Referat

1. 1
CAPITOLUL I
POTENŢIALUL NATURAL AL VĂII CERNEI
Turismul românesc se află la momentul reevaluării şanselor de revigorare şi restructurare.
În România, confruntată cu profunde mutaţii impuse de procesul tranziţiei la economia de piaţă,
turismul este sectorul cel mai sensibil la stimulii economico – sociali, externi şi interni.
La baza relansării acestei ramuri a economiei naţionale componente ale sale: cel natural şi
cel antropic.
Resursele turistice au fost valorificate încă din cele mai vechi timpuri, dacă ne referim la
valoarea terapeutică a apelor minerale sau la aşezămintele religioase de excepţie.
Este cunoscut faptul că turismul românesc a cunoscut o dezvoltare conjuncturală şi
extensivă, fără o concepţie unitară de cuprindere a tuturor categoriilor de resurse turistice,
adresându – se în aceeaşi măsură turismului intern şi internaţional.
Aceasta a dus pe de o parte la fărâmiţarea investiţiilor la nivel teritorial, realizându – se
,,produse turistice” incomplete şi mai ales necompetitive pentru piaţa externă, iar pe de altă
parte au fost lansate în afara turismului, obiective şi zone cu potenţial turistic reprezentativ sau
cu valoare de unicat.
Un loc aparte îl reprezintă zona de sud – vest a ţării – Banatul, remarcabil prin frumuseţea
cadrului natural şi bogăţia patrimoniului turistic. În condiţiile diversificării activităţilor turistice
şi de punere în valoare a altor areale din această parte a ţării se înscrie şi Valea Cernei, care
alături de Defileul Dunării şi Podişul Mehedinţi, constituie una dintre cele mai valoroase
atracţii turistice din sud – vestul ţării.
Valea Cernei, principala axă turistică din extremitatea de sud – vest a României se
desfăşoară pe teritoriul a trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Caraş – Severin.
Nota de originalitate a acestei regiuni este datorată în principal de prezenţa masivelor
montane care încadrează râul Cerna aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Munţilor Banatului.
Dispunerea şi orientarea culmilor muntoase, altitudinea lor, succesiunea sectoarelor
înguste, gradul de împădurire, diversitatea faunei şi florei, existenţa apelor minerale, constituie
premisele favorabile dezvoltării unei activităţi turistice de mare diversitate şi intensitate.

2. 2
1.1 Potenţialul turistic al reliefului
Râul Cerna se găseşte situat între culmile Munţilor Godeanu, Vâlcan, Mehedinţi, Almaj,
având o succesiune de chei şi bazine, cu versanţi calcaroşi şi abrupţi care domină Valea de la
sute de metri înâlţime. Unităţile montane care străjuiesc de o parte şi de alta Valea Cernei se
remarcă printr – o mare varietate peisagistică, legată de formele de relief, covorul vegetal,
reţeaua de văi secundare.
Evoluţia geologică explică mozaicul de roci existent: formaţiuni cristaline, şisturi
cloritoase, gnaise, amfibolite, care dau un pitoresc aparte prin culoare şi formele de relief
carstic. Râul Cerna curge în lungul unui greabăn de fundament, relativ îngust, instalat între
două falii aproape paralele şi care realizează denivelări vizibile între 500 şi 1000 m. Cuvertura
sedimentară din lungul greabănului îmbracă forma unui sinclinoriu puternic deranjat atât de
falii longitudinale cât şi de falii transversale, care determină dispunerea reliefului în trepte.
Hipsometric, acest compartiment montan scade de la est la vest; altitudini mai mare se
întâlnesc în Munţii Vâlcan (Vf. Straja 1.864 m, Oslea 1.964 m), Munţii Mehedinţi (Vf. Frumos
1.493 m, Vf. Lui Stan 1.466 m, Vf. Domogled 1.100 m), Munţii Godeanu (Vf. Godeanu 2.229
m, Vf. Paltina 2.149 m).
Altitudinile cele mai scăzute corespund culoarului Cernei (124 la P.H. Pecinişca). Din
culmile montane principale se desprind culmi secundare orientate SV – NE, excepţie făcând
Munţii Vâlcan, care au o orientare generală E – V.
Caracteristic este profilul asimetric al culoarului Cernei, versantul nordic fiind abrupt, iar
cel sudic cu o pantă lină. Intensa modelare exercitată de râul Cerna şi a altor râuri secundare
afluente, au determinat o evoluţie rapidă a reliefului. Prin aceste trăsături geologice şi
geomorfologice generale se pot explica valenţele turistice ale unităţilor montane din această
zonă.
Munţii Godeanu (alt. max. 2.291m) au un important domeniu alpin ( 51 km 2). Aici se află
un vechi relief glaciar, de unde îşi trag obârşia mai multe pâraie şi izvoare din bazinul superior
al Văii Cernei, ca de exemplu: Soarbele, Fetele, Mănesii, Gardovanul, Stana Mare, Micuşa,
Scăriţa.

3. 3
Un punct de atracţie îl constituie şi locurile glaciare, dintre care pot fi enumerate:
Godeanu, Bontica, Scărişoara, Moraru.
La acestea se adaugă prezenţa unor însemnate suprafeţe acoperite cu păduri şi păşuni, care
diversifică peisajul.
Munţii Cernei (1.928 m), Mehedinţi (1.426 m), Vâlcan (1.966 m) se individualizează prin
formele carstice deosebit de spectaculoase, multe cu certă valoare ştiinţifică. Aici se include în
principal:
 Abrupturile şi cheile Cernei, Motrului, Tismanei, Sohodolului;
 Peşterile Cloşani, Gura Plaiului, Topolniţa, Grota Haiducilor, Grota cu Abur, Grota
lui Şerban;
 Complexul Domogled – rezervaţie ştiinţifică;
 Prezenţa Staţiunii Băile Herculane;
 Complexul hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana.
Valea Cernei cu un curs adâncit de 800 m în calcare şi roci cristaline, cu o pantă a
bazinului de 386 m/km. Ea străbate trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Caraş – Severin, iar pe acesta
din urmă parcurge cel mai lung traseu de 49 km.
Elementul specific este dat de relieful carstic datorat calcarelor de grosimi apreciabile, cu o
mare extindere spaţială. Segmentul cel mai impresionat este defileul desfăşurat altitudinal între
1500 – 2000 m, dezvoltat de – a lungul unei falii tectonice. La nivelul întregii văi a Cernei pot
fi menţionate următoarele forme carstice mai deosebite:
- doline: Crov Medved, adâncime 170 m, diametru 1 km,
- lapiesuri: Poiana Mare, Vf. lui Stan,
- uvale: polii suspendate (Munţii Mehedinţi),
- abrupturi carstice, tectonice, ex. marele abrupt al Domogledului, Şaua Padina
(1.088 m), Culmea Fagilor, Vf. Şoimului (771 m), Vf. lui Stan (1.456 m),
- un număr de peste 300 de peşteri în întreg bazinul Cernei,
- cheile Corcoaiei, izvoarele Cernei,
- cheile Rosetei, Vânturătoarea, Bobatului,

