţă a apariţiei de noi locuri de
muncă, în condiţiile în care au fost create 100.000de noi slujbe în ultimii trei ani, iar
numărul de şomeri a scăzut de la peste 550.000 depersoane la aproximativ 300.000, în
prezent. În opinia reprezentantului patronilor, lanivelul dezvoltări economice şi a
necesităţilor de pe piaţă, România ar avea nevoie deîncă 500.000 de noi locuri de muncă,
slujbe care nu vor putea fi acoperite cu muncitoriautohtoni. Potrivit INS, cea mai mare
rată a şomajului, în România, s-a înregistrat în 2002,când a ajuns la 13,4%, iar în primele
luni ale anului în curs, rata şomajului s-a menţinut lavaloarea de 4,3%. Din ultimele date
publicate de ANOFM, în februarie, cea mai ridicatărată a şomajului a fost atinsă în
judeţul Vaslui (9,3%), urmat de Mehedinţi (9,2%),Teleorman (7,8%) şi Ialomiţa (7,7%),
în timp ce nivelul minim a fost atins în judeţulTimiş (1,3%) .” Evolutii financiare in 2008
“Anul 2007 va rămâne în istorie ca anul aderării României la Uniunea Europeană.Ne-am
obişnuit să facem eforturi pentru integrarea în Uniunea Europeană, acum însătrebuie să
ne redescoperim potenţialul şi să-l folosim pentru bunăstarea noastră, pentru ane dovedi -
nu doar declarativ, ca lozincard - meritul de a fi membrii. Anul 2008 va fiînsă un an în
care trebuie să micşorăm decalajele şi să îndeplinim obiectivele asumate. Contextul
economic Previziunile macroeconomice anunţă o creştere a produsului intern brut cu
6,5%şi atingerea unui nivel al inflaţiei de 4,3%, iar deficitul extern va continua să se
menţinăîn jurul valorii de 15%. Totodată se anticipează scăderea şomajului la 4,3% şi un
salariuminim de 500 de ron la începutul anului, probabil mai mare ulterior. Dar de la a
vrea şipână la a putea e cale lungă, mai ales într-un an electoral.
8. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII Conform previziunilor economice de
toamnă ale Consiliului Europei, la nivelulUniunii se aşteaptă un trend descendend al
creşterii economice de la 2,9% în 2007 la2,4% pentru 2008 şi 2009. De remarcat că în
zona euro creşterile sunt uşor inferioare,respectiv 2,6% în 2007, 2,2% în 2008 şi 2,1% în
2009. În ceea ce priveşte inflaţia, petermen scurt se anticipează creşterea preţurilor la
bunurile de consum, urmând ca inflaţiasă revină la mijlocul anului viitor la 2%. Şomajul
va continua să scadă prin crearea a 8milioane noi locuri de muncă în anii 2007-2009,
acestea adăugându-se celor 3,5 milioanecreate deja în 2006. Dacă aceste previziuni se vor
adeveri, şomajul va scădea până la6,6% în 2009, respectiv 7,1% în zona euro, obiective
care nu au mai fost atinse de 15 ani! Având în vedere contextul economic, trebuie avute
în vedere - pe lângăindicatorii macroeconomici de mai sus - şi alte aspecte de importanţă
primordială: piaţabancară, asigurările, bursa, piaţa muncii, etc. Piata bancara – spre
maturizare La început de 2007, Banca Naţională anunţa că peste 20 de bănci importante
şi-auexprimat interesul de a începe să deruleze operaţiuni directe pe piaţa românească.
