Paștele este considerată cea mai importantă sărbătoare pentru români, marcând învierea lui Hristos și un nou ciclu al vieții. Aceasta aduce împreună familia, bucurie, și iertare, fiind precedată de un post îndelungat și pregătiri specifice, cum ar fi purtarea hainelor noi și pregătirea coșului pascal. În ziua de Paște, creștinii se bucură de triumful vieții asupra morții și se încurajează reciproc să ierte și să celebreze această mare sărbătoare.

1. PAŞTELEPAŞTELE
SĂRBĂTORILE LA ROMÂNISĂRBĂTORILE LA ROMÂNI
Bach - Air.mp3

2.  Cea mai mare, maiCea mai mare, mai îînsemnatnsemnatăă,,
mai sfmai sfâântntăă şşi maii mai îîmbucurmbucurăătoaretoare
ssăărbrbăătoare de peste an, duptoare de peste an, dupăă
spusele romspusele româânilor denilor de
pretutindeni, e spretutindeni, e săărbrbăătoareatoarea
PaPaşştelor sautelor sau ÎÎnvierea Domnului,nvierea Domnului,
pentru cpentru căă îîn aceastn aceastăă zi “Hristoszi “Hristos
aa îînviat din mornviat din morţţi cu moarteai cu moartea
pre moarte cpre moarte căălclcâândnd şşi celor dini celor din
morminte viamorminte viaţăţă ddăăruindu-le”, iarruindu-le”, iar
pre cei vii rpre cei vii răăscumpscumpăărrâându-i dendu-i de
sub jugul psub jugul păăcatuluicatului şşii
îîmpmpăăccâându-i cu Dumnezeu.ndu-i cu Dumnezeu.

3.  Ea cade laEa cade la îînceputulnceputul
primprimăăverii, anotimpul celverii, anotimpul cel
mai frumosmai frumos şşi mai pli mai plăăcut,cut,
ccâând toatend toate îîn naturn naturăă îînvie.nvie.
RomRomâânii anii aşşteaptteaptăă
ssăărbrbăătoarea aceasta, duptoarea aceasta, dupăă
un postun post îîndelungat, cu marendelungat, cu mare
bucuriebucurie şşi cauti cautăă îîn acelan acelaşşii
timp ca locuintimp ca locuinţţele lor sele lor săă fiefie
curatecurate şşi cu toate pregi cu toate pregăătiriletirile
ffăăcutecute îîn cea mai bunn cea mai bunăă
rrâânduialnduialăă ..

4. Se ştie căSe ştie că Paştele la româniPaştele la români
este o sărbătoare care uneşte este o sărbătoare care uneşte
familia şi este un prilej defamilia şi este un prilej de
bucurie şi veselie, pe de-obucurie şi veselie, pe de-o
parte că Iisus Hristos a înviatparte că Iisus Hristos a înviat
, pe de altă parte că păcatele, pe de altă parte că păcatele
noastre au fost iertate şinoastre au fost iertate şi
începem un nou ciclu alîncepem un nou ciclu al
vieţii.vieţii.

5.  În Duminica Învierii,În Duminica Învierii,
obiceiul este ca oamenii să seobiceiul este ca oamenii să se
îmbrace cu haine noi,îmbrace cu haine noi,
semnificaţie a primeniriisemnificaţie a primenirii
trupului şi a sufletului,trupului şi a sufletului,
pentru a merge la slujba depentru a merge la slujba de
Paşte, iar dimineaţa se punePaşte, iar dimineaţa se pune
într-un ibric apa rece, un ouîntr-un ibric apa rece, un ou
şi un ban de argint şi se spalăşi un ban de argint şi se spală
cu această apă pecu această apă pe
faţă pentru a fi roşu în obrajifaţă pentru a fi roşu în obraji
ca oul, pentru a fi tari caca oul, pentru a fi tari ca
banul şi pentru a aveabanul şi pentru a avea
belsug.belsug.

6.  ÎÎn aceastn aceastăă sfsfâântntăă zi szi săărbrbăătorim biruintorim biruinţţaa
vievieţţii asupra morii asupra morţţiiii şşi nei ne îîncncăărcrcăăm dem de
speransperanţţa unei viea unei vieţţi mai bune, mai dreptei mai bune, mai drepte şşii
mai pline de bucurii sufletemai pline de bucurii sufleteşşti, alti, alăături deturi de
Iisus Hristos, care neIisus Hristos, care ne îîndeamnndeamnăă la aceastla aceastăă
mare smare săărbrbăătoare: "Bucuratoare: "Bucuraţţi-vi-văă îîmpreunmpreunăă
cu Mine ccu Mine căă v-am ridicat din iadv-am ridicat din iad şşi dini din
moartemoarte şşi v-am deschis pori v-am deschis porţţile raiului.ile raiului.
BucuraBucuraţţi-vi-văă îîmpreunmpreunăă cu Mine ccu Mine căă moarteamoartea
a fosta fost îînfrnfrâântntăă. Eu sunt. Eu sunt îînviereanvierea şşi viai viaţţa.a.
Cel ce credeCel ce crede îîn Mine chiar dacn Mine chiar dacăă va muri,va muri,
va trva trăăi.i. ŞŞi cel ce tri cel ce trăăieieşşte, crezte, crezâândnd îîn Mine,n Mine,
nu mai moare niciodatnu mai moare niciodatăă" (Ioan 11, 25-26)." (Ioan 11, 25-26).
ÎÎn aceastn aceastăă zi cuvzi cuvâântul de ordine estentul de ordine este
"bucurie", bucurie ce izvor"bucurie", bucurie ce izvorăşăşte din mte din măărereţţiaia
actuluiactului ÎÎnvierii. "Snvierii. "Săă ne curne curăţăţim simim simţţurileurile şşii
ssăă-L vedem pe Hristos r-L vedem pe Hristos răăssăărindrind şşi si săă-L-L
auzim zicauzim zicâând: "Bucurand: "Bucuraţţi-vi-văă !" (din!" (din
ccâântecele Slujbeintecele Slujbei ÎÎnvierii).nvierii).