4. 4
- cheile văilor secundare Bidinii, Prisăcina, Ţesna, Cernişoarei, Râmnutelor,
Stărninosu,
- stânci carstice cu forme ciudate, cinceve.
1.2 Potenţialul turistic al climei
Prin poziţia sa geografică bazinul Cernei este supus predominant influenţei circulaţiei
atmosferice din vest şi sud – vest, dinspre bazinul mediteraneean.
Climatul în general este temperat continental, cu ierni mai blânde, cu precipitaţii mai
abundente, cu veri mai uscate şi călduroase, cu instabilitate termică. Activitatea ciclonilor
mediteraneeni, mai activă în sezonul rece determină schimbări bruşte de temperatură şi
creşterea cantităţii de precipitaţii. Circulaţia atmosferică generală, orientarea marilor unităţi
montane, diferenţierilor hipsometrice determină principalele caracteristici ale elementelor
climatice:
 durata de strălucire a Soarelui este de 1.900 – 1.950 ore în medie pe an,
 temperatura medie anuală este de 10,5o C la Băile Herculane şi 6,6o C la Cerna Sat,
 temperatura lunii iulie este de 15 – 16o C în zona montană şi de 21oC în Băile
Herculane,
 temperatura lunii ianuarie este de – 4o C în zona montană şi de – 2o C la Băile
Herculane,
 precipitaţiile medii multianuale sunt de 1.400 – 1.600 mm pe înălţimi şi cca. 800
mm la Băile Herculane. Ca urmare a influenţei ciclonilor mediteraneeni apar două
maxime anuale de precipitaţii: iunie şi iulie,
 70% din precipitaţii cad sub formă de ploaie; numărul de zile cu strat de zăpadă
este redus, fiind de 60 de zile pe an, cu o grosime medie între 10 – 20 cm,
 numărul de zile cu cer senin este de 50 zile pe an la munte şi 60 de zile pe an la
Băile Herculane,

5. 5
 vânturile au viteze moderate 2,5 – 3 m/s cu predominare din sectorul vestic şi sud
vestic. Fenomenul de viscol este mai rar, iar ceaţa este prezentă primăvara şi
toamna,
 un fenomen aparte îl constituie prezenţa ionilor negativi 655 – 830 ioni/cm3/anfaţă
de o medie de ioni total de 1.291 – 1.445 ioni/cm3/an.nivelul ridicat de ionizare
cantitativ şi calitativ remarcat în deosebi în perimetrul Băilor Herculane explică
valoarea terapeutică a aerului,
 toţi parametri ce caracterizează clima Văii Cernei arată că este vorba de un climat
montan, cu valori moderate ale precipitaţiilor, parametrii climatici,
 din punct de vedere terapeutic se poate afirma că aici există un bioclimatic sedativ
cu nuanţe de stimulare tonice, cu valori curative deosebite pentru multe afecţiuni.
1.3 Potenţialul turistic al reţelei hidrografice
Principala arteră hidrografică o constituie râul Cerna (L = 84 km, S = 14.433 km2), face
parte din grupa hidrografică sud – vestică şi se varsă direct în Dunăre. Râul are afluenţi mici,
dezvoltaţi cu precădere pe partea dreaptă, cu alternanţă de chei şi mici depresiuni locale, slab
colmatate, praguri şi mici cascade.
Caracteristica principală a văii este dată de faptul că versantul drept (vestic) depăşeşte cu
800 – 1000 m pe cel stâng (estic), care slab fragmentat cu forme montane. Cerna îşi are
izvoarele la o altitudine de 2.000 m. După confluenţa Cernei cu Gardomanul apare primul
sector de chei , săpate în calcar, după care străbate mica depresiune de la Urzicari. Aici
captează ,,Izvorul Cernei”, un pârâu, considerat de localnici ca fiind obârşia râului. După un
tronson îngust, râul străbate bazinetul Bulzului, de unde pe dreapta primeşte mai mulţi afluenţi
(Vlasia cu Rădăteasca, Iovanu cu Godeanu, Cărbunelui) apoi se continuă cu bazinetul Lunca
Largă (Valea lui Ivan). În continuare, se desfăşoară spectaculoasele chei ale Corcoaiei, săpate
în calcare cristaline cu multe marmite. Valea rămâne îngustă până în dreptul micii depresiuni
Cerna Sat, unde primeşte alţi afluenţi (Ianu, Craiova).

6. 6
Spre aval, valea se îngustează, iar numărul de afluenţi se reduce. Străbate două bazinete
foarte mici, Poiana Schitului şi Topenia, după care Cerna intră în frumoasele chei de la
Herculane, pe o lungime de 20 de km, până la confluenţă cu Beldreca. Dincolo de staţiunea
Băile Herculane, valea se lărgeşte tot mai mult astfel încât, la vărsarea în Dunăre, punctul de
confluenţă are aspectul unui frumos golf. Precipitaţiile bogate, scurgerile medii anuale
importante, asigură un debit important constant al râului. Eroziunea şi transportul aluviunilor în
suspensie este redus, ca urmare a durităţii rocilor şi a nivelului ridicat de scurgere.
Din punct de vedere turistic valea propriu – zisă a Cernei poate fi utilizată în scurte
plimbări montane, pescuit sportiv, drumeţii în lungul râului.
Un aport deosebit în dezvoltarea turismului îl constituie prezenţa zăcămintelor
termominerale Herculane exploatate prin 24 de surse cunoscute, din care 16 sunt izvoare
naturale şi 8 sunt deschideri prin sode (cu o adâncime de 280 – 578 m). Dintre acestea 9 se
găsesc în staţiunea Băile Herculane (Ghizela, Hercules, Scorillo, Hygeea, Apollo, Diana I şi II,
Traian, Decebal).
Împreună, sursele termominerale oferă un debit de peste 6.500 1/24 ore, ceea ce face ca
acest zăcământ să se situeze ca mărime imediat după cel de la Băile Felix 1 Mai şi aproape
întreaga cantitate de apă termominerală este utilizată în cele 10 baze de tratament.
Din punct de vedere hidrodinamic, există două categorii de ape: termosaline (cu
predominarea ionilor de Cl, Na, Ca) şi termosulfuroase (H2, S3, B1, I). Temperatura variază
între 30-600C, cu o mineralizare cuprinsă între 1,0 şi 8,5 g/l. Aceasta se datorează amestecului
dintre apele de infiltrare cu apele de zăcământ, la care se adaugă prezenţa unor gaze naturale ca
metanul, etanul şi alte fracţiuni ale metanului.
Un fapt deosebit de important îl reprezintă fenomenul de regenerare permanentă, cu
participarea a trei componente: apele de infiltraţie din lungul Văii Cernei, apele de zăcământ şi
apele fierbinţi cu sare, fără vapori din zonele profunde.
Prezenţa acestor valoroase resurse de ape minerale au determinat valorificarea lor în
puternice baze de tratament.
Un rol aparte îl ocupă complexul hidrotehnic şi energetic Motru-Tismana (1976-1980) care
include lacurile de acumulare Iovanu şi Prisaca.

