Documentul analizează cutremurele de pământ, explicând cauzele și modul în care acestea se formează, precum și impactul lor distrugător asupra construcțiilor și populației. Se discută despre natura seismologică, semnalele de avertizare și importanța proiectării de construcții rezistente în zonele seismogene. De asemenea, textul evidențiază progresele în studierea cutremurelor și dificultățile în prezicerea acestora.

1. 1
Universitatea Ecologica Bucuresti
Facultatea de Stiintele Comunicarii
Specializarea: Comunicare și Relatii Publice
Curs : Strategii de securitate
Cutremurele de pâmânt
Nume : Danila Andreea-Bianca
Profesor indrumator :Teodor Repciuc
Master anul I
Mai 2013

2. 2
Cuprin s
1.Introducere.........................................................................................................3
2. Ce este cutremurul, cum se formeaza și cum se masoara..................................5
3.Semnale de avertisment......................................................................................13
4. Sistemul de avertizare seismica........................................................................15
5. Ce trebuie să întreprin dem anticipat pentru prevenirea unor avarieri, accidentari și raniri
în cazul unui cutremur.........................................................................................17
6.Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur puternic....................................19
7.Ce trebuie să facem după un cutremur puternic.............................................21
8. Seismicitatea Romaniei..................................................................................24
8.1. Definirea zonelor seismogene din Romania..................................25
8.2. Caracterizarea zonelor seismogene din Romania.........................27
9. Cutremure cunoscute...................................................................................33
10. Informarea și educarea populației............................................................39
Bibliografie......................................................................................................40

3. 3
1.Introducere
Cutremurul este unul dintre cele mai terifiante fenomene care se produc în natură. în
general credem că pământul pe care stăm este extrem de solid și stabil. Un cutremur poate
spulbera instantaneu acest mod de gândire, de cele mai multe ori într-un mod extrem de
violent.
Până cu putin timp în urmă, oamenii de știință au avut doar ănuieli lipsite de o bază
reala referitoare la ceea ce cauzeaza cu adevărat cutremurele. Chiar și în zilele noastre mai
există inca o oarecare doză de mister care inconjoară acest fenomen.
în secolul trecut, s-au făcut mari progrese: oamenii de știință au identificat forțele care
cauzează cutremurele și au dezvoltat tehnologia necesară pentru a afla magnitudinea și
originea acestora. Următorul pas este găsirea unui mod de a prezice cutremurele, astfel incât
acest fenomen să nu mai surprin dă într-un mod neplăcut. Cutremurul consta într-o vibrație
care circulă prin stratul superior al pământului. Spre exemplu, un camion de mare tonaj care
circula cu zgomot pe stradă cauzează un mini-cutremur. Cutremurele pot avea diverse cauze:
erupții vulcanice, impactul cu meteoriți, explozii subterane (un test nuclear subteran, de
exemplu), edificii care se surpă (de exemplu o mină).
însă majoritatea cutremurelor naturale sunt cauzate de plăcile tectonice.
Putem auzi despre producerea unui cutremur doar din când în când la știri, dar totuși
pe planeta noastra astfel de fenomene naturale se produc zilnic. Conform statisticilor, în
fiecare an au loc peste trei milioane de cutremure. Aceasta inseamna peste 8000 de cutremure
pe zi sau unul la fiecare 11 secunde!
Marea majoritate a acestor 3 milioane de cutremure sunt de o magnitudine extrem de
mică. Legea probabilității face ca un număr mare de cutremure mai puternice să se produca în
zone nelocuite, în care nu le poate simți nimeni. Cutremurele mari care se produc în regiuni
cu populație foarte ridicată sunt cele care ne atrag atenția.
Cutremurele au cauzat mari pagube materiale de-a lungul anilor și au produs
numeroase victime. Doar în ultimii o suta de ani, au existat mai bine de 1,5 milioane de morți
provocate de cutremure. De obicei, nu insuși faptul ca pământul se cutremura este cel care
cauzează victime, ci distrugerea, asociată acestui fenomen, a structurilor create de om, cât și
determinarea altor dezastre naturale, cum ar fi tsunami-uri, avalanșe și alunecări de teren.
Astăzi, ințelegem acest fenomen mult mai bine decat am făcut-o cu 50 de ani în urma,
dar incă nu putem să ne împotrivim cutremurelor. Ele sunt provocate de procese geologice
puternice și fundamentale, care nu pot fi controlate. Aceste procese sunt destul de
imprevizibile, astfel incât nu este posibil în acest moment ca oamenii să fie anuntați exact

4. 4
când va avea loc un cutremur. Primele unde seismice detectate ne vor spune că vor sosi
vibrații mai puternice, insă acest fapt ne avertizează cu cel mult câteva minute inainte de
momentul producerii cutremurului.
Seismologii pot prezice unde este probabil să se produca cutremure puternice,
bazându-se pe mișcarea plăcilor tectonice și a localizarii zonelor cu falii. Ei pot de asemenea
să facă presupuneri în termeni generali despre momentul producerii cutremurului într-o
anumită zonă, prin studierea istoriei seismice a regiunii și detectarea locurilor în care se
acumulează presiunea, de-a lungul faliilor. Totusi, aceste predicții sunt extrem de vagi – de
obicei, de ordinul decadelor.
Seismologii au avut mai mult succes în prezicerea replicilor – cutremure subsecvente
care se produc în urma cutremurului inițial. Aceste predicții se bazează pe cercetări extinse ale
modului în care se produc replicile. Seismologii pot stabili modul în care un cutremur care își
are originea într-oanumita falie, va cauza alte cutremure în alte falii legate de falia initiala.
Un alt domeniu de studiu il constituie relatia dintre descarcarile magnetice și electrice
din roci și cutremure. Unii oameni de știința au emis ipoteza ca aceste campuri
electromagnetice se modifica într-o anumita maniera, chiar inaintea producerii cutremurului.
Seismologii studiaza de asemenea scurgerile de gaze și inclinatia solului, acestea fiind
considerate semne care avertizeaza despre producerea cutremurului. Totusi, de cele mai multe
ori, aceste semne nu pot prezice cutremurele cu prea multa precizie.
Deci, ce putem face în ceea ce priveste problema cutremurelor? Cele mai mari
realizari din ultimii 50 de ani privesc vigilenta – mai ales în domeniul proiectarii de
constructii. în 1973, Codul Uniform privind constructiile, un set înternational de reguli privind
realizarea clădirilor, a prevazut reguli noi pentru fortificarea edificiilor impotriva fortei
undelor seismice. Acestea includ întarirea fundatiilor, ca și proiectarea unor clădiri suficient
de flexibile pentru a absorbi vibratiile fara să cada sau să se deterioreze. Este foarte
importanta proiectarea unor structuri care să reziste în urma unui cutremur, mai ales în zonele
în care riscul producerii unui asemenea fenomen este mai mare.
Epicentrele cutremurelor de pe glob, 1963 – 1998

5. 5
2. Ce este cutremurul, cum se formeaza și cum se masoara
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în
vibrații originate în zonele înterne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste
vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
Dicţionarul explicativ al limbii române explică termenul „cutremur” ca : 1. Mișcare
puternică și bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarței pământului, provocată de
dislocări subterane, de erupții vulcanice etc.; seism. 2. Fig. Infiorare, cutremurare, fior; p. ext.
teamă, frică, groază; panică. – Din cutremura (derivat regresiv).1
In unele țări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor
tectonice care provoacă daune majore și seism sau mișcări seismice pentru cele care trec
neobservate.
Cutremurul de pâmânt este unul din cele mai strasnice și mai distrugatoare fenomene
naturale. Cronica cutremurelor inscrie milioane de victime, sute de sate și orase distruse,
complet deteriorate. Cutremurele de pâmânt au loc din cauza eliberarii bruște a magmei,
energiei, dintr-o regiune limitata din înteriorul pâmânt ului, în urma acțiunii proceselor
geologice înterne (endogene), urmata de zguduire și vibrare a suprafetei terestre. în caz de
cutremure puternice se distruge întegritatea solului, clădirile, constructiile, podurile,
drumurile, ies din functiune sistemele electrice, au loc surpari de munti, alunecari de teren,
rupere de rauri (maluri) și aparitie de iazuri, lacuri. Cutremurele de pâmânt ocupa primul loc
în ceea ce priveste daunele economice și jertfele umane.
Cutremure puternice ce devin cât astrofe naturale, pot distruge construcții, clădiri,
chiar localități întregi, provoacă alunecări de teren, chiar cât astrofe naturale. Cutremurele
submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe până la 30 de m inățime atingând viteze
neașteptate (800 km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari
materiale, cu pierderi de vieți omenești. Știința care se ocupă cu studiul cutremurului
(mișcărilor seismice) se numește seismologie.
Suprafata globului este divizata în plăci tectonice. Acestea se misca unele în raport cu
altele. Ele plutesc în diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera
și se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe plăci tectonice se întalnesc isi lovesc și
isi deformeaza margini le astfel:
1. - se separă, se departează unele de altele (margini divergente);
1
http://dexonline.ro/definitie/cutremur (accesat : 23.05.2013)

