1. CUM A APARUT VIATA PE
PAMANT?
Elaborat
de:Bleandur
Alina
Profesoara:
Iacovet Natalia

2. Pâna în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, în rândurile oamenilor de
cultura si ale paturilor largi ale populatiei a predominat o conceptie
nestiintifica, fixista, cu privire la originea omului. Se considera ca omul a
fost creat ca atare si ca nu a cunoscut un proces de evolutie normala,
asemanator aceluia al celorlalte genuri de fiinte vii. Conceptia evolutionista
asupra originii omului si-a facut loc cu multa greutate chiar în rândul
oamenilor de stiinta, multi dintre acestia neputând accepta cu usurinta
evidenta faptului ca omul se trage dintr-un lant de mamifere si ca cele mai
apropiate rude, din punct de vedere taxonomic, ale omului sunt maimutele
antropoide.

3. Harta prezinta evolutia homininelor in
timp. Observam ca aparitia unei specii noi
nu inseamna disparitia speciei-mama. A.
bosei continua sa traiasca aproape un
milion de ani dupa aparitia A robustus.
Remarcam ca pana la 4 specii de hominide
au trait in acelasi timp, desi nu neaparat in
acelasi spatiu geografic.
Primele evidente considerabile ale uneltelor de piatra vin din Africa,
acum 2.5 milioane de ani. Aceste unelte nu au fost gasite asociate cu o specie de
hominine in particular. S-au descoperit in Africa, locuri datand de 1,5-2
milioane de ani, unde pe langa uneltele de piatra existau si oase cu urme
(zgarieturi) care provin de la uneltele din piatra. Acestea ne spun ca homininele
consumau carne, dar cata provenea din vanat nu se stie, asa cum nu se cunoaste
nici cantitatea de plante si insecte pe care acestea inca le mai consumau. Nu se
cunoaste nici daca aceste activitati apartineau exclusiv hominidelor sau si
australopitecii aveau aceste obiceiuri. (hominidele reprezinta genul homo, pe
cand hominine se refera si la genul australus).

4. Fosilele provenite de la stramosii omului, se
împart in doua genuri: australopitecus si homo,
si provin de acum 5 milioane de ani. Natura
arborelui evolutiv al hominidelor dupa acesta
data este nesigura. Acum 7 pana la 20 de
milioane de ani, maimutele primitive erau
raspândite în Africa si mai târziu în Eurasia.
Cu toate ca s-au gasit numeroase fosile, felul de
viata al acestor creaturi, si legatura lor cu
maimutele actuale si cu oamenii este cauza
unor dezbateri intre cercetatori. Una dintre
aceste maimute fosile, cunoscuta sub numele de
Sivapithecus, pare sa împarta unele trasaturi
cu marea maimuta asiatica, urangutanul,
care poate fi urmasul direct. Niciuna dintre
aceste fosile nu ofera evidente clare ca ar face
parte dintr-o linie evolutiva care sa duca la
familia hominide.

5. Cel mai vechi schelet uman din lume, cunoscut sub
numele de Lucy, a fost luat din Etiopia pentru
un turneu controversat al muzeelor americane, desi
arheologii spun ca ramasitele vechi de 3,2 milioane
de ani sint mult prea fragile pentru a fi transportate,
potrivit BBC News.
Autoritatile etiopiene au spus ca vor folosi banii obtinuti in urma turneului de
sase ani pentru a finanta muzeele din tara si a construi altele noi.
Descoperirea lui Lucy in nord-estul Etiopiei in 1974 i-a determinat pe oamenii
de stiinta sa regindeasca teoriile existente despre evolutia umana timpurie.
Scheletul fosilizat incomplet al unui adult de un metru inaltime este cel mai
vechi humanoid cunoscut, Australopithecus afarensis.
Adevaratele ramasite ale lui Lucy au fost expuse public in Etiopia de doua ori.
O replica a scheletului este expusa la Muzeul de Istorie Naturala din capitala
Addis Abeba.

6. ETAPA PRIMATELOR PRECURSOARE
Aceasta etapa corespunde, în linii mari,
oligocenului superior si miocenului,
acoperind timpul dintre 28 si 7 milioane
de ani înaintea prezentului, când în Africa
si Eurasia au trait o serie întreaga de
maimute superioare, antropomorfe,
despre a caror filiatie se discuta înca
foarte mult în rândul specialistilor.
Astfel, din trupul comun al primatelor
superioare, la circa 28 mil. ani î.p. s-ar fi
desprins ramura din care au derivat cele
mai îndepartate rude actuale ale omului –
gibonul si siamangul - dar, din acelasi
stramos comun, presupus dar înca
nedescoperit, ar fi evoluat, pe linie
ascendenta, si genul Proconsul. Din
Proconsul se pare ca s-au desprins trei
linii divergente, dintre care liniile
dryopitecilor si a ramapithecilor nu au
evoluat pe linia hominizarii
La toate aceste primate
precursoare se pot constata, însa,
o serie de trasaturi evolutive
generale: tendinta de trecere de la
o viata arboricola la una tericola,
însotita de tendinta spre o statura
verticala,deocamdata,
imperfecta, de disparitia treptata
a cozii si de transformare a
ghearelor în unghii, tendinta de
dezvoltare a encefalului,
întovarasita de reducerea oaselor
fetei si a organului mirosului,
precum si cresterea acuitatii
senzitivo-motorii a membrelor
anterioare, care tind sa se
transforme în mâini.

7. O descoperire extraordinara facuta in nord-
estul Etiopiei, in regiunea Awash, pune intr-
o noua lumina perioada de inceput a
evolutiei umane. Potrivit revistei Nature, in
aceasta regiune au fost descoperite fosile de
australopitec, vechi de 4,2 milioane de ani.
Printre fosilele gasite se afla si un canin de
hominid, cel mai mare gasit vreodata, care
apartine speciei "Australopithecus
anamensis" (australopitecul lacului). Pana
la aceasta descoperire, lumea stiintifica
credea ca aceasta fiinta primitiva bipeda a
trait la 1000 km sud, in Kenya, langa lacul
Turkana. Prezenta sa pe actualul teritoriu al
Etiopiei sugereaza ca specia este
descendenta unui hominid si mai primitiv,
denumit "Ardipithecus ramidus", care
popula aceasta regiune in urma cu 5,8
milioane de ani.
Ultimii ardipiteci au fost contemporani cu primii australopiteci. Potrivit
paleoantropologului etiopian Berhane Asfaw, aceasta este "dovada unei
continuitati in timp, a faptului ca o specie a evoluat in alta".
Totusi, cerecetatorii nu au stabilit clar locul cercopitecului pe scara
evolutiei. Unii il considera stramos al omului, altii il vad doar ca pe
exponentul unei ramuri disparute din arborele genealogic al hominizilor.

8. Bibliografie:
1.ULTIMELE TAINE ALE LUMII
2.INTERNET