Dintreacestea, au intrat pe piaţă doar portughezii de la Millenium - marele învins al
licitaţieipentru B.C.R. Prin urmare, ne aşteptăm la intrarea unor competitori puternici în
2008. În urma crizei financiare pornite în vară din Statele Unite, se pare că există totmai
multe tatonări cu scop de regrupare, vorbindu-se de fuziuni şi achiziţii

7. importante.Preluarea ABN AMRO pentru 71 miliarde euro de către un consorţiu condus
de RoyalBank of Scotland este un fapt împlinit în octombrie, deşi tatonările durau de
peste 6 luni.Acum se discută despre fuziunea dintre două mari bănci austriece: Erste şi
Raiffeisen - unzvon lansat de presa maghiară, dar care a căpătat consistenţă prin faptul că
ştirea a fostpreluată şi de Forbes. Dacă această fuziune va avea loc, impactul va fi
semnificativ lanivel european. Pentru România, aceasta ar reprezenta o reaşezare
puternică în piaţă,noua bancă urmând să deţină circa o treime din piaţă. Concurenţa pe
piaţa bancară autohtonă este acerbă, ceea ce crează senzaţia căsunt puţini care sunt
interesaţi de găsirea unei oportunităţi. Pe de altă parte, nivelul la carese situează piaţa şi
trendul de creştere reprezintă o tentaţie. Recent, George Săvuică -preşedintele Camerei de
Comerţ şi Industrie România - Malaiezia - a anunţat că o bancăasiatică va intra în curând
pe piaţa bancară românească. Încă un argument privind reaşezarea pieţei: numărul mare
de bănci mici ce abiafac faţă competiţiei, conduce la noi fuziuni şi preluări în vederea
creşterii cotei de piaţădupă modelul Unicredit Ţiriac. Cu atât mai mult cu cât
profitabilitatea băncilor dinRomânia a scăzut în primele trei trimestre faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut,conform viceguvernatorului Florin Georgescu această evoluţie
având loc pe fondulinvestiţiilor şi reducerii marjelor de dobândă. La 1 ianuarie 2008
expiră termenul acordat pentru implementarea Basel II, iarbăncile vor funcţiona după un
sistem de regulamente interne foarte atent structurate pe tipde credit şi tip de clientelă.
Pentru noii veniţi, aceasta nu ar treui să prezinte o problemă,mai ales că strategia marilor
grupuri bancare este de a importa procedurile aşa cum sunt,ceea ce înseamnă costuri mai
mici. Se naşte o întrebare: să fi fost Basel II unul dintre argumentele amânării intrării
înRomânia a multor bănci care şi-au anunţat interesul? În condiţiile în care mari bănci
9. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTIIeuropene au afirmat că, având în vedere
dificultatea implementării reglementărilor BaselII, aceasta reprezintă cea mai mare
provocare din istoria lor, răspunsul este afirmativ. Asigurarile – incotro? Şi pe piaţa
asigurărilor va fi una activă în 2008 din punct de vedere al regrupărilorpe piaţă. Asiban,
societatea de asigurări cu a patra cotă de piaţă la finele anului 2006,după Allianz Ţiriac,
Asirom şi Omniasig, a fost evaluată şi acum se află în faza deexprimare a interesului din
partea potenţialilor investitori, urmând ca în primul semestrual anului viitor să fie
tranzacţionată. Nici unul dintre cei patru acţionari ai Asiban nu esteinteresat de preluare,
Banca Transilvania şi BCR deţin propriile societăţi de asigurare,BRD a declarat public că
vrea să-şi vândă cota pe care o deţine, iar CEC, deşi ar vrea, nupoate să plaseze mai mult
de 20% din propriile acţiuni într-o societate la care are acţiuni. Se pare că sunt multe
societăţi interesate de această preluare şi nu va fi de miraredacă şi aici vor fi investi tot
austriecii. Apropo de austrieci, societatea Vienna Insurance,cea care a preluat în acest an
50,18% din Asirom, va lansa în curând o ofertă publică depreluare a acţiunilor pe care nu
le deţine, oferind 0,75 lei/acţiune, cu 14% mai mult decâtvaloarea de piaţă. Această ofertă
arată că societatea este pusă pe fapte mari, aşa cum s-aîntâmplat şi în cazul celorlalte
companii preluate de austrieci. Există informaţii despre oreorganizare a companiilor din
România (Omniasig, Omniasig Life, Unita şi Agras) pecare le deţine Vienna Insurance,
un prim pas fiind transferarea la Omniasig aportofoliului Agras şi desfiinţarea acestuia
din urmă; totodată Unita nu a solicitatdeocamdată prelungirea autorizaţiei pentru RCA.
