Descrierea Statiunii Baile Herculane Romania

1. Universitatea Ovidius din Constanța
Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole
Specializarea: Geografie aplicată și evaluarea resurselor turistice
Turism balneoclimatic in Romania
Baile Herculane
Profesor coordonator: Conf.univ.dr. Marius Lungu
Masterand: Orghei Ancuta
Mai 2021

2. Introducere
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având o contribuție importantă la economia țării.
Baile Herculane este o statiune balneo-climaterica situata in sud-vestul tarii, in judetul Caras-Severin, la 37 de kilometri de orasul Orsova si
este traversata de Raul Cerna. Statiunea Baile Herculane fiind atestata documentar de aproape doua mii de ani.
Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au
dezvoltat. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, ridicate ca semne de multumire, zeilor, pentru vindecare.
Statiunea Baile Herculane Gara statiunii

3. Materiale si
metode folosite
Actuala prezentare va constitui o imbinare intre geografie,turism si balneoclimatologie, si se doreste a fi un studiu daca nu foarte complex, unul
corect si actualizat privind starea Statiunii Baile Herculane.
Principalul argument al acestei prezentari il constituie multitudinea surselor de informare ce stau la baza redactarii acesteia.
Dintre metodele utilizate, precizez: problematizarea, sintetizarea informatiilor, comparatia, caracterizarea, descrierea.
Perla Banatului, este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii, cu o energie aparte si puteri tamaduitoare asupra organismului uman.
Statiunea Baile Herculane

4. Prezentare
fizico-geografica
Staţiunea Băile Herculane este inconjurată pe latura estică de Munţii Mehedinţi, iar pe latura vestică de Munţii Cernei.
Munţii Mehedinti, din punct de vedere petrografic sunt alcatuiţi din calcare recifale, de culoare albă, cu un relief carstic specific.
Muntii Cernei, prezinta o gama petrografica destul de variata: roci sedimentare, granitice si cristaline.
Valea râului Cernei traverseaza culoarul tectonic Grabenul Cernei. Iar privită în ansamblu, are aspectul unui culoar longitudinal ce separă doua
şiruri de munţi. Relieful din Bazinul Cernei este caracterizat ca prezentând o varietate accentuată, atât dispunerea în înălţime, cât şi din
înfăţişarea de detaliu(masivitate, fragmentare, versanţi ), şi din diferenţierea accentuată a masivelor.
Principalele lacuri :
• Lacul de acumulare Iovanu- format pe cursul superior al Văii Cernei prin construirea barajului de la Valea lui Iovanu.
• Lacul de acumulare Herculane( Lacul Prisaca)- format prin construirea barajului de la Herculane in scopul producerii energiei electrice
şi menţinerii echilibrului apelor subterane din perimetriul staţiunii.
In jurul statiunii se cunosc 19 izvoare geotermale, situate de-a lungul Cernei, cu un debit bogat, medie 4000mc/zi.
Poziţia geografică a acestei regiuni (sud-vestul)ţării, la adăpostul Carpaţilor dovedeşte exisenţa prezenţa unui climat temperat –continental,
subtipul bănăţean, moderat cu influenţe submediteraneene. Vegetatia si fauna fiind tipice acestui tip de climat.
.
Localizarea Statiunii Baile Herculane Lacul de acumulare Prisaca

5. Prezentarea statiunii
Inflorirea statiunii a fost spectaculoasa in secolul XX, datorita dotarilor de prim rang la un confort de inalta tinuta a Bailor Herculane.
De asemenea, bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje,
acupunctura, etc, au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate atat pe plan intern cat si international.
Potentialul turisitic natural
Factori naturali:
climat de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene, sedative;ape minerale izotermale și hipertermale (38-60 °C), slab
radioactive, hipotone, cu diferite compoziții chimice:
>sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;
>clorurate, sodice, calcice;
>oligominerale.
 relieful zonal , ce poate fi apreciat prin multitudinea de trasee turistice in imprejurimile statiunii, in Muntii Cernei si Muntii
Mehedinti, care strajuiesc Baile Herculane. Traseele sunt de la usoare la dificile si majoritatea se pot face in cateva ore.
1. Piata Hercule – Crucea Ghizelei – Cascada Cociu; durata 2 ore
2. Baia Diana – Izvorul Munc – Varful Ciorici; durata 2-3 ore
3. Piata Hercule – Hotel Roman – Cascada Cernei – strandul „7 izvoare calde“; durata 2-3 ore
4. Fabrica de var – Valea Prolaz – Cheile Feregari – Creasta; durata 4 ore
5. „7 izvoare calde“ – Piatra Banitei – Culmea Bolvasnitei; durata 5 ore.
6. Hotel Cerna – Crucea Alba – Valea Jelarau – Poiana Musuroane; durata 5 ore
7. Hotel Cerna – Crucea alba – Grota lui Serban – Varful Domogled; durata 8 ore
Panorama Varful Domogled (1105 metri)

