1. r-!
I
Descopera aventura,rezo/va enigme/e §i mai apoi...
J
,
o metoda practica §i comp/eta
What would
you like?

2. © 1992 Usborne Publishing Ltd
Titlu in original
LERN ENGLISH
de
Nicole Irving
© 1997 by EDITURA AQUILA '93
Romanian edition and Translation
ISBN 973-9319-17-3
Traducere:
Claudia Eftimie
Lector:
Claudia Eftimie
Tehnoredactare:
Editura Scripta SrI. Oradea
EDITURA AQUILA '93
ORADEA

3. Cuprins
Cuvant inainte
Ghid de pronuntare englez
Glosar (termeni/notiuni gramaticale)
Substanti vele
Adjectivele ~i primele notiuni despre verb
Timpul prezent al verbelor
Geni tivul in's
Imperativul ~i MUST
Propozitiile interogative
Propozitiile negative
Cateva verbe de exceptie
Prepozitiile ~i particulele
"Cine", "ce" ~i pronumele reflexive
Prezentul continuu (continuare)
Pronumele personale
Verbele la trecut ~i adverbele
Imperfectul (continuare)
Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Present Perfect
Participiultrecutalverbului~ipronumeleposesive
Viitorul
Formarea viitorului cu going to
Gradele de comparatiecomparativ ~isuperlativ
Would ~i conditionalul
o scrisoare
Explicatii gramaticale
Raspunsurile ~i solutii1e exercitii10r
Numeralele, datele, anotimpurile ...
Dictionar englez-roman
I
J

4. Cuvant inainte
Christopher
Crook
Talhar interna-
tional. Politia
din Londra
are un dosar
des pre el.
Susy Miller
Sora lui John.
E mai in
varsta decat el
cu un an. Ii
plac romanele
politiste.
Fangs
Pi sica familiei
Fruitcake. Curi-
oasa, Ii place sa
fie rasIatata. Ii
place sa-l tach i-
neze pe Softie.
Emma
Fruitcake
Mama lui
Sarah. Este 0
scul ptori ta
destul de
faimoasa.
John Miller
Fratele lui Susy.
Ii place plimba-
rea, cataratul,
plimbarea cu
bicicleta ~i
mancarea.
Phil Fruitcake
Tatiillui Sarah.
Fiullui Frederick
Fruitcake. Lucreaza
pentru 0 asociatie de
caritate.
Softic
Cainele fami-
liei Fruitcake.
Curajos ~i ne-
obosit.Cateo-
data mai e ~i
nervos.
Sarah
Fruitcake
Prietena lui
John ~i Susy.
Ea i-a intalnit
cu un an In
urma in timpul
vacantei.
Primii sunt Susy ~i John, deoarece ei sosesc la Bridgetown, pe drumul
care duce la re~edinta Fruitcake. Ei au venit de la Londra, unde de a~tfel
locuiesc, pentru a-~i petrece vacanta Impreuna cu familia Fruitcake. Ii
veti insoti pe parcursul acestei carti.
Personajele principale
Pe pal'curs ce Inaintati, veti face cuno~tinta cu anumite personaje. Cei
care detin un 1'01 important va sunt prezentati aiei.
Aceasta traducere nu este mcuta
cuvant cu cuvant. De fapt, nu ne
exprimam tot timpul la felin
engleza ca ~i In romana. A~adar,
ea constitue traducerea cea mai
adecvata cu putinta.
Pagini Ie 4 ~i 5 va prezinta un
ghid de pronuntare englez ~i un
glosar. Glosarul va explica
termenii gramaticali care trebuie
~tiuti pentru a intelege mai bine
textul. Reveniti asupra lui daca nu
sunteti familiarizati cu telmenii
gramaticali. '
Aceasta carte va permite sa
invatati regulile de baza ale
gramaticii limbii engleze ~i sa
puneti in practica cea ce invatati
pe parcurs, insu~indu-va noi
cuno~tinte.
Partea principala a cartii incepe
la pagina 6. Fiecare capitol
prezinta un punct sau doua de
gramatica, iar banda desenata va
prezinta utilizarea acestora.
Toate cuvintele noi sunt
prezentate alaturi de traducerea
lor. Cititi explicatiile ~i banda
desenata. Consultati lista de
cuvinte noi dind va atlati intr-un
impas. Daca va va fi greu sa
Intelegeti, apelati la tradueerea
bulelor.
Pe parcursul fiecarui capitol veti
intalni eel putin 0 ghieitoare sau
un joc care va of era ocazia de a
pune in practica eeea ce ati
aeumulat pe parcurs.
Raspunsurile ~i solutiile Ie gasiti
la paginile 56-57.
De retinut
In aceasta calie, abrevierea (pi) Inseamna
ca cuvantul sau expresia In chestiune se
atla la plural.
*Acest asterix Inseamna ca verbul care urmeaza
este neregulat, (verbul al carui timp trecut este
neregulat). Verbele neregulate din engleza va
sunt explicate unde este necesar.

5. oi & oy se prol1ul1!a "oi" ca In
baietoi: boy, soil.
ea se pronunta "i": tea, please, sau
"e" ca In elefant: dead, treasure.
eo se pronun!a "i": people.
oe & ue se pronunti'i "u" scurt ca 111
unghie: shoe, blue, clue.
ew se pronunta aproape ca un "u":
;ewel, sau un "iu" din romana:
new.
ie se pronunta "i", care poate ti
lung: piece, sau scurt: fi-iend.
ay & ey se prol1unta "ei" ca 111
piei: away, they; ea se pronunta
cateodata exact la fel: great.
ou se pronul1ta "au" ca ~i 111aur:
about, found sau "0" mai alungit:
four.
ui se pronunta "j" ca 111indiciu:
builder sau "u" ca In ureche: ;uice.
ow se pronunta cateodata "au":
cow. now iar alteOl'i se pronul1ta
"au" ca 111dlau: show. window.
Consoanele
c se pronunta "s" In fata lui
"e" sau "i": ;uice, cinema;
sau "k", ca In
kilometru: castle,
cup (ck se pronunta
exact la fel).
ise pronunta ca In limba romana
(adica scmi): bridge, river, is;
- asemeni sunetului "a" din casa:
bird;
- asemeni sunetului "ai" din cobai:
bike, white, shine.
u se pronunta:
- asemeni sunetului "a" din vaza
sau casa: but. up,jumper;
- asemeni sunetului "u" din lut:
put;
- asemeni sunetului "iu" din fiu:
stupid.
o se pronunta ca In romana: dog.
not, got;
- asemeni sunetului "0" din oracol
dar mult mai alungit: old, phone,
home, no;
00 se pronunta "u": uliu, u~a, dar
In majoritatea cazurilor este mai
alungit decat In limba romana (vezi
un dictional' bun): school, look,
good, poor.
e la sfar~itul unui cuvant nu se
pronunta deloc : bike, shine, like
cu excePtia cuvintelor formate
dintr-o silaba, unde "e" se
pronunta iscmi: he, she, be;
ee : se pronunta tot "i", dar putin
alungit: see: green.
ai se pronunta asemeni sunetului
"e" din etaj: airport, pair sau
sunetuJui "ei" din lei: painting.
aw se pronunta "0" ca In anotimp:
draw, strawbeny. Cilteodata, acest
sunet se scrie 00 (ca In door), or
(ca In for), sau our (ca In four), dar
pronuntat mai alungit.
Pronuntia In limba engleza difera
de cea din limba romana. Unele
litere sunt u~or de pronuntat
deoarece ele au tot timpul aceea~i
pronuntie, se citesc la fel, iar altele
se citesc ~i se pronunta ca In limba
romana (adica "b", "k", "]", "p",
"t"~i "z"). Totu~i, multe litere ~i
grupuri de litere se pot pronunta
diferit ~i pentru a ~ti cum sa Ie
pronuntati corect, cea mai indicata
modalitate este de a asculta cu
atentie cum vorbesc englezii.
Aici va sunt prezentate cateva
reguli care va VOl' ajuta sa
pronunta!i corect literele al carol'
sunet trebuie Invatat. Atentie In
schimb: pronuntarea In engleza
difera, existand mu]te exceptii.
Vocalele
..£1~
CLLt)))
'.•..Ghid de pro nun tare englez
4
1 Gasiti toate cuvintele citate In exemple la vocabularul de la paginile 59-64.

6. Glosar
ch se pronunFi"tch": church ~i "1(;'
dupa "s": school.
g se pronunta gi Inaintea lui "e"
sau "i": orange; altfeJ, g se
pronunta normal: bag, go, garden;
un "u" 'IIpoate Intari: guess.
gh se pronunta uneori "f': enough,
jar aiteori nu se pronunta deIoc:
straight, light.
ng nu se pronun!a foarte distinct;
multe cuvinte se termina In "ing",
aceasta termina!ie pronun!andu-se
ca un "n" nazalizat: sing, bring.
h se pronun!a aproape Intotdeauna
In engleza: here, holiday, hello.
j se pronunta "g" ca In ger, jumper.
kn se pronunta "n" ("k"-ul nu se
pronunta aici): knOw.
1& II se pronun!a ca I-ul din vila:
ill. holiday; Ie de la sfar~itul unui
cuvant se pronun!a "al" ca ~iIn
mamaliga: table.
qu se pronunta "k": quick, quiet.
r-ul din engleza se pronunta aproa-
pe ca In romana: river, forest.
Er se pronunra "a"cand se afla la
sfar~itu] unui cuvant: mothel;
fathel; brother
Terminaria our se pronunra
la fel (a): flavour2.
s se pronunta ca In ceas:
house. forest; cateodata
(mai ales la sfar$ituJ
2 In America aceasHi terminatie se scrie or.
cuvantului) se pronunra"z"-
zebra: is, clothes sau "j" ca In joc:
treasure.
sh se pronun!a "~" ca In ~arpe:
shop, show.
th se pronunta ca un fel de "t" pu~
nand limba Intre dinri, Iasand aerul
sa iasa u~or pe gura: the. this.
tion se pronunra "$an": expedition.'
w se pronun!a "u" ca In uituc:
want, away.
wh se pronunta cateodata "u" iar
alteori ca un h englezesc foarte
aspirat: who.
x se pronunra cateodata "gz" exit;
iar alteori "ks":expel, fax.
y se pronunta "i" purin alungit:
crayon, you; uneori scurt: nearly,
ready, stOlY; iar alteori se pronunra
"ai" ca In cobai: by.
Variante:
Atat In Marea Britanie, cat ~iIn
Romania, exista mai mu]te accente
regionale. lndicariile de mai sus
corespund englezei standard din
zilele noastre, fiind prezentata a~a
cum este vorbita In sud-estul Angliei.
Mai exista $i alte accente - cum ar
fi cel al englezei americane vorbite
In America (unde oI1ogranerea va-
riaza In compara!ie cu cea a Marii
Britanii).
Acesq~1osal'-va prezintape scurt
principalii termeni gramaticali din
aceasta cm1e.
substantivul: cuvant care denume$te
lucruri, fiinre. ExempIu: $oarece.
pronumele: cuvant care tine Iocul
unui substantiv. Exemplu: ea. al meu.
subiectul: substantiv sau pronume
care sufera aqiunea exprimata de
verb. Exemple: $oarecele mananca.
Ea mananca.
complementul: substantiv sau pro-
nume care determina un verb. El
poate n direct: Ea mananca bran-
za. ~i indirect: Ea Ii da surorii
sale branza.
adjectivul: cuvant care descrie
un substantiv. ExempIu: Ea este
grasa.
verbul: cuvant care exprima 0
aqiune sau 0 stare. Verbul se con-
juga, adica se pune la forme ~i
timpuri diferite, conform subiectu-
Iui $i momentului In care are loc
aqiunea. Exemple: ea mananca; ei
mancau; eu voi n.
infinitivul: forma de baza a verbu-
lui. E forma pe care 0 are verbul
cand nu e conjugal. ExempIu: £
manca. a fugi.
adverbul: cuvant care determina
un verb exprimand caracteristici
(In timp, spariu,etc.). E-
xemple: Ea mananca
repede; Ea va manca
maine.
DO ••
••
5

7. ·9substantive,e
Oricare ar fi genul substantivului, in
englezii yeti adiiuga the pentru a
aliicula substantive Ie. Exemple: the
bridge (podul); the tower (turnul);
the airport (aeroportul).
Un ~i 0 se traduc prin a in fata unei
consoane ~ian in fata unei vocale.
Exemple: a bridge (un pod); an
airport (un aeropOli).
Pluralul substantivelor
Majoritatea substantivelor primesc
un s la plural: bridges (poduri)l.
The apare in fara substantive lor la
plural - dar nu intodeauna.
Intrebuintam the dind vorbim despre
lucruri concrete (the bridges of
Bridgetown - podurile din Bridge-
town). Cand vorbim despre lucruI'i
nenumarabile nu utilizam the. (1 like
sweets - imi p]ac dulciurile).
6 I 1 PluraluI substantivelor care se formeaza diferit va este explicat la pag.49. 2 In propozitiile interogative ~i
negative some va fi lnlocuit cu any.

8. I -
Cuvinte noi
bridge
sweet
market
tower
castle
cinema
post office
swimming pool
church3
station
camps ite
airport
coast
town
port
river
lake
village
mountain
map
house
cafe
farm
hotel
forest
island
pod
bomboana
piata
turn
castel
cmema
oficiu po~tal
piscina
biserica
gara
loc de camping
aeroport
coasta (Ja mare)
ora~
port
diu
lac
ora~el, sat
munte
harta
casa
cafenea
ferma
hotel
padure
insula
,~~~~._---------"Exista unlo" §i "iata"
Pentru exista, se afla un/o yom
spune there is (sau there's) la singu-
lar ~i there are la plural.
Exemple: there is a lake (este/se afla un
lac ...); there we lakes (sunt/se afla
lacu ri...).
Cand yrem sa spunem iata yom utiliza
tot there is lare. Cand ne referim la un
obiect care se afla prin apropiere, vom
spune here is (sau here's)4 la singular
~i here are la plural.
La familia Fruitcake
Pentru un motiv necunoscut, bar-
battil din spatele lui John ~i-al Jui
Susy prive~te ~i retine drumul
care duce la familia Fruitcake. EI
a gasit deja primele ~ase puncte
de reper care indica drumul de la
aeroport. Cautati-Ie pe celelate
~ase alcatuind 0 lista in engleza
Ctinand cont de a, an).
3 La plural: churches. 4 Is lnseamna este. In limba vorbita, se lntrebuinteaza forma contrasa s (vezi pag. 8).
look!
it is, it's
there is, there's
there are (pI)
here is, here's
here are (pI)
yes
no
too
and
two
great
what's that?
priYe~te!
este, exista
(acolo) este, se afla
(acolo) sunt, se afla
(aici) este, se afla
(aici) sunt, se afla
da
nu
de asemenea
~l, lar
doi, doua
minunat
ce este aceea?
Cheia replicilor
-John, look! John priYe~te!
-It's the coast! E coasta!
-Ohyes! There's a town too! $i
acolo mai este ~i un ora~!
-It:' aport. Este un pOlio
-A river! Un rau!
-A lake! Un lac!
-A village! Un sat!
-Oh, mountains' Oh, chiar ~imunti!
-Look! ThereS Bridgetown. PriYe~-
te! Acolo este ora~ul Bridgetown.
-Yes, there are the bridges ... Da, acolo
sunt podurile ...
-and the two towers. ~i cele doua
turnuri.
-Oh, here's the airport' Oh, iata (aici
e) aeroportul.
-Great! Sweets. Minunat' Dulciuri!
-What's that Susy? Ce ai acolo Susy?
-It's the map. Harta.
-And here's the Fruitcake house. $i
iata ~i casa familiei Fruitcake.

