Sarbatoare Pascala

1. Muzica :Muzica : Ave MariaAve Maria de Bachde Bach /Gounod/Gounod

2. Semnificaţii:
Pentru fiecare
dintre noi cea
mai mare
sărbătoare
creştină este
Învierea din morţi
a mântuitorului
Iisus Hristos,
adica Paştele.

3. Nu întâmplător Sărbatoarea Paştelui, care
în traducere din ebraică a cuvântului
“pesah” înseamnă „trecere”, este în
anotimpul de primăvară. Aceasta face pasul
de la hibernare, moarte, la acţiune, la viaţă.

4. Sărbătoarea aceasta
creştină este foarte
veche. În Vechiul
Testament, Paştele
era o sărbătoare tristă,
în amintirea ieşirii
poporului evreu din
robia egipteană şi a
trecerii prin Marea
Roşie pentru a ajunge
în „ppăămmâântul undentul unde
curge mierecurge miere şşi lapte”.i lapte”.

5. Creştinii se pregătesc să întâmpine în curăţenie trupească şi
sufletească Sfânta Înviere prin Postul Paştelui sau
Postul mare care ţine şapte săptămâni, fiind cel mai lung şi
mai aspru post din timpul anului.
În duminica dinaintea
Învierii creştinii
sărbătoresc Intrarea
Domnului Iisus în Ierusalim
– Duminica Floriilor
-

6. În Postul Sfintelor Paşti
credincioşii nu trebuie să
mănânce prea mult, să se
abţină de la carne, brânză,
ouă, lapte, să ducă o viaţă
cinstită.
Nu trebuie să spună minciuni sau
cuvinte urâte, să nu iscălească acte
nedrepte, să nu fure, să nu aibă
gânduri necurate, de ură pentru
aproapele său, să nu bată pe cineva
sau să facă alte nedreptăţi.

7. ÎnÎn DuminicaDuminica dede
Florii,Florii,
credincioşiicredincioşii
merg la bisericămerg la biserică
cucu ramuri deramuri de
salcie înflorităsalcie înflorită
pentru a fipentru a fi
sfinţite şi pusesfinţite şi puse
apoi la icoaneapoi la icoane..

8. Se spune că Irod, regeleSe spune că Irod, regele
iudeilor, voia să-l găsească peiudeilor, voia să-l găsească pe
Mântuitorul nou născut şi să-lMântuitorul nou născut şi să-l
ucidă. Fecioara Maria, împreunăucidă. Fecioara Maria, împreună
cu Iosif au fugit de primejdie încu Iosif au fugit de primejdie în
Egipt, prin arşiţa soarelui dogoritor.Egipt, prin arşiţa soarelui dogoritor.
În cale au găsit un plop şi s-auÎn cale au găsit un plop şi s-au
aşezat la umbra lui. Dar plopul îşiaşezat la umbra lui. Dar plopul îşi
clătina frunza şi umbră nu ţinea.clătina frunza şi umbră nu ţinea.
Atunci, Maica Domnului i-aAtunci, Maica Domnului i-a
spus copacului cu mâhnire:spus copacului cu mâhnire:
- Umbră să nu ai în vecii- Umbră să nu ai în vecii
vecilor!vecilor!

9. Nu departe de plop era o salcie. Cei trei s-auNu departe de plop era o salcie. Cei trei s-au
aşezat la umbra ei deasă oferită din belşug. Atunciaşezat la umbra ei deasă oferită din belşug. Atunci
Maria a spus:Maria a spus:
- Copac bun şi blând, totdeauna să rămâi liniştit- Copac bun şi blând, totdeauna să rămâi liniştit
şi la umbra ta să vină lumea cu drag! O ramură de aşi la umbra ta să vină lumea cu drag! O ramură de a
ta, dacă se va înfige în pământ, să prindă rădăcini şita, dacă se va înfige în pământ, să prindă rădăcini şi
să înmugurească!să înmugurească!

10. Simboluri pascaleSimboluri pascale
Crucea este simbolul crucificării, al jertfei lui Iisus
Hristos pentru salvarea omenirii.
La Consiliul de la NICEEA , în anul 325,Împăratul Constantin a
declarat crucea ca simbol oficial al creştinismului.

11. ÎÎn noaptean noaptea ÎÎnvieriinvierii,, fiecarefiecare
ins, mic sau mare, tins, mic sau mare, tâânnăărr
sau bsau băătrtrâân, care ia parte lan, care ia parte la
oficierea slujbei,oficierea slujbei, trebuie strebuie săă
aducaducăă cu sinecu sine şşi oi o
lumlumâânanarere pe care o aprindepe care o aprinde
şşi oi o ţţine aprinsine aprinsăă îîn totn tot
timpul stimpul săăvvâârrşşiriiirii SfinteiSfintei
ÎÎnvieri.nvieri. Apoi,Apoi, fiecare sefiecare se
îîntoarcentoarce acasăacasă cu luminacu lumina
aceasta, numitaceasta, numităă îîn cele main cele mai
multe pmulte păărrţţii luminalumina ÎÎnvieriinvierii..
DupDupăă cece păşeştepăşeşte pestepeste
prag, seprag, se îînchinnchină şiă şi stingstingee
lumlumâânareanarea îîn grindn grindă.ă.
Lumânarea