6. Potentialul turistic antropic
Obiective turistice religioase-
1.Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea)
2.Biserica catolică (1838)
Obiective turistice cultural-istorice-Vestigii şi situri arheologice:
1.Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)-
2.Băile Romane (în hotelul Roman)
3.Situl arheologic din Peştera Hoţilor.
Muzee:
Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta clădirii Cazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.
Monumente istorice de arhitectură(clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):
1.Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe.
2.Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864.
3.Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea
4.Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea
5.Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai
6.Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi PodulRoşu
7.Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926).
Podul de piatra(1864) Ansamblul balnear II- Baile Neptun Ansamblul balnear Apollo Piata Hercules

7. Infrastructra turistica
Baza de cazare:
În urma analizei datelor privind structurile de cazare (Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin) au putut fi extrase următoarele concluzii:
total unităţi de cazare: 68;
total locuri de cazare: 4.608 locuri;
structura locurilor de cazare: 84,74 % în hoteluri; 15,26 % în pensiuni urbane si popasuri turistice;
Unitati de cazare:
 Hotelul Ferdinand 3*
 Hotel Sara’s Sons 3
 Hotel Roman 2*
 Hotel Minerva 2*
 Hotel Afrodita 3*
 Hotel Dacia 2*
 Hotel Domogled 2*
 Hotel Hercules 2*
 Pensiune Claudia 3*
Hotel Afrodita
Hotel Dacia
Hotel Roman
Hotel Sara`s Sons

8. Evolutia capacităţilor de cazare in perioada 2007-2019,
Sursa: INSSE, TEMPO ONLINE
Evolutia fluxurilor de turisti di statiune in perioada 2007-2018,
Sursa: INSSE, TEMPO ONLINE

9. Baza de alimentatie publica
In staţiunea Băile Herculane sunt 32 unităţi de alimentaţie, de tip restaurant clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau
restaurant berărie,clasificate la 4, 3, 2, 1 stele. Multe dintre acestea sunt situate in cadrul hotelurilor sau a centrelor de tratament.
Baza de agreement
Casa de cultură cu sală de spectacole
Cinematograful
Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia
Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice
Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului
Terenul de fotbal din zona Pecinişca
Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă.
Grădină de vară
Scenă în aer liber în Parcul Central
Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe Valea Cernei.
Gradina de vara Cladirea Cazinoului Design 1850

10. Cererea si consumul turistic
• Staţiunea este frecventată îndeosebi de turiştii veniţii la tratament, pe plan local sau regional.
• Cererea se manifestă mai ales în weekend-uri dar se înregistrează şi sejururi,de tratament, desfasurate in intervale cuprintre intre 7-21 de zile.
• Zona mai este solicitată şi de turiştii aflaţi în tranzit.
Tipuri de turism:
a)Turismul balnear
b)Turismul montan
c)Turismul activ
d)Turism itinerant şi cultural
e) Alte forme de turism :
•turismul de odihnă şi recreare
•turismul de vânătoare şi de pescuit
•turismul ştiinţific
Turismul balnear dispune de tratamente pentru afectiuni ce vizeaza :
-boli de piele;
-boli ale sistemului nervos periferic;
-boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor);
-intoxicatii cu plumb si alte metale grele;
Aeroionizare naturala
-Aeroionizarea negativa este una dintre cele mai importante surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asupra
sistemului nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului.
Piscine amenajate exterior
Tratamente in bazine interioare