6. 6
2. - se suprapun (margini convergente);
3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe lângă alta fie una în sus și alta în jos,
fie una în stanga și alta în dreapta.
1. Margini divergente : Dacă se întalnesc 2 plăci a caror margini sunt formate din
crusta oceanica și care se misca departandu-se una de alta, în spatiul care apare, iese la
suprafata roca incinsă din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsă se raceste în
apa oceanului, se întareste și duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua
plăci fortandu-le să se departeze ducand la aparitia cutremurelor în locul respectiv. Locul în
care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.
2. Margini convergente : Cand 2 plăci se ciocnesc, o parte din margini le lor se
distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăci lor care
se ciocnesc. Astfel:
- dacă se ciocneste o placa oceanica de una continentală, cea oceanica, fiind mai
subtire și mai densa va fi fortata să între sub cea continentală care este mai grea și mai groasa,
fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului.
- cand se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealalta.
- cand se ciocnesc doua plăci continentale, se creeaza arii de munti pentru ca margini
le care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa și vor fi împinse la suprafata - Himalaya.
Zona în care doua plăci se ciocnesc se numeste zona de convergenta.
3. Cand plăci le tectonice trec unele pe lângă altele: Cand 2 plăci se misca una pe
lângă cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - San-Andreas în California
- ducând la aparitia unei presiuni care va face ca plăci le să se zdruncine, să se smuceasca
formand cutremure.
Asadar, orice înteractiune a plăci lor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu
sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora.
Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pâmânt . De
exemplu în data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 și 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost
zguduit de un cutremur puternic. Au fost dărâmate case, poduri și autostrazi suspendate, caile
ferate au fost indoite. în casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric și conductele
de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300
de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit în incendiile
izbucnite după cutremur.
Pagubele nu au constat doar în pierderea unor vieti omenesti: după unele estimari,
recuperarea pagubelor și reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari

7. 7
americani. Oamenii de știința au inceput să cartografieze locurile în care sint frecvente
cutremurele. Cutremurele se pot întilni în orice loc în care rocile se misca de-a lungul liniilor
,dar majoritatea cutremurilor mari se produc în anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit
de frecvente în regiunile vulcanice, de exemplu în cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe
măsură ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, și hartile
au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica.
Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc în scoarta
oceanica și santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase
tinere și în zonele vulcanice.
In momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat
deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc
unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu
undele sonore: produc mișcări în sens inainte – inapoi, în direcția de propagare. Undele
primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor
zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă
unduirea solului și accentuează efectul distrugator al undelor secundare.
1. Unda P :
 este o undă longitudinală, de compresie
 determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare
 unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers
 amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia
cutremurului)
 este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan
vertical
 nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă)
aproximativ 20% din energia totală a cutremurului
2. Unda S :
 este o undă transversală, de forfecare
 determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de
direcția de propagare
 deplasarea acestei unde este similară cu inaintarea unui șarpe (mișcări
ondulatorii stânga-dreapta față de direcția de inaintare)
 este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în
plan orizontal

8. 8
 este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a
cutremurului
 determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata
de oscilatie
 clădirile cad datorită întrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a
structurii clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv
fiind puternic amplificat .
Unde p și s
Suprafața globului este divizată în plăci tectonice. în timpul deplasării lor, acestea
inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, își lovesc și își
deformează margini le astfel:
1. Margini divergente
Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică și care
se mișcă depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la suprafață roca incinsă din
manta, formându-se vulcani. Această rocă incinsă se răcește în apa oceanului, se întărește și
duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci forțându-le să se
depărteze ducând la apariția cutremurelor în locul respectiv. Locul în care acest fenomen
apare se numește zonă de divergență.
2.Margini convergente
Când două plăci se ciocnesc, o parte din margini le lor se distruge. Rezultatul acestor
distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: - dacă se
ciocnește o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va
fi forțată să intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare

9. 9
fenomenul de subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în mant se numește fosă. -
când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se
ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de munți pentru că margini le care se
ciocnesc se vor increți, se vor compresa și vor fi împinse la suprafață. Acesta este procesul
formării munților prin increțire (ex.: Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se
numește zonă de convergență.
3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor aluneca, se vor lipi, se vor
freca una de alta ducând la apariția unei presiuni care va face ca plăcile să se zdruncine, să se
smucească formând cutremure.2
Cele trei tipuri de margini
Severitatea unui cutremur poate fi exprimata în mai multe feluri, atâtprin întermediul
magnitudinilor cât și prin cel al intensitati lor. Cu toate ca acești doi parametri sunt foarte
diferiți, ei sunt de foarte multe ori confundati.
Magnitudinea unui cutremur, exprimata de obicei pe scara Richter, este o măsură a
tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o
mărime specifică unui cutremur, și se determină instrumental folosind amplitudinea maxima
și frecvența oscilațiilor, măsurată pe seismogramele înregistrate.
Intensitatea, exprimată de obicei pe scara Mercalli modificată , este o măsură
subiectivă care descrie cât de puternic a fost Simțit un soc într-un loc dat. Ea se bazeaza pe
efectele observate ale mișcărilor produse de un cutremur asupra oamenilor, clădirilor,
terenului etc.
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur (accesat: 23.05.2013).

10. 10
Scara Richter de magnitudini, numită astfel după Dr. Charles F. Richter de la
California Institute of Technology este cea mai cunoscută scară de măsură a magnitudinilor.
Richter a inventat aceasta scară în 1935 ca instrument matematic pentru compararea
mărimilor cutremurelor. Scara este logaritmică, astfel încât o înregistrare de gradul 7 (de
exemplu) indică o mișcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzatoare unui
cutremur de grad 6, respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de
magnitudine mai mică decât 2 sunt numite microcutremure, nu sunt simțite de oameni și sunt
înregistrate doar de seismografele locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egală cu
4,5 sunt destul de puternice pentru a putea fi înregistrate de seismografele sensibile de pe
întregul glob, fiind simțite de oameni de cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai
mare de 6 sunt considerate cutremure mari, iar cele mai mari de 8 grade, majore. Cu toate ca
scara Richter nu are, teoretic, limita superioara, exista totusi o limita și anume aceea a celui
mai mare cutremur produs pana în prezent: 8,8.
Scara intensitati lor; Mercalli modificât a
Efectele unui cutremur la suprafata Pâmântului sunt reprezentate numeric prin
termenul numit intensitate seismică. Cu toate că de-a lungul ultimelor secole s-au realizat
numeroase scări de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosita este
Scara Mercalli modificât a (in Statele Unite ale Americii) și o varianta adaptata a acesteia
corespunzatoare tipurilor de clădiri specifice în Europa: Scara Europeana a intensitati lor
macroseismice. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli în
1902 și al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. Aceasta scara cuprin de 12
niveluri crescât oare de intensitati , de la mișcări imperceptibile la distrugeri cât astrofice și
este reprezentata de obicei prin cifre romane. Scara intensitati lor nu are o baza matematica,
fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. Evaluarea intensitati i unui cutremur
poate fi facuta doar după rapoartele martorilor oculari și după studierea și înterpretarea
rezultatelor cercetarilor din teren. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu
lucreaza în domeniu decât scara de magnitudini, deoarece intensitatea se refera la efectele
reale de la suprafata locului de înteres.
Scara de intensitati
I Nu se simte
II Simțit de persoanele care se odihnesc, la etajele înalte sau în alte locuri
favorabile.
III Simțit în interioare. Balansarea obiectelor atârnate. Vibrații asemănătoare cu
trecerea unor camioane ușoare.

11. 11
IV Vibrații asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Trăncănitul geamurilor,
veselei și a usilor. Paharele zornaiesc. Scartaitul peretilor de lemn și a scheletului constructiei
peste etajul IV.
V Simțit în afara; directia poate fi estimata. Cei care dorm se trezesc. Lichidele se
imprastie. Obiectele mici se deplaseaza. Usile trosnesc, se deschid, se inchid.
VI Simțit de toata lumea; multi se sperie și alearga spre iesire. Persoanele merg
fara stabilitate. Tablourile cad de pe pereti. Mobila este miscată sau rasturnata. Copacii,
tufisurile se clatina.
VII Dificultati în a mentine poziția verticala. Simțit mai ales de motociclisti.
Obiectele atarnate vibreaza. Mobila se crapa. Distrugeri în randul clădirilor cu o rezistenta
scazuta. Acoperisurile se rup. Cad caramizi, plastic, pietre, tigle, cornise. Valuri în bazine; apa
tulbure de noroi. Prabusiri și alunecari de teren. Clopotele mari suna. Santurile pentru irigatii
avariate.
VIII Directia motocicletelor afectata. Avarieri în randul constructiilor; partial
prabusite. Cât eva avarieri în randul constructiilor întarite. Caderi de tencuiala și de pereti.
Prabusiri de cosuri, fabrici, monumente, turnuri, bazine inalte. Scheletul caselor mutat de pe
fundatie dacă nu prabusit. Ramuri rupte de copaci. Despicari de teren umed și pe rapele
abrupte.
IX Panica generala. clădirile cu o slaba rezistenta distruse, cele cu o rezistenta
medie grav avariate, unele complet daramate, cele întarite serios avariate. Avarieri serioase
rezervoarelor. Conductele subterane sparte. Crapaturi în teren. în zonele maloase fantani și
cratere în pâmânt .
X Majoritatea constructiilor și scheletelor distruse alaturi de fundatii. Structuri
rezistente de lemn și poduri distruse. Digurile, santurile, drumurile serios afectate. Alunecări
masive de teren. Apa ieșită din canale, rauri, lacuri. Nisip și mal întins pe plaje și pe pâmânt
plat. Sinele de cale ferată îndoite ușor.
XI Șinele de cale ferată îndoite foarte mult. Conductele subterane ireparabile.
XII Avarieri aproape în totalitate. Deplasari masive de stânci. Obiecte împraștiate.
Cutremurele pot avea durate diferie. Cutremurul din San Francisco din 1906 de
exemplu a durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute.
Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce în ce mai mica. Acestea sunt
provocât e de faptul ca rocile dislocate încep să se reașeze într-o pozitie stabila, ceea ce poate
din nou provoca distrugeri enorme. În anul 1985, în centrul orasului Mexico, un cutremur de
gradul 11 pe scara Mercalli a provocât pagube imense. Replica din ziua urmatoare, de