7. 7
Cel mai important este lacul Iovanu, unde oglinda lacului pătrunde sub formă de golfuri pe
văile Iovanu şi Cărbunele (S=677ha, L=10km şi cu un volum de apă de 124.000.000m3). Din
acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt derivate printr-o aducţiune subterană în
bazinul Motrului.
Al doilea lac, în amonte de Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică şi
menţinerii echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii, are o lungime de 4 km şi un
volum de apă de 14.000.000 m3.
Împrejurimile lacului sunt dominate de peisajul montan al Munţilor Godeanu şi cel
ruiniform al culmii calcaroase Oslea.
Deşi lipsit de amenajări turistice, lacul poate totuşi deveni o bază de agrement care să
diversifice activităţile turistice din zonă.
O curiozitate aparte o reprezintă circulaţia subterană a apei, datorită prezenţei carstului,
apărând astfel numeroase pierderi în tolvegul râurilor şi pârâurilor sub formă de sorburi şi
povoare, precum şi un mare număr de izvoare carstice, cu debite variabile ca de exemplu
Izvorul Berzei (1 m3/S), Izvorul Cernei ( 1,2-3,4 m3/S) şi cele ,,Şapte Izvoare Reci”.
1.4. Potenţialul turistic al florei şi faunei
Din punct de vedere biogeografic, Valea Cernei, prin varietatea şi bogăţia speciilor este
una din cele mai interesante zone din ţară.
Aceasta datorită, în primul rând, climatului cu uşoare influenţe mediteraneene, a
substratului calcaros, cu o morfostructură extrem de originală.
Sub aspect fitogeografic, zona Văii Cernei se integrează Europei Centrale, fiind situată la
interferenţa dintre provincia dacică şi cea moesică.
Datorită acestei poziţii, în această zonă s-au păstrat numeroase specii asociaţii unice, care
au făcut posibilă delimitarea şi declararea a şase rezervaţii naturale incluse în Parcul Naţional
Domogled – Valea Cernei:
 Muntele Domogled, rezervaţie complexă;
 Rezervaţia Coroninii – Badina, rezervaţie mixtă;

8. 8
 Rezervaţia Iauna – Craiova, rezervaţie mixtă;
 Rezervaţiile Iardaştiţa şi Belareca, rezervaţii forestiere;
 Rezervaţia Peştera Baryoni,rezervaţie speologică;
 Rezervaţia Cheile Corcoaiei, rezervaţie complexă.
Prin rarităţile sale faunistice şi floristice aici a fost instituit Parcul Naţional Valea Cernei –
Domogled, prin Ordinul 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. În
absenţa unei administraţii proprii, acest spaţiu geografic în principal de Ocolul Silvic Băile
Herculane.
Statutul de arie protejată a fost întărit şi prin legea nr. 5 din aprilie 2000 privind zonele
naturale protejate de interes naţional şi alte monumente ale naturii. Parcul Naţional Valea
Cernei – Domogled deţine cca. 60.100 ha.
Din întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic Cerna, 80 % o reprezintă suprafeţele
împădurite, îndeosebi făgetele. Alături de fagul autohton se găsesc exemplare de fag balcanic.
În partea superioară a pădurii, pe culmile montane mai înalte se găseşte bradul şi pe
suprafeţe mai mici molidul.
Suprafeţele de păşuni naturale sunt mai restrânse şi apar doar pe culmile înalte din Munţii
Godeanu.
În vegetaţia pajiştilor se găsesc gramineele: iarba vântului, firuţa, păişuri, toporişca, rogoz.
Un loc aparte îl ocupă speciile erbacee viu colorate, formate din ciuboţica cucului, floarea
paştelui, endemisul crucea voinicului, clopoţeii, sângele voinicului, bulbuci.
Pe stâncile golaşe, diversitatea speciilor este mai redusă, apărând totuşi specii ca: ochii
şoricelului, urechiuşe, laptele stâncilor.
În partea inferioară a pădurilor se găseşte gorunul însoţit de alte specii. Către sudul
bazinului hidrografic al Cernei, pe turnurile calcaroase se dezvoltă tufărişuri de specii
mezoxerofitice şi xerotermofitice cum ar fi: corn, alun turcesc,modrean, păducel, măceş, liliac
sălbatic.
În locurile defrişate şi cu tufărişuri s-au instalat rugi de afini, de merişor, coacăz, zmeură,
fragi şi foarte rar smârdanul. Un loc aparte îl ocupă prezenţa exemplarelor de pin negru, ce pot
fi admirate îndeosebi pe Muntele Domogled.

9. 9
Fauna Văii Cernei este foarte variată şi bogată. Clima blândă şi bogăţia vegetaţiei au
permis localizarea unor specii venite din Peninsula Balcanică. Din lumea păsărilor sunt mai des
întâlnite botgrosul, codobatura de munte, huhurezul, lăstunul, acvila ţipătoare. Valea Cernei
reprezintă pentru păsări, în migraţia de primăvară şi toamnă, un loc de popas şi cuibărit.
Zona calcaroasă adăposteşte exemplare ale viperei comune şi viperei cu corn, foarte
periculoasă şi o specie rară de şarpe (Esculap) identificat pe Muntele Domogled.
Dintre mamifere, ursul stăpâneşte zona montană şi în special vara se întâlneşte frecvent în
preajma stânelor sau la poalele munţilor. Cerbul, căpriorul sunt mai răspândite în pădurile de
amestec.
Mai rare sunt speciile de lupi, mistreţ, vulpe, pisica sălbatică, bursucul, veveriţa, jderul de
copac, vidre.
Peştii sunt bine reprezentaţi în apele de munte, mai ales de păstrăv.
Din punct de vedere turistic, importante sunt speciile faunistice de interes cinegetic (ursul,
cerbul, căpriorul, mistreţul) şi de pescuit sportiv în apele repezi ale râului Cerna şi afluenţilor
săi.
Acest tezaur cinegetic este administrat de următoarele ocoale silvice:
- Ocolul Silvic Băile Herculane (29.161,1 ha),
- Ocolul Silvic Baia de Aramă (zona 78 izvoare, Peştera Cloşani),
- Ocolul Silvic Padeş.
Terenurile de vânătoare cele mai cunoscute sunt Fundul Cernei, Bedina, Peciiuşca,
Sărcăstiţa, toate gestionate de Ocolul Silvic Băile Herculane.
1.5. Potenţialul turistic al climei
Originalitatea deosebită a acestei văi care adăposteşte o multitudine de ecosisteme, în cea
mai mare parte naturale a determinat declararea acesteia ca Parcul Naţional Valea Cernei –
Domogled, prin Ordinul 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

