despre somaj, formele si caracteristicile lui

1. omajul- concept i caracteristiciȘ ș
Subocuparea factorului muncă este legată în mod hotărâtor de existen a i amploareaț ș
omajului.ș
omajul reprezintă o stare negativă a economiei care afectează o parte din popula iaȘ ț
activă disponibilă prin negăsirea locurilor de muncă.
omajul reprezintă excedentul ofertei de muncă fa ă de cererea de muncă. omeriȘ ț Ș
sunt to i cei ap i de muncă dar care nu găsesc de lucru. Ei formează suprapopula ia relativăț ț ț
pentru că reprezintă un surplus de for a de muncă în raport cu numărul celor angaja i.ț ț
Cu toate că nu există o defini ie unanim acceptată, omajul este definit de către ceiț ș
mai mul i economi ti i sociologi ca inactivitatea unei persoane care are dorin a de a lucra.ț ș ș ț
Din punct de vedere istoric, termenul de omer a început să fie utilizat la sfâr itul secoluluiș ș
XIX, odată cu dezvoltarea societă ii industriale, fiind strâns legat de no iunea de salariat iț ț ș
implică existen a unui contract, formal sau neformal, între angajat, pe de o parte i angajatorț ș
pe de altă parte. omerul este, deci, persoana care, în schimbul unei remunera ii, dore te să-Ș ț ș
i ofere for a de muncă dar nu găse te un angajator dispus să s-o angajeze. Cu toatăș ț ș
multitudinea de nuan e între diversele defini ii ale omajului i ale omerului, esen aț ț ș ș ș ț
acestora se regăse te în toate: omerul este persoana dornică i disponibilă să lucreze darș ș ș
care, momentan, nu găse te de lucru.ș
Ca fenomen macroeconomic cu implica ii majore, omajul reprezintă un dezechilibruț ș
între cererea i oferta de for ă de muncă în defavoarea primului termen al rela iei.ș ț ț
Conform defini iei adoptate de Biroul Interna ional al Munciiț ț (BIM), omerul esteș
persoana de peste 15 ani care îndepline te simultan următoarele 3 condiţiș
• Nu are loc de muncă
• Caută un loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode de a-l găsi
• Este disponibilă să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni , dacă s-ar găsi imediat
un loc de muncă.
Scăderea accentuată a gradului de folosire a forţei de muncă active precum şi
nefolosirea acesteia în forme şi grade diferite are drept consecinţă şomajul, care, ca geneză şi
natură, este un fenomen complex multidimensional: demo-economic, psiho-socio-cultural şi
politic. Existenţa şomajului este strâns legată de producţia modernă, de revoluţia industrială şi
cea tehnico-ştiinţifică a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în condiţiile
ascensiunii capitalului şi ale creşterii demografice. Datorită implicaţiilor complexe şi
1

2. profunde în plan social şi economic şomajul a devenit - alături de inflaţie - una din problemele
majore, deosebit de importante ale cercetării economice şi sociologice, iar diminuarea
acestuia, unul din obiectivele esenţiale ale politicilor economice.
Demograful şi economistul francez Alfred Sauvy, încercând să surprindă principalele
elemente ce dau contur conceptului de folosire deplină, menţiona că le plein employ
înseamnă: „în fiecare moment, orice individ doritor sa muncească să poată găsi un loc de
muncă, în apropierea domiciliului său, munca care îi convine, în profesiunea sau activitatea pe
care doreşte să o exerseze, în condiţii normale, aceasta de o manieră permanentă, în ciuda
mişcărilor mondiale ale concurenţei străine, a oscilaţiilor monetare, a inegalităţilor de climă şi
recoltă, a inovaţiilor tehnice şi a schimbării gusturilor”.
Şomaju poate fi caracterizat prin:
Nivelul la care a ajuns, ce se poate determina:
- absolut, ca număr al şomerilor;
- relativ, ca rată a şomajului, calculată sub forma raportului procentual dintre numărul
şomerilor şi populaţia ocupată. Diferă pe ţări, perioade şi regiuni ale aceleiaşi ţări, iar în
prezent înregistrează valori foarte ridicate în ţările slab dezvoltate.
Intensitatea în funcţie de care se poate distinge:
-şomajul total, care presupune pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii;
-şomajul parţial, care constă în diminuarea activităţii depuse de o persoană în special prin
reducerea duratei săptămânii de lucru sub cea legală cu scăderea remunerării;
-şomajul deghizat, specific mai ales ţărilor slab dezvoltate, unde numeroase persoane au
activitate aparentă, cu eficienţă mică; este întâlnit şi în ţările est europene, la niveluri
apreciabile, inclusiv în România.
Durata care se exprimă prin mărimea perioadei de timp din momentul pierderii locului
de muncă până la reluarea activităţii. Aceasta diferă pe ţări, pe perioade istorice, în timp
având o tendinţă generală de creştere. Nu există o durată a şomajului legiferată, dar legislaţia
din majoritatea ţărilor precizează durata pentru care se plăteşte indemnizaţia de şomaj.
Structura care are în vedere: vârsta, calificarea, gradul de pregătire, domeniul de
activitate, sex, rasă.
În mod absolut, nivelul şomajului este dat de numărul şomerilor, determinat ca diferen ăț
între popula ia activă şi populaț ția ocupată. Relativ, ea se determină prin rata omajului,ș
calculată ca raport între numărul omerilor i popula ia activă disponibilă sau ca raport întreș ș ț
numărul omerilor i popula ia ocupată. Popula ia activă disponibilă se determină scăzândș ș ț ț
din popula ia activă persoanele casnice, elevii i studen ii, persoanele care- i satisfac stagiulț ș ț ș
2