12. 12
intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus și ceea ce a mai ramas. Cele doua cutremure
împreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni și ruinarea clădirilor din
oras.3
3
http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/CUTREMURELE---Ce-este-cutremurul--cum-se-
formeaza-si-cum-se-masoara-referatele-com.php (accesat: 23.05.2013)

13. 13
3.Semnale de avertisment
Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Câteva
cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici, iar cercetatorii
rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimbă viteza undelor P ale
cutremurelor mai mici. Modificarile fine ale formelor de suprafata, precum și unduirile locale
ale cimpului magnetic al Pământului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor.
Cercetatorii studiaza și apele fântinilor în zonele seismice. Imediat inainte ca rocile subterane
să se sfarme în bucăți, structura lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide din nou,
eliberând radon în apele freatice; radonul ajunge și în fântini. Cresterea concentratiei
radonului în apele de fântina , poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. Imediat
inainte de seism se pot elibera și gaze cu incarcare electrica, acestea sunt slab incadescente; se
numesc “lumini seismice”. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur, concentratia de
hidrogen poate fi de 10 ori mai mare lânga liniile de refractie.
In 1975, locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului,
printre care comportamentul ciudat al animalelor, părăsindu-si locuințile cu câteva ore inainte
de cutremur. Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui
cutremur. Câinii scheauna, caii se sperie , păsările devin neliniștite și zboară în cerc.
Din pacâte, nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Din acest motiv,
oamenii de știință au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exactă. S-au folosit
aparate de măsură speciale pentru detectarea unor creșteri de tensiune deasupra liniilor de
refracție. Aceste crăpături imense se pot întinde pe o lungime de câțiva kilometri la suprafata
pamântului sau în profunzime. Aparatele de măsurăre a inclinarii – acestea seamănă cu nivela
folosită de dulgheri și zidari – urmăresc mișcările produse la suprafata pamântului, iar
aparatele de măsurăre a alunecarii – cabluri întinse de-a lungul liniilor de refractie –
semnalează mișcările laterale.
Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare în cazul unor cutremure.
Acest aparat sensibil sesizeaza și masoara cele și cele mai mici vibratii subterane pe care le
transforma în semnale electrice și le inregistreza într-un grafic. Din citirea diagramei,
seismologii pot observa imediat și cea mai mica tensiune produsa în roci.
Seismograful este un aparat care măsoară și inregistrează mișcările solului, în scopul
analizei mișcărilor seismice provocât e de cutremure de pămint, explozii și alte surse. Uneori
mișcările seismice sint provocât e artificial, pentru prospecțiuni geofizice.

14. 14
O altă metodă de observare a mișcărilor pamântului este trimiterea unor semnale de pe
sateliți la diferite statii de receptie terestre.
Din reteaua de semnale prin satalit, oamenii de știința pot să-și dea seama dacă s-a
schimbat poziția una fata de cealalta a stațiilor de receptie.

15. 15
4. Sistemul de avertizare seismica
în scopul protejarii populatiei s-a alcătuit sistemul de avertizare seismica (SAS). să
vedem cum funcționază acest sistem și cum ne poate ajuta el, în tara noastra.
Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse în regiunea Vrancea se
bazeaza pe un fenomen bine cunoscut în literatura de specialitate, respectiv diferenta dintre
vitezele de propagare ale undelor seismice 'p' și 's'. Se poate demonstra ca intervalul de timp
cuprins între momentul inregis-trarii undelor 'p' de cât re o retea de senzori plasati în zona
Vrancea și momentul sosirii undelor 's' (unde distructive, capabile să produca mari pagube
materiale) în Bucuresti, este cuprins întotdeuna între 25-30 de secunde, în functie de
adancimea focala a seismului care le-a generat.
Datorita localizarilor geografice pe o arie restrânsă a zonei seismogene din Vrancea și
a distanței relativ mari pana în zona dens populată a Bucurestiului, este posibilă folosirea
acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major.
Achizitia și transmisia semnalului seismic
Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati
în jurul zonei active din Vrancea ce transmit în timp real pe cale radio datele măsurăte.
Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat în Pipera, în cel mai inalt
punct pentru a avea atât o receptie buna, cât și posibilitatea unei acoperiri complete a zonei
Bucuresti, unde sunt prelucrate în mod continuu în vederea detectîrii oricarei mișcări
seismice. în cazul în care este detectata prezenta undelor 'p' în spectrul semnalului receptionat,
este declansata o procedura de analiza care estimeaza atâtlocalizarea seismului care le-a
produs cât și magnitudinea acestuia.
Prelucrarea semnalului
In cazul în care seismul este localizat în zona Vrancea și estimarea de magnitudine
este superioara unui anumit prag, un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi
transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului.
Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic în lume, în prezent unul similar
funcționază în regiunea Mexico-Cuty, iar un altul este în faza de testare în California.
Posibilitatea fizică de implementare a unui asemenea sistem depinde însă de conditiile
particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate, precum și de
natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime).

16. 16
Generare alarme
Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil și complet programabil. În modul
de operare standard, alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui
seism în Vrancea a cărui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter.
Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimțit
în majoritatea cazurilor de toți locuitorii Bucurestiului.
Este însă posibilă și generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de
utilizatori, în funcție de necesitățile lor efective; de pildă alarmare numai pentru seisme cu
magnitudinea estimată superioară gradului 6 pe scara Richter. Aceasta poate fi utilă în cazuri
în care un seism de magnitudine 5 nu poate produce efecte sau pagube notabile.
Interfata de avertizare radio
Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonaților) prin radio sub trei
forme:
- semnalizare în sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau
alfanumerice;
- semnalizare în tonuri de frecvență (DTMF);
- semnalizare sirena acustică.
În functie de echipamentul de receptie folosit, utilizatorul este alertat prin unul sau
mai multe dintre semnalele descrise mai sus.
Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse în regiunea Vrancea a
fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cât mai largi de utilizatori. Iata numai
câteva dintre posibilitati:
- institutii publice în vederea initierii planurilor de actiune în caz de dezastru natural
sau pentru avertizarea angajatilor;
- agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea întrerupe
în timp util alimentarea cu energie, gaze, apa etc., a unor masini sau echipamente sensibile,
pentru avertizarea angajatilor;
- persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin.
Din punct de vedere practic, SAS poate fi util, dacă nu chiar esential pentru:
- punerea la adapost în locuinte, scoli sau evacuarea din acestea;
- închiderea automata a valvelor de gaz, oprirea distributiei acestuia cât re populatie și
industrie, închiderea rafinariilor;
- închiderea reactoarelor nucleare;
- pornirea generatoarelor de necesitate;
- închiderea calculatoarelor;
- stoparea operațiunilor pe aeroporturi;
- oprirea trenurilor;
- începerea operațiunilor pompierilor;
- oprirea lifturilor la parter;

17. 17
- pornirea alarmelor sonore individuale sau colective;
- alertarea camerelor de garăa de la spitale;
- alte aplicații.
5. Ce trebuie să întreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri, accidentări și răniri
în cazul unui cutremur
Cadrele didactice, de conducere și personalul tehnic-administrativ din institutii, elevii,
studentii și restul populației trebiue să cunoască scopul diferitelor măsuri care se întreprind,
spre a înțelege sensul protectiei antiseismice și a participa la unele din ele. Astfel trebuie:
- să identificam mobilierul și obiectele grele care atârnă peste pupitre, mese, paturi,
locuri circulante, ce pot cadea peste acestea, să le inlocuim cu altele mai usoare, să le fixăm
contra detasarii sau să le mutam astfel încât să nu le pericliteze viata sau întegritatea în caz de
oscilații sau cădere (lampi grele, tablouri, oglinzi, vaze, boxe, acvarii, material didactic,
calculatoare, dulapuri, rafturi, etajere, etc.).
– să asigurăm piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte între ele , și prin
prindere de un perete, grinda solida, mai ales la etajele superioare și în locurile unde se
aglomereaza de obicei copiii etc.
– să amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incât să nu fie în vecinatatea
iesirilor din incaperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasari, la seisme.
– să amplasam obiectele fragile și valoroase într-un loc ma jos și sigur, iar vasele mari
cu chimicale, combustibili, în dulapuri în care să nu se poata rasturna, în incaperi în care nu se
aglomereaza elevii și nu exista pericol de comunicare și incendiu.
– să limitatam deplasarile echipamentelor tehnice și utilitare mari în asa fel incât în
caz de cutremur, racordurile să nu sufere deteriorari și să se degaje gaze, sau să se scurga
combustibili, apa, chimicale etc.
– să verificam periodic tavanele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele, calcanele,
terasa și invelitoarea, astfel incât la seisme să nu cada caramizi, placaje, tencuieli, ornamente,
tigle, jardiniere asupra întrarilor, asupra aleilor inconjuratoare, strazilor sau la vecini.
– să consultam un specialist în structuri de rezistenta, cu privire la tipul și starea
peretilor despartitori nestructurali, spre a nu prin de de acestia obiecte grele sau pentru a
preveni Căderea lor peste ocupanti.
– este recomandabil să avem în spatiile comune extinctoare, amplasate în locuri
cunoscute și accesibile, lângă surse potentiale de incendiu și să stim cum să le utilizam,
conform normelor PSI.

