Programul detaliat privind arta de aface fata conflictelor

1
Programul privind arta de a face față conflictelor.
Scopul acestui program îl constituie : Soluționarea pașnică a conflictelor prin formarea
a noi abilități de comunicare și îmbunătățire a imaginii de sine.
Obiective:
Să învețe să analizeze în mod critic atitudinile și punctele de vedere în raport cu o varietate
de probleme;
Să-și dezvolte competențe folositoare pentru a face față conflictelor;
Să înțeleagă importanța comunicării;
Să-și formeze capacitatea de a comunica astfel încît conflictele să fie dezamorsate.
Să scoată în evidență aspecte pozitive ale unor situații și experiențe care par să fie negative.
Să înțeleagă și să explice ce sunt conflictele interne și să descrie ceea ce pune în mișcare
aceste conflicte.
Să descrie modul în care oamenii văd lumea ( din diferite perspective).
Să vadă două fețe ale unei probleme.
Să explice cum ne simțim în situația în care suntem discriminați.
Să descrie ce simțim cînd avem încredere în alte persoane.
Să descrie experiențe de cooperare și de rezolvare de conflicte în cadrul grupului.
Să descrie căi de exprimare a emoțiilor.
Să exprime în mod clar sentimentele fără să acuze.
Să-și analizeze propriile lor idei despre conflicte.
Să descrie modul în care pot fi rezolvate conflictele în contexte diferite.etc

2
Principii:
1. Principiul activităţii- fiecare preadolescent trebuie să se includă în interacţiunea de
grup.
2. Principiul “nu minţi”- se respectă regula “vorbeşte adevărul sau cel puţin nu minţi”.
3. Principiul confidenţialităţii- presupune, ceea ce se vorbeşte în grup, aici rămîine.
4. Principiul “cercului închis”- grupul trebuie să fie închis atît psihic cît şi fizic, adică
nimeni nu întră în grup şi nimeni nu pleacă, şi nimic nu se discută înafara grupei de
training.
Structura şedinţei de training:
1. Ritualul începerii şedinţelor.
 Toţi se aşează sub formă de cerc şi se salută între ei.
 pe rând îşi spun numele şi ceea ce simt la moment, starea pe care o au;
 facem toţi o mică relaxare, respirăm adânc 3-6 ori şi ne debarasăm de emoţiile pe care le-
am avut până la acest moment;
 trecem la efectuarea exerciţiilor şi explicăm condiţiile exerciţiilor.
2. Etapa de bază a şedinţei. (Activități)
3. Ritualul de încheiere a şedinţelor
 discutăm cu preadolescenţii despre emoţiile trăite azi în timpul şedinţei;
 ce i-a impresionat cel mai mult / ce nu;
 la sfârşit îi rugăm să propună ce ar dori să mai afle, să discutăm la ședințele următoare.

3
Desfășurarea ședințelor:
I. În scopul stabilirii contactului.
În acest scop putem utiliza următoarele exerciţii care vor “sparge ghiaţa” între
participanţi:
“Prezentarea numelui”
Conducătorul propune participanţilor să se prezinte în ordinea direcţiei acelor
ceasornicului; să spună cu ce îşi asociază numele, de la ce provine, îi place sau nu numele său.
“Orbulşi călăuza”
Participanţii sunt împărţiţi în perechi a cîte doi. Ei îşi împart la dorinţă rolurile-orbul şi
călăuza. Apoi se schimbă cu rolurile. Fiecare participant povesteşte ce a simţit cînd era în rolul
unui orb şi în rolul călăuzei.
“Atomii”
Participanţii se mişcă în dependenţă de viteza pe care o numeşte conducătorul. Dacă spune
100, ei se mişcă foarte repede,10- foarte încet, 50- mediu. Cînd zice numărul 3, ei se unesc cîte
trei formînd o moleculă. Conducătorul modifică structura moleculei.

4
II. Dezvoltarea gîndirii analitice.
Activitatea 1. “Gînduri despre arta de a face față conflictelor”
Activitatea dată va fi în calitate de pre- și posttestare. Va fi evaluarea rezultatelor
activității/programului.
Obiective: După realizarea acestei lecții, minorii vor fi capabili:
1. Să-și exprime propriile puncte de vedere despre conflicte, înainte de a învăța ce este
cuprins în acest program;
2. Să-și exprime punctul de vedere după învățarea materialului din cadrul acestui program
referitor la arta de a face față conflictelor;
3. Să compare punctele de vedere inițiale cu cele noi.
Materiale: Fișa de lucru (Anexa 1), creioane și hîrtie.
Activitate:
Cereți minorilor să completeze Fișa de lucru ,,Arta de a face față conflictelor,,.În timp ce
completează fișa, minorii nu au voie să vorbească între ei și nu au voie să compare răspunsurile
lor.