9. Adjectivele §i primele notiuni despre verb
ellea are
eu am
tu ai/voi aveti. '
nOl avem
ei/ele au
Prezentul verbul ui to have este
have respectiv has. Deseori, in
anumite contexte, se adauga got:
To have, to have got
(a avea)
blue sky
In engleza, 1(eu) se scrie Intotdea-
una cu majuscula. Jou inseamna
atat tu, voi cat ~i dvs. EI ~i ea au
drept corespondent he ~i she cand
ne referim la persoane. Cand vor-
bim des pre lucruri vom spune it2
We inseamna noL They inseamna
atat ei cat ~i ele.
"Eu", "tu", "el", "ea", etc.
()-~Thelje;feaholtJqy==~_O~; ,~;;;.;: ;.»~~._'-""- •.,
~
eu sunt
tu e~ti/voi sunteti
el!ea este
noi suntem
ei/ele sunt
Jam
you are
he/she/it is
we are
they are
In engleza, adjectivele se pun Inain-
tea substantivului ~i sunt invariabi-
Ie. Spre exemplu, cu green (verde)
vom avea: a green car (0 ma~ina
verde) ~igreen cars (ma~ini verzi).
Verbele in limba engleza
In engleza, verbele se conjuga a-
proape la fel la timpul prezent (vezi
pagina 10). Anumite verbe, precum
to be (a fi) ~ito have (a avea)l se
conjuga diferit. Le gasiti conjugate
la timpul prezent pe urmatoarea
pagina.
To be (a fi)
J have (got)
you have (got)
we have (got)
they have (got)
ffi{ - I've g~t a ~Hey, JOhn!A~~ ~~I I!. I h/~I.~} small black You've got a .'; M "'. Oh yes, I've got a XI h~ssr;dt)
l~ bag. tent too. ..4. ~ green tent.
~ ,t:r ,..~~" J..l ~(~.(i~ °F/,r ~;' <11111111 Formele contrase
}J~ ~~~ J. 'rr~ 'lA·· .,1~4'~~ ~~ ..~. A
Ir{'t,- ~ ~ ~o-- ~..F )-~~. ~4' •. "Pjf:~'fu.~~~'.J'!-..' In engleza V.orbita S.e ~ontrag for- ( t~ "!.~ t) ~(.r "" ."'IV< t ~"~ mele verbelor to b~ ? to ~ave lab::f ,,; ) 1-.1 ~ ~ --i •••• -' ••••, .• Ji prezent. Am, are ~1 IS devln 've
<::i '" /r:;f;%ro i7'- ,),.'1 .••.. ~ ~~~ I • ~ ~," you've got (tn ai, voi avcji)..~ ~ ;...:!il - ~ Iill' f..4;~ f ~(A' ~{
;i~t I ". "
~, ~''''''~I -" =X," Hello, Sarah? Its
~ .. , Susy.
l~ Ah..]'m '15 . A green suUca" ... I ve got an old > _tire~". ~ ,r,~ a blue bag" .._/' ~ " gree: bag~ ( ~ ."II~.1~
~ ~=~~/1.9~·""" l'l~Y /'w,' :d~",r-,-,*~,",~~.~.~r,·.~~ We re znl~. Oh, he's.:'7:"~ .."'''''~vv..t''.!·" ~'1' ,'il~.'·"'Ir:71;,;}~J~v0~ i~~'J:,.!j,.. ~ .•.. Ij'~".w:'" ~" ' Bridgetown.. ,
~f tall. ;0"," VQ't 4. 0 I ,,~- J.<:~ 'C ~ {,:7 ff{t),', ./
.J. ~'?ll'":-... r:;t ,;;::;.-~"' ~h" ~1"{1""" . ~.( c:I Idv.I" ~ ..... ~;
/"lIP t}.~~•,~n.,.!'tI «(~ ~~' ~' ,"'j'". IIlfli" ~,'t1i
~ VJiP ~'=-7fu(",0 ~')j ~ ~~ li.~.~.oJ ~ '. ~~~~ " ••••~<W~WO'""J1b d ••••. _~~. ~ IJ ) t·E 1 ~ ,~
~~ :t--' YW' ~ ,:11' ~~ G) ~ ~~} ~~. I' t l... il"""" '" if '£i~," "
~gM v. j 0 '" <:) -.;.~~ •.....IJ ~I~;r ·A~· .••
"tiDfU ~..I"='[Y?~L "'~ ,.l/ ~ 116 " ~:r...I~ t'~r .....~"r:~< R ,""'< ; ~u ~ ~ ~ ~fl~~~ t'/' I (, 1"''C:1 1/))"0~ -, ~! '1" ~?iII -~ ~.L"..I I..,.I·..J SI 0; 'h>'1 ~ V ~.' f:r'"
~:~Z" ~~l ((~ 'I. 1'" Oft I')'Y AI "'<.... V You are kind~:::: ~1 '1.....~. " ..~.. v:;-.•~~ /c!.'.J' ~ un" b, ~ .: F'~ . n J • iW;IX s:::.. •.•• .;;; E-"" r-:: ~ Thank you". I-I.-.J ~1'~11 r.:I~jo :a 4&--~ V.....-;:::;:;:;.- ~ iF,)' ~ ~ _"'YiIio .' 'fa {~:.:P'1""'"-- ~ ~ ~:z:. :::!I:L :.....: .~.-J "{ E...:;;#! I C ~, _'!--T ~~~"".................. =--
1 In engleza, verbele sunt precedate de to la infinitiv. 2 Ciind vorbiti despre un animal care nu va este cunoscut, yeti
8 spune it. Daca In schimb e yorba despre animalul vostru preferat, yeti spune he sau she (el-ea).
I

10. Cine ce bagaje are? ~~~,
Ati putea sa depistati aceste personaj~~"bapda desenata ~i sa desco-
periti cine ce bagaje are? Spuneti In ehgleza ce fel de bagaje are fie-
care ~i atribuiti-Ie elite 0 euloare. Primul raspuns este:His bag isr~
green.
"AI meul mea", "al taul fa", "al saul sa"
lata cum spuneti al meu/mea, al Hiu/ta
in engleza. Cuviintul utilizat pentru al
saul sa, ai/ale lor depinde de lucrul
sau persoana despre care vorbiti.
my al meu/mea. ai mei/ale me Ie
your al mu/ta,ai miltale,al vostru/voastra, ai
vo~tri/voastre
his al sau/a sa, ai sai/ale sale (m)
her al sau/a sa, ai sai/ale sale (f)
its al sau/sa, ai sai/sale (obieetc)
our al nostru/a noastra, ai/ale no~tri( e)
their alia lor, ai/ale lor
No, it :s· all right.
We've got your
map.
Cheia replicilor
'I've got a small black bag Am 0
geanta mica ~i neagra.
'Hey, John! You've got a tent too. Hei
lohn! $i tu ai un COli.
'Oh, yes! I've got a green tent. Oh da!
Am un COlide culoare verde.
'Oh sony! Oh, scuzati.
'Oh, he stall. Oh, ce inalt este.
·Ah ... I'm tired... Ah ... sunt obosita.
'A green suitcase ... a blue bag 0
valiza verde ...o geanta albastra .
'I've got an old green bag3 Am 0
veche geanta verde.
•You are kind! Thank you ... Sunteti
amabila. Va multumesc.
•Hello, Sarah? Its Susy. Alo, Sarah?
Susy la telefon.
•We're in Bridgetown .... Suntem in
Bridgetown ...
•No, it~·all right. We've got your map.
Nu, e in regula. Avem hmia voastra.
'My backpacks red. Rucsacul meu e
ro~u.
'Heres your bag.Aici e geanta ta.
'No, its his bag Nu, aceasta e
geanta sa.
'My suitcases are grey. Geamanta-
nele mele sunt gri.
'Heres your suitcase, Miss. lata, aici
este geamantanul dvs. Domni~oara.
Cuvinte noi
car
holiday
sky4
sea
sand
day trip
bag
tent
suitcase
backpack
briefcase
green
blue
white
black
red
grey
yellow
pelfect
clear
warm
exciting
small, little
sorry
tall
tired
old
thanks, thank
you
kind
hello
in
all right
Miss
~
ma~ina
vacanta
eel'
mare
nISlp .
excursle
geanta
cort
geamantan
rucsac
geanta diplomat
verde
albastru
alb
negru
ro?u
gn
galben
perfect
limpede, clar
caldut, cald
extraordinar
mic (a)
pardon, scuze
inalt (a)
obosit (a)
(in context)
vechi/e, batriin (a)
va/lti multumesc
amabil (a)
buna,salut
in
in regula
Domni~oara
3 Nu uitati ca un sau 0 se tradue prin an In fata unui cuvo'mtcare Ineepe eu 0 vocala. Acest euvant poate fi atat un
substantiv (an airport - un aeroport) cat ~i un adjectiv (an old bag - 0 geanta verde). 4 Pluralul este: skies. 9

11. Timpul prezent al verbelor
To want (a dori, a vrea)
I'd like (a~ dori/a~ vrea)
Prezentul continuu
timpului prezent. Acesta descrie 0 actiune care are loc, se
desIa~oara ehiar in momentul vorbirii.
Prezentul continuu se formeaza ell aJlItorul verbului to be
(vezi pagina 8)+)nfinitivul verbului-la care se adauga ter-
minatia - ing. In continuare, va este prezentat verbul to
walk conjugat la prezentul continuu: I am walking,
au/we/they are walking, he/she/it is walking. 3
Pentru a spune ceea ce doriti, yeti
utiliza verbul to want (a dori, a vrea)
care se conjuga la fel ca verbul to
walk la prezentul simplu (I/you/we
/they want, he/she/it ·wants). Towant
nu se j'ntrebuinteaza la aspectul
continuu.4
Pentru a spune ceea ce doriti sa fa-
ceti, folositi verbul to want alaturi de
un infinitiv, spre exemplu: I want to
walk (eu vreau sa merg/sa ma
~
I'd like a
lemonade.
In engleza, verbele sunt u~or de conjugat la prezent, dar la
persoana a treia singular primesc un s. lata cum arata pre-
zentul verbului to walk (a se plimba). l/you/we/they walk,
he/ she/it walks. IAcesta este aspectul simplu al verbului la
timpul prezent, caracterizand 0 actiune care are loc de
obicei, deseori sau niciodata. Totu~i, spre deosebire de
limba romana. in engleza mai exista ~i un alt aspect al
Utilizarea eelor doua as peete
ale timpului prezent.
Trebuie sa retineti ca In engleza,
orice actiune care este In curs de
desIa~U1:arese rap0l1eaza continuu.
Exemplu: eu dint (In acest moment)
se traduce: [ am singing, dar, daca
aceasta propozitie 0 yeti traduce:
[ sing (eu cant) se intelelge ca dese-
ori sau cateodata, prin unnare va re-
feriti la 0 aqiune care are loc repe-
tat sau din cand In cando
10 1 Verbele care la infinitiv se termina in ch, 5h, 55, X sau a primese terminaia es in lac de 5 la persoana a treia singular.
Exemplu: to go (a merge), vom spune he goes (el merge) 2 Intinitivul Tara to se numqte forma de baza a verbului.
3 Formele contrase ale verbului to be la prezentul eontinuu (vezi pag. 8) se prezinta in felul urmiitor: I'm walking, you/

12. pelsaj
soare
pas are
drum
Cola
masa
limonada
cea~ca cu ceai
'Inghetata
suc de portocale
aparat .foto
magazm
baiat
bicicleta
fiu
barbat
secret
comoara
indiciu
barca
a merge/a se
plimba
a se uita la
a straluci
a canta
a cauta ..
a duce catre ..
a-i placea cuiva
ceva
a plati
a vizita
a pleca
a Inchiria
a ascunde
'Incet
prost, tampit
fiti amabila
acesta/aceasta
catre, la ...
la umbra
inghetat/a
va rog
unde, 'Incotro
acum
dar
intotdeauna
pustiu/e
drag/a
singur/a
pe
langa
gol/goala
mare
foarte
bogat/a
intai
Inainte de toate
cu bine, adio
to look at
to shine*
to sing*
to look for
to lead*
to like
to pay *
to visit
to go *
to hire
to hide*
slowly
stupid
excuse me
this
to
in the shade
ice-cold
please
where?
now
but
always
desert
dear
alone
on
near
empty
big
very
rich
first
first of all
farewell
Cuvinte noi
landscape
sun
bird
road
Coke
table
lemonade
cup of tea
ice cream
orange juice
camera
shop
boy
bike
son
man5
secret
treasure
clue
boat, ship
to walk
Scrisoarea misterioasa
Susy a observat ca un Domn a la-
sat sa-i scape 0 foaie de hartie.
Rididind-o de pe jos, observa ca
este yorba despre 0 scrisoare Inve-
chita. 0 persoana foarte obosita
trebuie s-o fi scris, mcand ciiteva
gre~eli (~ase In total). Ati putea-o
rescrie corectand gre~elile ~i
tncercand sa 0 traduceti In
romana?
juice. Oorim 0 inghetata ~i un suc de
portocale.
·I'd like a lemonade. A~ dori 0
limonada.
·And I'd like a Coke, please. Iar eu
a~ dori 0 Cola, va rog.
·I'd like to pay, please. A~ vrea sa
platesc, va rog.
•Where s my camera? Unde e
aparatul meu de fotografiat?
·Now I'want to look at the shops in
Bridgetown. $i acum vreau sa vad
magazinele din Bridgetown.
•But we always look at the shops.
Oar intotdeauna ne uitam la
magazme.
•The boys want to visit the castle.
Baietii doresc sa viziteze castelu!.
•We ;vant to hire two bikes. Oorim sa
inchiriem doua biciclete.
A desert Is/and 1893
o
Farewell
Ferdinand FruitcaKe
Cheia replicilor
t1y dear son Joseph,
/ am a old man. / are alone on my desert Island and my house near
Bridgetown Is empty. I has a secret big. I am velJl rich. Now my
treasure Is your treasure. t1y house hide the first clue. Rrst of a//
you're loof/ng for two boat.
•You're walking too slowly. Mergi prea
incet.
·I'm looking at the landscape, stupid!
Admir peisajul, tampitule. "
·Oh yes, the sun s shining. .. Intr-adevar,
soarele straluce~te ...
•... and the birds are singing. ..iar
pasarile canta.
·Excuse me, we are looking for
Bridgetown. Fiti amabiH'i, cautam
Bridgetown.
-This mad leads to Bridgetown. Orumul
acesta va duce inspre Bridgetown.
./ want a table in the shade. Ooresc 0
masa la umbra.
./ want an ice-cold lemonade. A~ dori
o limonada cu gheata.
·He wants a cup of tea. El dore~te 0
cea~ca cu ceai.
•We want an ice cream and an orange
we/they're walking, he/she/it s walking. 4 Unele verbe, cum ar fi to want, nu se utilizeaza practic niciodata la prezentul 11
continuu. Vezi lista de la pag. 20. 5 Pluralul: men.