10. 10
Ca rezervaţie naturală, această zonă s-a constituit încă din 1932, la propunerea prof. Al
Borza, ce includea doar Muntele Domogled cu 900 ha. La ora actuală suprafaţa de protecţie
este de 60.100 ha.
Capacitatea optimă de primire medie pe an este în jur de 900 de turişti. Vizitarea acestui
areal are o sezonalitate evidentă, ea desfăşurându-se în perioada mai-octombrie. Întregul parc
naţional are o valoare deosebită din punct de vedere peisagistic, floristic, faunistic. Aici se
găsesc mai multe rezervaţii.
Rezervaţia Muntele Domogled cu o suprafaţă de 2.382 ha care cuprinde şi sectorul
mijlociu al râului si Muntele Domogled.
Aici sunt ocrotite speciile de plante de origine est-balcanice, balcano-ilirice,
mediteraneene, cum ar fi: cărpiniţa, mojdreanul, arţarul trilobat, specii de scoruş, de măceş,
alunul turcesc. Sunt ocrotite şi o serie de endemisme: pojarniţa lui Rachel, crinul galben de
Banat, smeoaie, cornutul bănăţean, măzărichea balcanică.
Dintre elementele faunistice se remarcă scorpionul carpatin, vipera cu corn şi peste 300 de
specii de lepidoptere aparţinând diferitelor zone geografice (alpină, pontică, balcanică,
mediteraneeană).
Rezervaţia Cheile Corcoaiei, cu o suprafaţă de 10 ha are un caracter complex şi este situată
la cca. 40 km de Băile Herculane. Cheile au o lungime de 200 m şi o lăţime de 1-2,5 m, fiind
săpate în pereţi de calcar înalţi de 150 m. Aici poate fi admirat un peisaj calcaros format din
lapiesuri, 20 de peşteri cu 400 m de galerii. Zona conservă specii floritice şi faunistice
valoroase, specifice întregului parc.
Accesul principal în acest parc se face prin staţiunea Băile Herculane, unde se află şi
Ocolul Silvic de la care se obţine avizul de vizitare.
Destinaţie turistică: odihnă, recreere, drumeţii montane, alpinism, sporturi, turism,
vânătoare şi pescuit sportiv.
Rezervaţia Coronini – Badina – în perimetrul oraşului Băile Herculane, are 3.864 ha.
Aceasta păstrează un relief carstic tipic, cu numeroase microforme în calcare jurasice.
Destinaţie turistică: drumeţii montane, alpinism, pescuit sportiv, recreere.
În împrejurimile imediate mai pot fi vizitate şi alte rezervaţii:

11. 11
- Peştera Gura Plaiului – jud. Gorj, rezervaţie speologică 1 ha,
- Peştera Naturală Porţile de Fier – jud. Mehedinţi, Caraş-Severin, 423 ha,
- Gura Văii – Vârcioara – jud. Mehedinţi, rezervaţie floristică 303,96 ha,
- Pădurea de Liliac de la Ponoarele – jud. Mehedinţi, rezervaţie floristică 20 ha,
- Punctul fosilifer Bahna – Orşova – jud. Mehedinţi, rezervaţie paleotologică 1 ha.

12. 12
CAPITOLUL II
POTENŢIALUL ANTROPIC AL VĂII CERNEI
Valoarea tuistică a Văii Cernei nu rezultă numai din frumuseţea inegalabilă a cadrului
natural. Prezenţa resurselor exploatabile de subsol, vechimea aşezărilor, existenţa unor valori
ale patrimoniului cultural-istoric, adaugă un plus de interes pentru vizitarea şi cunoaşterea
acestor locuri.
2.1. POTENŢIALUL DEMOGRAFIC
Dovezile de populare a arealului Valea Cernei sunt dintre cele mai vechi, ele afectând
constituirea în timp şi prezenţa îndelungată şi permanentă, de la poale până la vârful munţilor, a
elementului etnic românesc.
Urmele de cultură materială îşi au începuturile tocmai în epoca pietrei. Formele superioare
de organizare socială apar odată cu civilizaţia romană, mai ales în urma războaielor de cucerire
a Daciei dintre anii 101-102, 104-105 d.Hr.
Legiunile romane şi-au stabilit garnizoana la Mehania, unde au ridicat şi un castru şi au
început construcţia primelor termae la Herculane, valorificând „apele sacre ale lui Hercules”.
Primul document ce menţionează acest fapt este o tabula votiva, ce datează din anul 153
d.Hr. şi care atestă închegarea unei aşezări datată cu băi şi temple.
Băile au fost folosite de romani timp de 170 de ani, perioadă în care s-au executat şi
construit unele amenajări balneare cum sunt: captarea izvorului Hercules, construirea unui
apeduct de captare a izvorului şi aducţiunea apei până la actuala baie Apollo unde era construit
un templu cu bazine colective de baie.
În perioada feudală populaţia românească crease în această regiune aşezări şi forme ale
producţiei economice importante.
În anul 1736, când generalul Hamilton, în timpul Imperiului Habsburgic, cucereşte
Banatul, redescoperă urmele amenajărilor făcute de romani şi anunţă Curtea de la Viena.

13. 13
Primeşte dispoziţii de la împăratul Franz Iosef de a reface băile şi a reconstituit staţiunea, unică
în Europa prin frumuseţea ei.
Secolul XIX reprezintă perioada de apogeu prin ridicarea unor importante pavilioane
balneare şi hoteluri în staţiunea Băile Herculane.
Astfel, în 1810 se termină pavilionul 5 (militar), se refac băile Elisabeta (Diana), în 1811
se termină construcţia administraţiei băilor, în 1824 se termină hotelul Francisc, iar în 1826 se
zideşte baia Carolina, în 1838 se construieşte pavilionul Ferdinand, apoi baia Francisc şi se
construiesc băile lui Hercules.
În 1846 se amenajează în locul băii de şindrilă baia Ludovic, în 1853 se termină hotelul
Tersiana, în 1847 se aşează pentru prima dată statuia lui Hercules, construită din fier de tun,
cadou din partea ducelui Karls.
În 1861 începe construirea hotelului Franz Iosef, iar în 1864 se construieşte salonul de cură
(Cazinoul), astăzi cantina 1 şi muzeul. În 1869 începe construirea hotelului Rudolf şi a băii
Maria, cu ştrandul termal terminându – se în 1871. În anul 1872 împăratul vizitează staţiunea
spunând că este cea mai frumoasă de pe continent.
După această dată, arhitectul Doderer se ocupă în continuare de construcţiile ce aveau să se
mai facă. În anul1896, când se deschide canalul de navigaţie de la Porţile de Fier, staţiunea este
vizitată de regele Serbiei, împăratul Austriei, Franz Iosef şi regele României, lăsând o placă
comemorativă pusă în munte, lângă uzina electrică. În anul 1906 de construieşte pavilionul
nr.6. Începând cu anul 1875, construirea de noi stabilimente naturale este încredinţată lui Carol
Tatraczi care începe canalizarea Cernei, clădind hoteluri şi case de locuit, precum şi baia
Neptun şi Turnul Artezian.
Până în anul 1918, acest perimetru a construit o unitate de frontieră între cele două imperii:
cel Habsburgic şi cel Otoman.
În anul 1919, staţiunea reintră în componenţa statului Român, dezvoltarea şi administrarea
ei fiind încredinţată generalului N. Cena, primul director al staţiunii. În 1936 se construieşte
hotelul Cerna.
O evoluţie ascendentă o cunoaşte şi portul Orşova cu activităţi comerciale, îndeosebi
legate de exportul de cherestea, piatră de construcţie, cereale, minereuri.