5
Activitatea 2. ,,Analizați fragmentul,,:
,,Da, așa mi-a fost soarta chiar din copilărie! Toți îmi citeau pa față semnele proastelor
calități, care în realitate nici nu existau dar se presupunea prezența lor și ele au apărut:
Eram modest – mă acuzau de șiretenie - am devenit ranchiunos, răzbunător;
Eram trist, sumbru, alți copii veseli și vorbăreți, mă simțeammai presus ca ei – pe mine
mă apreciau mai jos – am devenit invidios;
Eram gata să iubesc o lume întreagă – pe mine nimeni nu m-a înțeles – m-am învățat să
urăsc;
Spuneam adevărul - pe mine nu mă credeau – am început să mint.
,,Eroul timpului nostru,, Lermontov.
1. Să analizeze o situație.
2. Vor înțelege ce înseamnă empatie (vor fi capabili să se plaseze în locul unei
persoane, în anumite situații)
Întrebări pentru discuții:
 Ce idei vă inspiră acest fragment?
 Este vreo legătură între acest băiețel și voi?
 În viziunea voastră: Mediul care ne înconjoară are o mare importanță asupra formării
personalității noastre?
 Cum credeți, ce putem face să nu fim influențați negativ de ceea ce ne înconjoară??

6
Activitatea 3. ,,Diferența dintre evaluare și observare,,
Clasificarea și judecarea oamenilor stimulează violența, de aceea mereu se spune, judecă
fapta, dar nu persoana. Conflictul apare aici...
1. Să facă diferența dintre evaluare și observare.
2. Vor înțelege ce este o etichetă dată unei persoane.
3. Vor putea analiza faptele.
Analiza poeziei din (Anexa 2) ne va ajuta să facem o diferență între etichetele care
deseori le dăm oamenilor în urma anumitor fapte, care pot fi doar observate, nu evaluate.
 Ce observăm în poezia de mai sus?
 Spuneți unde este evaluare și unde e observarea...?
 Ce emoții vă trezesc cuvintele: ,,leneș,, (evaluare) și ,,bărbat care stă mereu acasă,
nu prea aleargă....,,etc
 Pot fi formulate o mulțime de întrebări în dependență de discuția dintre minori.

7
III. Analiza conflictelor.
Activitatea 4. ,,Cele două părți ale Eu-lui meu,,.
Informație introductivă:
Cînd se gîndesc la conflicte , cei mai mulți oameni au în vedere certuri sau bătăi între 2
sau mai mulți oameni. Totuși ne confruntăm fiecare și cu conflicte interne, cînd ni se pare că în
noi există 2 părți aparent incompatibile ale personalității noastre. De ex: un elev ar fi incapabil să
decidă, dacă să fumeze sau nu cu prietenii lui...etc
1. Să explice ce sunt conflictele interne;
2. Să descrie ceea ce pune în mișcare aceste conflicte interne.
Activitate:
1. Explicăm minorilor ce este un conflict intern. Întrebați-i în ce fel un conflict intern diferit
de un conflict interpersonal ( conflictele interpersonale implică mai mult de o persoană).
2. Cerem minorilor să dea exemple de conflicte interne cu care se confruntă la această
vîrstă.
3. Împărțim minorii în 2 grupe: îi rugăm să analizeze un conflict intern: de ex: Dilema de a
chiuli sau nu de la școală: o grupă va da argumente de ce e bine să stăm la lecții, iar
cealaltă grupă va aduce argumente de ce e bine să chiulim de la lecții.
4. După ce s-a discutat un conflict intern, se discută altul, rolurile la grup schimbîndu-se.
Cei ce au argumentat negativul, vor argumenta pozitivul și invers.
 Ce este un conflict intern?
 Cum v-ați simțit cînd ați discutat conflictul vostru intern?
 Cum vă rezolvați în mod obișnuit conflictele interne?