13. In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine se adauga
un's posesorului. Exemple: Sarah scat (pisica lui
Sarah), the dogs bowl (farfuria catelului), this
jumper is Sarah s (acest pulover este allui Sarah).
La plural, cand numele posesorului se termina In s, se
adauga doar apostroful: the dogs' bowl (farfuria dii-
nilor).! In engleza , posesorul precede lucrul posedat,
acesta neavand articolln fata sa.
Genitivul in '5
This, these ~i that, those
This descrie un lucru din apropiere
~i Inseamna acesta/aceasta. La plu-
ral vom spune these adica ace~tia/
acestea. Exemplu: This bag is green
(Aceasta geanta e verde).
That descrie un obiect din depart are
~i Inseamna acela/aceea, iar la plu-
ral those Inseamna aceia/acelea.
Exemplu: That bag is yellow
(Geanta aceea este galbena).
Acesta/aceasta este
Pentru acesta/aceasta este utiIizam
fie it is (sau this/that is) fie he/she/it
is. Utiliziim it is (sau this/that is)
intelesurile particulei '5
Nu confundati 's - marea poseso-
rului (ca in Sarah scat - pisica
lui Sarah), eu forma eontrasa a
verbului to be ('S = is) to have
('s = has) sau to have got ('s got
= has got) - vezi pagina 8.
pentru 0 identificare ~i he/she/it is
pentru reluarea unei idei ete.
Exemplu: Who is that? It s Robert.
He s my brother. (Cine este acela?
Acela e Robert [identificare]. E
fratele meu [reluare]). Pentru
identifieare ati putea spune ~i
That s Robert.
Aici este ~i acolo este
Aici este ~i acolo este se spune
here is ~i there is.2 Totu~i, putqi
utiJiza this is ~i that is (acesta/
aceasta este) ~i(acela/aceea este)
cand va prezentati prietenii sau un
lueru.
12
1 Dac1 posesorul este un substantiv care are pluralul neregulat (man, men - biirbat, biirbati) adilugam 'so
Exemplu: the men's shirts (ciimii~ile barbatilor) 2 Vezi pagina 7.

14. ~ ...~
....... '
.... " .. :.:, ...
- I ••••• " •••
~ .. ,~ ~.~., ...
Denumirea hainelor . Jclothes (PI) haine
trousers (PI) pantaloni
(blue-)jeans(PI) blugi !shorts (PI) pantaloni scurti
skat fUsta
dress3 rochie
tracksuit trening
;umper pulover
shirt cama~a
T-shirt tricou
sweatshirt sveter de bumbac
;acket vesta
suit costum
sock ciorap
tights (PI) pantaloni
shoe pantof
trainers (PI) adida~i
boot cizma
hat palarie
Cheia replicilor
-Hello. We're Sarah sfriends. Buna,
suntem prietenii lui Sarah.
oHello. I'm her mother. Buna, eu
sunt mama ei.
o My name is Emma ... and this is
our dog, Softie. Ma numesc Emma ...
iar acesta este ciiinele nostru Softie.
oWhose cat is that? AI cui este pi-
soiul acela?
oHe is Sarah S. His name is Fangs.
Este allui Sarah ~i se nume~te Fangs.
oHere are the bedrooms: my parents'
room, ... lata dormitoarele: camera
parintilor mei, ....
omy room and. .. camera mea ~l. ..
othe lodger s room ... camera chiri-
a~uIui.
o This is my favourite room. lata ca-
mera mea preferata.
o It s my mother s studio. E atelierul
marne! mele.
·That is an old painting of Fruitcake
House. Acela este un vechi tablou
al re~edintiei Fruitcake.
Cui iiapartin ...?
Cauta!i aceste naine"ln imagini ~i
specifica!i cui Ii apar!in. (lata pri-
mul raspuns: This~tracksuit is
Sarah s).
Whose? Inseamna aI/a cui. De~i .
to belong Inseamna a apartine,
de obicei se utilizeaza to be (a fi).
Exemplu: Whosejumper is this?
(AI cui este acest pulover?)
Whose schimba ordinea cuvintelor
In propozi!ie. Deseori, substantivul
se pune dupa whose, this ~ithat:
Whose jumper is that?
-This is a portrait of Sarah s
grandfather, Frederick. Acesta
este portretul bunicului lui Sarah,
Frederick.
oOh no, it s Scoff, the neighbours 'goat! Oh nu, e Scoff, capra veci-
nilor!
-Whose clothes are these? Ale cui
sunt aceste haine?
-They're my brother S. Sunt ale
fratelui meu.
oand this jumper. .. iar acest pulo-
ver ...
oIts the builder S. Est~ al zidarului.
-Jlike these glasses. lmi plac
ace~ti ochelari.
oThey're Susys. Sunt ai lui Susy.
-Whose is this shirt? A cui este
aceasta cama~a?
oIts Johns. Este a lui John.4
oAnd these binoculars? Dar acest
binoclu?
oThey're Johns too. Este tot allui
John.
Cuvinte noi
cat
dog
bowl
friend
parent
mother
father
grandfather
great-
grandfather
brother
sister
bedroom
room
lodger
studio
painting
portrait
neighbour
goat
builder
glasses (pI)
binoculars (pI)
tool
my name is
his/her name is
to belong (to)
who?
whose?
poor
favourite
pisica
caine
farfurie
prieten/a
parinte
mama
tata
bunic
strabunic
frate
sora
dormitor
camera
locatar
atelier studio
pictura
portret
vecin/a
capra
zidar
ochelari
binoclu
unealta
ma numesc
el/ea se
nume~te
a apartine
cine?
aI/a cui?
sarac/a
preferata
3 Plural: dresses. 4 De~iraspunsul John's este corect, In engleza forma prescurtata In it's e mai des IntrebuintaHi.
13

15. Daca nu cunoa~tem numele persoanei,
putem spune Sir (domnuIe) ~i Madam
(doamna). Totu~i, Sir ~i Madam sunt
rareori folosite in engleza vorbita.
• Imperativul11i mustIn engleza, imperativul indica un ordin sau un sfat, avand
doar a singura forma. La toate verbele, aceasta forma este
identica cu radacina verbala (infinitivul lara to). Exemplu:
Imperativul verbului to be este be (fii, fiti).
Mister §i Missus
Mister ~iMissus inseamna DomnuIe,
Doamna iar prescurtat se vor scrie Mr. ~i
Mrs., niciodata nu vom spune Mr. sau Mrs.
tara a adauga ~i numele de familie.
Sa fiu, sa mergem etc.
Pentru a spune sa fim, sa mergem etc. yom adauga
let's radacinii verbaIe. ExempIu: let's be (sa tim) let:~
walk (hai sa ne plimbam/mergem).
;...----
Careful.' Go
slowly!
Must exprima 0 obligatie (trebuie!),
este invariabil, tiind urmat de ver-
bulla intinitiv (tara to).
Exemplu: [must leave (trebuie sa
plee ).
You must visit
everything: the old
church, the caves,
Fishport ...
In engleza, un alt auxiliar modal
in afara lui must este can (a
putea), conjugiindu-se identic.
Auxiliarele modale sunt invari-
abile (nu primesc s la persoana
a treia singular) ~i sunt urmate
doar de radacina verbaIa.
Exemplu: He can keep the rope
(EI poate tine funia).
14 1 Litera "s" de la final nu se pronun(a. 2 Gasiti verbele reflexive la pag. 24. 3 Pentru a fi politicos in engleza, utilizati
cuvintele Mrs. (doamna) Mr. (domnule) sau Miss. (domni~oara).

16. primul/a
aI doilea/a doua
al treilea/a treia
drept inainte
luati-o la stanga ..,
luati-o la dreapta ...
(a se afla) a fi pe
stanga
(a se afla) a fi pe
dreapta
first
second
third
straight ahead
(turn/go *) left
(turn/go*) right
(to be *) on the
left
(to be*) on the
right
-See you late!: Pe curand.
-You must shut the gate. Trebuie sa
inchizi poarta.
-Turn left... Ia-o la stanga ...
-and take the first path on the right. ~i
ia-o pe prima strada la dreapta.
-Softie, come here! Softie, vino aiei.
-This must be the Fruitcake house.
Aceasta trebuie sa fie re~edinta
Fruitcake.
-!must find that clue fast. Trebuie sa
gasesc repede acel indiciu. A
-First, let:Sfind that nail file. Intai ia
sa gasesc acea pila de unghii.
-Be quiet! Taci din gura.
-These locks must be very old. Aceste
lacate trebuie sa fie invechite.
-Be quiet, you horrible dog! Taci din
gura, caine afurisit!
a merge
a (0) ~uala...
a vem
a urmari
a intoarce la...
Cuvinte noi
rope
funie to do* thea facepoarta, gardshoppingcumparaturipriveli~teto find*a gasi, ape~tera descoperipila de unghii
lock
Iacat Mr.domnul
Mrs.
doamna
*
a pastracarefulatent/a
w*
a aruncaslowlyIncet
quiet
a taceacalmcalm/a
h* out
a fi atent/aquietsilentios/oasaa tragequicklyrepede
,
a Inchidesee you laterpe curand
ose
hereaicia se grabifastrepede
*
a plecahorribleoribil, afurisit
ne orientam
Deseori, imperativul ajuta la indicarea drumului. lata ni~te cuvinte
care va VOl' ajuta sa dati ~isa 'il1te1egeti unele instruqiuni.
street strada to cross a travers a
(main) road ~osea to carry on a continua
path drum
square piata
junction intersectie
traffic lights (pI) semafor
pedestrian zebra
crossing
to go*
to take *
to come*
tofollow
to turn
cS>
Cheia replicilor
-Carefitl! Go slo'wly! Atentie! Mergi
inceti~or!
-Keep calm, Scoff. Pastreaza-ti
calmuI, Scoff.
-Throw the rope. Arunca funia.
-Be quiet, Softie. Softie, taci din gura!
-Watch out! Fii atent!
-OK, let:Spull ... NOW! OK, sa tra-
gem ...ACUM!
-Shut the gate quickly, Mrs. Penny!
Doamna Penny, Inchideti repede
gardul!
-Please, hul'lY! Va rog, grabiti-va!
-You must visit everything: the old
church, the caves, Fishport ... Trebuie
sa vizitati tot: biserica veche, pe~te-
rile, Fishport ...
-1 must do the shopping in Fishport.
Terbuie sa fac cumparaturile in
Fishport.
Drumul spre biserica veche
Dupa ce au luat-o pe prima strada
la dreapta, Sarah, Susy ~iJohn
sunt aici. Ca sa ajunga Ia vechea
biserica ei au nevoie de cinci
indicatii. Dati-vii drept Sarah, ~i
oferiti-le aceste indicatii. Prima:
Cross the main road.
15

17. • Propozitiile Interogative
Exista doua modalitati de a pune 0
intrebare in engleza. Cu to be ~i
auxiliarele modale (must ~i can),
formam 0 intrebare punand subi-
ectul dupa to be sau auxiliar.
Exemplu: Am I late? (Am Intar-
ziat?); Must I walk? (Trebuie sa
merg pe jos?)
Exemplu: Do I cross here? (Traver-
sez aid?); Does she want an ice
cream? (Dore~te ea 0 inghetata?)
Can
Auxiliarulmodal can inseamna a
putea, a fi capabil, a avea permisi-
unea de a... La fel ca must, can
este invariabil ~i este urmat de
un verb (tara to). Can mai in-
seamna a ~ti (CLl intelesul de a se
pricepe la ceva). Exemplu: I can
walk (pot sa merg); I can go out
(Am voie sa ies afara); J can
swim (~tiu sa Inot - sunt
capabil).
Cuvintele interogative
lata cuvintele interogative care
ar trebui invatate:
La celelalte verbe, utilizam do
(does la persoana a treia singular).
Do (sau does) se pune inaintea
subiectului.
propozitii interogative.
Exemplu: I want some butter
(Vreau ni~te unt); Do you have any
butter? (Aveti ni~te unt?).
Short answers (Raspunsuri
scurte)
In in loc de a raspunde doar cu yes
(da) sau no (nu), se reia auxiliarul
din intrebare. Exemplu: Do you like
cats? Yes, I do. (W plac pisicile?
Da); Can you swim? Yes, I can (~tii
sa inoti? Da).
Atat some, cat ~iany inseamna
ni~te. Some se folose~te doar in
propozitii afirmative, iar any in
Some ~i any
In engleza, cuvintele interogative
sunt invariabile. Cand Ie utilizam,
ordinea cuvintelor ramane aceea~i
in propozitie, fie ca avem un cu-
vant interogativ sau nu. Exemplu:
Why must J walk? (De ce trebuie
sa merg pe jos?); Why do you
want a coffee? (De ce vrei 0
cafea ?)
cum?
cate? 1
cat?
unde?
de ce?
cand?
ce?
care/pe care?
cine?
aI/a cui?
how
how many?
how much?
where?
why?
when?
what?
which?
who?
whose?
i
16 1 How much? se utilizeaza cu substantivele nenumarabile iar how many? cu substantivele numarabile. Exemplu: How many
apples? (Clite mere?); How much butter? (Cat unt?).

18. Cheia replicilor
~Hello, Mrs. Fruitcake. Buna ziua
doamna Fruitcake.
oHello! Buna ziua.
oDoyou have a pineapple? Aveti
un ananas?
oDoyou have a basket? Aveti un
co~?
01 would like six oranges, please.
A~ dori ~ase pOliocale va rag.
oThese are mandarins. Acestea
sunt mandarine.
oDoyou like strawberries? Iti
plac cap~unile?
oMay I have a taste? Pot sa gust?
oExcuse me, can you carry this
box? Fii amabil, poti duce aceasta
cutie?
o Why is the chemist's closed? De
ce este inchisa farmacia?
oBecause Mrs. Tablet is ill.
Deoarece Doamna Tablet este
bolnava.
oExcuse me, where is the baker's?
Fiti amabil, unde e brutaria?
oOh! Is it a crab?Oh! E un crab?
o Yes, iUs ... Da ...
°How much do these cakes cost?
Cat costa aceste prajituri?
°How many rolls do you want?
Cate chifle doriti?
o Do you want an ice cream? Vrei
o inghetata?
oNo, but I'd like some sweets. Nu,
dar a~ dori ni~te bomboane.
o Which flavour do you want? Ce
aroma preferi?
o What are you looking for, Susy?
Ce cauti Susy?
°Where is it? Ah! Unde este? Ah!
oSarah, can you explain this
letter? Sarah, poti explica aceasta
scrisoare?
°Is it ajoke? Eo gluma?
oGreat! It's a real treasure hunt. E
o adevarata goana dupa comoara.
a purta
a costa
a explica
tarziu
~ase
inchis/a
deoarece
bolnav/a
adevarat
scnsoare
gluma
goana dupa
comoara
a ie~i
a inota
a gusta
(Uitati-va la desenele de la pag. 12).
Which room must Sarah, John
and Susy visit?
Cat costa aceasta prajitura?
A~ dori 0 inghetata.
Ce arome aveti?
Imi Duteti da s~se Dortocale, va ro
to go* out
to swim *
to have* a
taste
to carry
to cost*
to explain
late
six
closed
because
ill
real
letter
ioke
treasure hunt
Sarah, can you
explain this letter?
ananas
co~
portocala
mandarina
caNuna
cutie
cafea
unt
farmacie
brutarie
crab
magician
prajitura
chifla
magazm
paine
aroma
Sarah ~tie cine a scris scrisoarea. Ea
crede ca ~tie care e primul indiciu ~i
unde se afla el. Gandindu-se bine,
John ~i Susy il descopera ~i ei. Dar
voi? Raspundeti la aceste intrebari
~i yeti vedea:
Who is Ferdinand Fruitcake?
What are two ships?
pineapple
basket
orange
mandarin
strawberry2
box3
coffee
butter
chemist s4
baker s
crab
magician
cake
roll
supermarket
bread
flavour
2 Pluralul: strawberries. 3 Pluralul boxes. 4 Cand e vorba despre denumirea magazinelor (brutarie), in locul expresiilor
baker s shop etc. (magazinul brutarului etc.) vom pune doar baker S, butcher S. 5 Do you have? Se mai poate spune have
I') r: •.. f •• " f,.( ••7•.• I;, 1••. ,.on nn ...,..,,-,: nnntn n"'l1"r"l 'nnn In" (n !fI (1 (it onf?'
Incercati sa traduceti aceste pro-
pozitii in engleza:
Un de este magazinul?
Aveti paine?
Cuvinte noi
Care este mesajul scrisorii invechite?
Odihnindu-se in fata vechii biserici, Sus)' i~i aminte~te de scrisoa-
rea pe care barbatul a scapat-o ...
----------
What are you
looking for, Susy?