14. 14
Următorul secol, XX, aduce modificări majore în configuraţia zonei. Graţie unor
importante ivestiţii se măreşte capacitatea de cazare şi tratament ale staţiunii Băile Herculane.
Evoluţia numerică a populaţiei nu a cunoscut mutaţii deosebite în zona Văii Cernei.
Diferitele stagnărişi stări de regres ale numărului de locuitori au fost condiţionate de o serie de
factori sociali – economici cât şi politici.
Potrivit datelor oferite de recensământul populaţiei din 7 ianuarie 1992, în zona studiată se
află aproximativ 50.000 de locuitori, iar la 1 iulie 1999, 49.000 de locuitori, populaţia fiind în
scădere. Densitatea populaţiei prezintă diferenţe între aria montană unde valorile sunt de cca.
10 – 20 loc/km2, iar în oraşele zonei între 30 – 100 loc/km2 şi peste în Orşova. Populaţia pe
grupe de vârstă, reflectă tendinţa de îmbătrânire a popolaţiei, îndeosebi în mediul rural. Acest
fenomen se datorează migraţiei spre zonele urbane şi existenţa modelului de familie cu număr
redus de copii.
Oraşul Băile Herculane, cu o istorie multimilenară, s–a dezvoltat prin valorificarea apelor
minerale, polarizând motivaţiile turiştilor români şi străini. Ridicarea calităţii serviciilor
turistice necesită importante investiţii, pentru modernizarea localităţii în ansamblu.
Din punct de vedere turistic, există şanse atragerii în derularea unor activităţi turistice şi a
mediului rural îndeosebi localitatea Cerna – Sat, ceea ce ar asigura viabilitatea acestei localităţi
în timp şi spaţiu.
2.2. POTENŢIALUL ECONOMIC AL ZONEI VALEA CERNEI
Bogăţiile naturale şi condiţiile oferite de peisajul geografic propriu Văii Cernei şi a
regiunilor înconjurătoare sunt valorificate de locuitorii acestor meleaguri. Factorii istorici şi
social – economici au contribuit esenţial la dezvoltarea şi cultivarea unor tradiţionale ramuri
economice, care s–au dezvoltat mai ales în ultimile decenii. Resursele de subsol modeste, cu
abundenţa pădurilor, păşunilor, fâneţelor naturale montane şi fertilitatea modestă a solurilor au
asigurat întotdeauna existenţa unor activităţi economice susţinută şi complexă.

15. 15
2.2.1. Activitatea industrială
În zona Văii Cerna, resursele de subsol se extrag pe teritoriul comunei Topleţ – minereu de
fier şi feldspat. În general dezvoltarea industrială a valorificat în principal energia hidraulică a
fluviului Dunărea şi a râului Cerna, piatra de construcţie şi exploatarea lemnului.
Astfel, se remarcă aici producerea unei cantităţi importante de energie electrică prin
complexele hidroenergetice Porţile de Fier I şi II şi Cerna – Motru – Tismana .
Curentul electric produs aici satisface nevoile energetice ale celor trei judeţe Caraş –
Severin, Mehedinţi şi Gorj, precum şi a unei părţi din economia naţională.
Industria prelucrării metalelor şi a construcţiei de maşini este reprezentată la Topleţ
printr–o unitate de construcţii şi utilaje navale. Noua unitate metalurgică continuă o tradiţie mai
veche de 100 de ani, aici existând vechea topitorie şi atelierele ,,Schramm Hütte & Schimdt”,
care realizau subansamble pentru maşini agricole, reparaţii locomotive şi nave.
Industria materialelor de construcţie se bazează pe extragerea pietrei de construcţie,
îndeosebi a calcarului în cariere din apropierea localităţii Pecinişca.
Exploatarea forestieră şi industria de prelucrare silvică, care asigură valorificarea fondului
forestier se bazează pe importantele rezerve de masă lemnoasă, care au dus la construirea în
zonă a sute de kilometri de drumuri forestiere.
Făgetele ocupă primul loc, atât în privinţa profitului de esenţă, cât şi în prezenţa volumului
de lemn exploatat, după care urmează răşinoasele. Prelucrarea se realizează în unitatea situată
în oraşele Orşova şi Drobeta Turnu Severin, care produce furnire, plăci din particule
aglomerate, mobilă.
În comuna Topleţ există unităţi de producere a ansamblelor pentru utilaje din industria
alimentară (morărit) şi pentru utilaje agricole şi se exploatează lemnul din zonă.
Prezenţa şantierului naval Orşova asigură un important volum de reparaţii de nave fluviale,
iar în ultimii ani a trecut şi la construcţia acestora, prin comenzi externe: Germania, Olanda,
Belgia.
În localităţile din Valea Cernei se desfăşoară şi activităţi de întreţinere a drumurilor
forestiere, a infrastructurii generale. Există posibilitatea realizării aici a unei zone libere

16. 16
,,Drobeta Turnu Severin – Orşova – Moldova Nouă” care să impulsioneze activităţile
economice, comerciale şi de serviciu.
2.2.2. Activitatea agricolă
Economia agricolă se desfăşoară la nivelul treptei de relief montan propriu – zis, în
sectoarele depresionare mai joase, a culoarelor de vale.
Dat fiind existenţa ariei montane, ponderea cea mai ridicată o ocupă cultura cartofului,
plantele de nutreţ şi perimetrele ocupate de fâneţe naturale şi păşuni.
Culturi cerealiere de tipul porumbului, ovăzului, orzului, secarei ocupă suprafeţe mici.
În zona Golfului Cernei, altitudinea mai joasă, climatul mai blând, permit existenţa
pomilor fructiferi, a cultivării legumelor în sistem de solarii. În componenţa pomilor fructiferi
predomină prunii, după care urmează: meri, peri, nuci, cireşi. Un loc deosebit de important îl
ocupă creşterea animalelor îndeosebi a ovinelor, urmate de ovine şi caprine. Creşterea
salmonidelor se realizează printr–o păstrăvărie ce datează din 1985, pe pârâul Barza, în
apropiere de localitatea Topleţ (3.250 m2) care produce 2 milioane de puieţi pe an şi 20 de tone
păstrăv pentru consum.
Alături de aceste ocupaţii agricole, fructele de pădure, îndeosebi afinele, zmeura, murele se
constituie ca plăcute tentaţii în drumeţiile din Valea Cernei.
Produsele agricole din această zonă, ar putea fi mai bine valorificate în structurile de
alimentaţie publică asigurând varietate şi calitate.
2.3. POTENŢIALUL TURISTIC
În ciuda unui mic număr de localităţi, în această zonă s–au păstrat câteva obiceiuri şi valori
culturale, care pot atrage atenţia turiştilor şi care pot fi incluse în programele turistice.
Băile Herculane: – monumente de arhitectură – Baia romană cu basorelieful lui Hercules,
complexul vechi balnear, gara CFR (1886), cazinoul (1862), biserica ortodoxă (sec. XIX) şi cea
catolică (1838), podul de piatră peste Cerna (1864), vechile pavilioane balneare Carol I (1879),

