Documentul abordează conceptul de memorie, incluzând tipurile de memorie precum cea de scurtă și lungă durată, precum și memoria socială, care se referă la cum grupurile umane își amintesc evenimentele semnificative. Se discută despre teoriile lui Halbwachs privind memoria socială și despre cum cultura influențează organizarea memoriei. De asemenea, sunt menționate schimbările în memoria socială în contextul tranziției postcomuniste din România.

1. Lecţia a X-a Memoria socială Planul lecţiei ■ Ce este memoria? ■ Tipuri de memorie ■ M emoria socială ■ Organizarea şi reorganizarea socială a memoriei ■ Reorganizarea memoriei sociale în tranziţia postcomunisă din România

2. Bibliografie Baddeley, Alan D. [1982](1998). Memoria umană . Bucureşti: Teora. Chelcea, Septimiu (1998). Memorie şi identitate – constructe sociale. În S. Chelcea (coord.). Memorie socială şi identitate naţională (pp. 5-22). Bucureşti: Editura INI. Halbwachs, Maurice [1950](2007). Memoria colectivă . Iaşi: Institutul European. Neculau, Adrian (1999). Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării (pp. 179-198). Iaşi: Polirom. Neculau, Adrian şi Constantin, Ticu (2003). Memoria socială. În A. Neculau (coord.). Manual de psihologie socială (pp. 308- 326). Iaşi: Polirom. Todorov, Tzvetan [1995](1999). Abuzurile memoriei . Timişoara: Amarcord.

3. Mnemosina Zeiţa memoriei, fiica lui Uranus Mnemosyne . Pictură (1881) de Dante Gabriel Rossetti (1828 – 1882)

4. ■ Ce este memoria? ◙ M = Un sistem de stocare şi recuperare a informaţiilor, constând din trei etape strâns legate între ele: codificarea ( encoding ), stocarea ( storage ), regăsirea ( retrieval ) informaţiilor (Roger M. Tarpy, 1997, 472).

5. Hermann Ebbinghaus ( 1850 – 1909) Über das Gedächtnis ( 1885 )

6. ◙ Teorii explicative ale memoriei ◘ Teoria sinaptică (Lisman, 1985; Lynch şi Baudry, 1984; McGaugh, 1974; Sagan, 1977 ş.a.) ◘ Teoria moleculară (Altman, 1983; Benner, 1984; Blackmore, 1977; Erickson, 1985)

7. Sinapsa

8. ■ Tipuri de memorie ▼ Ipoteza existenţei a două tipuri de M , susţinută de cazurile de “amnezie anterogradă” datorată leziunilor hipotalamusului . ◙ M de “ scurtă durată ” ( “primară” sau “activă” ) – informaţiile stocate în ultimele 15-20 de secunde. ◘ Capacitatea de memorare: 7 ± 2 elemente. ◙ M de “ lungă durată ” (informaţiile stocate cu mult timp în trecut) ▲ Modelul “modal “ sau “ multimemorie ” ( Richard C . Atkinson şi Richard Shiffrin, 1968 ): informaţiile stocate în M de “scurtă durată” se transferă în M de “lungă durată ”.

9. Creierul uman: structura internă

10. ◙ M “ semantică ” – stocarea conceptelor, fără reţinerea circumstanţelor . ◙ M “ episodică ” – stocarea informaţiilor autobiografice împreună cu contextul spaţio-temporar. ◘ Diferenţe: ● c aracteristicile operaţiilor ● m odul de procesare a informaţiilor ● a plicaţiile în lumea reală şi în laborator (Endel Tulvin, Elements of Episodic Memory , 1972)

11. Endel Tulving (n. 1927) profesor de psihologie, Universitatea din Toronto ▪ Memory, Consciousness and the Brain : The Tallinn Conference ▪ The Oxford Handbook of Memory (eds.) ▪ Organization of Memory ▪ Memory Systems , 1994 (coautor) ▪ Elements of Episodic Memory

12. ◙ M “ flash ” ( flashbulb memory ) – stocarea, prelucrarea şi regăsirea în detaliu a informaţiilor despre evenimentele semnificative pentru propria persoană, adesea despre evenimentele naţionale sau internaţionale şocante. ▲ Termenul a fost creat de către Roger Brown şi James Kulik (1977) : “Amintirile flash sunt amintirile despre circumstanţele în care luăm contact pentru prima dată cu un eveniment foarte surprinzător sau foarte important prin consecinţe şi/sau intens activat emoţional” ( apud Ticu Constantin, 2000, 86) .