12. Ouăle roşiiOuăle roşii
simbolizeazsimbolizeazăă mormmormâântul luintul lui Iisus HristosIisus Hristos,,
care s-a deschis lacare s-a deschis la ÎÎnviereanvierea SSaa din mordin morţţi ;i ;

13. Originea ouălor roşii se pierdeOriginea ouălor roşii se pierde
în negura veacurilor.în negura veacurilor.
Izvoarele istorice arată căIzvoarele istorice arată că
în anul 722,se obişnuia înîn anul 722,se obişnuia în
China,China, cu ocazia sărbătoriicu ocazia sărbătorii
““Tsing – ming”Tsing – ming”să se ofere ouăsă se ofere ouă
colorate.colorate.
La vechiiLa vechii perşiperşi era obiceiulera obiceiul
ca la sărbătoarea primăveriica la sărbătoarea primăverii
să-şi ofere unul altuia ouăsă-şi ofere unul altuia ouă
de diferite culori.de diferite culori.
La vechileLa vechile popoare slavepopoare slave,,
de sărbătoarea primăverii sede sărbătoarea primăverii se
ofereau în dar ouă roşii.ofereau în dar ouă roşii.

14. PascaPasca Gospodinele coc, o
singură dată pe an, de
Sfintele Paşti, pasca.
Aceasta are o forma
rotundă, pentru că se
crede că scutecele lui
Hristos au fost rotunde.
Având la mijloc o
cruce, pasca este
împodobită pe margini
cu aluat împletit.

15. MielulMielul
Mielul îl simbolizează
chiar pe Iisus Hristos,
care s-a jertfit pentru
păcatele lumii şi a murit
pe cruce ca un miel
nevinovat.
Este simbolul lui
Iisus în întreaga
tradiţie creştină.

16. IepuraşulIepuraşul
Prima apariţie a iepuraşului ca simbol al Paştelui a avut loc în
Germania, apărând menţionat în cărţi în jurul anului 1500. În America,
tradiţia iepuraşului de Paşti care aduce cadouri ouă vopsite copiilor
cuminţi,a fost adusă de emigranţii germani.

17. Tradiţii şi obiceiuri deTradiţii şi obiceiuri de PaştiPaşti
ÎnÎn Săptămâna patimilorSăptămâna patimilor sausau Săptămâna neagrăSăptămâna neagră se credese crede
că spiritele morţilor ies din morminte. De aceea se faccă spiritele morţilor ies din morminte. De aceea se fac
pomeni pentru a le asigura hrana trupului nevăzut din lumeapomeni pentru a le asigura hrana trupului nevăzut din lumea
cealaltăcealaltă..
Este bine să se păstreze tot anul crenguţele de salcie dinEste bine să se păstreze tot anul crenguţele de salcie din
Duminica FloriilorDuminica Floriilor deoarece folosesc la vindecarea bolilor.deoarece folosesc la vindecarea bolilor.
““Paştele Blajinilor”,Paştele Blajinilor”, o sărbătoare rară, cade la oo sărbătoare rară, cade la o
săptămână dupăsăptămână după Paştele ortodoxPaştele ortodox. În această zi de luni,. În această zi de luni,
dupădupă Duminica TomeiDuminica Tomei sausau a Orbuluia Orbului, oamenii aruncă pe, oamenii aruncă pe
cursurile apelor coji de ouă, bucăţi mici de cozonac ca săcursurile apelor coji de ouă, bucăţi mici de cozonac ca să
ajungă la cei blajini din lumea de dincolo.ajungă la cei blajini din lumea de dincolo.

18. "Pa"Paşştele cailor".tele cailor". Este o sEste o săărbrbăătoare veche, care are loc în joiatoare veche, care are loc în joia
din cea de-adin cea de-a şşaptea saptea săăptptăămânmânăă dupdupăă PaPaşşti,ti, în unele locuri fiindîn unele locuri fiind
cunoscutcunoscutăă drept "drept "Joia iepelorJoia iepelor““..
Vechi legende atestă că, atunci cândVechi legende atestă că, atunci când Sfânta MariaSfânta Maria îl năştea peîl năştea pe
IsusIsus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie
animale mereu flamânde, cu excepţia unei singure zile pe an:animale mereu flamânde, cu excepţia unei singure zile pe an:
Paştele CailorPaştele Cailor. Se credea că în aceasta zi, preţ de numai o. Se credea că în aceasta zi, preţ de numai o
oră, caii se săturau de păscut iarba.oră, caii se săturau de păscut iarba.
Inedita sărbInedita sărbăătoare era prilej pentru organizaretoare era prilej pentru organizareaa de târguri şide târguri şi
pentru încheierea unor afaceri bpentru încheierea unor afaceri băăneneşşti sau de orice altti sau de orice altăă naturnaturăă,,
afaceri care nu în toate cazurile erau reuafaceri care nu în toate cazurile erau reuşşite, de aiciite, de aici
nnăăscându-sescându-se şşi expresiai expresia "La Pa"La Paşştele...cailor“tele...cailor“ (adică(adică
“niciodată”)“niciodată”)..