17. 17
Ferdinand I (1860), Hotelul Traian (1868), Hotelul Cerna (1936), vechile băi Venera – Diana
(sec. XIX), multe vile din sec. XIX în stil baroc,
- monumente de artă plastică: statuia de fier a lui Hercules (1847), bustul lui Mihai
Eminescu (sculptor Oscar Han),
- muzeul gen N. Cena, ce cuprinde o colecţie, hărţi, pietre votive, inscripţii
arheologice, fragmentate de ceramică veche, găzduit în vechea clădire a
Cazinoului.
2.4. INFRASTRUCURA GENERALĂ
Poziţia geografică a zonei studiate, care se întinde pe teritoriul a trei judeţe: Caraş –
Severin, Gorj, Mehedinţi, dovedeşte faptul că este un areal de intensă circulaţie. La sud se
desfăşoară un sector important al magistralei feroviare Bucureşti – Timişoara, simplă,
electrificată.
Cea mai mare extindere o au căile rutiere şi un rol esenţial în circulaţia turistică îl ocupă
drumul european E70, care face legătura între Bucureşti – Timişoara şi alte oraşe principale din
zonă şi împrejurimi.
Un rol important îl au şi drumurile judeţene DJ67D care face legătura între Băile
Herculane – Baia de Aramă – Petroşani, parţial modernizat şi unde îmbrăcămintea asfaltică
trebuie refăcută.
În ceea ce priveşte dotările tehnico – edilitare acestea sunt destul de modeste. Alimentarea
cu apă şi canalizarea sunt deficitare în staţiunea Băile Herculane şi în oraşul Orşova, dar şi aici,
faţă de creşterea oraşului în ultimii ani, dotările sunt subdimensionate. Canalizarea deţine o
reţea de 23 de km, iar alimentarea cu apă 80 de km, dar zonele periferice nu dispun de
asemenea facilităţi.
Dotările comerciale sunt suficiente, la care se adaugă sedii de bănci, oficii P.T.T.R. şi
Romtelecom, două dispensare, staţie de salvare, două farmacii. Pentru păstrarea calităţii
mediului înconjurător, se impune realizarea de noi staţii de epurare chimică şi asigurarea
prelucrării şi depozitării gunoaielor, deşeurilor industriale în spaţii special amenajate.

18. 18
CAPITOLUL III
STADIUL DE VALORIFICARE TURISTICĂ A ZONEI BĂILE
HERCULANE
Situaţia actuală a bazei materiale a turismului din zona turistică a Văii Cernei este foarte
modestă. O atentă analiză a structurilor turistice existente, arată că aceasta este reprezentată de
unităţile hoteliere şi vilele din staţiunea Băile Herculane şi câteva cabane situate pe cursul văii.
Există şi alte posibilităţi de dezvoltare a noii structuri turistice sau a unor pensiuni şi ferme
agroturistice.
3.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE
Analizând situaţia actuală a structurilor turistice de primire în zona studiată se constată că
aceasta a cunoscuto serie de modificări în ultima vreme.
Unele dintre aceste structuri în urma acţiunii de privatizare au fostvândute, altele au fost
scoasedin circuit ca fiind necorespunzătoare, altele transferate altor instituţii sau cedate foştilor
proprietari sau au căpătat alte funcţiuni.
Categorii (structuri de
primire) Număr Locuri Pondere %
Hoteluri 12 3796 85.78
Vile 3 404 9.12
Campinguri + bungalowuri 3 106 2.39
Pensiuni turistice 3 30 0.67
Popasuri 1 242 5.46
Cabane 1 60 1.35
Cantoane 4 29 0.65
Total 22 4425 100

19. 19
În tabel sunt prezentate principalele unităţi de primire nominalizate. În general structurile
de cazare au rămas constante ca număr de unităţi şi locuri în ultimii ani.
Nr. Tip/Denumire Localitate Deţinător Nr. stele Nr. locuri
1 Hotel Afrodita Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 510
2 Hotel Diana Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (v) 2 520
3 Hotel Apollo Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (lg.) 1 372
4 Hotel Cerna Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 1 245
5 Hotel Minerva Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 390
6 Hotel Hercules Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 387
7 Hotel Grota
Haiducilor
Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 1 424
8 Hotel Belvedere Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 1 64
9 Hotel
Internaţional
Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 300
10 Hotel Cazino Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 1 504
11 Hotel Roman Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 325
12 Hotel Decebal Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 207
13 Hotel Coronini Băile Herculane S.C. Hercules S.A 1 63
14 Hotel Dacia Băile Herculane S.C. Sind. România
S.R.L.
2 260
15 Hotel Domogled Băile Herculane S.C. Sind. România
S.R.L.
1 276
16 Vile Belvedere Băile Herculane S.C. Hercules S.A (1g) 3 20
17 Vila Apollo Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 3 11
18 Vila Candia Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 1 73
19 Vila 1 Mai Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 12
20 Vila Traian Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 275
21 Cabana Km.14 Băile Herculane - 1 24

20. 20
22 Camping Flora Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 1 60
23 Camping Plopii
fără soţ
Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 1 56
24 Pensiune A.F.
Matei
Băile Herculane Privată 2 10
25 Pensiune El Pazza Băile Herculane As. Fam. 2 10
26 Pensiune
Lorabella
Băile Herculane As. Fam. 2 10
27 TOTAL 5629
Din acest tabel rezultă faptul că toate unităţile de cazare au un confort scăzut, ponderea cea
mai mare o ocupă cele de o stea (11) şi cele de 2 stele (13unităţi), iar cele de 3 stele doar două
unităţi. În ceea ce priveşte structura pe tipuri de unitate predomină hotelurile, urmate de vile,
cabane şi celelalte forme de cazare. Se impune remodernizarea tuturor acestor structuri de
cazare pentru a îmbunătăţi gama de servicii turistice oferite şi de a creşte încasările anuale.
3.2. STRUCTURILR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
La nivelul anului 1994, reţeaua unităţilor de alimentaţie din cadrul zonei este legată de
prezenţa hotelurilor. Tabelul nr. 3 cuprinde principalele unităţi de alimentaţie publică existente.
Tabelulnr. 3. Situaţia structurilor de alimentaţie din zona turistică Băile Herculane:
Nr.
crt.
Tip/Denumire Deţinător Categoria de
clasificare
Nr.
locuri
1. Restaurant Orizont S.C. Sind. România S.R.L. I 410
2. Restaurant Domogled S.C. Sind. România S.R.L. II 174
3. Restaurant Dacia S.C. Sind. România S.R.L. II 360
4. Restaurant Cantacuzino S.C. Hercules S.A. II 504