3. militar. Popula ia activă disponibilă reprezintă poten ialul de muncă al unei ari. Popula iaț ț ț ț
ocupată se determină scăzând numărul omerilor din popula ia activî disponibilă.ș ț
În funcţie de natura şi cauzele şomajului se pot distinge mai multe tipuri de şomaj:
omaj clasicȘ - omajul care apare atunci când salariile practicate se situează pesteș
salariul de echilibru între cererea i oferta de muncă, făcând astfel ca numărul celor afla i înș ț
căutarea unui loc de muncă să fie mai mare decât numărul de locuri de muncă disponibile.
Economi tii de sorginte monetaristă sus in că reglementarea excesivă a pie ei munciiș ț ț
(stabilirea prin lege a salariului minim, alte mijloace prin care guvernele încearcă să impună
standarde minime în ce prive te condi iile de muncă precum i reglementările legislativeș ț ș
vizând descurajarea concedierilor) conduce la cre terea costului /loc de muncă i determină oș ș
reticen ă mai mare din partea angajatorilor de a oferi locuri de muncă.ț
Şomaj ciclic (keynesian) - omajul generat de reducerea volumului activităţiiș
economice a firmelor ca urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi /sau
internaţionale. Nivelul omajului ciclic cre te în perioadele de recesiune economică i scadeș ș ș
în perioadele de cre tere economică. Economi tii keynesieni sus in că acest tip de omajș ș ț ș
apare ca urmare a cererii agregate insuficiente i astfel este nevoie de o mai mare implicare aș
statului în economie i de cre terea investi iilor guvernamentale.ș ș ț
omaj structuralȘ - omajul datorat faptului că numărul locurilor de muncăș
disponibile pe anumite pieţe ale muncii este mai mic decât numărul lucrătorilor care ar dori să
le ocupe. Şomajul structural explică, adesea, perioadele mai lungi de şomaj. omajulȘ
structural apare ca urmare a modificărilor structurale intervenite în economie i careș
determină o necorelare între specializările oferite i cele cerute pe pia a muncii. omajulș ț Ș
tehnologic poate fi asimilat, de asemenea, omajului structural. Reconversia profesionalăș
frecventă i cre terea mobilită ii teritoriale a for ei de muncă sunt două condi ii necesareș ș ț ț ț
pentru reducerea omajului structural, a acelui omaj cauzat de inadecvarea calitativă întreș ș
cerere i ofertă pe pia a for ei de muncă.ș ț ț
omaj fric ionalȘ ț - omajul datorat faptului că o persoană are nevoie de un anumitș
timp pentru a- i găsi un loc de muncă potrivit calificării şi dorinţelor sale Şomajul fricţionalș
explică, adesea, perioadele scurte de şomaj. Vorbim de omaj fric ional în cazul persoanelorș ț
care ”se află între două slujbe”, adică de acele persoane care fie au fost concediate fie au
părăsit în mod voluntar un loc de muncă i care au posibilitatea, în mod real, să- i găsească înș ș
scurt timp un alt loc de muncă.
3

4. omajul sezonierȘ - omajul care este determinat de ciclicitatea unor factori naturali.ș
Acest tip de omaj afectează, cu precădere, anumite sectoare cum ar fi agricultura sauș
construc iile.ț
În contextul social-economic actual din România, aflată în procesul de dezvoltare a
economiei de piaţă, şomajul afectează mari grupuri profesionale şi reprezintă un adevărat şoc
psihologic şi cultural pentru oamenii obişnuiţi în trecut să aibă un loc de muncă găsit cu
uşurinţă şi menţinut cu o şi mai mare uşurinţă. Fiind un fenomen complex, generat de
dezechilibrul dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii şi piaţa bunurilor, şomajul constituie
subiect de cercetare pentru o serie de discipline sociologice, economice, demografice.
4

5. Bibliografie
1. www.adrcentru.ro
2. www.cgofm-mict.eu
3. www.scrigroup.com
4. somajul.wordpress.com
5. somajulinlume.blogspot.com
5

6. Bibliografie
1. www.adrcentru.ro
2. www.cgofm-mict.eu
3. www.scrigroup.com
4. somajul.wordpress.com
5. somajulinlume.blogspot.com
5