11. Analiza SWOT
Puncte tari
• Amplasament şi accesibilitate
-Poziționare regională favorabilă
(localizare în Parcul Național Domogled – Valea Cernei)
-Conectivitate şi accesibilitate.
• Mediu şi resurse naturale
-Bioclimat şi cadru natural valoros.
• Patrimoniu cultural european
-Monumente istorice valoroase, reprezentative.
-Evidența perioadelor istorice care au influențat dezvoltarea stațiunii
(romană, habsburgică)
• Infrastructură şi produse turistice active şi recunoscute
-Infrastructură specifică pentru turism ,structuri pentru spa, turism
termal, balnear, sporturi în aer liber.
-Proiecte de infrastructură în curs de implementare
• Diversitatea tratamentelor naturale
-Prezența apelor termale valoroase cu proprietăți curative
(resursă inepuizabilă)
-Multitudinea de afecțiuni tratate cu success
• Identitate locală
-Obiceiuri şi tradiții locale nealterate
- Brand-ul „Hercule”
• Cooperare în teritoriu şi conectivitate urbană
-Interacțiune redusă cu zonele învecinate
-Fragmentare urbană între cartierele localității
• Infrastructură / Energie
-Infrastructura nemodernizata
-Încălzire deficitară a locuințelor şi hotelurilor
-Management defectuos al deşeurilor
- Parcări insuficiente
• Economie locală / Resurse umane
-Diversitate economică scăzută
-Valorificarea insuficientă a resurselor locale
-Decalaj între pregătirea şcolară şi piața muncii
(plecarea tinerilor şi a specialiştilor)
-Lipsa personalului calificat în turism balnear, alimentație şi cazare
-Lipsa unei strategii de marketing turistic şi de utilizare a tehnologiei IT
• Patrimoniu / Cultură
-Lipsa investițiilor pentru reabilitarea centrului istoric şi a marilor hoteluri.
-Activități culturale insuficiente şi lipsa spatiilor adecvate pentru evenimente.
• Turism
- Echipamente şi facilități de tratament şi agrement învechite
- Număr limitat de unități de cazare
- Conştientizarea scăzută a beneficiilor economice ale turismului.
Puncte slabe

12. Oportunitati
• Patrimoniu
-Revitalizarea spațiilor publice şi a obiectivelor culturale
-Diversificarea şi creşterea atractivității turistice (intern, extern)
• Resurse umane
-Dezvoltarea resurselor umane locale în domenii cu înaltă
specializare
• Mediu / Turism / Sport
-Promovarea de produse turistice perfomante pe parcursul
întregului an
-Dezvoltarea performantă a sectorului SPA
-Revitalizarea sporturilor montane
-Includerea în rețele europene turistice de localități cu ape termale
şi SPA
• Economie locală / Dezvoltare locală
-Valorificarea fondurilor europene /asistență UE
Amenintari
• Patrimoniu
-Degradarea /distrugerea patrimoniului
-Pierderea accentuată a atractivității localității
• Resurse umane
-Plecarea personalului cu specializare înaltă (ghizi, alpinişti, medici
balneologi, kineto-terapeuți, etc.)
• Turism
-Dependența de ”biletele de tratament”
-Apariția de noi destinații competitive (mai) accesibile
• Economie locală / Dezvoltare locală
-Instabilitate economică
-Dificultăți de co-finanțare a proiectelor
-Investiții minime în marketing

13. Turismul balnear din staţiunea "Băile Herculane" ar putea dispărea daca nu se vor produce schimbări majore la nivelul infrastructurii staţiunii
balneoclimaterice , au declarat oficialii Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT).
Se consideră ca exista o dependenta foarte mare a turiştilor romani de sindicatele si asociaţiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor
balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze.
În schimb, pe plan mondial nu mai exista o cerinţă puternică doar pentru tratamentele medicale. Turiştii de azi îşi doresc mobilitate,relaxare si locuri
pentru distracţie.
Turismul balnear trebuie sa se adapteze cerinţelor europene pentru a putea pătrunde pe pieţele internaţionale.
Doar 3% dintre turiştii din statiune sunt veniţi din alte tari.
Concluzii

14. •Lucian Vasilescu, După două imperii, 12 iulie 2006, Descoperă
•Monica Anghelovici, Băile Herculane, renașterea unei stațiuni, 10 mai 2015, Povestidecalatorie.ro
•Cătălin Țînțăreanu, Băile Herculane, de la Termele Romane la centrele SPA, 20 ian 2014, România Turistică
•Ioana Mureșan, Dosar România: Băile Herculane, o istorie în ruină, Reportaj TVR1, 2017
• www.coltisorderomania.ro
• www.travelguideromania.com
• www.primaria-baileherculane.ro
Bibliografie