21. 21
5. Restaurant Grota Haiducilor S.C. Hercules S.A. I 424
6. Restaurant Internaţional S.C. Hercules S.A. II 300
7. Restaurant Cerna S.C. Hercules S.A. I 244
8. Restaurant Belvedere S.C. Hercules S.A. I 64
9. Restaurant Hercules S.C. Hercules S.A. I 387
10. Restaurant Minerva S.C. Hercules S.A. I 390
11. Restaurant Afrodita S.C. Hercules S.A. I 510
12. Restaurant Diana S.C. Hercules S.A. I 510
13. Restaurant Roman S.C. Hercules S.A. I 385
14. Bar de zi Domogled S.C. Sind. România S.R.L. I 120
15. Bar de zi Dacia S.C. Sind. România S.R.L. I 60
16. Bar de zi Ada Kaleh S.C. Hercules S.A. II 115
17. Bar de zi Central S.C. Hercules S.A. II 200
18. Bar de zi Internaţional S.C. Hercules S.A. II 50
19. Bar de zi Apollo S.C. Hercules S.A. II 60
20. Bar de zi Cerna S.C. Hercules S.A. II 51
21. Bar de zi Belvedere S.C. Hercules S.A. I 24
22. Bar de zi Belvedere ( hol hotel) S.C. Hercules S.A. I 28
23. Bar de zi Hercules S.C. Hercules S.A. I 28
24. Bar de zi Minerva S.C. Hercules S.A. I 36
25. Bar de zi Minerva (hol hotel) S.C. Hercules S.A. I 30
26. Bar de zi Afrodita S.C. Hercules S.A. I 30
27. Bar de zi Roman S.C. Hercules S.A. I 26
28. Bar de zi Diana S.C. Hercules S.A. I 30
29. Bufet Dacia S.C. Sind. România S.R.L. II 110
30. Bufet Plopii fără soţ S.C. Hercules S.A. III 72
31. Bufet 7 Izvoare S.C. Hercules S.A. II 80
32. Bufet Corononini S.C. Hercules S.A. III 128

22. 22
33. Bufet Pescăruş S.C. Drobeta S.A. III 50
34. Cofetăria Crinul S.C. Hercules S.A. II 64
35. Cofetăria Magnolia S.C. Hercules S.A. II 36
36. Cofetăria Minerva S.C. Hercules S.A. I 80
Totalul locurilor se ridică la 5106 locuri la mese. Cele mai multe unităţi sunt deţinute de
S.C. Hercules S.A. Indicele de corelare între structurile de primire şi de alimentaţie din
staţiunea Băile Herculane are valoarea de1,03%.
Structura acestora se prezintă astfel:
 restaurante – 13 unităţi cu 4662 de locuri, procentaj 75,5%;
 baruri de zi – 15 unităţi cu 888 de locuri, procentaj 14,5%;
 bufete – 5 unităţi cu 440 de locuri, procentaj 7,5%;
 cofetării – 3 unităţi cu 180 de locuri, procentaj 2,5%.
Marea majoritate a acestor unităţi sunt de categotia I, urmate de cele de categoria a II-a şi a
III-a. Multe dintre acestea necesită o redotare (inclusiv a anexelor) şi o sporire a serviciilor
oferite. De asemenea, se impune şi o promovare a tradiţiei gastronomice precum şi
diversificarea meniurilor. Ca formă de administrare, peste 60% sunt în structuri private şi doar
20% mai sunt în locaţie de gestiune, acestea urmând a fi privatizate; restul sunt asociaţii
familiale.
3.3. STRUCTURILE DE TRATAMENT
Staţiunea Băile Herculane, recunoscută pentru profilul său balnear, concentrează întreaga
reţea a bazelor de tratament din zonă şi prezintă următoarele particularităţi:
a) poziţia geografică – în sud-vestul ţării (în valea îngustă a Cernei, la 165 m
altitudine), la 19 km de Orşova, la 41 km de Drobeta Turnu Severin, la 72 km de Caransebeş şi
la 106 km de Reşiţa;
b) căi de acces:

23. 23
- cale ferată, gara Băile Herculane pe magistrala Bucureşti – Timişoara (364 km de
Bucureşti şi 169 km de Timişoara), apoi cu autobuzul 6 km de la gară;
- drum rutier, DNE 70, Bucureşti – Piteşti – Craiova – Drobeta Turnu Severin –
Băile Herculane.
c) factori naturali de cură – aerul puternic ozonat cu pondere importantă a ionilor
negativi; ape minerale termale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, hipotonice sau
oligominerale cu temperaturi ce variază între 38 – 600C, uşor radioactive;
d) condiţii terapeutice:
- boli ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos;
- afecţiuni ale aparatului respirator;
- afecţiuni ale aparatului uro-genital;
- boli digestive;
- boli metabolice;
- afecţiuni oculare;
- intoxicaţii cu metale grele;
- afecţiuni geriatrice;
- afecţiuni reumatismale;
- afecţiuni asociate.
e) instalaţii de tratament, cuprinzând o gamă variată de proceduri necesare în
tratamentul bolilor şi afecţiunilor menţionate:
- instalaţii de băi cu ape minerale termale, sulfuroase şi băi cu plante medicinale;
- brevete pentru cură internă de apă minerală;
- instalaţii pentru electroterapie şi hidroterapie;
- instalaţii de aerosoli;
- instalaţii cu substanţe medicamentoase şi ape termale;
- săli de gimnastică medicală şi recuperatorie;
- saune.
f) baze de tratament:
Hotel Diana:

24. 24
- aparatură veche cu un mare grad de uzură;
- nr. de proceduri circa 300-400/zi;
- utilizează apa de la izvorul Neptun;
- tipuri de proceduri 10.
Hotel Apollo:
- aparatură veche cu un mare grad de uzură;
- nr. de proceduri circa 340/zi;
- utilizează apa de la izvoarele vechi;
- nr. de persoane tratate 260/zi;
- tipuri de proceduri 9.
Hotel Cerna:
- hotel şi bază de tratament renovate;
- aparatura veche urmează a fi înlocuită în curând.
Hotel Minerva:
- baza de tratament renovată;
- aparatură modernă (Siemens);
- utilizează apa de la izvoarele Neptun şi Traian;
- nr. de proceduri circa 500-600/zi;
- tipuri de proceduri 16.
Complexul Sindicatelor:
- bază de tratament pentru hidroterapie şi electroterapie;
- aparatură modernă de dată recentă;
- foloseşte izvorul Traian.
Hotel Hercules:
- aparatură veche;
- hotel şi bază de tratament renovate;
- nr. de proceduri circa 1000/zi;
- utilizează apa de la izvorul Neptun;
- tipuri de proceduri 9-10.

25. 25
Hotel Roman:
- aparatură veche;
- nr. de proceduri circa 1000-1200/zi;
- nr. de persoane tratate 300/zi;
- tipuri de proceduri 13-14.
Hotel Decebal:
- dotări vechi;
- nr. de proceduri redus;
- restul tratamentelor se fac la Apollo.
Hotel Domogled:
- aparatură veche;
- nr. de proceduri 10.
Vila Belvedere:
- bază de tratament nouă;
- aparatură foarte modernă pentru hidroterapie şi electroterapie;
- săli pentru gimnastică medicală, masaj şi acupunctură.
Alături de aceste pavilioane de tratament se mai găsesc o serie de băi, precum:
Baia Hebe, situată în piaţa Hercules, foloseşte apele izvorului Hebe pentru cură
internă, iar pentru băi externe apa este adusă de la izvoarele Apollo I şi Apollo II;
Baia Neptun, situată în faţa parcului central, pe malul drept al Cernei, are băi de sulf
şi băi clorurosodice, foloseşte apa izvoarelor Neptun I, II, III, IV şi Hercules I;
Baia Venera, face parte din primele băi ale staţiunii suferind modernizări succesive,
fiind deservită de izvorul omonim pentru cură externă.
Întreaga structură de tratament, prezentă în staţiune, permite efectuarea unui volum de
14.700 de proceduri medicale/zi şi beneficiază de prezenţa a 58 de medici şi 350 cadre
medicale.