19. ~ Propozitiile negative
Pentru a construi 0 propozitie negativa yom utiliza
not (nu). Daca avem to be, must sau can, not se va
pune dupa to be sau auxiliarul modal. Exemplu: He
is not tired (EI nu e obosit). La celelalte yerbe, yom
avea do (does la persoana a treia) urmat de un not.
Exemplu: She does not like dogs (Ei nu ii plae dinii).
In engleza vorbita, not are ~i 0 fonna contrasa.
Exemplele de mai sus devin astfel: He isn't tired; She
doesn't like dogs. (Vezi ~i formele contrase din josul
paginii).
Nothing !?i Nobody
Nothing (nimie) ~i nobody (nimeni) au functia de
subiect (Nobody is singing - nimeni nu canta) ~i
complement direct (I want nothing - nu dorese
nimie). Totu~i, ca ~i complement, e mai corect sa
utilizati not... anything (nu ... nimie) ~i not... anyone
(nu ... nimeni). Exemplu: 1do not want anything (nu
dorese nimie).
Forme contrase cu not
Imperativul negativ
Can + not se scrie cannot, forma sa
contrasa fi ind can t
Be quiet, Softie,
you mustn't bark
so loud.
eontragere
donr
doesn r
isn r
aren r
mustn r
haven r
hasn r
lata contragerile cu not care trebuie
~tiute:
forma eompleta
do not
does not
is not
are not
must not
have not
has not
In engleza, pentru a spune niei un ~i
niei 0 yeti utiliza urmatoareJe cuyin-
te: not a ~i not any. Exemplu: I do
not have a dog (nu am un caine). I
do not have any dog (nu am nid un
caine). Not a ~i not any se Intrebu-
inteaza doar In propozitiile negative.
Pentru a interzice cuiva un lucru, se
Intrebuinteaza do not + verb.
Exemplu~ Do not close the door.
(Nu inchide/ti u~a). Forma contrasa
fiind: Don't close the door.
18
1 In cazul to have got (a avea) not se pune dupa have (sau has la persoana a treia) nu am nici un diine se mai poate deci
spune: J have not got a dog. Contragerile sunt haven ~$i hasn't.

20. Acum, Sarah ~tie un de sa mearga. Oar voi?
Primul indiciu
·The door isn't locked. U~a nu este
inchisa cu cheia.
·Sut the bikes aren't there. Oar
bicicletele nu sunt acolo.
•Be quiet, Softie, you mustn't bark so
loud. Taci Softie, nu latra a~a de
tare .
•What are you looking/or? Ce
cauti?
·There isn't anybody here. Nu e
nimeni aici.
•There 's a burglar in the house. In
casa e un infractor.
•What ships? I can'tjind any ships ...
Ce feI de barcii? Nu gasesc nici a
barca.
·Good evening, darling. Hi, Dave'
Buna seara dragul meu. Salut, Dave!
·Hello, darling. .. Oh, damn' Buna
seara draga mea ... La naiba!
·There aren't any aspirins. Nu avem
nici a aspirina.
•Yes, I know. That~· because the
chemist's is closed. .. ~tiu. deoarece e
inchis Ia faJ·macie.
·I don't have anything. I have no
aspirins, no plasters ... Nu am nimic.
Nici aspirine ~i nici plasture.
·Hi, everyone! Salut, la toata lumea!
·Oh, please don't look this way' Oh,
va rag nu va uitati intr-aici.
·Here are the two ships. lata cele
doua barci.
·Oh, there's a man outside. Oh, afara
e un barbat.
·Sarah, who's that man? Sarah, cine
este domnul acela?
·I don't know. Nu ~tiu.
·It isn't Dave, the lodge!:.. Nu e
Dave, chiria~ul...
·Oh I know, it must be the builde,:
Oh ~tiu, trebuie sa fie zidarul.
·But the builder doesn't wear a suit.
Oar zidarul nu pomia costum.
•Where are you? We're eating!
Unde sunteti? La masa (mfmcam)!
·O.K. We're coming. O.K. venim.
·Look! They aren't exactly the same.
Priviti! Nu sunt chiar asemanatoare.
a pUrta (haine)
a manca
inch is/a
acolo
a~adar, deci
tare
buna seara
buna, salut
la naiba!
toata lumea
pe aici/intr-aici
afara
exact
acela~i/aceea~i/
asemanator/oare
to wear*
to eat*
locked
there
so
loud
good evening
hi
damn
everyone
this way
outside
exactly
the same
a latra
a ~ti, a cunoa~te
u~a
inrractor
apa
cheie
drag/a
aspirina
plasture
caJie .dejoc
zarun
lumanare
carte
palarie
Oh I know, it
must be the
builda
But the builder
doesn Y wear a
suit.
to bark
to know*
There aren Y any cards.
Cuvinte noi
door
burglar
water
key
darling
aspirin
plaster
(playing) card
dice (pI)
candle
book
top hat
2 Can se utilzeaza deseori in engleza (vezi pag. 20) 19

21. ~ Cateva verbe de exceptie
lata verbele care ar trebui invatate:Dupa cum am vazut la pagina
10, in engleza avem doua
aspecte ale timpului prezent:
simplu ~i continuu.
Totu~i, exista unele verbe care
nu se utilizeaza niciodata la
prezentul continuu, ci doar la
prezentul simplu.
to believe (in)
to belong (to)
to guess
to hate
to hear *
to know *
to like
to love
to need
to prefer
a crede (In)
a apartine
a presupune
a uri
a aUZl
a ~ti
a place cuiva ceva
a iubi
a avea neVOle
a prefera
to realize
to recognize
to remember
to see *
to seem
to smell*
to suppose
to understand*
to want
a realiza, a-~i da
seama/de
a recunoa~te
a-~i aminti
a vedea
a parea
a mirosi 1
a presupune
a intelege
a dori, a pofti
Some inseamna ni~te, intr-o
propozitie afirmativa. Intr-o
propozitie interogativa, se
utiJizeaza any (vezi pagina 16).
Precedat de not (negatie), any
se traduce prin a nu ... (vezi
pagina 18).
Totu~i, in engleza, some :;;iany
pot fi omise, folosindu-se doar
substantivul: I want butter
(vreau unt); Do you want
butter? (dore~ti unt?); 1 don ~
want butter (nu doresc unt):
To have mai are ~i alte sensuri pe
liingii a avea. Printre altele, Inseam-
na a lua, a servi ceva Intr-o cafenea
sau un restaurant. Exemplu: I'm
having a steak (servesc 0 friptura).
Can (continuare)
Can (vezi pag. 16) este des folosit.
Verbele de simt se utilzeaza de
regula cu can ~i anume: tofeel (a
simti), to see (a vedea), to smell (a
mirosi)l, to hear ( a auzi), to taste
(a gusta), cat ~ito understand (a
intelege) ~i to remember (a-~i
aminti).
to fin ish
to taste
to bring*
to get* out
delicious
simply
right
enough
that is enough
right away
pu~ti, copil
cuvinte incruci~ate
unt
friptura
branza
cartofi prajiti
leguma
fotografie
supa
eeai
gaina .
acopen~
cheie
a termina
a gllsta
a aduce
a ie~i afara
delicios
pur ~i simplll
coreet, exact
de ajllns
este de ajuns
imediat
I'
ho 1 A simti poate fi tradlls prin urmatoarele verbe: to smell (a mirosi, a simti un miros) ~itofeel (eu sensuI de a atinge ceva,
de a trai un sentiment sau senzatie).

22. I don ~eat
vegetables .
What are those kids
doing? I simply
can ~understand.
Cheia replicilor
.J love you. Te iubesc.
·Mmm ... It smells delicious. Miroase
delicios.
·The kids are finishing your ice
cream. Pu~tii i~itermina inghe~ata.
·Be quiet. I'm doing the crossword.
Taci. Fac cuvinte incruci~ate.
·When do you want to leave? Cind
vrei sa plecam?
·She s having cheese. Ea serve~te
branza.
...And why are they
taking
photographs?
·Are you having chips too? Mananci
~i tu cartofi praji~i? ,
·Oh yes! J love chips. Oh da! Imi
plac cartofii prajiti!
•J don't eat vegetables. Nu mananc
legume.
•What are those kids doing? I simply
can't understand. Ce fac copiii
aeeia? Pur ~i simplu nu inteleg.
•...And why are they taking photo-
graphs? ~i de ce fae poze?
•Watch out! He s bringing some
soup. Ai grija! Aduee supa.
•Right, thats enough! Get out
right away! Gata, ajunge! Ie~i~i
afara imediat!
·Hey, we're going! Hei! Plecam!
·Hey, look! I've got the next clue.
Ia te uita! Am gasit inca un
indiciu!
Cuvinte incruci§ate
Pentru a rezolva rebusul, ve~i gasi
scris in romane~te intre paranteze,
cuvintele de care aveti nevoie.
Traducerea lor corect~ va permite sa
completa~i grila.
Orizontal
1. I don't want any (ceai).
3. The aspirins are (acolo).
5.I'd like (ni~te) cheese.
6. (Aceste) tables are in the shade.
7. A (gaina) is crossing the road.
9. Does she want (0) inghetata?
Her sweatshirt is (pe) the table.
I
10. (Ai tai) friends are visiting the castle. 2
3
Vertical 4
1. Please (arunea) the rope now! 5
2. (EI) s looking for his camera. 6
3. There are some (barbati) on the 7
ro~ 8
4. Have you got (ni~te) sweets? 9
5. (A cui) is that map? 10
7. He can 't (a-~i aminti).
8. Oh no, J haven Ygot (aIiicol hot.) keys! Pentru a rezolva rebusul,
9. I love this (magazin). inlocuiti ste]utele gasite ~i
10. Excuse me. does this road lead to puneti griIa pe 0 foaie de
the (aeroport)? hartie.
21

23. 1 Into inseamna in, sugerand schimbarea unui lac, lucru. Exemplu: He~' going into the house (EI intra in casa). 2 Daca
nu se prezinta vreo schimbare de lac, pe se traduce prin on. On sau onto se pot utiliza cind are lac 0 schimbare, 0
modificare a unei actiuni sau stari.
oh, 1know!
Come on, we're
going to Tony:s.
Oh, no! The bald man!
There, in front of the
fountain.
~
Verbe cu particula
In engleza, multe verbe uzuale sunt formate din doua parti: un verb de
baza (el insu~i foarte uzual, spre exemplu: to come - aveni, sau to go - a
merge) urmat de 0 pmiicula. Aceasta particula e deseori 0 prepozitie.
Exemple: to come out (a ie~i); to go up (a urea, a se ridica); to look for
(a cauta).
Doar verbul se conjuga, pmiicula care 11urmeaza fiind invariabila.
Exemple: He goes up the hill (el urea dealul); Can he come out? (Poate
I· '?)e le~I. .
Daca se ~tie atat verbul de baza, cat ~i particula, deseori se poate intelege
sensulintregului, astfel to go up este format din to go (a merge) ~i up
(sus). Totu~i, cand invatati engleza, e indicat sa aprofundati aceste verbe
tara a separa cele doua parti. Treptat, treptat va yeti obi~nui ~i yeti ajunge
sa intelegeti ~i sa ~titi sensul particulelor.
dupa
impotriva
panala
la
inainte
dupa
intre
de, langa
aproape de, langa
departe de
pentru
de la
in
in fata/a
in
langa
de (apartenenta)
pe
vizavi
din...
chiar langa
prin, de-a lungul
la
catre
sub
panala
cu
~Prepozitiile ~i particulele
after
against
as far as
at
before
behind
between
by
close to
far from
for
from
in
infront of
into I
next to
of
on, ont02
opposite
out of
(right) near
through
to
towards
under
until
with
To §i at
Atat to, cat ~i at inseamna la. To
indica mi~care (directionare catre
ceva), iar at este static. Exemple:
1 'm going to the market (Ma due la
piata); I'm at the market (Sunt la
piata).
Cand plecati la cineva in vizita, yeti
utiliza to ~i at alaturi de forma pose-
siva in's (Exemplu: John s - vezi
pag. 12). To indica directia, iar at
locul unde va aflati. Exemplu: I'm
going to John S (ma due la John
aeasa); I'm at John S (sunt la John).
---~
,"' ..•.;
lata prepozitiile care trebuie
~tiute in engleza:

24. Yes, I've got a magnifYing
glass. It:S on the table, in
the attic.
Cuvinte noi
window
fereastrabuildingeladireie~ire answerraspunsfemeie questionintrebaregradinacowvaeadeal
tain
fiinta.nato go* ina intra~eoaJa to go* upa ureaehei to come * outa ie~ipiasa (de pe~te)to come* downa eoborimesaj, notato put*a punebanea to livea trailupa baldehel quickrepedeeasa (domieiliu)OKOKprieten come onhai!pod
Cheia replicilor
·Look through the window! Uita-te
pe fereastra.
·Near the exit ... next to the woman
in red Langa ie~ire... langa femeia
in ro~u.
·It's the man from the airport! E
barbatul de la aeroport!
·It's the man with the letter! E
barbatul eu serisoarea!
·It's the man from the garden! E
barbatul din gradina!
·It's the same man! E aeela~i barbat.
·Quickly! He must want our
treasure. Repede! Sigur vrea
eomoara noastra.
·Oh, no! The bald man! There, in
front of the fountain. Oh nu!
Barbatul ehel! Aeolo, in fata
fantanii.
·He's coming down onto the quay.
Coboara inspre ehei.
·Quick, come behind this net!
Repede! Veniti in spatele aeestei
plase.
·It's OK! Gata, e OK!
•Right, put the note and the photos
on this bench. Bun, aeu' pune
mesajul ~i pozele pe aeeasta banea.
·Have you got a magnifYing glass?
Ai 0 lupa?
•Yes, but at home. Da, aeasa.
·Oh, I know! Come on, we're going
to Tony's. Oh, ~tiu ee faeem!
Haideti, mergem aeasa la Tony.
·Tony's afriendHe lives opposite
the station. Tony e un amie.
Loeuie~te vizavi de gara.
•Yes, I've got a magnifYing glass.
It's on the table, in the attic. Da, am
o lupa. E pe masa, in pod.
Acum Incercati sa gasiti (afla!i) In
care cladire trebuie ei sa mearga ~i
terminati fraza luiSarah (cele pat-
ru raspunsuri nu se refera decat la 0
singura cladire din FishpOlt.)
Cand prieterwT1iJfSarah gase~te In
sfar~it qJup:1, Susy, John ~i Sarah
eitesc biletul (cuvantul) pe care
John I-a gasit la han. Ei trebuie sa
raspunda la patru Intrebari. Din
fericire, fotografia facuta de Sarah
de pe banca vppsita, contine ras-
punsurile.Puteti,sa Ie gasiti pe
toate patru (In engleza)?
3 Pluralul: women. 4 Pluralul: benches. 5 Pluralul: magnifying glasses.