18. 18
– este util să avem depozitate grupate, într-un loc cunoscut, o rezerva speciala de
alimente uscate și conserve, apa de baut, o trusa de prim ajutor cu medicamente, lanterne, un
radio și baterii utilizabile în caz de urgenta și de întreruperea alimentarii cu energie electrica
etc. pentru 3 zile.
– să asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel încât vesela
depozitata să nu produca accidente
– să retinem locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale
și locale pentru electricitate, apa și gaze și modul lor de manevrare, astfel incât la nevoie,
după seism, să putem lua unele măsuri minime de înterventie de urgenta
(inchidere/deschidere) și să pastram la îndemana truse de scule adecvate.
– să ne informam despre îndeplinerea obligațiilor legale ale deținătorilor de clădiri
privind:
- evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii clădirii;
- reparațiile și consolidările necesare;
- proiectarea și executarea lucrarilor necesare;
- asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare.
– să ne adresam numai institutiilor autorizate în acest scop, respectand prevederile și
termenele legale, mai ales dacă la seismele precedente structura clădirii a manifestat
deficiente sau sensibilitati.
– să semnalăm celor în drept și insistati să se întreprinda măsuri de control, întretinere
și reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii, ziduri, acoperisuri, calcane, cornise, cosuri
de fum, repararea și ancorarea cu tiranti.
Se recomandă cadrelor didactice, personalului și elevilor să rețină în memorie
particularitățile localității, cartierului și împrejurimilor locuinței, ale drumului pe care se
deplasează zilnic la scoală sau acasă, având în vedere eventualele pericole descrise în cele ce
urmează:
- Căderea unor elemente de construcție nestructurale (ziduri, cărămizi, tencuieli,
placaje, ornamente, coșuri de fum, cornise, parapeți, etc.);
- Spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte;
- Căderea unor obiecte, mobilier, etc.;
- Căderea unor stâlpi și linii electrice;
- Incendii rezultând din scurt circuite, conducte de gaze rupte, răsturnarea unor
instalatii de gătit și încălzit, etc.

19. 19
- Alunecări de terenuri, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri
nisipoase.
Se recomandă exersarea periodică, ordonata, a unor astfel de măsuri în spatiile de
invatamant. în scopul asigurarii controlului și autoritatii cadrelor didactice responsabile, se va
selecta după caz modalitatea cea mai indicată pentru fiecare categorie de varsta. De exemplu,
elevii pot fi solicitati să execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta în
picioare sub un element de constructie rezistent (grinda, toc de usa), spre a controla vizual și
prin sfaturi, inspirand curaj. Pot fi însă cazuri concrete în care se va da cât re toti ocupantii o
singura modalitate de autoprotectie adecvata situației constructiei respective. Se va explica
anticipat adultilor și minorilor ca în cazuri speciale se poate proceda la evacuarea clădirii după
un seism puternic, dar aceasta se va efectua în liniste, ordonat, fara aglomerare și numai din
dispoziția celor anume desemnati de conducere, după verificarea cailor de iesire și a faptului
ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decât la ramanerea în înterior. De
asemenea trebuie să efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii, în
corelare și cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire și stingere a
incendiilor
6.Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur puternic
Aceste recomandari se refera la o multitudine de situații care se pot regasi în mod
frecvent atâtîntr-ocladire de invatamant cât și în mediul construit înconjurator, pe durata
călătoriilor zilnice, sau în locuri publice.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva
copiii sau adultii.
Dacă sunteti în înteriorul unei locuinte
Păstrati-vă calmul, nu întrati în panica, linistiti-i și pe ceilalti, protejati copii, batranii
și femeile.
RAMANETI în înterior, departe de ferestre care se pot sparge, inspre centrul clădirii,
lângă un perete structural rezistent.
PROTEJATI-VA sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa (copiii aflati la scoala sub
bancile din clasa), suficient de rezistente spre a oferi protectie fata de Căderea unor lampi,
obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale, etc.
TINETI-VA cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a va asigura stabilitatea.
în lipsa posibilitatii de a va tine de ceva, asigurandu-va astfel stabilitatea, va puteti
proteja stand la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi și coate, cu fata în jos, cu
palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata.

20. 20
Stati departe de ferestre, oglinzi, usi și pereti care dau în exterior, precum și de orice
lucru ce poate să se prabuseasca, precum piese de mobilier nefixate.
Ramaneti în pat dacă acolo sunteti surprin s de seism. Protejati-va capul cu o perna.
Exceptie cazul în care exista mobilier greu suspendat deasupra patului ce poate să cada
(rafturi de biblioteca, tablouri grele). în acest caz, indreptati-va spre cel mai apropiat loc ce va
poate oferi siguranta.
Ramaneti în înteriorul locuintei pana cand miscarea seismica inceteaza și iesirea se
poate face în siguranta. Statisticile au demonstrat ca cea mai mare parte din raniri au avut loc
în timp ce se incerca parasirea locuintelor sau deplasarea dintr-ocamera în alta.
NU fugiti pe usa, NU sariti pe fereastra, NU alergati pe scari, NU utilizati liftul, dar -
dacă puteti - deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea unei
eventuale evacuari după terminarea mișcării seismice și pentru a verifica starea scarilor și a
zonei de la iesire.
Atentie la faptul ca electricitatea se poate întrerupe iar alarma de incediu se poate
declansa.
Dacă va aflati într-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf,
biserici, stadion, sali de sedinte), nu alergati câtre iesire, imbulzeala produce mai multe
victime decât cutremurul. Stati calm și linistiti-va persoanele din imediata apropiere..
Dacă sunteti în exterior
Dacă va aflati în afara unei clădiri, ramaneti departe de aceasta, feriti-va de tencuieli,
caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi în strada.
Indepartati-va de stalpi sau fire de electricitate.
Odata aflat în exterior, prin cipalele zone periculoase sunt în imediata apropiere a
usilor și peretilor clădirilor. Miscarea directa a Pâmânt ului provocât a de un seism este
rareori cauza deceselor sau ranilor severe. Cauzele prin cipale raman prabusirile zidurilor, a
obiectelor grele și a obiectelor casante.
Dacă va aflati într-un vehicul în miscare
Opriti imediat ce puteti face acest lucru în siguranta și ramaneti în autoturism. Evitati
să opriti în apropierea clădirilor sau copacilor, podurior sau soselelor suspendate și a firelor de
inalta tensiune.
După incetarea mișcării seismice, reluarea deplasarii trebuie facuta cu maxima
precautie. Evitati podurile și sosele suspendate ce par a fi fost afectate de seism.

21. 21
Dacă sunteti într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stati pe locul
dumneavoastra pana se termina miscarea seismica. Conducât orul trebuie să opreasca și să
deschida usile, dar nu este indicât să va imbulziti la coborare sau să spargeti ferestrele.
în metrou pastrati-va calmul și ascultati recomandarile personalului trenului, dacă
acesta s-a oprit între statii, în tunel, nu parasiti vagoanele.
Dacă sunteti blocât sub daramaturi
Nu aprin deti chibrituri.
Nu faceti mișcări bruste și nu incercât i să impingeti daramaturile dacă acest lucru nu
este absolut necesar (presiunea exercitata de daramaturi va sufoca).
Acoperiti-va gura cu palma, o batista sau un colt de haina.
Ciocaniti într-oteava sau perete, în asa fel incât echipele de salvare să va poata
localiza. Folositi un fluier dacă aveti la indemana. Tipati doar ca ultima solutie de notificare a
prezentei. în momentul în care tipati exista riscul de a inhala cantitati mari de praf care să
duca la un stop respirator.4
7.Ce trebuie să facem după un cutremur puternic
Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal după
impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicați.
Importanta revenirii cât mai rapide la situația anterioara este subliniata și de
necesitatea de a utiliza în unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor,
evacuare-cazare temporara pentru alte persoane, dacă exista zone invecinate grav afectate de
seism.
- nu trebuie să plecam imediat din spatiul în care ne aflati, să acordati mai întai primul
ajutor celor afectati de seism, să calmati persoanele speriate și în special copiii de varsta mai
frageda.
– sa-i ajutam pe cei raniti sau prin și sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de
constructii cazute, să se degajeze. Atentie! să nu miscam ranitii grav (dacă nu sunt în pericol
imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical
calificât ; sa-i ajutam pe loc.
- să curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate,
alimente, etc.
4
http://www.infp.ro/informare/comportamentul-la-cutremur/in-timpul-unui-cutremur (accesat 23.05.2013)