8
Activitatea 5. ,,Jocul de-a ghicitul,,.
Întrebările deschise fac oamenii să vorbească, să participe la discuții. Ele încep cu: ,,cum,
în ce fel,, și ,,ce,,.
Întrebările închise sunt cele care opresc conversația. Deoarece răspunsul la ele e scurt,
exprimat prin ,,da,, sau ,,nu,,.
În situații conflictuale, fiecare vrea să fie sigur că celălalt îl înțelege.Aceasta se poate
petrece doar cu ajutorul întrebărilor deschise.
Exemplu: Intensitatea conflictului între două colege ar putea să crească, dacă Simona îi pune
Monicăi multe întrebări închise.
Simona: ,,Crezi că te urăsc?,,
Monica: ,,Nu.,,
Simona: ,,Ai încredere în mine?,,
Monica: ,,Nu acum.,,
Simona: ,,Chiar crezi că am spus tuturor că îți place de Dan?,,
Monica: ,,Nu! Și nu-mi mai pune atîtea întrebări!,,
Să presupunem acum că Simona îi pune Monicăi întrebări deschise. Ele ajung mai repede la
miezul conflictului, deoarece pot spune ce gîndesc.
Simona: ,,Care e problema ta?,,
Monica: ,,Mi-a fost așa de rușine ieri. Toată lumea se apropia de mine și mă întreba
dacă îmi place Dan. Singura persoană căreia țin minte că i-am spus asta ești tu.,,
După cum vedem în cel de-al doilea exemplu Monica a fost în stare să discute ceea ce a
vrut să discute.Întrebarea deschisă a fost de folos în această situație.
Întrebările închise pot fi puse persoanelor care-s foarte vorbărețe. Acest tip de întrebări este
potrivit pentru a pune capăt conversațiilor.

9
1. Să explice folosirea întrebărilor deschise și închise;
2. Să folosească întrebări deschise sau închise pentru a stimula sau a stînjeni conversația.
Activitate:
Cerem unui minor să treacă în față și să se gîndească la un obiect, persoană sau loc. Dar
să nu spună ce e. Cerem celorlalți să ghicească la ce anume se gîndește colegul.Ei pot pune
întrebări la care se poate răspunde prin ,,da,, sau ,,nu,,.Numărăm de cîte întrebări este nevoie
pînă cînd elevii reușesc să ghicească corect. Comunicăm elevilor numărul acestora.
Apoi se poate schimba altă persoană în față.. Dar deja să deie întrebări deschise: de
exemplu: ,,Obiectul la care te gîndești este roșu?,,...,,Cum arată obiectul la care te gîndești?,, nu
se poate pune întrebarea ,, Ce obiect este?,,.Numărați de cîte întrebări este nevoie pînă se ajunge
la răspunsul corect.
 În ce a constat diferența dintre cele două feluri de a juca jocul?
 În care dintre modalitățile de joc s-a ghicit mai repede despre ce este vorba?
 În ce situații sunt utile întrebările deschise?
 În ce situații sunt utile întrebările închise?
 Dați cîteva exemple de întrebări deschise.
 Dați cîteva exemple de întrebări închise.

10
Activitatea 6. De ce punem întrebarea ,,de ce?,,
Unele cuvinte fac discuția mai ușoară, pe cînd altele îi fac pe oameni să se retragă. Cînd o
întrebare începe cu cuvintele ,,De ce ?,, , oamenii se simt de parcă ar fi amenințați sau obligați să
facă uin anumit lucru. De ex: ,,De ce nu duci gunoiul?,, sună mai mult ca o comandă, decît o
întrebare. Pot fi folosite altfel de întrebări, care ușurează discuția: ,,Care sunt motivele pentru
care nu ai dus gunoiul?,,.
În timpul unui conflict, este extrem de important ca cei implicați să-și pună întrebări care
ușurează discuția. Întrebările ce produc reacții defensive pot duce la escaladarea conflictelor.
Obiective: După realizarea acestei lecții, minorii vor fi capabili să pună întrebări într-un mod
neagresiv, care să stimuleze conversația.
Activitate:
1. Împărțim minorii în perechi. În fiecare pereche unul este ,,povestitorul,, iar
celălalt - ,,cel ce pune întrebări,,.
2. Cerem povestitorului să explice cum se face un anumit lucru. De ex. El ar putea să
explice cum se coace pîinea, cum se ajunge la casa lui..ș.a.m.d.
3. După fiecare propoziție, cel ce pune întrebări trebuie să întrebe: ,,De ce?,,.
Povestitorul trebuie să încerce să termine povestea ( în timp ce răspunde, de
asemenea la fiecare ,,De ce?,,).
4. Inversăm rolurile după aproximativ 5 min.
 Cum v-a făcut să vă simțiți această activitate?
 În ce fel a fost această conversație dificilă?
 De ce este important să nu puneți multe întrebări care încep cu: ,,De ce?,, cînd aveți o
dispută cu un prieten?