25. Cine, ce §i pronumele reflexive
In engleza, nu avem verbe reflexive. To hide inseamna atat a ascunde,
cat ~i a se ascunde. Totu~i, se poate preciza ca actiunea se revarsa
asupra subiectului verbului utilizand pronumele reflexive (vezi titIul):
pentru a se rani yeti utiliza to hurt (a rani [peD + pronumele reflexiv:
Don't hurt yourself(nu te rani).
Pronumele reflexive
What's the time?
La intrebarile What s the time? sau What time is it (cat e ceasul?) rtraspundeti punand: It is... (Este) urmat de: :)
one/two/threelfour (0 'clock) ora unu/doua/trei/patrul •
six (0 'clock) in the morning ora ~ase dimineata
... in the afternoon dupa - amiaza
... in the evening seara
... midday/midnight amiaza/miezul noptii
a quarterpast two doua ~i un sfert
half past two doua ~ijumatate
a quarter to two doua Tara un sfert
twenty (minutes)past two doua ~i douazeci (de minute)
ten to two doua Tara zece
La intrebarea what time... ? (La ce ora ... ?) se pune at (la) in fata orei:
At one 0 'clock sau At one (La ora unu).
To get
Verbul to get are mai multe intelesuri.
Alilturi de un complement inseamna
a primi, a obtine, a lua. AIteori,
semnaleaza 0 schimbare ~i deseori 0
acti une al carei efect se revarsa
asupra subiectului. Exemplu: to get
dressed (a se imbdica), to get up (a
se ridica).
In engleza vorbita who ~i which
sunt adesea inlocuite cu that, dar
acesta nu se folose~te pentru per-
soane. In plus, pronumele relative
deseori omis. Exemplu: The book
I'm reading (Cartea pe care 0
citesc).
Cine ~i ce
In romana, pronumele relativ cine
tine locul unei persoane, iar ce tine
locul unui obiect. Astfel, in engle-
za, who tine locul unei persoane,
iar which tine locul unui obiect.
Whom este un alt pronume relativ
care poate indeplini funqia de
complement direct, dar rareori se
face 0 distinqie intre who (subiect)
~i whow (complement). De regula,
se utilizeaza doar who.
eu insumilinsami
tu insutilinsati
el insu~i/ea insa~i
insu~ilinsa~i
noi in~inelinsene
voi in~iva/inseva
ei in~i~ilele inse~i
myself
yourself
him/herself
itself
ourselves
yourselves
themselves
24 1 Vezi tabelul ell numerale, pagina 58.

26. The man who s cutting the
ribbon is Frederick Fruitcake.
25
a 'imprumuta
a dormi
a spiHa
a se trezi
a se cuca
smgur
bine'inteles
bine '
seara aceasta
bine
mama
tat a
de asemenea
simpatic/a
fOaI1e,cu adevarat
de obicei
a revel1l
a se distra
to come* back
to have* (lots
oj) fun
to borrow
to sleep *
to wash
to wake * up
to go* to bed
on your own
of course
well
this evening
good
Mum
Dad
also
nice
really
usually
What time does Susy wake up?
What time does John wake up?
What time do they go to bed?
And there~' the sign
which is on all his
clues.
creion colorat
desen
perete
cordon
semn
idee
student
vedere
a se imbraca
a se trezi
a se plictisi
a simti
a se calma
a citi
a lipsi
a rupe
a taia
crayon
drawing
wall
ribbon
sign
idea
student
postcard
to get * dressed
to get * up
to get* bored
to feel *
to calm dmvn
to read*
to be* missing
to tear* up
to cut *
Dear Mum and Dad,
We're having lots of fun here. The Fruitcake house is
great, and sarah's parents are nice. They'Ve also got a
reallY nice lodger, Dave, who's a student. They have a
cat, a dog, and some neighboUrS, who've got a goat.
There are some bicycleS that we can borrow. We sleep in
our tents which are in the garden, right near the house,
but we eat, wash and get dressed in the house. I wake
up at six in the morning, because the sun's shinning
and the birds are singing, but John wakes up at eight!
We usually go to bed at half past nine or ten o'clock. DO
you like this postcard? It's of Fishport.XXX susy
o vedere de la Susy
A~teptand terminarea orelor pentru a examina veehea fotografie eu
amieii sai, Susy serie 0 vedere. Cititi-o ~i ineereati sa raspundeti la
intrebari (Alcatuiti propozitii in engleza).
Cuvinte noi
Who has a goat?
Where do Susy and John sleep?
Where do they eat and get
dressed?
Oh! That must be
the clue that we're
10oking f01:
Cheiareplicilor
• Why are YOil hiding? De ce va
ascundeti?
• Because we get bored at school.
Fiindca ne plictisim la ~coaUi.
• What's the time? Cat e ceasul?
• It's eight, Miss. E ora opt,
Domni~oara.
• And now? :;;iacum?
• It~· a quarter past nine. Este noua
~i un sfel1.
• Simon, what time do you get up?
Simon,Ja ce ora te treze~ti?
• At half past seven. La ~apte ~i
jumatate.
• Do you get dressed on your own?
Te imbraci singur?
• Of course. Bineinteles.
• I don't feel well. Nu ma simt bine.
• Right, calm down! In regula,
potoliti-va!
• Look, that~' the crayon that's
missing. Prive~te, e creionul care
lipse~te.
• Hey, that's niy drmving that you're
tearing up. I-Iei, 'imi rupi desenu.
• Oh! That mm:t be the clue that
we're 100kingfOl: Oh! Acesta trebuie
sa fie indiciul pe care-I cautam.
• Look at the old photo on the wall.
Prive~te fotografia veche de pe
perete.
• The man who's cutting the ribbon is
Frederick Fruitcake. Cel care taie
cordonul e Frederick Fruitcake.
• And there's the sign which is on all
his clues. :;;i iata semnul, care se
afla2 asupra tuturor indiciilor.
• We can come back this evening.
Putem reveni in seara aceasta.
• Good idea! Buna idee!
2 To be se poate traduce prin "a se gasi".

27. I'm looking for
the photo because
it S not on the
wall any more.
baza a verbulLii. Exemplu: They
are going to school to find a clue.
(Ei se due la ~coala, pentru a
giisi un indiciu.) Alte doua locu-
tiuni, care au acela~i inteles ca to,
sunt: in order to ~i so as to.
prezentul continuu. Exemple: I
already know that (Asta ~tiu
deja). I know that man (II cu-
nose pe acel barbat).
Observatie: pentru a ~ti sa (a fi
capabil de ceva), se utilizeaza
can. Exemplu: I can swim (~tiu
sa Inot).
Right, we're
taking this to the
po/ice station.
To do ~i to make (a face)
Can J close up, Mr.
Dixon?
To do serve~te drept auxiliar in
intrebari ~i fraze negative (vezi
pag. 16 ~i 18), dar acesta mai
inseamna ~i a face CLiintelesul de
a face 0 activitate. Pentru a face
CLiintelesul de a fabrica se
utilizeaza to make.
For/To
In engleza, pentru se traduce CLI
for Totu~i, cand vorbim despre un
tel sau 0 intentie pentru, urmat de
un verb la infinitiv, se traduce cu
to. Acest to este urmat de forma de
To know inseamna a !jti, a
cunoa~te. Acesta se utilizeaza la
prezentLiI simplu ~i foarte rar la
Because that s
his briefcase.
Prezentul continuu (continuare)
What do we do
to get in?
Because ~i Because Of
Ca ~iin romana, in engleza se
face 0 distinqie intre fiindd,
care se traduce cu because, ~i
din cauza, care se traduce CLI
because of
Aceste doua pagini va prezinta
utilizarea prezentului continuu in
engleza. Luati aminte ca in romana,
pentru a sublinia desIa~urarea unei
actiu!)i, Lltilizam "a fi pe punctul
de". In engleza se utilizeaza pre-
zentul conti nUll. "I'm eating" se
poate traduce "Eu mananc", sau
"Sunt pe punctul de a manca".
Yes. J 'm just
wrapping a broken
parr.
26 IPrezentlll simplll al verbllIlIi to do: l/yolI/lI'e/they do, he/she/it does.

28. lata ~apte fraze, care au fost Imparrite In doua colo~ne. Primele ~apte
parri se atla In stanga, iar ultimele pani In dreapta. Incercari sa
alciHuiri fraze compJete, utilizand because, because o/sau to.
The teacher must close up do the shopping.
The policeman borrows a bike we're eating.
lmust phone the service engineeJ: the neighbour:~ goat.
They must always shut the gate they can see an old photo of
They find the clue ... Ferdinand Fruitcake.
She s going to Bridgetown the machine is broken.
We can't come now it is late .
..follow the burglm:
Fraze amestecate
Cheia replicilor
• Who are you? What are you
doing here? Cine sunteti? Ce
cautati aici?
.£,~..'I'm a service engineer3.
I'm mending the photocopie'~
pai ... Sunt un reparator. Repar
fotocopiatorul.
• Yes... I'm just wrapping; a
broken part. Da ... Tocmai
asamblez 0 bucata rupta.
• So, is it OK now? Deci,
acum e in regula?
• £/; yes ... Pai, da ...
• Can 1 close up, /111: Dixon?
Pot sa inchid, d01l1nule Dixon?
• Yes, of course. Da,
bineinteles.
• What do we do to get in? Ce
facem pentru a intra?
• Come this way! Veniti pe
aici!
• What are you doing, Susy?
Ce faci Susy?
• Don't be daft. Nu fi tampit!
• I'm looking for the photo
because it s not on the wall.
Caut fotografia, fiindca nu mai
e pe perete.
• Too late' The bald man s got
the clue! Prea tiirziu! Barbatul
che! a descoperit indiciul!
• How do you know? De unde
~tii?
• Because that s his briefcase.
Pentru ca aceea e servieta sa.
• Right, we're taking this to
the police station. Bine, 0
ducem la politie.
• Its closed' E inchis!
• Right, we must come back
tomorrow morning. B ine,
trebuie sa revenim maine
dimineata.
: Do YOl~ know the policeman?
II cuno~ti pe politist?
• }~s... He:~ quite nice ... Da ...
E un om destul de simpatico
a asambla
a inch ide
a intra
a telefona
tocmai
rupt/a
tampit, prost
nU...mai mult
maine
destul de, foarte
to wrap
to close up
to get in
to phone
iust
broken
daft
not..any more
tomorrow
quite
mecanicul
fotocopiellli (xerox)
bucata
perete
politi a
dimineata
politistul
ma~ina
profesor
a repara
Cuvinte noi
service engineer
photocopier
part
wall
police station
morning
policeman2
machine
teacher
to mend
: P".:n!::J: oo.'f'i''fIe,.. 3 Pentru a spune ceca ce facem. utilizam to be (a fi). urmat de articolul nehoUiriit a (sau
--=-~:e • ~_ =~fi ;0 •.'rap a a5am bla). al carol' infinitiv se tcrmina lntr-o consoana. prccedat5, de 0
- - J&·~ •..nminlill
27

29. 1 Pronumele personale
[(eu)
you (tu, voi)
he (el)
she (ea)
it (el, ea)
we (noi)
they (ei, ele)
Se ~tiu deja pronumele personale
care indeplinesc funqia de
subiect: [(eu), you (tu, voi), he
(el) etc. (vezi pag 8). In engleza,
exista pronume care indeplinesc
~i functia de complement. A~a
cum indica tabelul din dreapta,
vom avea acelea~i pronume cu
Locul pronumelor
personale
in engleza, complementul expri-
mat prin pronume personal se
pune jupa verb. Exemplu:[ like
you (Imi placi); Does he like
you? (EI te place?); [ don't like
her (Ea nu-mi place); Give her
the book (Da-i cartea!)
Utilizarea a doua
complemente diferite
Cand vrem sa utilizam doua com-
plemente exprimate prin pronume
pentru a spune Da-i-o!, trebuie
p«-s co/??p/.?h'.?.?h'//// §gL?C/ L7L/pd
verb, urmat de prepozitia
to + complementul indirect: Give
it to her.
"Eu", "tu" §i "eile/e"
Pronumele eu/mie, tu/tie ~i ei/ele
se traduc in engleza prin pronu-
mele personal cu functie de com-
Dupa cina...
28
functie de complement direct ~i
indirect. Ca ~i in romana, unele
pronume pot fi atilt subiect, cat ~i
complement. Tabelul va prezinta
prin caract ere ingro~ate, pronume-
Ie care au funqie de complement,
diferentiindu-se de cele care inde-
plinesc funqia de subiect.
plement. Exemplu: Give me the
book. (Da-mi cartea); Is ityou? (Tu
e~ti?); It s them! (Ei sunt!)
Probabil
Tn engleza, probabil se traduce
prin maybe sau perhaps. Se mai
Pronumele personale
subiect complement
direct sau indirect
me (pe mine/mie)
you (pe tine/voi)
him (pe el/lui)
her (pe ea/ei)
it (pe el/pe ea)
us (pe noi/noua)
them (pe ei/ele/lor)
,~~w
poate utiliza ~i auxiliarul modal
might. Exemplu: He might have
my ticket. (Probabil ca are biletu!
meu). Ca ~i alte auxiliare modale,
might este invariabil ~i este urmat
de radacina verbala.