22. 22
- să ne ingrijim de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, sa-i linistim, asigurandu-le
imbracaminte și incaltaminte corespunzatoare sezonului, în vederea unei eventuale evacuari
din clădire pentru o anume perioada, de la cât eva ore la cât eva zile.
– să nu utilizam telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu
insarcinari oficiale, în privinta înterventiei post-seismice, în cazuri justificate, spre a nu bloca
circuitele necesare altor actiuni.
– să ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale și recomandarile
de actiune imediata ale organismelor în drept.
– să verificam preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificați
vizual și starea constructiei în înterior.
- în caz de avarii constatate, să inchidem pe măsură posibilitatilor alimentarea locala
sau generala și să anunțăm imediat după aceea institutia de specialitate pentru înterventie. să
nu utilizam foc deschis pana nu am verificat dacă nu sunt scăpări de gaze. să nu folosim în
acest scop chibrituri sau brichete.
– să părăsim calm clădirea numai după seism, pentru a permite verificarea clădirii fara
a lua cu noi lucruri inutile; să verificam mai întai scara și drumul spre iesire.
- Pentru orice eventualitate, să prevenim ranirea provocât a de Căderea unor tencuieli,
caramizi, etc la iesirea din clădire utilizand o casca de protectie sau , în lipsa acesteia, un
scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.).
– dacă la iesire întalnim usi blocât e, să actionam fara panica pentru deblocare. Dacă
nu reusim, iar acestea au vitraj, să procedam cu calm la spargerea geamului și curatirea ramei
și zonei de cioburi, utilizand un scaun , o vaza, etc.
– să evitam clădirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce
trebuie întreprin se cu un minim de măsuri de securitate și fara riscuri inutile. să evitam să fim
confundati cu raufacât orii patrunsi în astfel de clădiri, să nu aglomeram zonele calamitate
fara rost. să ne deplasam într-un loc deschis și sigur (parc, stadion, etc.).
– să fim pregatiti psihic și fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei
mișcări seismice (replici), dar să fim constienti ca aceasta se petrece în mod natural, cu
intensitati variabile, fie în cât eva ore, fie peste zile, saptamani sau luni. Numai într-un numar
redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decât primul.
Pentru cutremurele de Vrancea, specialistii vor putea aprecia relativ rapid, pe baza
înregistrarii mișcării respective, dacă energia consumata indica un eveniment puternic de o
anumita magnitudine și vom fi informati; este dificil totusi de evaluat probabilistic dacă

23. 23
eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat și în ce
succesiune din domeniul timp.
– să ascultam în primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani, buni
cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin
mijloacele de informare în masa nationale și care trebuie considerate ca singurele surse de
informare credibile.
În zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai
mici de-a lungul unei anumite perioada de timp după socul principal, după care, de regula,
activitatea seismica se reduce.
– după parasirea ordonata a clădirii să cautati să obtineti informatii corecte despre
intensitatea mișcării și efectele sale și să verificam mai întai afara și apoi cu precautii și în
înterior, de regula ziua, starea structurii și a altor elemente și obiecte care ar putea provoca
raniri prin Căderea lor.
- Prezenta unui specialist în structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne
indoim, poate reduce unele incertitudini în acest context și va poate servi de ghid în analiza
vizuala a clădirii și decizia finala de evacuare sau revenire.
– să ne informam cum trebuie să procedati pentru inregistrarea în termeni legali a
daunelor complete (structurale și nestructurale) produse de cutremur, în vederea despagubirii
prin sistemul de asigurari, inclusiv pentru evaluarea de câtre specialisti a starii post-seismice
a structurii clădirii și operatiunile de proiectare și executie a reparatiei sau consolidarii.
– Nu trebuie să dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice și
urmarile lor, să ascultam posturile de radio și televiziune, să utilizam doar informatiile și
recomandarile transmise oficial, receptionate direct de noi și nu din auzite. să dam concursul
nostru organizatiilor de înterventie post-seismice, la analiza starii constructiilor, și la celelalte
activitati, întreprin se de organele în drept.
Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util să avem cunostinte necesare
supravietuirii pana la înterventia echipelor de salvare în cazul unei situații extreme în care, de
exemplu, de a fi surprin s sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau într-o incinta blocata,
prin întepenirea usilor sau din alte cauze.
Deblocarea caii de acces se poate incerca numai dacă prin aceasta nu se inrautateste
situația (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta clasica de
comunicare cu cei din afara, care întotdeauna vor concentra personal specializat și aparate de
ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate, este să batem la intervale regulate cu un

24. 24
obiect tare în conducte invecinate sau în peretii incintei, iar dacă am stabilit controlul verbal,
să furnizam informatiile cerute și să cerem prim-ajutor necesar.
– La evacuare să dam prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor, și
ascultati recomandarile salvatorilor.
– să nu ne preocupam de durata pana la salvare, deoarece în astfel de conditii, desi
timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o
perioada critica. în acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore în conditii
de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate în tara noastra în 1977 și în
mod similar în întreaga lume.5
8. Seismicitatea Romaniei
Seismicitatea Romaniei este repartizata pe mai multe zone epicentrale: Vrancea,
Fagaras - Campulung, Banat, Crisana, Maramures și Dobrogea. La acestea se adauga zone
epicentrale cu importanta locala în regiunea Jibou și Tarnavelor în Transilvania, nordul și
vestul Olteniei, nordul Moldovei și Campia Romana.
Dintre aceste arii epicentrale, zona seismica Vrancea este cea mai importanta, prin
energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent
și concentrat al epicentrelor. în celelalte regiuni ale tarii se evidentiaza doua cordoane de
seismicitate moderata și putin profunda, de-a lungul marginii Carpatilor Meridionali și a
Depresiunii Panonice, și de-a lungul Carpatilor Orientali, prelungindu-se spre SE pe linia
Peceneaga - Camena. în aceste zone se produc cutremure crustale (focare cu adancime între 5
- 30 km), de joasa energie și intensitate, uneori policinetice (insotite de numeroase replici), pe
falii sau la întersectia unor fracturi; spre exemplu, faliile ce separa Masivul Fagaras de
Bazinul Transilvaniei și Bazinul Lovistei (cutremure fagarasene), fracturile dintre Carpatii
Meridionali și Depresiunea Panonica, active în zona Timisoara (cutremure banatice ->
Banloc, Mw = 5.6; Voiteg, Mw = 5.5), sistemul de falii din zona Oradea, și falia Sfantul
Gheorghe care margineste Dobrogea de Nord.
5
http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/CUTREMURELE (accesat: 23.05.2013)

25. 25
Figura 1. Epicentrele cutremurelor produse pe teritoriul Romaniei între anii 984 - ianuarie 2013.(după cât alogul ROMPLUS-
http://www.infp.ro/cât alog-seismic)
8.1. Definirea zonelor seismogene din Romania
Zonele seismogene reprezinta arii de seismicitate grupata, unde activitatea seismica și
orientarea campului tensiunilor sunt considerate relativ uniforme. Identificarea
caracteristicilor, pe termen lung, ale procesului de generare a cutremurelor din fiecare zona
seismica este de o importanta deosebita pentru evaluarea hazardului seismic. Aceasta implica
existenta unui set de date care să acopere scara de timp a procesului tectonic.
Schema de împartire a teritoriului Romaniei în zone seismogene (Radu et al., 1980;
Constantinescu și Marza, 1980) urmărește distributia geografica a activitatii seismice (Figura
2a). în cadrul acestor regiuni geografice, Radulian et al. (2000) au propus o definire a zonelor
seismogene pe arii mai restranse, care să tina cont, în primul rand, de caracteristicile
geologice și seismotectonice ale unitatilor tectonice de pe teritoriul Romaniei (Figura 2b).
Ulterior Ardeleanu (2005), (Figura 2c) ajusteaza zonele definite de câtre Radulian et al.
(2000), în studiul sau de estimare al hazardului seismic pentru Romania. Zonele definite în
cele 2 publicât ii mai sus mentionate, nu difera decât ca mod de definire, nu și ca
particularitati (pentru mai multe detalii vezi referinte). Ca urmare, caracteristicile zonelor
seismice ce urmeaza a fi prezentate se mentin pentru ambele înterpretari.
Figura 2a

26. 26
Figura 2b
Figura 2c
Figura 2. Distributia epicentrelor cutremurelor din Romania. S-a inclus aici și zona
Shabla, care este situata în nord-estul Bulgariei, aproape de granita cu Romania. Cutremurele
subcrustale sunt legate de procesul de subductie de la curbura arcului carpatic (regiunea
Vrancea). La vest, cutremurele se produc în zona de contact dintre Depresiunea Panonica și
Orogenul carpatic. Segmentul estic al Carpatilor Romanesti este practic o zona aseismica, cu
exceptia extremitatii sudice (regiunea Vrancea). De asemenea, și segmentul vestic este
aseismic. Carpatii Meridionali sunt o zona mult mai activa din punct de vedere seismic, mai
ales în partea de rasarit (zona Fagaras - Campulung) și apus (zona danubiana). Regiunile de
platforma sunt stabile, cu exceptia unei benzi ce traverseaza forlandul carpatic pe o directie
NE-SV, în fata regiunii Vrancea. în aceasta zona, sunt identificate câteva falii active care
urmeaza aceeasi orientare, și anume NV-SE (Faliile întramoesica, Peceneaga - Camena,
Sfantul Gheorghe și Trotus). Ele reprezinta contactul dintre diferite unitati tectonice unde
apare o crestere relativa a seismicitatii. Depresiunea Transilvaniei este în prezent o regiune
aproape aseismica. S-a delimitat o zona seismogenica mica (Depresiunea Transilvaniei), care
este definita numai pe baza cutremurelor istorice.