11
Activitatea 7. Imaginea mea despre conflicte.
În această activitate minorilor li se dă posibilitatea să-și exprime liber propriile
sentimente.Importanța acestei activități constă în faptul că minorii vor deveni conștienți despre
modul cum gîndesc ei despre conflicte. De regulă conflictele sunt privite ca ceva rău, dar nu ca o
șansă sănătoasă pentru propria dezvoltare.
Obiective: După realizarea acestei lecții, minorii vor fi capabili să expună ideile lor personale
despre conflicte.
Materiale: Hîrtie și creioane.
Activitate:
1. Rugăm minorii să reprezinte prin desene anumite conflicte.
2. După ce fac desenele rugăm minorii să prezinte colegilor săi și să explice ce au exprimat
prin acest desen.
 Ce fel de lucruri au apărut în mod similar în desenele noastre?
 Ce diferențe există între desene?
 Cum văd cei mai mulți dintre noi conflictele, ca fiind pozitive sau
negative? De ce?

12
Activitatea 8. Dicționarul conflictelor.
Deoarece conflictele sunt foarte diverse nu le putem da o singură definiție.Următoarele
activități sunt astfel gîndite încît să ofere minorilor posibilitatea să cerceteze asemănările
importante dintre situațiile de conflict, de la cearta în familie, pînă la războaiele internaționale.
Aceste activități le va permite să-și dezvolte un mod propriu de înțelegere a conflictelor.
1. Să explice cuvîntul ,,conflict,, pe baza unor definiții personale;
2. Să ajungă la un acord general asupra a ceea ce constituie un conflict.
Materiale: Hîrtie, creioane, Fișele de lucru,( Anexa 3,4) o coală mare de hîrtie și un marker.
Activități:
Activitatea 1:
1. Minorii sunt împărțiți în grupe mici.
2. Fiecărei grupe se repartizează cîte o fișă ,,Acesta este un conflict? (anexa 3).Ei trebuie
să decidă dacă această situație este un conflict. Trebuie să argumenteze.
3. Ideile importante se scriu pe coala cea mare. Apoi toți minorii discută pe baza acestor
idei.
Activitatea 2: Dicționarul conflictelor
1. Minorii se împart în perechi.
2. Fiecărei perechi se dă cîte o bucată de hîrtie.
3. Minorii vor construi defini’ii ale conflictelor. Scriem pe tablă: ,,Un conflict este......,,.
Cerem minorilor să completeze propoziția.
4. După ce-și vor epuiza ideile, le cerem să le grupeze, astfel încît unele definiții să
exprime caracterul pozitiv al conflictelor, în timp ce altele să exprime caracterul
negativ al acestora.
5. La final fiece elev va citi definiția proprie formată din ideile de mai sus.

13
 Care din definițiile conflictelor pare să fie cea mai clară pentru noi?
 V-ați gîndit mai curînd la definiții pozitive sau negative ale conflictelor? De ce? Ce
definiții pozitive s-ar putea da conflictelor?
O definiție simplă din dicționar:
Conflict: un dezacord între două sau mai multe persoane.
Activitatea 3.
Se împarte fișa din anexa 3, CELE MAI MULTE CONFLICTE. Se alege de pe fișă 5 idei care
ne ajută să facem față conflictelor. Fiecare din grup trebuie să fie de acord cu ele.
 Ce simțiți în legătură cu conflictele?
 Credeți că ele dăunează oamenilor sau le sunt de folos? De ce?
 Conflictele sunt pentru voi dăunătoare sau vă ajută? De ce?
Cerem minorilor să descrie un conflict în care au fost imlicați și să arate ce lucruri folositoare
au învățat pe baza acestuia.