7. Natura ne bucurNatura ne bucurăă
simsimţţurile cu parfumulurile cu parfumul
şşi haina ei noui haina ei nouăă,,
reactivreactivâândnd îîn noin noi
pofta de viapofta de viaţăţă, de, de
speransperanţăţă. Totul se. Totul se
pregpregăăteteşşte pentru unte pentru un
nou pas la vianou pas la viaţăţă..

8.  Pentru creştini semnificaţiaPentru creştini semnificaţia
Paştelui a căpătat o conotaţiePaştelui a căpătat o conotaţie
aparte, căci, prin cuvântulaparte, căci, prin cuvântul
Paşti înţelegem trecereaPaşti înţelegem trecerea
omului de la moarteaomului de la moartea
datorată păcatelor, la viaţadatorată păcatelor, la viaţa
cea veşnică a iubiriicea veşnică a iubirii
jertfelnice, după exempluljertfelnice, după exemplul
Mântuitorului Iisus Hristos.Mântuitorului Iisus Hristos.

9.  De la mic pDe la mic pâânnăă la mare, dela mare, de
la bogat la sla bogat la săărac, noirac, noi
simsimţţimim îîn aceste zile den aceste zile de
PaPaşşte o bucurie fireascte o bucurie fireascăă, o, o
bucurie duhovniceascbucurie duhovniceascăă,,
acel simacel simţăţămmâânt pe carent pe care îîll
dedeşşteaptteaptăă îîn noin noi ÎÎnviereanvierea
Domnului, prin care ni seDomnului, prin care ni se
îîntemeiazntemeiazăă credincredinţţaa şşii
nnăădejdea noastrdejdea noastrăă îîntr-ontr-o
viaviaţăţă viitoare mai bunviitoare mai bunăă şşii
nesfnesfâârrşşitităă..

10.  În familie, fiecare dintreÎn familie, fiecare dintre
noi împlinim datinilenoi împlinim datinile
primite din bătrâni. De laprimite din bătrâni. De la
toleranţă şi iertare latoleranţă şi iertare la
spovedanie, împărtăşanie şispovedanie, împărtăşanie şi
până la pregătirea coşuluipână la pregătirea coşului
pascal din noaptea Învieriipascal din noaptea Învierii
- Paştele este o punte de- Paştele este o punte de
legătură între trecut şilegătură între trecut şi
prezent. Să primim cuprezent. Să primim cu
bucurie şi evlavie Sf. Paştibucurie şi evlavie Sf. Paşti
- Sărbătoarea Sărbătorilor!- Sărbătoarea Sărbătorilor!

11.  Ziua de PaZiua de Paşşti sti săă fie pentru crefie pentru creşştiniitinii
romromââni, "Ziuani, "Ziua ÎÎnvierii" zinvierii" zi îîn caren care
"S"Săă ne luminne luminăămm şşi unul pe altul si unul pe altul săă
nene îîmbrmbrăţăţiişăşăm. Sm. Săă zicem frazicem fraţţilorilor şşii
celor care ne urcelor care ne urăăsc pe noi, ssc pe noi, săă iertiertăămm
toate pentrutoate pentru ÎÎnviere".nviere". ŞŞii îîmpreunmpreunăă
cu Sf. Ioan Gurcu Sf. Ioan Gurăă de Aur vde Aur văă
îîndemn: "Bogandemn: "Bogaţţii şşi si săăraci,raci, îîmpreunmpreunăă
bucurabucuraţţi-vi-văă ! Cei ce v-a! Cei ce v-aţţii îînfrnfrâântnt şşii
cei lenecei leneşşi, cinstii, cinstiţţi ziua aceasta ! Ceii ziua aceasta ! Cei
care acare aţţi postiti postit şşi cei ce n-ai cei ce n-aţţi postit,i postit,
veseliveseliţţi-vi-văă! Masa este plin! Masa este plinăă,,
ospataospataţţi-vi-văă totoţţi… Nimeni si… Nimeni săă nunu
iasiasăă flflăămmâând. Nimeni snd. Nimeni săă nu senu se
ttâânguiascnguiascăă pentru ppentru păăcate, ccate, căă dindin
mormmormâânt iertarea a rnt iertarea a răăssăărit. Nimenirit. Nimeni
ssăă nu se teamnu se teamăă de moarte cde moarte căă ne-ane-a
izbizbăăvit pe noi moarteavit pe noi moartea
MMâântuitorului".ntuitorului".

12. SĂRBĂTORI FERICITESĂRBĂTORI FERICITE
Realizator :
Debici Denisa , Pinte Melinda , clasa
A VI-a A , c.Gimn.Al.I.Cuza , Baia MareȘ