30. Ghieitoarea eartii po~tale
lata bucatiJe din ilustrata pe care
Susy, Sarah ~i John trebuie s-o
reeonstituie. Puneti-le In ordinea
coreeta, reeopiati ~artea po~tala ~i
tradueeti-o In romana.
rz/£J. g.,anl
!BdJqd"',"'.
/i b-:
/1.<a,9iJhhC'zt.
Cuvinte noi
But can ,Fe
read it?
Cheia replieilor
•What do we dOl with the
briefcase? Ce faeem eu
servieta?
·Do we show it to your parents?o aratam parintilor tai'?
·No. ,Fe l11ustn't show it to
them. N Ll, nLl trebuie sa le-o
aratam.
•We must fir}t tell the police
evelything. Intai, trebuie sa
spunem totuJ la politie.
·Supper s ready Cina e gata!
.J can hide it in my tent. 0 pot
ascunde In cOliul meu.
·Good idea! Buna idee!
·So, the bald man has got the
clue from the school. Oeci,
barbatul chel are indiciul de la
~coala.
·To find it, we must find the
bald man. Pentru a °gasi,trebuie sa-l gasim pe barbatul
chel.
·His address might be in his
briefcase. Adresa lui ar putea
fi In servieta.
·Sit next to me. A~eaza-te
Hinga mine.
·Susy, pass her my torch.Susy, da-i lanterna mea.
·A diary, a newspapel: .. Un
jurnal, un ziar ...
•But look underneath. there
are some bits of papel: Oar
uita-te dedesubt, sunt acolo
ni;;te bucati de hiiIiie.
•What's that? Cine e acolo?
·011. it's you, Fangs! Oh, tLl
e;;ti, Fangs!
·Jt's a postcard in small
piec_e~.Este 0 carte po;;tala InbucatI.
·But can we read it? Oar pu-
tern sa °citim?
ticket
police
supper
address2
torch3
diGly4
newspaper
bit
paper
bilet
politie
cina
adresa
lantern a
j~rnal
ziar
buditica
hartie
postcard
piece
food
to give*
to show*
to tell*
to sit*
to pass
to live
to ask @Il
carte pO$tala
bucata
mancare
a da
a arata
a spune
a $edea
a da
a trai, a !ocui
a cere
to recommend
maybe, perhaps
evelything
ready
underneath
very
interesting
anyhow
probably
a recomanda
probabil, poate
totu!
gata
dedesubt
foarte
interesant
oncum
probabil
1 Retineti ca to do, cu Intelesul de a face (vezi pag. 26) face apel, ca majoritatea verbelor, la auxiliarul do (does la
persoana a trcia singular) Intr-o propozitie interogativa sau negativa. 2 Pluralul: addresses 3 Pluralul: torches
4 Pluralul: diaries. 5 Pentru a [olosi to ask ClI un complement direct, acesta trebuic sa fie urmat de (or.
29

31. • Verbele la trecut ~i adverbele
Ca ~i la prezent, In engleza, verbele
au purine forme la trecut.
Trecutul
Trecutul, descrie actiuni deja Inche-
iate ~i concluzionate. Acesta cores--
punde perfectului simplu (exemplu:
eu fusei, el se arunca asupra ... ) ~i
perfectului compus din romana,
cand relateaza evenimente trecute
(exemplu: am mers toata noap-
tea)'. La pagina 34 yeti observa
ca imperfectul din engleza co-
respunde imperfectului din
rom ana.
La majoritatea verbelor, trecutul
e u~or de format: la toate formele
adaugati ed radacinii verbale2•
Astfel, to walk (a merge) se
conjuga: J/you/he/she/ it/ we/they
walked.
Trecutullui to have ~i to be
Trecutul verbelor to have (a avea) ~i
to be (a fi) este neregulat, trebuind
Invatat. To have are 0 singura forma:
J/yo;t/he/she/it/we/they ha~d.To be
are doua forme: J/he /she/it was ~i
you/we/they were.
Imperfectul intr-o propozitie negativa
Folosirea unui verb la imperfect Intr-o propozirie negativa este ase-
manatoare Cll cea de la prezent (Vezi pag. 18). Totu~i, do ~i does sunt
Inlocuite cu did. Exemple: He was not tired (EI nu era obosit); She
did not like dogs (Ei nu Ii placeau cainii).
In engleza vorbita, not este deseori Inlocuit cu forma sa contrasa n~,
forma care se pune la sfiir~itul verbului sau auxiliarului did: He wasn ~
tired. She didn .~like dogs.
Adverbe utile
today
yesterday
yesterday evening
last night
the day before
yesterday
tomorrow
the day after
tomorrow
already
still
often
sometimes
aZI
ten
aseara
ieri seara
alaltaieri
mai ne
poi maine
deja
Inca
deseori
cateodata
Because we're
looking for a
treasure ...
usually. normally de obicei
then, so deci, atunci
well bine
here· aici
there acolo
over/around here pe aici/acolo
evelywhere peste tot
somewhere undeva
nowhere nicaieri
luckily, fortunately din fericire
really cu adevarat
velY fomie
maybe poate, probabil
almost aproape
It s my
family s.
30
1 Re(ine(i ca in romana rareori utilizam perfectul simplu in limbajul oral. 2 Intinitivul farii to. Re(ine(i ca multe adverbc
In engleza se termina In Iy. Totu~i. aten(ie: multe adjective se termina tot In Iy. Exemple: friendly (simpatic. amical) ~i

32. -So, where was this briefcase?
Deci, unde era aceasta servieta?
-]t was in the staff 1'00m. Era in
cancelaria profesorilor.
-And why were you there? $i voi
de ce erati acolo?
-Because we're looking for a
treasure Deoarece diutam 0
comoara .
-and there was a clue in the
schoo/. ~i la ~coala se gasea un
indiciu.
-What treasure? Ce comoara?
oft's myfamity's. Apartine fami-
liei mele.
-Ah, ] see, and this crook wants
to steal it... Oh, inteleg, iar acest
talhar vrea s-o fure.
-Exactly! The clue is an old
photo. Exact! Indiciul e 0 veche
fotografie.
-The photo ,vasn't there any
more last night ... Jeri seara foto-
grafia nu mai era acolo ...
-but the crook's briefcase was
there. dar servieta talharului era
acolo.
-It's most probably the teacher's
briefcase. E foarte probabil ca ii
apartine profesorului.
-But no, the crook had it before.
Sa nu, talharul 0 avea ~i-nainte.
-That's enough! You really must
go home now. Ajunge! Acum
chiar ca trebuie sa mergeti
acasa.
-Quickly take this briefcase back
to the schoo/. Duceti repede
geanta aceasta inapoi la ~coala.
-Too bad! We must carryon
without the police. Cu atat mai
rau! Trebuie sa continuam Tara
politie.
-Luckily we've got the bald
man:S address. Din fericire
avem adresa barbatului che!.
-Oh look, I've still got the dimy
that was in the red briefcase! Ja
priviti! mai am inca agenda din
servieta ro~ie.
-]t was in my pocket. Era in
buzunarul meu.
Cheia replicilor
a fura
a duce inapoi
cel mai ..., foarte
inainte
cu atat mai riiu
tara
simpatic/a
draaut/a1:>.
costisitor/oare
Too bad! We must
canyon vvithout
the police.
most
before
too bad
without
nice
pretty
expensive
to steat*
10 take* back
4 I had a really pretty room.
S My parents were Vel)) tired.
6 The restaurants werent vel)'
expensive.
Quickly take this
briefcase back to
the school.
cancelarie (de
profesor)
comoara
fami1ie
escroc, talhar
profesor/oara
buzunar
hotel
plaja
restaurant
Ghicitoare ilustrata
Fata care poarta 0 cama~a roz Ii arata prietenei
sale fotografiile de vacanta. Puteti atribui fie-
carei imagini comentariul corespunzi3.tor?
staff room
Cuvinte noi
treasure
(amily4
crook
teacher
pocket
hotel
beach5
restaurant
lOur hotel was small and really
nice.
2 There was a big garden.
3 The hotel was velY close to the
beach.
lovely (admirabi/). Retineti cii unele adverbe ~iadjective au acelea~i forme. Exemplu: (ast (rapid/a - rapid, iute).
4 Pluralul: (amilies. 5 Pluralul: beaches.

33. Imperfectul (continuare)
La majoritatea verbelor, imperfectul se
formeaza din radacina verbala + ed.
Totu~i, anumite verbe au un imper-
fect neregulat, care trebuie invatat.
Acest imperfect este acela~i la toate
persoanele (eu, tu, eI, etc.).
De exemplu, imperfectul verbului
to make este made: I made, you
made. he made etc.
Multe verbe uzuale sunt neregulate
(vezi lista de mai jos - la "Cuvinte
noi" un asterix Ie marcheaza).
Imperfectul intr-o intrebare
Daca utilizam un verb la imperfect
Intr-o Intrebare, procedam Intocmai
ca la prezent (vezi pag. 16), dar do
~j does sunt Inlocllite cu did.
Exemple: Wereyou tired? (Erai obo-
sit?); Did you like the film? (Ti-a
pIacut fiImuI?)
"Ni§te"
Ni~te se traduce prin some sau
any; some In propozitii afirmative,
~i any in propozitii negative ~i
interogative.
Exemplu: I want some ... (Doresc
ni~te ...); I don't have any. .. (Nu
am ni~te...); Do you have any...?
(Ai/aveti ni~te...?)
Imperfectul verbelor neregulate
lata ciiteva verbe neregulate, care trebllie ~tillte:
Ei
- infinitiv
to be
can
to catch
to come
to do
tofall
tofind
to get
to give
to go
to have
to hide
imperfect
was, were 1
could
caught
came
did
fell
found
got
gave
went
had
hid
afi
a putea
a prinde
a ven!
a face
a cadea
a gasi
a primi2
a da
a merge
a avea
a ascunde
to know
to leave
to lose
to pay
to put
to see
to send
to sit
to steal
to take
to tell
to understand
to wake up
knew
left
lost
paid
put3
saw
sent
sat
stole
took
told
understood
woke up
a ~ti, a cunoa~te
a pleca, a parasi
a pierde
a plati
a pune
a vedea
a trimite
a ~edea
a fura
alua
a spune
a intelege
a se trezi
'1
32
/' .. ,~. ~ ~,.. ~""'W'~~1tO~~;jl~'" .,, . "'.~ ,~,,':,
••.. , ".31;,
'Rare birds on .
Featherare Islands
A hundred years ago, there were
many blue parrots on the Featherare
Islands. The inhabitants nearly
hunted them into extinction. These
birds are noW velY rare. Collectors
are not allowed to catch any. Last
year, there were still some on the
remote desert island of Koukou.
Mr Crook
Find me a pair of blue parrots for my
collection.
Your fee: £ 8000.
Mrs Owly
,.
1 To be este mai deosebit. deoarece are doua forme la imperfect. 2 Pentru a afla diferitele intelesuri ale verbului to
get, vezi pag. 24. 3 Retine!i ca anumite verbe neregulate au imperfectul identic cu radacina verbali'i.

34. And the bald man
travelled to these
same islands to
steal parrots.
..
•lll(tt.~.
'J;!~~w;;.'"~'l.~~_- .~ .
-==~~~Hey, the Featherare
Islands ... Aiy great-
grandfather went
there 10 studv the
plaJ1ls. ~
Disparitia lui Ferdinand Fruitcake
.. - •.•..
Ajllnsa acasa, Sarah Ie arata prieteriUol;,'sai0 veche scrisoare
adresata blinicllilli ei, Frederick. Pef1tr"ua afla ce contine aceasta
scrisoar~,_cititi;::o~itraduceti-o in r'ornane~te. '
•~~,~ .. Parrotbury,
S.' ,;".....,' Featherare Main Islandl/; _.
Sadly, your father is most probably dead. He came to our
islands in the spring to look for plants. We had a meeting
to plan his expedition to the remote and dangerous Little
Islands. He left Parrotbury in a good boat with two
botanist friends. There was a terrible storm. They did not
come back. I sent a search party which found nothing.
Quentin Filling
Governor of the islands
,
i
I·
Cheia replicilor
-Did you drop that, John? Tu ai
scapat lucrul ace la, John?
-Yes, itfell oul of the diary. Da, a
cazut.din jurnal.
-II looks interesting. .. Pare intere-
sant.. .
Tiiietura din ziar:
Pasari rare I'n insulele Featherare.
Acu'o suta de ani, multi papagali
alba$tri traiau in insulele
Featherare. Locuitorii i-au vanat
pana aproape la disparitia lor.
Acum, aceste pasari sunt fomie
rare. Coleqionarii n-au dreptul sa
prinda nici una. Anul trecut, mai
existau diteva pe 0 insula paras ita
Koukou.
Mesajul:
DomnuJe Crook, Gasiti-mi 0 pere-
che de papagali alba$tri, pentru
coJeqia mea. Onorariul dumnea-
voastra: £ 8000.
-Hey, the Featherare Islands ... My
great-grandfather went there to
study the plants. Hei, insulele
Feathrare .oo Strabunicul meu a fost
acolo, pentru a studia plantele.
-He was a botanist, Era botanist.
-And the bald man trmJellecf to
these same islands to steal parrots.
Iar barbatul chel a caIatorit catre
aceJea$i insule, pentru a fura
papagali.
-Come on, I want to show you
something at home. Veniri, vreau sa
va arat ceva acasa.
Cuvinte noi
/ifm
feather
parrot
inhabitant
collector
pair
collection
fee
pound (L)
plant
botanist
spring
meeting
expedition
storm
search party5
governor
to drop
to hunt
film
pan a
papagal
locuitor
co]ectionar
pereche
coleqie
onorariu
lira sterlina
planta
botanist
primavara
'intalnire
expeditie
fUliuna
echipa de salvare
guvernator
a scapa, a cadea din...
a vana
to look
to be* allowed
to study6
to travel
to plan
rare
a hundred
X years ago
many
into extinction
last year
remote
something
main
sadlv
dead
dangerous
terrible
a parea, a se parea,
a privi
a avea dreptul
a studia
a calatori
a planifica, a organiza
rar
o suta
acum X ani
multi/multe,
numero$I
pan a la disparitie
anul trecut
'indepariat/a
ceva
principal
din pacate
mOli
periculos
teribil
4 La vcrbcle al carol' infinitiv se termina Intr-o consoana prccedali'i de 0 singura vocala. sc dllbleaza consoana Inainle
de a se adauga ed la imperfect. 5 Plural: parties. 6. Imperfectul: studied (la vel'beIe cum ar fi to study, al carol' intinitiv 133
se termini'i In ~', acest y se transforma In i. la trecllt).

35. Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Imperfectul invatat la paginile 30-33 se utilizeaza pen-
tru a descrie actiuni incheiate. Deseori, este insotit de
adverbe de timp (cum ar fi Yesterday - ieri) care
situeaza clar actiunea in trecut. Exemplu: We walked
all night (am umblat toata noaptea). Acest timp se
nume~te trecutul simplu.
Pentru a descrie actiuni care se desIa~oara in trecut
(ploua), utilizam trecutul continuu.
Constructii impersonale
Trecutul continuu
Trecutul continuu se formeaza din forma de trecut a
verbului to be (was ~i were) + radacina verbal a + ing.
Exemplu: He was doing the shopping (EI faeea eum-
paraturi).] Unele verbe uzuale cum ar fi to be. to
have, to know, to want nu se intrebuinteaza la aspectul
continuu, ci numai la cel simplu.
Precum observati in exemplele de
mai sus, in romlna, imperfectul se
intrebuinteaza pentru actiuni care
se desIa~oara in trecut.
Corespondentul din engleza este
trecutul continuu: I was cycling
(Mergeam eu bicicleta).
Cum traducem imperfectul
din romana
Constructiile impersonale se traduc
in engleza prin it. Exemplu: It was
raining (ploua), It was fine (Era
plaeut).
In romana, imperfectul se mai in-
trebuinteaza ~i pentru actiuni pe
care obi~nuiam sa Ie facem in
trecut. Exemplu: Ii vedeam intot-
deauna cand eram in ora~. In
engleza, se intrebuinteaza trecutul
simplu. Astfel, exemplul se tradu-
ce: I always saw them when I was
in town.
Cuvinte noi
night
noapteto raina plouafineCtimp) frumas,pranzto cyclea merge cu bicicleta foarte binecolectie deto wait fora a~teptanearlyaproapeti~bre
to put* awaya pune la 0 partereadygatamundi, serviciuto manage (to)a reu~i sahowcumintrareto get* toa ajunge larustyruginitpe~terato be* abouta fi (vorba) despre ...insideinauntrucurarto deal* witha se ocupa dehiddenascunsproblema at lastIn cele din urmMnproprietaralltotul sfiir~itseifwhencand urgenturgent
1 Trecutul continuu se poate traduce cu imperfectul sau cu perfectul campus + "pe punctul de a". 2 Pluralul: lunches.