14
Activitatea 9. Unde ne întîlnim cu violența?
Violența poate fi întîlnită practic oriunde. Toți știm despre războaiele în diferite părți ale
lumii. Chiar copii se joacă-n jocuri de-a împușcatul, vedem oamenii luptîndu-se și bătîndu-se în
filme.
În lumea nostră, violența este acceptată ca o cale de a rezolva conflictele. Copii de mici
trăiesc în așaa medii. Pentru a schimba această mentalitate, copii ar trebui să învețe : 1.) să
recunoască violența și 2.)să facă față conflictelor folosind alte mijloace decît cele violente.
1. Să definească și să descrie ce este violența;
2. Să identifice numărul mare de acțiuni violente cărorra ei sunt expuși în fiece zi;
3. Să ofere căi multiple de rezolvare efectivă, nonviolentă, a situațiilor de utilizare a
violenței;
4. Să explice de ce violența pare să fie o strategie sănătoasă, bună, de rezolvare a
conflictelor.
Materiale: Fișele de lucru ale elevilor ,, Unde ne întîlnim cu violența?,, și ,,Cum recunoaștem
violența,,( anexa5,6) tablă și cretă, creioane , coli mari de hîrtie și markere.
Activitate:
Se repartizează minorilor fișele de lucru, după ce le completează se discută fiecare
întrebare. Apoi fac o definiție comună a violenței.
1. Cum ar arăta societatea noastră dacă nu ar exista violență?
2. Există multe manifestări violente în societatea noastră?
3. De ce credeți că este atîta violență în jurul nostru?

15
IV. Urcînd pe scară. Rezolvareaconflictelorpas cu pas.
Activitatea 10. Pasul 1 pentru ,,Urcînd pe scară,,.
INIMA MEA CARE BATE...
Conflictele sunt considerate adeseori ca fiind situații tensionate, de stres și agresiune. Să
atragem atenție la reacțiile noastre de ordin fizic în situații de conflict: ridicăm vocea, inimile
noastre bat mai repede, tremurăm de furie, pălim etc. Răspunsurile noastre în situațiile de
conflict o afectează și pe cealaltă persoană implicată. De ex: Dacă eu ridic vocea și cealaltă
persoană va ridica vocea.Cînd cineva ridică vocea la noi, avem tendința să strigăm și mai tare!
Reacțiile noastre fizice duc la agravarea situațiilor de conflict.
Exemple despre cum reacționăm fizic în situații de conflict:
 Vorbim tot mai tare
 Transpirăm
 Tremurăm
 Fugim
 Vorbim mai repede
 Respirăm mai repede
 Ne strîngem mîinele pumn
 Roșim sau pălim
 Batem din degete sau picioare
 Inima noastră bate mai repede
 Plîngem
 Vorbim extrem de calm
 Nu vorbim deloc
 Strîngem din dinți
 Facem grimase.
1. Să recunoască propriile reacții de ordin fizic într-o situație de conflict;
2. Să descrie aceste răspunsuri de ordin fizic în situații de conflict;

16
3. Să expice cum sunt influințate comportamentele noastre de reacțiile fizice în situațiile de
conflict.
Materiale: Fișele de lucru ale elevilor ,, Inima mea care bate,, și ,,Nu-mi spune așa ceva!,,
(anexa 7,8) hîrtie, creioane, tablă și cretă (sau coli mari și hîrtie).
Activitate:
Discutăm cu minorii despre reacțiile fizice în situațiile de conflict apoi împărțim
minorilor fișa ,,Inima mea care bate,,. După ce o vor completa se va realiza o discuție despre
căile variate prin care oamenii răspund la conflicte. De asemenea, discutați despre felul în care
reacțiile fizice ale minorilor contribuie la intensificarea conflictelor. De ex: , cînd un elev ridică
vocea, celălalt strigă mai tare. Escaladarea conflictelor duce adeseori la volență.
1. Cum influențează sentimentele voastre felul în care acționați?
2. Cum reacționează băieți în situați de conflict? Cum reacționează fetele?
3. Ce este mai de folos în rezolvarea celor mai multe dintre conflicte: FURIA sau
CALMUL / RĂBDAREA? De ce?