13. Fuga lui Ceauşescu

14. Atacul terorist asupra “Turnurilor gemene”

15. Este rândul dvs. ◘ Ce deosebiri există între: ● M obişnuită ● M eidetică ● M flash ◘ Ce amintiri flash aveţi? ◘ De ce amintirile flash se conservă diferit fa ţ ă de amintirile obi ş nuite?

16. ◙ Memoria eidetică (sau “fotografică”) Etimologie: l. greacă, eidos , formă. Prezentarea unor imagini câteva secunde şi recunoaşterea lor “perfect” fotografică. Artişti cu M eidetică: Wolfgang Amadeus Mozart Claude Monet

17. Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) Peste 600 de compoziţii (simfonii, concerte simfonice şi de cameră, opere, coruri etc.

18. Claude Monet (1840 – 1926)

19. Uitarea Alan D. Baddeley (1994): uitarea poate fi şi benefică, nu numai catastrofală: ● ne permite să ne debarasăm de informaţiile fără utilitate. ● interferenţă retroactivă (competiţia între o nouă învăţare şi ceea ce a fost anterior achiziţionat) ● interferenţă proactivă (învăţarea anterioară ca bază pentru noile achiziţii).

20. Salvador Dalí (1904 – 1989) Persistenţa memoriei (detaliu), 1931

21. ■ Memoria socială ◙ M “socială” – două accepţiuni: ◘ M a societăţii: societatea oferă indivizilor limba şi categoriile gândirii. ◘ Pentru fixarea elementelor ne folosim de anumite repere, care sunt legate de anumite circumstanţe sociale. ◙ M “ colectivă” – amintirea de către grupurilor umane a evenimentelor din trecut care au semnificaţie specială. ▲ M “socială” = df. “Sistemul de stocare şi regăsire a informaţiilor de către colectivităţile umane (grupuri, colectivităţi, popoare)” (S. Chelcea, 2003, 221)

22. ◙ Teoria “Cadrele sociale ale memoriei” Formulată de Maurice Halbwachs Les cadres sociaux de la mémoire (1925) La Topographie legendaire des Evangiles en Terre Sainte (1941) – trei legi ale M sociale: 1) legea concentrării (tendinţa de localizare în acelaşi spaţiu a mai multor evenimente care nu au nici o legătură între ele); 2) legea divizării (fragmentarea unei amintiri în mai multe elemente, fiecare element fiind diferit localizat; 3) legea dualităţii (acceptarea plasării în două localităţi a unuia şi aceluiaşi eveniment desfăşurat cu mult timp în urmă).

23. Maurice Halbwachs (1877 – 1945) La classe ouvrière et les niveaux de vie. Recherches sur la hiérarchie des besoins dans les sociétés industrielles contemporaines (1912) Les cadres sociaux de la mémoire (1925) Les causes du suicide (1930) Esquisse d'une psychologie des classes sociales (1938) Morphologie sociale (1938)

24. ◙ Teoria “Structurarea memoriei de către cultură” Frederick C. Bartlett (1932): ● Pierderea informaţiilor în timp nu se datorează uitării, ci restructurării de sens a memoriei. ● Organizarea informaţiilor mnezice în jurul unui element semnificativ. ● Cultura contribuie la fixarea semnificaţiilor şi, prin aceasta, la structurarea memoriei.

25. Frederick Bartlett (1886 - 1969) Psychology and Primitive Culture (1923) Remembering. A Study in Experimental and Social Psychology (1932) The Study of Society: Methods and Problems (în colab., 1939) Thinking: An Experimental and Social Study (1958)

26. ■ Organizarea şi reorganizarea socială a memoriei ◙ Construcţionismul social ◙ Procesarea informaţiei

27. ■ Reorganizarea memoriei sociale în tranziţia postcomunistă din România ◙ Ceremonii ◙ Muzee ◙ Denumiri de străzi, pieţe, instituţii ◙ Manuale de istorie

28. Bibliografie selectivă Brown, R., Kulik, J. (1977). Flashbulb memories. Cognition , 5 , 73–99. Linton, Marigold (1982). Transformations of memory in everyday life. În U. Neisser (ed.) Memory Observed. Remembering in Natural Context (pp. 77-91). NY: Freeman and Co. Meisser, Ulric (eds.) (1982) Memory Observed. Remembering in Natural Context (pp. 77-91). NY: Freeman and Co Tarpy, Roger M. (1997) Contemporary Learning Theory and Research . NY: McGraw-Hill .