36. 3 Cand un verb la infinitiv urmeaza un verb la imperativ, deseori, to este inlocuit cu and.
Cheia replicilor
°Lunch is nearly ready. Pnlnzul e
aproape gata.
o Were you showing them that old
stamp collection, Sarah? Le aratai
colectia veche de timbre, Sarah?
oNo, we were just looking at some
old photographs. Nu, ne uitam
doar la ni~te fotografii.
o Yes, we were waiting for you. Da,
te a~teptam.
o Dad 50 just leaving work now. Tata
tocmai pJeaca de la serviciu.
oSarah, the bicycles! It 50 raining.
Sarah, bicicletele! Ploua ...
°Its OK. We put them mv0-'. Este
OK. Le-am pus la 0 parte.
°Have you got the diary? Ai
jumaJulla tine?
oNo, I put it in my tent. Wait here!
Nu, I-am pus in cort. A~teptati aici.
oOh... He explains how he found
Ferdinad Fruitcake 50 letter. Oh ...
Poveste~te cum a gasit scrisoarea
lui Ferdinand Fruitcake.
°He was looking for blue parrots.
Cauta papagali alba~tri.
·He managed to get to Koukou
island. .. A reu~it sa ajunga in
insula Koukou.
·At the entrance to a cave, he saw
an old, rusty chest. La intrarea
unei pe~teri vazu un cUIar vechi ~i
ruginit.
oInside he found a letter t~at was
about a hidden treasure. Inauntru
gasi 0 scrisoare in care era yorba
despre 0 comoara ascunsa .
•Yes, the letter that he stole Da,
scrisoarea pe care a furat-o .
·Come and eat. Here 50 Dad at last.
Veniti sa mancati. In sfar~it, iata-l
~i pe tata.
oSony, I was dealing with a really
urgent problem ...Scuze, ma
ocupam de 0 problema cu adevarat
urgenta.. .
shop owner. "Ah, the keys to my
safe! Thank you! I (to lose) them
yesterday. I (to look) everywhere,
but I (can) not find them. "
Oh. .. He explains
how he found
Ferdinad Fruitcake :s
letter.
Sorry, I was dealing
with a really urgent
problem ...
Twofriends, Dave and Harry, (to
go) shopping. They (to look for)
jeans. In one shop, they (to find)
some keys in the pocket of a pair of
jeans. They (to give) them to the
Povestea blugilor
lneereati sa relatati povestirea de mai jos, intrebuintand tim-
purile tree ute eorepunziitoare pentru fieeare verb din paran-
teze. Unul dintre verbe este la treeutul eontinuu.

37. dar are efect asupra prezentului. [
have cleaned my shoes (mi-am
curiitat pantofii - adica pantofii
sunt acum curari). [ have been to
Liverpool (am fost la Liverpool-
asta inseamna ca eu cunosc deja
acest ora~).
Present perfect-u se intrebuin!ea-
za ~i cand 0 aqiune tocmai a avut
loc: He'sjust bought a new bike.
(EI tocmai ~i-acumparat 0 bici-
cleta noua).
Present Pet1ect (intrebuintare)
Present perfect-ul stabile~te 0
legatura intre trecut ~i prezent. De
regula, acest timp prezinta 0
aqiune care a avut loc in trecut,
tic cu timpul trecut (past tense) -
vezi tabelul din dreapta.2
Formele contrase
In limbajul de zi cu zi se intrebu-
in!eaza formele contrase ale lui
have ~i has ( 've ~i os) spre exem-
plu: I've walked.
Present Perfect
Present perfect-ul este foarte des
intrebuin!at in engleza. Acesta se
formeaza din verbul to have (vezi
pag. 8) ~i participiul trecut al ver-
bului.
La verbeleregulate, participiul
trecut este identic cu timpul trecut
(radacina verbal a + ed). lata deci
present perfect-ul verbului to walk
(a merge): [/you/we/ they have
walked. he/she/it has walked.
Verbele neregulate (care au un
trecut neregulat) au un participiu
trecut neregulat. La unele, e iden-
Cheia replicilor
-We must go to Oak Tree Farm ... Tre-
buie sa mergem la fenna Oak Tree ...
0tofind Mr. Crook and the clue that
he stolefi'om the school. ca sa-I gasim
pe Dl. Crook ~i indiciul pe care I-a
furat de la ~coala.
-Have you visited Bridgetown. Mr.
Crook? Ati yizitat Bridgetown-ul
Domnule Crook?
o }'i?s,I have. In fact, I have just got
back. Da ... De fapt, tocmai m-am
Intors.
oJ was there this morning. I saw the
castle and the towers ... Am fost acolo
azi-dimineata. Am yazut castelul ~i
turnurile.
obut I couldn 1find the ruined towel:
dar nu am putut gasi ruinele turnului.
o Why do you want to see it? There~'
only afert' old stones. De ce yre!i sa-I
yizitati? Nu sunt acolo dedit ni~te
pietre yechi.
oEL 1 have always liked ruins ... Pili
... Intotdeauna mi-au placut ruinele.
36
1De reinut: I) verbele care se termina Intr-o consoanfl precedata de 0 vocaIa, I~i dubleaza consoana Inainte de a adiiuga
ed.: 2) verbele care se termina In y, pierd y-ul primind terminaia ied in loc de ed. 2 Gasiti 0 lisla compleUi la pagina 55.
3 Yes, I have este un raspuns seurt - vezi pagina 16.

38. Participiul trecut al verbelor neregulate
oh really.,. That's
most interesting.
Traduceti in engleza
Tradueeti aceste fraze in engleza
punand doua verbe Ia present perfect,
trei la trecut ~i doua la prezent.
Sarah, Susy ~i John I-au gasit pe DI.
Crook.
El toemai a vizitat Bridgetownu1.
A fost acolo azi dimineata.
EI a cautat tumul in ruin~, dar nu I-a
gas it. ..•..•
Urmatorul indieiu trebuie sa fie la
turn,
Sarah, Susy ~i Jolm VOl' sa mearga
acolo repede.
dim ineata
piatra '
ruina
pare
staul
Iapte
a eUTata
a se intoaree
a cobori
a se simti bine
a produce
toemai
nou
de fapt
ruinatla
doar
cateva
oeupat/a
minunat
deja
multa
repede
Cuvinte noi
morning
stone
ruin
park
cowshed
milk
to clean
to get* back
to go * down
to be* well
to produce
;ust
new
infact
ruined
only
afew
busy
wonderful
already
lots of a lot of"
quickly
aft
a construi
a cumpara
a putea
a veni
a giisi
a primi
a pastra
a pleca/a pariisi
a trimite
afitra
a castif!a
partieipiu trccut
been
built
bought
been able
come
found
got
kept
left
sent
stolen
won
tree ut
was, were
built
bought
could
came
found
got
kept
lefi
sent
stole
won
Infinitiv
be
build
buy
can
come
find
get
keep
leave
send
steal
win
o Well. did you go to the park? Ei
bine, ati fost Ia pare?
o Yes, but I didn'l see anything there.
Da, dar n-am vazut nimic.
°Ah! You didn'l go down to the rivel:
Ah! N-ati coborat pana Ia rau.
o Yes, we're well. We've bought three
cows. Da, ne simtim bine. Am
cumparat trei vaei.
oWe've been very busy... Am fost
foarte ocupati ...
oWe'vejust built a new cowshed for
them. Toemai Ie-am eonstruit un stau1.
oThey're wonderful! They've already
produced lots o./milk! Sunt minunate.
Deja au dat mult lapte!
0 ••• Yes, the ruined tower is by the
rivel: Da, turnul in ruine e aproape de
rfm.
o The next clue must be at the ruined
towel: Unnatoru] indieiu trcbuie Sa
fie la tumulin ruine.
oOh, really... That s most interesting.
Zau ... Asta e foartc interesant.

39. Participiul trecut ~i pronumele posesive
Part ic Ipi ul tree ut serve~te. precum
i1i va/ut la pagina 36.,la lorll1area
present perfect-ului. In rom ana.
participiul trecut poate funqiona
ca adjectiv, Exemple: u house
11lIil! OJ.I!OIlC (0 casa construiHi
din piatra): u Jliddell CUH' (0 pe~-
tera ascunsa), In engleza. participi-
ul trecut c in'ariabil ~i se pune in
rata substanti 'ul ui,
Present perfect (continuare)
Ciind intrebuin!a!i l11ai l11ulte ver-
be la aceea~i persoana la present
,"'0 I'C //lust go !here
s!mig,h! (l1I'ay hefc)re
hi//l,
perfect intr-o fraza. nu e necesar sa
repeta!i hus sau hUI'c, Exell1plu:
I huve hcell /() Londoll. I'isi!cd the
71J1I'(!}, und dOlle some shopping in
1Il/lle
I'0 III'S
his
hel's
Oxlord S!ree! (Am fost la Lomira,
am vizitat Turuul ~i am facut
cumpiiriituri pI.' Oxford Street),
al meu. a mea. ale mele, ai mci:
al tau. a ta, ale tale, ai tai:
alai lui, ai/ale lui:
alai ei, ai/ale ei
in engleza. nu cstc vreun pronume posesiv care sa-i
corespunda Illi ii, Astrel. trebllie reluat sllbstantivul ~i
lntrcbuinat la rorilla posesiv3. (vezi explica!ia de la
pag. 12). Sprc excl11plu. cane! vorbil11 e!espre un caine.
pentrLl a spulle "[sle allui" VOI11spune I!. !he do,r!,.
ollrs
theil'S
alnostru, a l1oastra. ai no~tri. ale
l1oastre:
a/al lor. ai/ale lor
[·C lle'Cf' realI'
explored the !Ol!'cr
because of!hefeIlCl!.
,"
,<t
38

40. Look. you hm'en (
y,ot )'ours un)'
Jl)ore.
/le", I'FefiJ/ll/d
sOJl)ething here.'
Look.' It.'
Ferdil/und
Fruitcuke.'' sign..'
We have kept this ruined tower because it 1S
;a sacred monument for the inhabitants of
Bridgetown.
The pirates of Pirates'lsland destroyed it three
years ago, but now, we have got our revenge .
We have won our last battle against them and
expelled them from their fort on the island. At
last, they have disappeared from our country.
Cuvinte noi
slree!
strada to get* YOllra se razbunastatuiereveng('
urecl1e10 1I'in*a ca~t igagard 10 exp('1a fugari~apca /() c!isupp('ar
a dispareamonument
nu incapirat
nol yel
so
deci. a~adarbaUilie
straighl ([)1"ay
imediatfort hefiJre
inainte1ara ne 'erniciodataadevarata explora(''er,''I1erepeste tota examll1a('uch
fiecarea pastra
.Iacr('c!
sacrua d istrugc
lasl
ul ti m a Cheia replicilor
·So, he :,' 'orked Oll! the cI//('fi'ol11
Ihe schoo!.. A~adar. a descifrat
indiciul de la ~coala
'which sel1l him 10 Ih(' rliinec!lml'e!:
care I-a trim is la turnul in ruine.
·Bllt he hosll i yC'l.fiJ/lnd Ihis towel~
Oar el nu a gasit inca acest turn.
'So 11'(' II!IIs1 go there slraighl away-
befiHe hill!. Deci trebuie sa mergem
acolo imediat - inaintea lui.
• We 'n' come' back 10 gel Ihe bikes.
Ne-am intors sa ne luam bicicletele.
';11" sWllle has a hmken e'ar Can
)'oil mend i() Statu ia mea are 0
urecl1c rupta. 0 po!i rcpara'l
·1 'n' ne''a r('ull)' e'x/Jlored Ihe' Iml'er
beculise' ollhe'fCnce. Niciodata 11-<1m
explorat turnul. din cauza gardului.
• Whose' cap is Ihis:' A cui cste aceas-
ta ~apca'l
·It his.' [ste a lui'
'No il 1101,h(': gol hil:.' Nu. el 0 are
pe a lui!
• Look, )'011 h(l1'en i gOI FOllrs UIIY
more. Prive:;;te. tu n-o mai ai pc a ta.
.()f1. Ihul Irlle. 011. c adevarat.
•l'othin,l!,. / 'e looke'd e've'IT1I'here
alld e'xwnille'c! euch slolle. Nimic, 111-
al11uitat peste tot. am cxaminat
fiecare piau'a,
• fle1 " I 've'fiJ/lnd somelhing hae.'
Hci. am gasit ceva aici!
·Look.' II :,' Ferdinand Fruitcuke
sign..' Priviti' E semnullui Fcrdinad
Fru itcakc I
au .•.ridicat iedera. Placa Ie indica
l'mde sa mearga. Pentru a :;;ti ras-
~)Lmsul. traduZeti inscri ptia.
Inscriptia de pe turn
Ferdinand Fruitcake :;;i-a pus para-
I~l pc 0 veche placi't. lata ceea ce
citesc Sarah. Susy :;;i John dLlpa ce
] I'lm,ilul.(,()//l/II"/I','
39

41. Viitorul
Viitorul se formeaza din will + radacina verbal a:
I/you/helshe, etc. will walk. In propozitiile interoga-
tive, shall deseori ia locullui willia persoana InHii
singular ~i plural (I ~i we), mai ales daca sugeram sau
propunem ceva. Exemplu: Shall we go out? (Ie~im?).
Formele contrase
Forma contrasii a lui will este 'll. Exemplu: I'll be
there (voi fi acoio). Aceasta formii nu se intrebuin-
teazii in propozitiile interogative.
Intr-o propozitie negativii, forma contrasii a lui will
este won't. Exemplu: They won't be there (Ei nu vor
fi acoio).
Might
Pentru a descrie un eveniment sau 0 actiune care ar
putea avea loc, folosim auxiliarul modal might (vezi
"posibiJ" pag. 28). Exemple: He might be there (Ar
putea fi acoio). He might not be there (S-ar putea
sa nu fie acoio).
A putea ~i a trebui la viitor
Pentru a spune ceea ce ar trebui, cat ~i ceea ce am
putea face, intrebuintiim be able to ~i have to alaturi
de will sau shall. Exemple: He will have to be there
(El trebuie sa fie acolo); Shall 1 be able to see you
tomorrow? (Voi putea sa te vad maine?).
Cuvinte noi
crosszng
night
leaf
trail
direction
note
place
soil
task
bar
guard dog
wall
panel
jewels (pi)
fortune
to leave *
togo*ojJ
to disturb
to dirty
to worry
to draw *
to fall *for it
to be * careful
today
night-time
dangerous
during
also
false
brilliant
wrong
definitely
difficult
that way
wooden
treciitoare
noapte
frunzii
urmii, pistii
directie
mesa], biletel
loc, a~ezare
sol, pamant
cerintii
bar '
caine de pazii
perete
p?;nou,. ~abJoublJ utem
avere
a pleca, a piiriisi
a pleca, a se
indrepta
a deranja
a murdari, a pata
a-~i face grijl
a desena
a ciidea in capcanii
a fi atent
astiizi
In timpul noptii
peri cui os
In timpul
de asemenea
fals
excelent, genial
fals
cu sigurantii
dificil
pe acolo
de/In lemn
," 11
It will be night-
time and the
crossing will be
dangerous.
1 Plural; leaves.