17
MINTE ȘI INIMĂ...
Modul în care acționăm este în mare parte un produs a ceea ce simțim și a ceea ce
gîndim. De aceea cînd suntem implicați într-un conflict și vrem să-l soluționăm în mod
productiv, trebuie să fim conștienți de sentimentele și gîndurile noastre. Trebuie să vedem ceea
ce este în mintea și inima nostră , la fel trebuie să fim atenți la ceea ce este în inima și mintea
altor oameni. Odată ce am înțeles cum gîndesc și ce simt oamenii implicați într-un conflict, este
mult mai ușor să înțelegem de ce se comportă ei într-un anumit fel. Oamenii acționează diferit, în
funcție de ceea ce gîndesc și de ceea ce simt.
Obiective: După realizarea acestei lecții, minorii vor fi capabili să distingă între atitudini,
sentimente și comportamente.
Materiale: Fișele de lucru ale elevilor ,, Ce ai face tu? și A gîndi și a simți,,. (anexa 9, 10).
Activitate:
1. Împărțim minorilor cîte o fișă de lucru. Un minor citește cu voce tare o situație, fiecare își
închipuie ce ar face el în această situație și se pune în discuție situația citită.
2. Ei vor discuta: a.) despre ce situație dificilă este vorba, b.) Ce gîndește oare personajul
principal și c.) ce simte oare personajul principal.
3. Fiecare minor notează gîndurile altor colegi pe Fișa ,,A gîndi și a simți,,.
1. Credeți că în realitate fiecare dintre elevi s-ar comporta în același fel în fiecare dintre
situațiile descrise pe fișa de lucru? De ce nu?
2. Noi avem cu toții gînduri și sentimente unice. Ne comportăm diferit în dependență de ce
simțim și de cum gîndim. De ex: dacă cineva lovește un băiat în timpul unui meci de
fotbal, cum va reacționa oare acesta dacă s-ar gîndi că a fost lovit intenționat? Cum
credeți că s-ar comporta băiatul dacă s-ar gîndi că a fost lovit accidental?
3. Unii oameni cred că ori de cîte ori cineva îi rănește, o face în mod intenționat. Este acest
lucru adevărat? De ce nu? Puteți da exemple de situații în care ați crezut că cineva v-a
rănit intenționat, dar v-ați dat seama mai tîrziu că a fost vorba de un accident?

18
4. Ce diferență există între un sentiment și un gînd?
5. Cînd copii se ceartă cu părinții, ce anume influențează în mai mare măsură felul în care ei
se comportă: sentimentele lor sau gîndurile lor? De ce?
6. Ce emoții vă încearcă într-o situație de conflict?
7. Ce gînduri vă vin cînd vă aflați într-o situație de conflict?
8. De ce este important să fim conștienți de emoțiile și gîndurile noastre?

19
DE CE AM NEVOIE ?
Avem cu toții nevoi și dorințe. Nevoile noastre sunt acele lucruri fără de care nu am putea
trăi. De ex: hrană, apă , îmbrăcăminte etc. Avem ,de asemenea, nevoi de ordin psihologic, ca
nevoia de a fi în relații cu ceilalți, de a fi iubiți și de a ne distra. Trebuie bine diferențiate
necesitățile și dorințele... Cineva dorește un apartament spațios, dar el nu e necesar pentru
supraviețuire, e doar o dorință. Deseori dorințele noastre duc la apariția conflictelor. Vreau , dar
nu-mi pot permite...De aici apar gînduri diverse.
Obiective: După realizarea acestei lecții, minorii vor fi capabili să determine care le sunt
prioritățile în ceea ce privește nevoile și dorințele lor.
Materiale: Hîrtie, creioane, mult spațiu pentru mișcare.
Activitate:
1. Le amintim minorilor că în fiece zi luăm anumite decizii despre ceeste important pentru
noi.Unele sunt ușor de luat ca de ex. Cu ce să ne îmbrăcăm zilnic, iar altele mai dificile
cînd ne gîndim cum să ieșim dintr-o situație, să înșelăm pe cineva să nu-l doară adevărul
etc.
2. Le cerem minorilor să facă pe foile lor de hîrtie o listă cu toate lucrurile importante
pentru ei, cel puțin 10. Ca exemplu : familia, banii, aerul etc.
3. După ce vor scrie se va face diferența între dorință și necesitate împreună în grup. Elevii
care vor considera că e dorință vor trece la dreapta, iar cei ce vor consideră că este o
necesitate vor rămîine pe loc. Se va discuta pe baza acestei grupări.
1. Ce deosebiri există între nevoi și dorințe?
2. De ce este important să ținem seama de nevoile altor oameni în timpul unui conflict?
3. Se va discuta cu minorii despre un lucru extrem de important: BANII. Banii sunt o
nevoie sau o dorință? De ce?
4. Ce legătură există între dorințe/ nevoi și violență?