27. 27
8.2. Caracterizarea zonelor seismogene din Romania
Zona subcrustala Vrancea (VR)
Regiunea Vrancea este o regiune seismica complexa de convergenta continentală, cu
cel putin trei unitati tectonice în contact (insertia din Figura 2): placa Est - Europeana și
subplăci le întra - Alpina și Moesica (Constantinescu et al., 1976). Activitatea seismica cea
mai puternica din Romania se concentreza la adancimi întermediare de 60-200 km, într-oplaca
subdusa veche, aproape verticala. Generarea a 1 - 6 evenimente de magnitudine Mw > 7.0 pe
secol, într-un volum focal foarte restrans, implica un nivel inalt al deformarii active (~3.5x10-
7 / an) în domeniul subcrustal care nu se regaseste în deformarea crustei.
La exteriorul zonei seismice de adancime întermediara Vrancea apar cutremure
normale, locale, în numeroase zone, unele asociate cu fracturi de fundament mai adanc de 15
km, de exemplu în zona Focsani - Odobesti, altele cu focar superficial la Marasesti -
Namoloasa, Tudor Vladimirescu, Cudalbi și Tecuci în Moldova, sau pe linia Galati - Isaccea -
Tulcea în Dobrogea de Nord. intensitati le asociate cutremurelor din aceste zone sunt III-IV,
chiar V pentru zona Cudalbi, iar izoseistele sunt orientate NV-SE (Polonic, 1986). Aceasta
orientare a izoseistelor sugereaza o legatura cu fracturi hercinice reactivate din soclul ce
prelungeste structurile geologice ale Dobrogei. De asemenea, faptul ca în unele din aceste
regiuni (de exemplu Focsani - Odobesti și Tecuci) se observa zone de sensibilitate seismica
ridicât a, la cutremurele de origine vranceana, atesta faptul ca faliile din soclul periferiei
curburii Carpatilor nu sunt sudate. în acelasi sens pledeaza și producerea unor replici seismice
la putin timp după cutremurul produs în 4 martie 1977, pe falia întra - Moesica - Tinosu -
Calarasi.
Cutremure importante produse în regiune:
 29.08.1471, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
 24.11.1516, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
 30.04.1590, h = 100 km, Mw = 7.3, I = 8.5
 09.08.1679, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
 11.06.1738, h = 130 km, Mw = 7.7, I = 9.5
 05.04.1740, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
 06.04.1790, h = 150 km, Mw = 7.1, I = 8
 26.10.1802, h = 150 km, Mw = 7.9, I = 10
 26.11.1829, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
 23.01.1838, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
 17.08.1893, h = 100 km, Mw = 7.1, I = 8
 31.08.1894, h = 130 km, Mw = 7.1, I = 8
 06.10.1908, h = 125 km, Mw = 7.1, I = 8
 10.11.1940, h = 150 km, Mw = 7.7, I = 9.5
 07.09.1945, h = 80 km, Mw = 6.8, I = 7.5
 04.03.1977, h = 94 km, Mw = 7.4, I = 9
 30.08.1986, h = 131 km, Mw = 7.1, I = 8.5
 31.05.1990, h = 86.9 km, Mw = 6.4

28. 28
 27.10.2004, h = 98.6 km, Mw = 6.0
Zona Est Vrancea (EV)
Seismicitatea superficiala asociata cu procesul de subductie din Vrancea se propaga
difuz cât re est fata de arcul carpatic, într-obanda delimitata de falia Peceneaga - Camena la
nord, și de falia întra-Moesica la sud (asa numita sub-placa a Marii Negre). Seismicitatea
consta din cutremure de marime moderata, care nu depasesc magnitudinea 5.6, și pare să fie,
în mare măsură, decuplata de activitatea seismica din litosfera subdusa. Aceasta seismicitate
se manifesta prin grupari în spaţiu, în sub-zonele Ramnicu Sarat și Vrancioaia, și în timp;
socurile prin cipale ale secventelor sunt insotite de replici și adesea de presocuri sau roiuri de
cutremure. Secvente seismice sunt comune pentru partea de est a zonei (regiunea Ramnicu
Sarat), iar roiurile predomina în zona de nord (regiunea Vrancioaia).
Sub-zona Ramnicu Sarat reprezinta o regiunea seismica particulara. Activitatea ei
seismica se caracterizeaza prin cutremure crustale de magnitudine moderata Mw <= 5.2
(Radu, 1979), care adesea apar grupat în timp și spatiu, sub forma de secvente. Hipocentrele
sunt situate, în general, la adancimi între 15 și 30 km, în regiunea de avanfosa din fata
curburii majore a Arcului Carpatic. în aceasta regiune, stratul sedimentar atinge cea mai mare
grosime, peste 10 km, din întregul sistem al Arcului Carpatic.
Mecanismele focale ale evenimentelor produse în zona Ramnicu Sarat sunt de 2
tipuri. în primul caz, mecanismele indica o componenta dominanta a falierii de tip alunecare
în directie, cu axa presiunilor orientata NV-SE. Aceste mecanisme se inscriu în tendinta
generala a campului de tensiuni din regiunea Vrancea: compresie cauzata de miscarea sub-
plăcii Marii Negre de la SE spre NV (Constantinescu și Enescu, 1984). Cel de al doilea tip de
mecanism este de tip faliere inversa, sugerand prezenta unui camp de tensiuni relativ complex
în zona studiata.
Depresiunea Barlad (DB)
Depresiunea Barlad este o depresiune de subsidenta situata la N-E de regiunea
Vrancea, în platforma Scitica, și reprezinta prelungirea cât re NV a Depresiunii Predobrogene
(Figura 4). în zona au fost observate numai evenimente de marime moderata (patru socuri cu
Mw > 5.0, dar care nu depasesc Mw = 5.6). Toate solutiile de plan de falie disponibile indica
un regim extensional orizontal predominant, cu o importanta componenta normala. Desi
mecanismele disponibile apartin cutremurelor mici (3.0 < Mw < 3.6), consistenta lor pare a
reflecta existenta unui camp de tensiuni regional caracteristic. Falierea normala este probabil
legata de falierea de tip treapta evidentiata în Depresiunea Barlad (Mutihac și Ionesi, 1974).

29. 29
Cutremure importante produse în regiune:
 1800, Mw = 4.5, h = 10 km, I = 6
 02.11.1871, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 6
 31.01.1900, Mw = 5.5, h = 10 km, I = 6.5
Depresiunea Predobrogeana (DP)
Aceasta zona seismogena apartine margini i sudice a Depresiunii Predobrogene,
delimitata de falia Sfantul Gheorghe. în mare, seismicitatea și mecanismele focale definitorii
sunt similare cu acelea mentionate pentru Depresiunea Barlad: activitatea seismica moderata
(Mw < 5.3), grupata mai ales de-a lungul faliei Sfantul Gheorghe, și regimul extensional al
campului deformarilor. Aceasta reflecta apartenenta celor doua zone aceleiasi unitati
tectonice, și anume Platforma Scitica. Din acest punct de vedere, ele ar putea fuziona într-o
singura zona seismogenica.
Cutremure importante produse în regiune:
 11.09.1980, Mw = 4.2, h = 20 km, I = 5 (zona Galati - Braila)
 13.11.1981, Mw = 5.1, h = 4 km (vecinatatea orasului Tulcea)
 03.09.2004, Mw = 5.1, I = 4 (NE orasului Tulcea)
 07.05.2008, Mw = 5 - 5.2, h = 5 km (NV Marii Negre)
Falia întra-moesica (FI)
Falia întra-moesica traverseaza platforma Moesica în directia SE-NV, separand doua
sectoare cu constitutie și fundament diferite. Desi este o falie adanca bine definita, atingând
baza litosferei (Enescu, 1992) și extinzându-se cât re S-E înspre regiunea faliei Anatoliene
(Sandulescu, 1984), activitatea seismica asociata este împrastiata și slaba, cu doar doua
evenimente care depasesc magnitudinea 5. O crestere semnificât iva a seismicitatii se observa
în regiunea Shabla (SH), Bulgaria, unde în anul 1901 s-a produs un cutremur cu magnitudinea
Mw = 7.2. Adancimea focala are o valoare relativ mare, h ~ 35 km, sugerand un proces activ
în crusta inferioara sau în litosfera superioara.
Este dificil să ajungi la o concluzie referitoare la modelul caracteristic de tensiune pe
baza celor patru solutii de plan de falie disponibile pentru aceasta zona, chiar dacă ele sunt
compatibile cu regimul extensional evidentiat pe întreaga arie a avanfosei carpatice (exceptie
facand regiunea crustala Vrancea). Un singur eveniment, cu Mw=3.2, are o componenta mare
de alunecare în directie lateral stanga cu un plan nodal orientat N30oV, paralel cu falia
întraimoesica.
Cutremure importante produse în regiune:
 04.01.1960, Mw = 5.4, h = 40 km, I = 5.5
 27.02.1967, Mw = 5.0, h = 42 km, I = 5