Deasmenea nu au mai solicitatautorizare pentru RCA nici Carpatica Asigurări, ABC
Asigurări, Interamerican şi OTPgarancia Asigurări. În condiţiile în care au fost autorizate
pentru RCA doar 10 companii de asigurare,este clar că lucrurile încep să se aşeze. Au

8. dispărut o mulţime de companii de care nuauzeai decât de la un nene dubios care dârdâia
de frig într-o rablă plasată strategic în piaţăîn preambulul sărbătorilor de iarnă. Nici nu se
putea altfel, limita de despăgubire pentruRCA în 2008 urcă la 750 mii euro, iar tarifele
vor fi pe măsură. Mai mult, în 2009 limitase va dubla, probabil şi tarifele. BVB 2008 În
condiţiile în care Bursa de Valori Bucureşti are o concurenţă tot mai puternicăîn celelalte
burse regionale, vestea bună a venit de la ministrului Vosganian care aanunţat noi intrări
pe bursă: mai întâi Transgaz, apoi Romgaz, Nuclearelectrica şiSocietatea Naţională a
Lignitului Oltenia. Unii analişti deja le-au numit promisiunielectorale, dar indiferent de
mobilul listării, dacă se trece la fapte va fi un suflu nou pepiaţă, mai ales în condiţiile
trendului negativ pe care se află indicii BVB. Dacă discutăm de „bomboane” electorale,
atunci subiectul trebuie să fie FondulProprietatea, care se amână de câţiva ani, deşi
legislaţia, metodologia, instituţiile, practictot, se află în mâinile guvernanţilor. Listarea
acestui fond de miliarde de euro va aduce unboom în piaţă. Preşedintele Consiliului de
Supraveghere al Fondului Proprietatea a firmatcă garantează cu funcţia listarea FP în
2008. Curajos om… O apariţie interesantă la BVB în 2008 va fi Romtelecom. Interesant
este căprincipalul competitor al său pe piaţa telefoniei fixe, am numit aici RCS & RDS,
aredeasemenea intenţii serioase pentru anul ce vine: şi-a amânat listarea la bursă pentru
10. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII2008, totodată discutându-se ca alternativă
de finanţare contractarea unui creditsindicalizat. Un grup de cinci firme, alcătuit din
Dafora Mediaş, Armax Gaz Mediaş, ImotrustArad, Romcarbon Buzău şi Prospecţiuni
Bucureşti, şi-au făcut publică intenţia de a migrade pe Rasdaq pe Bursă. În condiţiile în
care cei cinci au împreună o capitalizare de circa750 milioane de euro, fiind printre cele
mai tranzacţionate acţiuni pe Rasdaq,capitalizarea BVB are numai de câştigat. Există
numeroase oportuităţi pentru BVB, dar lucrurile se mişcă mult prea încet lanoi, deşi
vorbim de unul dintre cele mai dinamice domenii. Ofertele publice iniţiale (pescurt - IPO)
sunt atractive de fiecare dată, majoritatea au dovedit că investitorii au motivesă le ceară,
noutăţile fiind mereu o atracţie a pieţii. Câte IPO-uri vom avea în 2008?Rămâne de
văzut.. În concluzie, anul 2008 va aduce multe schimbări pe cele trei pieţe.
Implusionareaacestora va contribui la o piaţă mai competitivă, mai dinamică, mai
eficientă. Dar numaidacă efectul de an electoral va fi scăzut. ” EVOLUTIA
SOMAJULUI DE LA APARITIA LEGII NR. 1/1991 mediaan/luna ian. feb. martie
aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec. anuala 2000 12 12.5 12.2 11.9 11.5 11.2
10.8 10.5 10.2 10.2 10.3 10.5 11.2 2001 11 10.7 10.3 9.8 9.2 8.7 8.3 8.0 7.8 7.7 8.0 8.8
9.0 2002 13 13.5 13.4 11.4 10.5 9.9 9.2 8.7 8.4 8.2 8.1 8.4 10.2 2003 9 8.8 8.6 8.0 7.6 7.3
7.2 6.8 6.7 7.0 7.2 7.4 7.6 2004 8 7.8 7.8 7.4 6.9 6.6 6.3 6.2 6.1 6.1 6.2 6.3 6.8 2005 6 6.3
6.1 5.8 5.6 5.6 5.6 5.7 5.6 5.7 5.7 5.9 5.8 2006 6 6.2 6.1 5.8 5.4 5.2 5.0 5.0 4.9 5.1 5.1 5.2
5.4 2007* 5 5.1 4.8 4.5 4.1 4 3.8 3.9 3.9 4.1 4.2 4.1 4.3 2008 4 4.3 4.2 3.9
11. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII CUPRINSSOMAJULGENEZA
SOMAJULUIPRINCIPALELE FORME ALE SOMAJULUICAUZELE
SOMAJULUIMASURI DE COMBATERE A SOMAJULUISOMERIIPROBLEMA
MASURARII SOMAJULUIROMANII PLECATI PESTE GRANITA “CAUZA”
SOMAJULUI SCAZUTEVOLUTII FINANCIARE IN 2008
12. SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII BIBLIOGRAFIE:ECONOMIE
POLITICA, DAN POPESCUZIARUL FINANCIARZIARUL
ADEVARULWWW.WIKIPEDIA.ROZIARUL ROMANIA LIBERA