20
DECIZII DIFICILE.
Modul în care ne comportăm într-o situație de conflict este influențat de o multitudine de
factori: societatea, valorile, sentimentele și gîndurile etc. Deseori ne confruntăm cu dileme
morale. De multe ori se întîmplă ca mintea noastră să ne spună ceva, iar inima, valorile noastre și
nevoile să ne împingă spre altceva.
Deși nu există nici o cale de a-i face pe copii să ia decizii perfecte în viață, înțelegerea
propriei persoane ne permite să luăm decizii mai bine fundamentate.
1. Să explice ce este o dilemă morală;
2. Să identifice factorii care ne influințează comportamentul într-o situație de
conflict;
3. Să recunoască opțiunile multiple pe care le putem face cînd trebuie să decidem
cum să ne purtăm într-o situație de conflict.
Materiale: Fișa de lucru a elevilor ,, Decizii, decizii și iar decizii,, (anexa 11). creioane.
Activitate: Împărțim fișele de lucru minorilor, le explicăm ce este o dilemă, apoi îi rugăm să
citească fiecare dilemă morală de pe fișă și să noteze ce ar face ei în situațiile respective. După ce
citesc cele scrie se poartă o discuție cu tot grupul.
1. Discutăm cu minorii fiece situație. Îi întrebăm cum s-au hotărît să se comporte în
situațiile respective în felul ales de ei. ( Ne centrăm pe valorile pe care le consideră ei
cele mai importante).
2. Există oare în fiecare situație o singură soluție corectă? De ce nu?
3. Oamenii acționează întotdeauna cum își propun? De ce nu?
4. Cerem minorilor să-și închipuie că sunt într-un conflict cu cel mai bu prieten. Ce
întrebări ar putea pune pentru a vedea cum se simte prietenul?
5. Ce este pentru voi valoros în viață? De ce este imortant într-o situație de conflict să ne
gîndim la ceea ce este valoros pentru noi?

21
CAPACELE DE STICLĂ.
Brainstorming-ul este o metodă simplă și eficientă pentru a genera idei. În multe situații
de conflict, este posibil să avem impresia că nu există nici o soluție valabilă pentru problema
noastră. Prin brainstorming putem realiza o listă de soluții, care ne vor schimba modul de
gîndire, astfel găsind o soluție acceptabilă reciproc.
Atunci cînd avem de luat decizii importante în viață putem folosi această metodă,
generînd o mulțime de idei.
1. Să enunțe cele 4 reguli ale metodei brainstorming;
2. Să facă uz de această metodă;
3. Să folosească brainstorming-ul în timpul situațiilor de conflict.
Materiale: Fișa de lucru a elevilor ,, Un milion de capace de sticlă,, (anexa 12), creioane.
Activitate: Împărțim minorilor fișa de lucru, apoi explicăm ce înseamnă brainstorming-ul și
trecem în revistă cele 4 indicații notate pe fișa de lucru.
Citim minorilor povestirea:
,, Astăzi s-a anunțat că vor fi aduse un milion de capace de sticlă. Șeful a întrebat ce se poate de
făcut cu ele, fiind că nu prea știe. De aceea în grup ve-ți genera cît mai multe idei, ce s-ar putea
face cu aceste capace de sticlă.,,
Fiece minor va genera soluții pentru situația creată.
Astfel se poate prezenta orice situație conflictuală care-i interesează pe minori la moment și se va
pune în discuție, se vor găsi soluții prin metoda brainstorming-ului..
1. Ce este brainstorming-ul?
2. Cînd puteți folosi această metodă?
3. Cum puteți folosi brainstorming-ul în timpul unui conflict?

22
ALEGEREA JUSTĂ.
Pasul final în rezolvarea unui conflict este alegerea și punerea în practică a unei soluții
corespunzătoare nevoilor celor două părți aflate în dispută. După ce părțile au generat mai multe
idei prin metoda brainstorming, pot discuta împreună metoda care e mai avantajoasă pentru
ambele părți.
1. Să descrie un conflict;
2. Să analizeze sentimentele și dorințele celor aflați în dispută;
3. Să identifice soluții reciproc acceptabile ale conflictului.
Materiale: Fișa de lucru ,, Alegerea justă,,(anexa 13), creioane.
Activitate:
1) Se împart minorii în perechi apoi se distribuie fișa de lucru ,, Alegerea justă,,
2) Dăm indicație minorilor să se oprească asupra unui conflict obișnuit, pe care l-au trăit ei
sau altcineva cunoscut.
3) Cerem minorilor să se oprească la acest conflict și să completeze fișa de lucru.
1. Cum ați decis la ce soluție să vă opriți?
2. Aproape orice conflict are un potențial pozitiv. Putem învăța foarte multe lucruri
din aproape orice conflict. Dar cum puteți voi și cealaltă persoană implicată în
conflict să învățați ceva dacă nu vă puteți pune de acord asupra unei soluții
reciproc acceptabile ?