30. 30
Zona Fagaras - Campulung (FC)
Zona Fagaras - Campulung este situata la contactul dintre Platforma Moesica și
orogenul Carpatilor Meridionali. Ea este caracterizata de socuri puternice ce pot ajunge la Mw
~ 6.5, fiind cele mai mari cutremure crustale, frecvent între 5-30 km adancime, inregistrate pe
teritoriul Romaniei. Ultimul eveniment major s-a produs pe 26 ianuarie 1916 (Mw = 6.4) și a
fost urmat de o semnificativă activitate de replici.
Cutremurele din Muntii Fagaras și Depresiunea Lovistei se produc astfel: la S, după
un aliniament NV, care corespunde la fracturi adanci pe directii hercinice mostenite, argument
pentru o regenerare alpina slaba a Muntilor Fagaras, sau NE, directii de origine alpina; spre
Transilvania, de-a lungul unor falii în trepte, ce separa orogenul carpatic de zona
depresionara. Aceste cutremure sunt caracterizate de intensitati pana la gradul VII și au
caracter policinetic tipic, cu durata mare, dar cu energie moderata. Astfel, evenimentul major
din 1916, care pe o arie foarte restransa a depasit intensitatea VII-VIII, a dat socuri repetate
timp de 4 luni, numite de Atanasiu (1961) replici întarziate, cu o migrare a epicentrelor de la
NV spre SE; acest fapt poate fi explicât prin tr-o reașezare succesiva pe fracturi, a unor mici
blocuri întra-crustale. Este de remarcât faptul ca zona de curbura a Carpatilor a actionat ca
ecran pentru cutremurul fagarasan din 1916.
Cutremure importante produse în regiune:
 26.10.1550, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 9
 10.08.1590, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 8.5
 07.12.1746, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
 08.12.1793, Mw = 6.2, h = 10 km, I = 7
 19.02.1832, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 8
 26.10.1916, Mw =6.4, h = 10 km, I = 8
 18.04.1919, Mw = 4.1, h = 10 km
Zona Danubiana (DA)
Zona seismogen numita “Zona Danubiana”, după Atanasiu (1961), reprezinta
extremitatea vestica, adiacenta fluviului Dunarea, a unitatii orogenice a Carpatilor
Meridionali. Rata activitatii seismice este relativ inalta, mai ales la granita și peste granita cu
Serbia, traversand Dunarea (Figura 6). Magnitudinea cutremurelor nu depaseste 5.6.
Exista solutii de plan de falie disponibile pentru trei cutremure, inclusiv pentru cel
mai mare eveniment cu Mw = 5.6, din 18.01.1991, care indica un proces de faliere normala cu
axa T orientata aproximativ N-S, în concordanta cu regimul extensional al tensiunilor din
Carpatii Meridionali (Oncescu et al., 1988; Radulian et al., 1996). Totusi, pentru o concluzie
ferma, sunt necesare mai multe solutii de plan de falie pentru Zona Danubiana.
Cutremure importante produse în regiune:

31. 31
 18.01.1991, Mw = 5.6, h = 12 km, I = 8
Zonele Banat (BA) și Crisana - Maramures (CM)
Contactul dintre Depresiunea Panonica și Orogenul carpatic se întinde de-a lungul
partii vestice a granitei Romaniei. Chiar dacă nu se remarca diferente tectonice și
geostructurale majore, pe baza distributiei seismicitatii, se pot defini doua arii active relativ
distincte: zona Banat la S, și aria Crisana - Maramures, la N. Seismicitatea din zona Banat
este caracterizata de mai multe cutremure cu magnitudine Mw > 5, dar care nu depasesc
magnitudinea 5.6. Informatiile istorice sugereaza, pentru zona Crisana - Maramures,
cutremure potentiale mai mari de 6, dar în secolul nostru a fost raportat doar un eveniment cu
magnitudinea care se apropie de 5.
Cutremurele din Banat au caracter policinetic, cu numeroase replici în cazul
evenimentelor mari. Astfel, mentionam: cutremurele produse între octombrie 1879 și aprilie
1880 în zona Moldova Noua; cutremurul produs în zona Timisoara din 27.05.1959 cu Mw =
5, h = 5 km, urmat de doua socuri produse în 1960; cutremurele de la Banloc, în 12.07.1991,
Mw = 5.6, h = 11 km, și Voiteg, 02.12.1991, Mw = 5.6, h = 9 km, urmate de numeroase
replici.
în contrast cu ceea ce s-a obtinut pentru avanfosa carpatica, cu exceptia zonei
Vranceas și în Carpatii Meridionali, unde, în ciuda caracterului aleatoriu al solutiilor de plan
de falie, nu a fost pusa în evidenta nici o faliere inversa, în zona Banat predomins falierea
inverss precum di cea de tipul alunecare în directie. Desi orientarea axei P nu este bine
constransa, se evidentiaza totusi un camp compresional regional orizontal cu o directie E-V.
După cum au aratat Radulian et al. (1996), solutiile de plan de falie disponibile de-a lungul
margini i estice a Depresiunii Panonice și în zona Carpatilor Orientali (desi pentru evenimente
slabe și rare) sugereaza caracterul compresional al campului de tensiune. Acest rezultat este în
acord cu lucrarea lui Grunthal și Stromeyer (1992), care subliniaza ca modelul aproximativ
radial al regimului extensional din Bazinul Panonic implica un camp compresional orientat E-
V în estul acestuia, în regiunea întra-carpatica.
Zona seismic activa din jurul localitatilor Oradea și Carei este situata la întersectia
unor fracturi de orientari NE și V-E (Cornea și Spanoche, 1978), fiind caracterizata prin
focare normale care au activat, după datele gasite în literatura, cu intensitatea și frecvenţa
maxima, între anii 1829 și 1834. Cutremurele din Maramures sunt cunoscute prin socurile din
perioada 1876 - 1926, de intensitate maxima V, uneori cu multe replici. Ele se produc pe un
aliniament de la Sighetul Marmatiei spre vest, în lungul Tisei, sau pe aliniamente NV-SE între

32. 32
Sighet - Ocna Sugatag și Costiui - Strimtura. Acestea din urma sunt paralele cu structurile
Carpatilor Orientali și reflecta probabil fracturi în trepte de scufundare a soclului cristalin și
de ridicare a bazei crustei terestre spre contactul cu vulcanitele neogene. în zona Baia Mare s-
au produs cutremure simtite cu intensitate V-VI, unul la 30.06.1978 (Mw = 4) și trei
cutremure în martie 1979. Aceasta zona este plasata pe o fractura adanca orientata V-E, care
se extinde spre est și corespunde zonei de radacina a panzei de la Poiana Botizei, apoi se
prelungeste și întra în contact cu falia ce delimiteaza la nord Masivul Rodnei, iar la vest se
prelungeste ca limita a geosinclinalului Szolnok.
în extremitatea de vest a Olteniei și în Mehedinti, apar cât eva aliniamente de
cutremure secundare orientate NE, linia Drobeta Turnu Severin - Targu Jiu, pe care s-au
produs doua evenimente cu M = 4.5, în 1962 și respectiv 1963.
Cutremure importante produse în regiune:
 12.07.1991, M = 5.6, h = 11 km, I = 8 (zona Banloc - Timis)
 18.07.1991, M = 5.6, h = 12 km, I = 8 (zona Herculane - Ofsenita)
Depresiunea Transilvaniei (DT)
În centrul Depresiunii Transilvaniei este situata o alta zona seismica, între Tarnava
Mare și Tarnava Mica. în totalitate, cutremurele semnificât ive, cu magnitudine mai mare de
5, au fost semnalate pe baza informatiilor istorice. Cel mai mare cutremur inregistrat în
perioada instrumentala este cel din 12.11.1978, de magnitudine M = 3.3, la o adancime de 10
km. Este posibil ca focarele să fie situate pe fracturi sub Depresiunea Transilvaniei.
Cutremure importante produse în regiune:
08.01.1223, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
19.10.1523, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8 (in apropiere de Medias)
18.03.1223, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 7
15.02.1786, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 7
03.10.1880, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 86
6
http://www.infp.ro/seismicitate-locala/seismicitatea-romaniei (accesat 23.05.2013)

33. 33
9. Cutremure cunoscute
Europa
 1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 în România
 1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 în România
 1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 în România
 1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 în România
 1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1268, Cutremur în CiliciaTurcia, 60.000 de morți
 1276, Cutremur în România
 1327, Cutremur de gradul 7 în România
 1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveția, până azi cel mai puternic cutremur Europa
centrală
 1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
 1456, 5 decembrie, Cutremur distruge orașul Napoli, 30.000 până la 40.000 morți
 1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 în România
 1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
 1530, Cutremur de gradul 4,7 în România
 1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
 1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
 1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1620, 8 octombrie, Cutremur în România
 1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 în România
 1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
 1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
 1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de morți
 1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 în România
 1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1750, Cutremur în România
 1755, 1 noiembrie, Marele cutremur din Lisabona
 1756, 18 februarie, Cutremur pe Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren, Cutremur cel
mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2
grade Richter.
 1778, 18 ianuarie, Cutremur în România
 1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de morți
 1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 în România
 1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 în România
 1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1823, 5 ianuarie, Cutremur în România
 1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
 1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 în România
 1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 în România
 1838, 11 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 în România
 1847, 15 octombrie, Cutremur în România
 1859, 17 octombrie, Cutremur în România
 1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1868, 13 noiembrie, Cutremur în România
 1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 în România