19. În ajunulÎn ajunul Sărbătorilor de PaştiSărbătorilor de Paşti oamenii se pregătesc îndelungoamenii se pregătesc îndelung
pentru a fi demni de ele: se pregătesc pe dinăuntru cu post şipentru a fi demni de ele: se pregătesc pe dinăuntru cu post şi
rugăciuni timp de şase săptămâni şi se pregătesc pe dinafară,rugăciuni timp de şase săptămâni şi se pregătesc pe dinafară,
curăţând şi înnoind totul în jurul lor.curăţând şi înnoind totul în jurul lor.
ÎnÎn Joia MareJoia Mare, gospodinele vopsesc şi încondeiază ouăle., gospodinele vopsesc şi încondeiază ouăle.
Mâncarea pregătită pentru masa deMâncarea pregătită pentru masa de PaştiPaşti este dusă la bisericăeste dusă la biserică
pentru a fi binecuvântată după ceremonia depentru a fi binecuvântată după ceremonia de Înviere,Înviere, apoi seapoi se
face “împăcarea”(milostenie) şi se consumă în decursul celorface “împăcarea”(milostenie) şi se consumă în decursul celor
trei zile.trei zile.

20. ÎÎn tradin tradiţţia popularia popularăă
de la noi, oude la noi, ouăăle dele de
PaPaşştiti sunt purtsunt purtăătoaretoare
dede puteriputeri
miraculoasemiraculoase::
• vindecvindecăă boliboli;;
• protejeazprotejeazăă animaleleanimalele
din gospoddin gospodăărierie;;
• te apte apăărrăă de relede rele;;

21. În dimineaţa deÎn dimineaţa de PaştiPaşti există obiceiul spălatului pe faţă cu apaexistă obiceiul spălatului pe faţă cu apa
dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi monede pentru a fidintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi monede pentru a fi
sănătoşi şi bogaţi tot ansănătoşi şi bogaţi tot anul.ul.
În ziua deÎn ziua de PaştiPaşti se spune că nu trebuie să arunci cojile ouălorse spune că nu trebuie să arunci cojile ouălor
sparte afară, căci arunci norocul şi rodul. Acestea se păstrează,sparte afară, căci arunci norocul şi rodul. Acestea se păstrează,
se folosesc la împodobirea păpuşilor de lut (se folosesc la împodobirea păpuşilor de lut (CaloianulCaloianul sausau
ScaloianulScaloianul)sau se aruncă sub brazdă, la arat sau la semănat în)sau se aruncă sub brazdă, la arat sau la semănat în
grădină.grădină.
Lumânarea aprinsă în noapteaLumânarea aprinsă în noaptea ÎnvieriiÎnvierii se aprinde şi lase aprinde şi la
începutul mesei festive, dar şi peste an, de câte ori avem oînceputul mesei festive, dar şi peste an, de câte ori avem o
bucurie sau un necaz.bucurie sau un necaz.

22. În noaptea ÎnvieriiÎn noaptea Învierii
de Romeo Drăghicide Romeo Drăghici
Bisericuţa-i plină de miros de tămâie,Bisericuţa-i plină de miros de tămâie,
De fum de lumânări şi de credinţă…De fum de lumânări şi de credinţă…
IisusIisus din ea ,pe toţi ne-mbiedin ea ,pe toţi ne-mbie
Ca să intrăm, cu dor de pocăinţă!...Ca să intrăm, cu dor de pocăinţă!...
E miezul nopţii… Au cântat cocoşii…E miezul nopţii… Au cântat cocoşii…
- Hristos a înviat!…- Hristos a înviat!…se zice din altarse zice din altar
- Adevărat!- Adevărat! răspund drept-credincioşii,răspund drept-credincioşii,
Asupră-ne să cadă alAsupră-ne să cadă al SăuSău har!har!
- Mâine vom fi mai buni! ne zicem fiecare- Mâine vom fi mai buni! ne zicem fiecare
- Şi vom ierta pe cei ce ne-au greşit,- Şi vom ierta pe cei ce ne-au greşit,
Aşa cumAşa cum Crist,Crist, în mila lui cea mareîn mila lui cea mare
Iertat-a celor ceIertat-a celor ce LL-au răstignit…-au răstignit…

23. Mâine ciocni-vom ouă roşii
Şi vom ierta pe răi şi cei duşmani
Aşa cum Crist ierta invidioşii,
În seara din grădina Ghetsemani..

24. Lumina Sfântă şi Căldura Paştelui să vă încălzeascăLumina Sfântă şi Căldura Paştelui să vă încălzească
sufletele şi să vă lumineze mintea!sufletele şi să vă lumineze mintea!
Paşte fericit !Paşte fericit !

25. Realizat: înv. Mioara Popa
Şcoala “ Ion Basgan”
Focşani
BIBLIOGRAFIE:
 www. wikipedia
 http;//images.google.ro
 manuale de religie pentru clasele I-IV