Documentul prezintă tematica polimerilor vinilici în cadrul unei lecții de chimie organică, incluzând obiective specifice și operaționale pentru elevi. Se explică noțiuni-cheie despre polimerizare, monomeri vinilici, mase plastice și diverse tipuri de polimeri. De asemenea, documentul oferă sarcini practice pentru elevi, precum realizarea unei prezentări despre un polimer vinilic.

1. CHIMIE ORGANCĂ
TEMA: Polimeri vinilici
Prof. Lazăr Jenea
Unitatea școlară: Colegiul Tehnic
“Henri Coandă “ Tulcea

2. CUPRINS
1. Obiective specifice; obiective operaționale
2. Polimerizarea- noțiuni introductive
3. Monomeri vinilici
4. Mase plastice
5. Polietena
6. Polipropena
7. Policlorura de vinil
8. Polistiren
9. Poliacrilonitril
10. Temă
11. Bibliografie

3. OBIECTIVE SPECIFICE
1.1. Descrierea comportării speciilor chimice studiate
într-un context dat
4.1 Modelarea conceptelor, structurilor, relaţiilor,
proceselor, sistemelor
4.2 Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei
5.2 Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra
mediului înconjurător
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili să:
•definească noțiunea de reacție de polimerizare;
•deosebească monomerii de polimeri;
•exemplifice monomerii vinilici;
•prezinte utilizările polimerilor vinilici.

4. POLIMERIZAREA
Sunt acele reacţii de poliadiţie prin care mai
multe molecule de alchenă (sau derivaţi ai
acestora) se unesc între ele, formând o
moleculă de dimensiuni mari (o
macromoleculă) numită polimer.
Moleculele de la care se formează
macromolecula poartă numele de monomeri -
în cazul alchenelor fiind vorba de monomeri
vinilici (aceştia sunt folosiţi la obţinerea unei
game largi şi variate de materiale plastice).
n A (-A-)n
Într-un proces de polimerizare, n molecule de
monomer se unesc, formând un polimer (cu
gradul de polimerizare egal cu n). În funcţie de
condiţiile de lucru, gradul de polimerizare poate
avea diverse valori: valori mici (de ordinul
unităţilor), ori valori ridicate (de ordinul sutelor
sau miilor de unităţi – cazul polimerilor).

5. MONOMERI VINILICI
Monomerii vinilici, pot fi alchene simple (etena,
propena, butenele) sau alchene substituite cu
diverse grupe funcţionale având efect
atrăgător de electroni: cian, clor, ester etc. (X =
-CN, -Cl, -OCOR ş.a.).

6. MASE PLASTICE
Se numesc mase plastice materialele produse pe baza
de polimeri, capabile de a căpăta la încălzire forma ce
li se dă și de a o păstra dupa răcire. Dupa cantitatea în
care se produc ele ocupă primul loc printre materialele
polimere. Ele se caracterizează printr-o rezistență
mecanică mare, densitate mică, stabilitate chimică
înaltă, proprietăți termoizolante și electroizolante etc.
Aproape toate masele plastice conțin, în afară de
polimeri (denumiți adesea rășini), componenți care le
confera anumite calități și alte materiale: materialul de
umplutură (făina de lemn, țesături,azbest, fibre de
sticlă s.a.), care le reduc costul și le îmbunătățesc
proprietățile mecanice, plastifianți (de exemplu, esteri
cu puncte de fierbere înalte), care le sporesc
elasticitatea, le reduc fragilitatea, stabilizatori
(antioxidanți, fotostabilizatori), care contribuie la
păstrarea proprietăților maselor plastice în timpul
proceselor de prelucrare și în timpul utilizării, coloranți,
care le dau culoarea necesară și alte substanțe.

7. POLIETENA
Se obține prin polimerizarea etenei.
Utilizări – la obținerea maselor plastice
OBIECTE

8. POLIPROPENA
Se obține prin polimerizarea propenei.
Utilizări – la obținerea maselor plastice

9. POLICLORURA DE VINIL
Se obține prin polimerizarea clorurii de vinil.
Utilizari – la obținerea maselor plastice

10. POLISTIREN
Se obține prin polimerizarea stirenului.
Utilizări

11. POLIACRILONITRIL
Se obține prin polimerizarea acrilonitrilului.
Utilizări – la obținerea fibrelor și firelor sintetice de tip
melană.

12. TEMĂ
Realizați un material sub formă de
prezentare PowerPoint, publicație, afiș (la
alegere) cu un polimer vinilic și îl postați pe
paginile elevilor din wiki:
http://lazarlazar.wikispaces.com până ora
viitoare. Materialul de pe wiki îl veți
prezenta în cursul orei.
Atenție! Citiți baremul de notare
prezentat pe wiki.

13. BIBLIOGRAFIE
1. Costin D. Neniţescu, Chimie organică, Ed. VIII, vol.I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1980.
2. Margareta Avram, Chimie organică, Ed II, vol. I-II, Ed.
Zecasin,1999, ISBN 973-96241-3-8.
3. J.B. Hendrickson, D.J. Cram, G.S. Hammond, Chimie
Organică, Ed. Ştiintifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1976.
4.http://www.chemistryguide.org/chemistry-education.html
5. http:// e-chimie.upb.ro/ael/ Suport de curs