34. 34
 1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
 1879, 10 octombrie, Cutremur în România
 1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
 1892, 14 octombrie, Cutremur în România
 1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1894, 2 septembrie, Cutremur în România
 1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul distruge Messina (Sicilia) și Reggio Calabria (pe
peninsula Italiei) circa 84.000 morți (70.000 în Messina, 15.000 în Reggio Calabria).
 1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 în România
 1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia
 1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 în România
 1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 în România
 1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Rusia
 1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România, circa 1.000 de morți (vezi și
Cutremurul din 1940)
 1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
 1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia
 1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 în România
 1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi și Cutremurul din 1977)
 1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7 în Albstadt, Schwäbische Alb, Germania Pagube
în valoare de milioane de mărci.
 1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
 1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 în România
 1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 în România
 1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 în România
 1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 în România
 1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 în România
 1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9 în Roermond graniță cu Olanda și Germania, 1 mort
 1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-vestul Turciei, peste 20.000 de morți
 2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România
 2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9 în Grecia , Epicentru circa 200 km sud-vest de Atena
 2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 în Norvegia; este cel mai puternic seism inregistrat
vreodată în această țară
 2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 în Suedia; Nu s-au inregistrat victime; este cel mai
puternic cutremur din Suedia din ultimii 100 de ani.
 2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 în Italia. Cutremurul este considerat cel mai grav
inregistrat în Italia în ultimii zece ani. După cutremur au fost inregistrate circa 280 de replici,
unele cu magnitudinea de moment 6,2 și al căror hipocentru a fost localizat în zona L'Aquila.
 2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter) cu epicentru la 95,80 km adâncime,
în zona Vrancea, România. Nu s-au inregistrat victime; a fost resimțit în puține localități.
 2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu epicentru la 6 km adâncime, în zona
Shabla, Bulgaria, Marea Neagră.
 2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara Richter) în Peshkopia, nord-estul Albaniei.
Seismul a produs pagube materiale, dar nu și victime.
 2011, 4 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 (scara Richter) în Romania, regiunea Vrancea, ora
5:40. Nu s-au semnalat pagube materiale. Cutremurul a fost Simțit și în Bucuresti.
America de Nord
 1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 în Alaska
 1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 în Alaska
 1965, 4 februarie, cutremur de gradul 8,7 în Alaska
 1985, 19 septembrie, cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de Mexico
 2007, 9 ianuarie, cutremur de gradul 5,6 în provincia Columbia Britanică din Canada
 2012, 20 martie, cutremur de gradul 7,4 în Ciudad de Mexico
America Centrală
 2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 în Haiti
America de Sud
 1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 în Ecuador

35. 35
 1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 în Chile, cel mai puternic seism inregistrat
 1970, Cutremur în Peru, 66000 de morți
 2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în provincia Santiago del Estero din Argentina
 2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 în Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru
Chile
Asia
 856 î.Hr., 22 decembrie, Cutremur în Damghan (Iran), circa 200.000 de morți
 893 î.Hr., 23 martie, Cutremur în Ardabil (Iran), circa 150.000 de morți
 1138, 9 august, Cutremur în Aleppo (Siria), circa 230.000 de morți
 1290, septembrie, Cutremur în Chihli (China), circa 100000 de morți
 1556, 23 ianuarie, Cutremur în (Shansi) China, circa 830.000 de morți
 1667, Cutremur în Shamakha Azerbaijan, circa 80.000 de morți
 1727, 18 noiembrie, Cutremur în (Tabriz) Iran, circa 77.000 de morți
 1737, 11 octombrie, Cutremur în Calcutta India, circa 300.000 de morți
 1923, 1 septembrie, Cutremur de gradul 8,3 în Regiunea Kantō (Japonia), circa 143.000 de
morți
 1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 în China, circa 200.000 de morți
 1929, 16 decembrie, Cutremur de gradul 8,6 în Gansu (China), circa 200.000 de morți
 1932, 25 decembrie, Cutremur de gradul 7,6 în China, circa 70.000 de morți
 1935, 30 mai, Cutremur de gradul 7,5 în Quetta (Pakistan), între 30.000 și 60.000 de morți
 1938, 1 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Indonezia
 1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în Ashgabat (Turkmenistan), circa 110.000 de morți
 1950, 15 august, Cutremur de gradul 8,6 în India
 1976, 27 iulie, Cutremur în Tangshan (China), circa 255.000 de morți
 1990, 20 iunie, Cutremur de gradul 7,7 în Iran, circa 50.000 de morți
 1993, 30 septembrie, Cutremur de gradul 6,4 în Maharastra (India), circa 7.600 de morți
 1995, 17 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka (Japonia), circa 6.500 de morți
 1998, 22 mai, Cutremur de gradul 7,1 în Afganistan, circa 5.000 de morți
 2001, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 7,9 în Gujarat India, peste 20.000 de morți
 2003, 22 mai, Cutremur în Bam (Iran), circa 31.000 de morți
 2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1 în Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de morți
 2005, 28 martie, Cutremur de gradul 8,7 în Sumatra (Indonezia), circa 1.000 de morți
 2007, 21 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Indonezia
 2008, 12 mai, Cutremur de gradul 7,5 în China, circa 55.000 morti
 2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat de tsunami), pe coasta de est a Japoniei, în
apropierea orașului Sendai. [2] [3] [4] [5]
 2011, 23 octombrie, Cutremur în Turcia de 7.6 grade[6]
 2012, 11 aprilie, Cutremur de gradul 8,2 în Sumatra (Indonezia) [7]
Africa
 236, Cutremur în Algeria
 1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 în Algeria
 1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 în Algeria
Cutremurul din Peru (2007)
Cutremurul din Northridge (1994)

36. 36
Cutremurul din 1977 (România)
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs
la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o
magnitudine de 7,2 grade[1] pe Scara Richter și a făcut în timp de circa 56 de secunde (55
conform altor surse[2]), 1.570 (1578 conform altor surse[3]) de victime, din care 1.391 (1424
conform altor surse[4]) numai în București.[5] La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de
răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au
concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. în orasul Sviștov, trei blocuri de
locuinte au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică
din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.7
Biserica Ienei - 1977 fotografie facuta din Institutul de arhitectura Ion Mincu
7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977_(România) (accesat : 23.05.2013)
Cutremurul din Chile (2010)
Cutremurul din provincia Sichuan (2008)
Cutremurul din Haiti (2010)

37. 37

38. 38

39. 39
10. Informarea și educarea populației
In această acţiune trebuie să se implice toate autorităţile, societatea
civilă, cetăţenii.
In vederea informării şi educării populaţiei în problemele cutremurelor, autorităţile cu
atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă provocate de cutremure vor
elabora ghiduri, indrumare, pliante, afişe ce vor cuprinde informaţii asupra cauzelor
producerii cutremurelor, a modalităţilor de prevenire a acestora, precum şi a acţiunilor de
protecţie şi întervenţie individuală şi de grup.
Distribuţia materialelor informative referitoare la prevenirea şi protecţia populaţiei în
caz de cutremur se face prin grija autorităţilor administraţiei publice locale cu participarea
activă a instituţiilor de cult şi de invăţământ.
In zonele expuse riscului la cutremur trebuie utilizate forme speciale de comunicare cu
populaţia, de educare a acesteia în care trebuie să se implice toate instituţiile statului şi ale
comunităţii.
Populaţia trebuie invăţată cum să se comporte inainte de cutremure, în timpul
acestora, în timpul evacuării şi după trecerea fenomenului.
In vederea adaptării la cutremure a comunităţii trebuie realizate campanii de informare
adaptate pe nevoile comunităţii.

40. 40
Bibliografie
http://www.cutremur.net/p/seismicitatea-romaniei.html#
http://www.scrigroup.com/geografie/CUTREMURELE-SAS-romanesc61951.php
http://www.efemeride.ro/mistere444/uploads/2012/04/cutremur-romania-vrancea.jpg
http://dexonline.ro/definitie/cutremur
http://www.infp.ro/seismicitate-locala/seismicitatea-romaniei
http://www.infp.ro/seismicitate-locala/seismicitatea-romaniei
http://www.infp.ro/informare/comportamentul-la-cutremur/in-timpul-unui-cutremur
http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/CUTREMURELE
http://www.isujcv.ro/Pagini/Inspectia%20de%20prevenire/Serviciul%20protectie,%20pregati
re%20si%20educât
ie%20preventiva%20a%20populatiei/MODEL%20DOCUMENTE/PLAN%20DE%20APARARE%2
0LA%20CUTREMUR%20SI%20A.T..pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur
Ardeleanu L. et al. (2005), Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new
building code. Natural Hazards and Earth System Science 5, 679 - 684
Atanasiu I. (1961), Cutremurele din Romania. Academia R.P.R., Bucuresti, 194pp
Oncescu M., Marza V. I., Rizescu M., Popa M. (1999), The Romanian earthquake cât alogue
between 984-1997, Vrancea Earthquakes: Tectonics, Hazard and Risk Mitigation (edited by F.
Wenzel et al.), 43 - 47
Radulian M., Mandrescu N., Panza G.F., Popescu E., Utale A. (2000), Characterization of
Seismogenic Zones of Romania, Pure appl. geophys. 157, 57 - 77.