42. Cheia replicilor
---~~Pista falsa
lata mesajul pe care-I scrie Sarah.
Ea I-a scris~onform unui cod mis-
terios. PeAtru -a~~tiIncotro II trimite
pe barbatul chel trebuie sa des cope-
riti cum se cite~te. Apoi, II puteti
traduce In romana.
F.F.lleveraF. ereht eb lIiw
enutrof ym dno slewej ym IIA.
slenop nedoow htlw lIow eno dnif ~
Iliw uoy edisnl. god droug a eb ?
thgim ereht, luferac eB. yaw toht
ni og lIiw uoY. srob tuohtiw
wodniw enD ees lIiw uoY. trophsiF
n noitots ecilop eht at og ot
evoh Iliw uoY. tluciffid eb lliw ti.
ksot tsol ruoy sl ereH. tfell
seulc eht 110 dnuof evoh uoy
woN,nos yM
-So we' /I have to go to Pirates'
Island. A~adar trebuie sa mergem pe
insula Piratilor.
-Not today.' We'/I get there too late ...
Nu astazi. Vom ajunge acolo prea
tarziu.
-It will be night-time and the crossing
will be dangerous. Va fi In timpul
nOpfii ~itrecatoarea va fi pericuJoasa.
-But the bald man wi/! find the clue
here and... Oar barbatul chel va gasi
indiciul aici ~i...
-he might go to the island during the
night, AI' putea merge pe insula In
timpul noptii.
-Well, we must hide this clue with
some leaves. There! Ei bine trebuie
sa ascundem acest indiciu cu ni~te
frunze. lata!
-We can also leave afalse trail. Am
putea lasa 0 pista falsa.
-Brilliant! He'll go off in the wrong
direction ... Genial! Va pleca In
direqia gre~ita.
-and won't disturb 1/S. ~inu ne va
deranja.
-Right, we must leave him d note.
Exact, trebuie sa-i lasam un bilete!.
-I've got a good idea. Am 0 idee
grozava.
-But where shall we hide it? Dar
unde 0 sa-I ascundem?
-John and 1can lookfor a good
place. John ~i cu mine putem cauta
un loc bun.
-}'Ouwill have to dirty the note with
some soil. Va trebui sa murdare~ti
bilete1ul cu ni~te pam ant.
-Yes Don't WOI"I)', it '/I be peifect.
Oa Nu-ti face griji, va fi perfect.
-we can hide it here and drml' his
sign! II putem ascunde aici ~i desena
parafa lui.
-That's real/y brilliant! He '/I
definitely fall for it. E cu adevarat
genial! Cu siguranta va cadea In
capcana.
41

43. Formarea viitorului cu going to
acesta/aceasta
acela/aceea
II
In romana, deseori exprimam viitorul cu ajutorullo-
cutiunii verbale (a avea de gand sa). Exemplu: Am de
gand sa plee; el are de gand sa se uite la televizor.
Aproximativ acela~i lucru are loc ~iin engleza, cu
ajutorul expresiei be going to care indica 0 intentie
Intrebuintarea prezentului dupa when
In engleza, dupa when (cand) ~ias soon as (de In-
data ee), nu se pune niciodata viitorul - numai pre-
zentul. Exemple: When my brother arrives, I will
Pronumele demonstrative
lata pronumele demonstrative din
engleza.
Singular
this one
that one
Plural
these (ones) ace~tia/acestea
those (ones) aceialacelea
Retineti ca la p]ural rareori se intre-
buinteaza ones.
42
sau 0 prevedere. Forma care trebuie avuta in vedere
este am/is/are going to + radacina verbala.
Exemple: I am going to leave (voi pleea/am de gand
sa plee); He is going to watch TV (EI se va uita la
televizor); They are going to come with us (Ei au de
gand sa vina eu noi).
Right, l'lllookfor
them and fax you
right away.
leave (Cand fratele meu va ajunge, voi pleea); As
soon as I !mow, I will phone you (De Indata ee allu,
iti voi telefona).
,"
",

44. Trenul sau va ajunge la ora trei.
Viitorul
lata opt propozitii care trebuie tra-
duse In engleza.
Cheia replicilor
-We're going to close up... Vom
j'nchide ...
-Fine, I'mjust going to tidy up...
Bine, eu voi face doar ordine ...
-and then I'll go. ~i apoi voi pleca.
-Well, goodnight. Ei bine, noapte
buna.
- Hey, this is'the man the children
showed me. Hei, acesta e barbatul
pe care mi I-au aratat copiii.
-Yes, it s the same man. pa, e
acela$i barbat.
-Hello, London? I'd like details on
number 1709. Alo, Londni? A~
dori detalii despre numarul 1709.
-Right, I'll look for them andfax
you right away. Bine, Ie voi£cauta
~i vide trimit prin f'J,x.
-Fine. Thanks! Bine. Multumesc!
'Ah, its this one. Those all have
bars. Ah, aceasta e. Celelate au
gratii.
-Right, it won't be too difjicult.
Perfect, nu va fi prea dificil.
-I'll be able to break the window
pane. Voi putea sparge sticla de la
geam.
-First I'm going to have supper,
and I'll con!e back when it's really
night-time. Intai ma duc sa iau cina
~i l1!aMorc cand va fi deja intu-
nenc.
'Ah, at last ... Ah, in sfaqit...
-Right, tomorrow I'll go to
Fruitcake house. Perfect, maine ma
duc la familia Fruitcake.
-The children might be able to help
me find him. Copiii ar putea sa ma
ajute sa-I gasesc.
-They'll be pleased - there's a
reward. VOl'fi incantati - e ~i 0
recompensa.
-Oh! Whats that? Ei! Da ce-i asta?
-It's him! El:.~StoP! You're under
arrest. 'EI e! Aaa...stai! E~ti arestat.
Ne yom uita cand yom gasi ziarul.
Ya vedea el.
Yeniti cu mine?
atunci
noapte buna
cautat
multumit
stop
a inchide
a face ordine
a trimite fax
a aJunge
a telefona
a ajuta
a fi arestat
EI . • . ~.n ~e VOl'le~l~mAseara aceasta.
Ce ai de glnd s'a;faci?
Maine ma ducVa Bjidgetown.
Yom ~ti cand voi~fi aici.
then
goodnight
wanted
pleased
stop
to close up
to tidy up
to fax
to arrive
to (tele)phone
to help
to be* under
arrest
TV
varsta
furt
copil
Londra
detali u
numar
sticla
recompensa
tren
Zlar
Cuvinte noi
TV
age
theft
chifd1
London
detail
number
window pane
reward
train
newspaper
1 Pluralul: children.
43

45. ~
Gradele de comparatie comparativ ~i superlativ
In engleza, exista doua modalitati
de a forma comparativul ~i superla-
tivul unui adjectiv, I conform lungi-
mii acestuia. Pentru a spune mai... la
un adjectiv alcatuit dintr-o silaba,
adaugam er, iar pentru a spune eel
mai/eea mai adaugam est.
Exemplu: tall (inalt), taller (mai
inaU), the tallest (eel mai inaltl
eea mai inalta)."
Adverbele
La majoritatea adverbelor, comparativul ~i superlativul se formeaza cu
more ~i most. Exemple: slowly. more slowly, the most slowly (irieet, mai
ineet, eel mai ineet).
La unele adverbe uzuale adaugam er ~i est. Exemplu: early3 (devreme),
fast (rapid), hard (dur), late (tarziu), long (lung), near (aproape).
Formele neregulate
In engleza, unele adjective ~i adverbe fomie uzuale au forme neregulate
la comparativ ~i superlativ.
Adjective: good (buna), better (mai bun/a), the best (eel/eea mai bun/a);
bad (rau), worse (mai rau), the worst (eel/eea mai diu/rea).
Adverbe: badly (rau), worse (mai rau), the worst (eel mai rau); (CU-
(departe), further (mai departe), thefilrthest (eel mai departe); little (putill),
less (mai putin), the least (eel mai putin)"; well (bine), better (mai bine),
the best (eel mai bine).
No I haven't, I'm
stronger than you!
circles Hei! Incepem sa ne-Invartim
In cercuri.
•Yes, John! You're not rowing asfast
as me. Da, John. Nu vasle~ti ]a fel de
repede ca ~imine.
•You've got the best Oal: Ai cea mai
buna vasJa .
·No I haven i, 1'171 stronger thanyou!
Pirates 'island. 0 putem Imprumuta?
Vrem sa mergem pe insula Piratilor.
•Yes, of course. It s the smallest. Da,
binelnteles. E cea mai mica.
•Watch out... One of the oars is shorter
than the othe!:.. Atentie ... una dintre
vasle e mai SCUltade~at cealalta.
•Hey! We're starting to go around in
Adjectivele continand doua, trei sau
mai multe silabe, I~i fonneaza com-
parativul ~i superlativul cu more
(maL.) ~i the most (eel/eea maL.)
Exemplu: tiring (obositor), more
tiring (mai obositor), the most
tiring (eel mai obositor/oare).
Adjectivele terminate in y
Adjectivele terminate In y primesc
er ~i est, oricare ar fi lungimea lor,
y-ul se transforma In i. Exemplu:
fitnny (amuzant), fitnnier (mai
amuzant), the fitnniest (eel/eea
mai amuzanta).
De reti nut
In engleza, adjectivul se pune Ina-
intea substantivului, fiind invari-
abil. Acest lucru nu se schimba In
cazul unei comparatii. Exemplu: a
fitnnier man (un om mai amuzant).
MaL. decat ~ila fel de... ca §i
MaL. decat se traduce prin ... er
sau more ... than. Exemple: taller
than (mai inaIt decat); more tiring
than (mai obositor decat); fitnnier
than (mai amuzant dedit).
La fel de ... ea ~i se traduce prin
as ... as. Exemplu: He s as tall as
his sister (E la fel de inalt ea ~i
sora lui).
Cheia replicilor
•Can you lend me you/' towel? Imi
poti Imprumuta prosopul tau?
•Yuki It s as wet as mine. Pill E la fel
de ud ca ~ial meu.
·Hi Tony. Have you got your boat
here?Buna, Tony! Ai barca aici?
•Yes, it s over there. Da, este acolo.
·Can we borrow it? We want to go to
44
1 In romana, mai + adjectiv constituie comparativul (exemplu: mai loalt), iar eel mai/eea mai + adjectiv constituie super-
lativul (eel mai loalt). 2 Multe adjective care au 0 silabii ~ise termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocala, i~i
dubleaza consoana inainte de a primi er ~i est. Exemplu: red, redder, the reddest (ro~u, mai ro~u, eel mai ro~u).

46. Cuvinte noi
towel
oar
dungeon
tunnel
end
first one
second one
/0 lend*
prasop
vasUi
celula, 'inchisoare
tunel
capat, sflir~it
primul/a
al doilea/a doua
a 'imprumuta
to start
to go around
in circles
to row
funny
wet
over there
a 'incepe
a se 'invalii 'in
cercun
a vas Ii
amuzant/a
ud
acolo
short
other
strong
even
odd
shut
help
long
scurt/a
aMi
puternic/a
chiar (~i)
straniu
Inchis/a
ajutor
lung
There s the fort.
Nu-i adevarat, sunt mai puternic
decat tine.
•There's the fort. lata fOIiareata.
·It's even older than the ruined
to~ver.E ~imai veche decat tm'nul 'in
rume.
·It's got lots of dungeons and tunnels...
Are multe celule ~i tune]uri ...
·but you can't go down there. dar nu poti
cobor'i acolo.
-That's odd, normally the gate's shut. E
straniu, de obicei poarta e 'inchisa.
·Hey, go more slowly. Hei, mergeti mai
'incet.
·Oh no! Oh nu!
·Look, there are four tunnels. Priviti,
Which is the longest tunnel?
Sarah, John ~i Susy ~tiu ca trebuie
sa mearga panaJa capatul celui
mai lung tuneJ. Oar care sa fie?
Utilizand pa~ii lor drept masura
(earn toti au aceea~i masura la
pantofi), John ~i Sarah calcuIeaza
lungimea unui tunel, In timp ce
Susy Ie calculeaza~pe celeIaJte
doua. lata replicileJlor, cand
compara rezu1tatele:
~
fdj
My tunnel isn't as long
as yours.
My first tunnel was as
long as yours, but my
second one is shorteJ:
Puteti raspunde la Intrebarea
lui John (In enQ:leza)?
sunt patru tuneluri.
·Help ... Ajutor ...
·We can't get out now! Acum nu mai
putem ie~i!
·Come here! Look at this! Veniti aici!
la priviti!
3 Y-ul din ear(v se transforma In i: earlieJ; earliest (mai devreme, eel mai devreme). 4 Putin/ mai putin/eel mai putin +
substantiv nenumarabil se traduc prin (ewljewer/the fewest.

47. tea, am putea, ar putea) ~i should (ar trebui). Ca ~i
can ~i must, could ~i should sunt invariabile.
If (daca)
ifinseamna dad. In limba romana, pentru a exprima
o actiune, care ar putea avea loc, intrebuintam dupa
conjunctia dad conditionalul prezent atat 1'n propo-
zitia principal a, cat ~i in cea suborc!onata. Dad a~
avea bani, m-a~ duee la Londra. In engleza, dupa if
se intrebuinteaza trecutul simplu, iar in propozitia
principal a conditionalul: if I had some money, J
would go to London.
Ca ~i in cazullui dadi, dupa ifse poate pune prezen-
tul sau viitorul: if he has money, he will come with
me (Dadi are bani, va veni eu mine).
Would ~i conditionalul~-"'~"
In engleza, conditionalul se formeaza cu would +
radacina verbala. Exemple: I would be (eu a~ fi),
they would sing (ei/ele ar canta).
Would este un auxiliar modal. Intr-o fraza interoga-
tiva, subiectul se pune dupa auxiliar. Exemplu: Would
I be? (A~ fi eu?). Intr-o fraza negativa, not se pune
dupa would: I would not be (eu n-a~ fi).
Forma contrasa a lui would, 'd, se 1'ntrebuinteaza
mult 1'nengleza vorbita (I'd be; they'd sing), dar nu
in propozitiile interogative sau negative!
Conditionalul verbelor can ~i must
Auxiliarele modale can ~imust au propria forma de
conditional: could (a~ putea, ai putea, el/ea ar pu-
Would you see better if
you had a torch?
Would, ca formula de
politete
Ca ~i 1'nromana, conditionalul pre-
supune ~i 0 exprimare politicoasa.
I would like (a~ dori -vezi pag.l 0)
este conditionalul verbului to like
(a dori, a pHicea), fjind mult mai
politicos decat I want (dorese). La
fel, formulele would you like? (ai/ati
dori?), would you (doriti), ~i would
you mind.? (te-ar/v-ar deranja
siL?) sunt politicoase ~i utile.
No, I'll come
back. J wouldn 'l
want to disturb
you.
46 I I Not sc poatc contragc ~iadauga la sfar~itullui would. Excmplu: I Vouldn 't be (n-a~ fi).
I