23
Activitatea 16. Urcînd pe scară.
Fiecare dintre noi se comportă diferit într-o situație de conflict: unii oameni se poartă
agresiv, strigă, în timp ce alții se retrag și sunt tăcuți. Activitatea dată ne va ajuta să ne rezolvăm
conflictele fără a distruge în același timp relațiile noastre de prietenie, cu alte cuvinte de-a face
față conflictelor în mod constructiv.
Strategia următoare include 5 pași simpli, care ne explică cum să abordăm conflictele.
1. În primul rînd trebuie să recunoaștem conflictele. Ele pot fi ușor recunoscute prin
ceea ce simți la moment: inima noastră bate mai repede, mușchii se încordează, ne înfuriem, ne
simțim răniți etc.
2. În al doilea rînd, trebuie să ne gîndim la sentimentele noastre.Ne putem întreba: ce
simt eu în această situație? De ce? Cum se simte cealaltă persoanăcu care sunt în conflict? De
ce?
3. În al treilea rînd trebuie să descoperim care sunt interesele noastre profunde și care
sunt interesele profunde ale celeilalte persoane implicate. Astfel vom conștientiza cauza
apariției conflictului.
4. În al patrulea rînd, trebuie să identificăm pri metoda brainstorming cîteva soluții ale
conflictului. Ne gîndim la toate căile posibile de a rezolva conflictul, astfel încît cei implicați să
poată obține ceea ce doresc. Nu trebuie să ne pese că ideile sunt ridicole sau prostești; exprimăm
pur și simplu orice idee posibilă care ne vine în minte.
5. În al cincilea rînd, identificăm și punem în practică soluțiile care satisfac în modul
cel mai bun interesele profunde ale celor aflați în conflict.
1. Să aplice o strategie explicită și simplă pentru recunoașterea și pentru abordarea
nonviolentă a conflictelor interpersonale;
2. Să descrie factori implicați în conflictele familiale;
3. Să descrie strategii de a face față conflictelor din familie.
Materiale: Fișa de lucru ,,Urcînd pe scară,, (anexa 14)

24
Activitate:
 Împărțim minorilor fișa de lucru ,,Urcînd pe scară,,. Citim conținutul cu voce tare și le
explicăm fiecare pas al strategiei de rezolvare a conflictelor.
 Împărțim minorii în perechi.
 Unul dintre minorii din pereche pretinde că este un părinte; celălalt elev pretinde că este
un copil.
 Cerem tuturor minorilor din clasă să asculte cu atenție. Explicați-le că: ,,Părintele și
copilul se află în toiul unui conflict. Este vineri după amiază. Părintele consideră că
elevul nu a învățat atît cît ar trebuit. De aceea, părintele vrea ca fiul său să rămînă acasă și
să-și facă temele. Dar copilul este obosit de atîta stat în clasă toată ziua. Toți prietenii
copilului se joacă în parc și acolo vrea să meargă și el, ca să se joace cu ei. Părintele și
copilul se ceartă pe această temă,,.
 Ca să rezolve conflictul perechile vor trebui să urmeze pașii din fișa ,,Urcînd pe scară,,.
 Apoi se vor inversa cu rolurile.
 Minorii se pot gîndi la alte conflicte care au apărut în viața lor și pot să le interpreteze.
Este important ca minorii să învețe să integreze în jocurile lor de rol această strategie în 5
pași pentru rezolvarea conflictelor.
1. Dați exemple de cîteva sentimente pe care le-ar putea avea cineva, astfel încît să poată
recunoaște că se află într-o situație de conflict cu un părinte sau cu o persoană dragă.
2. Ce fel de conflicte există între părinți și copii?
3. Ce sentimente îi încearcă pe copii cînd se întîmplă să se certe cu părinții lor?
4. De ce se ceartă părinții cu copii lor? Ce vor ei de la copii lor?
5. De ce se ceartă copii cu părinții lor? Ce vor ei de la părinți?
6. Care ar fi cîteva căi prin intermediul cărora părinții și copiii ar putea să-și satisfacă
reciproc nevoile (interesele)?
Activitatea finală va include Fișa de lucru ,,Reflecții despre mine,,.(Anexa 15)

Programul detaliat privind arta de aface fata conflictelor

More Related Content

Similar to Programul detaliat privind arta de aface fata conflictelor

More from Olga Morozan

Recently uploaded

Programul detaliat privind arta de aface fata conflictelor