26. 26
3.4. STRUCTURILE DE AGREMENT
Acestea sunt slab reprezentate în comparaţie cu renumele staţiunii:
 Casa de Cultură cu 360 de locuri;
 sala de sportDacia cu 300 de locuri;
 sală de cinema cu 350 de locuri;
 Teatru de vară, în parcul Vicol, cu 200 de locuri;
 bazine şi piscine acoperite sau în aer liber;
 club şi săli de jocuri mecanice în Complexul Decebal;
 săli sportive polivalente;
 terenuri de sport;
 discoteciîn hotelurile Roman, Apollo şi Hercules;
 biblioteca publică;
 plimbările de scurtă durată, uşoare, pe platoul Coronini, Grota cu Abur, Grota
Haiducilor, parcurile Vicol, Central şi Hercules.
În jurul staţiunii există 12 trasee turistice uşoare, care pot fi parcurse de turiştii aflaţi
pentru cură sau recreere şi odihnă şi care au grade diferite de dificultate.
Având în vedere tendinţele internaţionale structurile de agrement vor trebui diversificate.
3.5. FORME DE TURISM
Potenţialul turistic se bazează mai mult pe componentele cadrului natural. Întreaga zonă
exprimă atractivitatea şi valenţele turistice, care sunt valorificate prin formele de turism care se
practică aici.
Aceste forme de turism care s-au dezvoltat în ultimele doua decenii, pot fi combinate şi
astfel pot contribui la creşterea ofertei turistice a zonei. În acest sens pot fi amintite următoarele
forme de turism:
3.5.1. Turismul balnear

27. 27
Se bazează în principal pe existenţa cunoscutei staţiuni balneare Băile Herculane. Aceasta
se află la 19 km de Orşova, 41 km de Drobeta Turnu Severin, 250 km de Moraviţa.
Factorii naturali de cură reprezentaţi de varietatea apelor minerale termale, aeroionizarea
negativă, bioclimatul, recomandă zona în tratamentul şi profilaxia multor afecţiuni
reumatismale, metabolice, postreumatice.
Recent, în bazele de tratament ale staţiunii există şi oferte speciale: cosmetică geriatrică,
băi cu masaj corporal, peeling corporal, cură de geriatrie.
Staţiunea dispune de importante structuri de primire şi de tratament, care necesită doar
modernizări şi o creştere a serviciilor.
3.5.2. Turismul de week-end
Se axează pe posibilităţile de petrecere a sfârşitului de săptămână, mai ales prin drumeţii
montane, care se pot desfăşura pe numeroasele poteci şi drumuri forestiere care brăzdează
culmile montane ce străjuiesc de o parte şi de alta Valea Cernei. Sunt necesare doar mici
amenajări pentru locuri de campare, de pregătire a hranei şi de parcare. Prezenţa ariilor urbane
importante: Orşova, Caransebeş sau Drobeta Turnu Severin oferă posibilitatea unui sejur de
scurtă durată la sfârşit de săptămână, care permit drumeţii, pescuit, vânătoare, alpinism,
speoturism.
3.5.3 Turismul pentru sporturi de iarnă
Culmile montane care se află de o parte şi de alta a Văii Cernei, mai ales în locurile cu
păşuni, oferă posibilitatea practicării schiului de fond, pe pârtii naturale, neamenajate. În zona
staţiunii Băile Herculane, există un domeniu schiabil, mai modest, datorat gradului mare de
împădurire şi a duratei mici a stratului de zăpadă.
3.5.4 Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv

28. 28
Existenţa unei bogate faune cinegetice şi piscicole favorizează această formă de turism.
Dar, în condiţiile în care Valea Cernei şi Muntele Domogled au statut de arie naturală protejată,
vânătoarea şi pescuitul sportiv se pot practica doar în mod controlat şi cu avizul organelor
silvice.
Păstrăvăria din cadrul Ocolului Silvic Băile Herculane, înfiinţată în 1985, lângă Topleţ,
oferă prin dotările sale, anual, 20 de tone de păstrăv curcubeu, varietatea kamloop, adus din
America de Nord.
3.5.5. Turismul cultural – ştiinţific şi ecologic
Parcurile Naţionale româneşti sunt considerate esenţiale pentru Europa, deoarece bogatul
fond forestier al acestora constituie o barieră vie în procesul de aridiere al Europei. La un
Seminar internaţional din 1991, dl. H. Weinziere, preşedintele Federaţiei Germane pentru
Protecţia Mediului a declarat că ,,recunoaşterea legală a parcurilor naţionaledin România este
cea mai mare realizare în domeniul protejării mediului ambiant dintre Atlantic şi Urali”.
Iniţiativa de a declara Parc Naţional zona Valea Cernei – Muntele Domogled dovedeşte
nevoia de a se asigura protecţia unor specii floristice şi faunustice deosibit de interesante şi
valoroase, unde dintre ele având statut de unicat.
Având în vedere reglementările internaţionale privind statutul de parc naţional, această
zonă are anumite particularităţi.
Pe teritoriul actual al parcului propus există numeroase gospodării permanente care
desfăşoară activităţi de păşunat, exploatarea lemnului, ceea ce contravine normelor
internaţionale.
Prezenţa pe ambii versanţi ai Văii Cernei a numeroase proprietăţi particulare face dificilă
expropierea acestora şi acordarea de compensaţii cu alte terenuri sau bani pentru a asigura
protecţia deplină a cadrului natural din acest parc.
Asigurarea unei reale protecţii a ecosistemelor naturale de aici, cu păstrarea aşezărilor
umane şi a ocupaţiilor tradiţionale deschide posibilitatea instituirii unei rezervaţii a Biosferei.

29. 29
O sugestie viabilă în acest sens, propune realizarea unei rezervaţii a biosferei Retezat-
Valea Cernei cu extindere spre bazinele Motru Mare şi Motru Sec cu includerea localităţilor
Băile Herculane, Pecinişca şi Topleţ.
Aceasta presupune organizarea unei administraţii proprii cu asigurarea punctelor de intrare
şi limitarea circulaţiei turistice pe anumite trasee amenajate.
Aici, un rol deosebit l-ar avea cunoaşterea unor specii de plante şi animale şi deci
înţelegerea necesităţii de protecţie a mediului ambiant. Recent prin grija Ocolului Silvic Băile
Herculane, în punctul Şapte Izvoare, s-a amenajat un spaţiu de campare pentru corturi, cu
duşuri pe bază de energie solară. De asemenea, s-a realizat un camping cu căsuţe, care face ca
turiştii să nu se mai aşeze la întâmplare.
Pentru viitor se doreşte a se amenaja noi spaţii de campare la km 14 şi la km 36.
Pentru turişti, această arie protejată ar deschide posibilitatea de a se bucura de peisaje
naturale deosebite, de un mediu natural, curat şi nepoluat.