Documentul discută despre tipurile de instalații în construcții, incluzând instalații curente care asigură funcționalitatea clădirilor și instalații tehnologice pentru procese specifice. De asemenea, se abordează rolul instalațiilor sanitare în asigurarea confortului igienico-sanitar și nevoile de apă ale gospodăriilor, instituțiilor și industriei locale. Sistemul de alimentare cu apă este detaliat prin componentele sale, conformația rețelelor de distribuție și importanța bransamentelor pentru conectarea instalațiilor interioare la rețeaua exterioară.

1. Xsam instalatori Modulul 4 INSTALAŢII

2. 1. Tipuri de instalaţii în construcţii Instalaţiile aferente clădirilor pot fi: -instalaţii curente -instalaţii tehnologice Instalaţiile curente reprezintă categoria lucrărilor de construcţii prin care se asigură functionalitatea clădirilor, indiferent de destinaţia lor. Instala ţ iile tehnologice sunt cele specifice desf ă sur ă rii unor procese tehnologice, î n cazul cl ă dirilor industriale ş i agrozootehnice.

3. Instalatiile curente sunt: -instala ţ ii de alimentare cu ap ă :-re ţ ele exterioare -instalaţii din interiorul clădirilor -instalaţii de canalizare:- reţele exterioare -instalaţii din interiorul clădirilor -instalaţii de încălzire centrală -instalaţii de gaze combustibile -instalaţii de ventilare şi de condiţionare a aerului -instalaţii electrice(de iluminat, de fortă, de curenţi slabi, de automatizări) Instalaţiile tehnologice sunt de o mare varietate în funcţie de procesul teh n ologic respectiv.

4. 2.Rolul instalaţiilor sanitare : confort igienico-sanitar Instalaţiile interioare de distribuţie a apei pentru consum menajer au rolul de a asigura alimentarea permanentă cu debitul şi presiunea de utilizare necesară a tuturor punctelor de consum ale apei dintr-o clădire. Instalaţiile interioare de canalizare au rolul de a colecta apele uzate menajere, industriale sau meteorice (pluviale) şi de a le evacua prin reţele de conducte în canalizarea exterioară prin intermediul căminelor de racord.

5. Numim folosintă de apă partea de activitate omenească (centru populat, unitate industrială) care are nevoie de apă. Asigurarea alimentării cu apă a unei folosinţe trebuie să satisfacă absolut toate nevoile de apă ale acesteia. Pentru a putea asigura consumul de apă a fiecărei folosinţe trebuie cunoscute nevoile acestora, pentru a putea stabili cantităţile şi calitatea apei pe care o necesită. Nevoile de apă ale centrelor populate sunt: -nevoi gospodare ş ti -nevoi publice -nevoile industriei locale -cerin ţ e suplimentare 3.FOLOSINŢĂ DE APĂ ŞI NEVOI DE APĂ

6. 1. Nevoi gospodăreşti (menajere) ale populaţiei care cuprind: -apa necesară pentru băut, preparat hrana -spălatul corpului , al rufelor -menţinerea curăţeniei locuinţelor,dependinţelor, curţii -stropitul grădinii -evacuarea deşeurilor şi reziduurilor 2. Nevoi publice în care se cuprind cantitătile de apa care trebuie asigurate în: -instituţii,şcoli,cămine; -spitale; -băi si closete publice; -restaurante , cofetării, cantine; -săli de spectacole; -stropitul străzilor şi a spaţiilor verzi; -apa pentru ştranduri şi bazine; -fântâni ornamentale.

7. 3. Nevoile industriei locale care foloseşte apa în: -întreprinderi pentru :panificaţie,industria cărnii, laptelui, prepararea fructelor -întreţinerea casnica şi a co n strucţiilor -întreţinerea utilajelor şi a vehiculelor 4 .Cerinţe suplimentare : -apa necesară stingerii incendiilor -pierderile de apă de pe sistemele de alimentare cu apă - consum pentru cerinţe tehnologice: probe de presiune, spălatul conductelor, spălări la staţia de tratare, etc. Cantităţile de apă necesare centrelor populate şi industriilor nu sunt constante, ele variază în decursul unui an după anotimp, iar in cursul unei zile înregistreaza variaţii orare în funcţie de activitatea locuitorilor şi de procesele tehnologice.

8. 4.SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ Sistemul de alimentare cu apă reprezintă totalitatea construcţiilor şi instala t iilor utilizate pentru satisfacerea necesarului de apă al centrelor populate. Schema generală a unui sistem de alimentare cu apă cuprinde reprezentarea în plan orizontal sau vertical a elementelor principale care servesc pentru : captarea, tratarea, transportul, înmagazinarea, pomparea şi distribuţia apei prin reţelele exterioare, până la racordurile (branşamentele) instalaţiilor interioare ale consumatorilor.

9. Schema generală a unei alimentari cu apă potabilă

10. Captarea -care are drept scop colectarea apei dintr-o sursă oarecare(râu, izvor, strat acvifer) Tratarea -instalaţii care au drept scop să prelucreze apa brută şi să îi îmbunătăţească calitatea ca să o transforme în apă potabilă Aducţiune -canale deschise sau conducte prin care apa circulă cu sau fără pompare între instalaţii Staţii de pompare - care au rolul de a realiza presiunea necesară in reţeaua de distribuţie a apei Rezervoare de înmagazinare a apei - care au rolul de a acumula o cantitate de apă necesară pentru satisfacerea pe o anumită durată a nevoilor de apă Reţeaua de distribuţie -compusă dintr-un ansamblu de conducte şi armături care servesc la transportul apei până la punctele de racord ale consumatorilor

11. 5.Reţele exterioare pentru distribuţia apei Reteaua exterioară pentru distribuţia apei , într-un centru populat cuprinde totalitatea conductelor armăturilor ,aparatelor de măsurat şi instalaţiilor accesorii, care asigură transportul apei de la construcţiile principale de înmagazinare (acumulare) sau de ridicare a presiunii şi până la branşamentele consumatorilor. Reţeaua exterioară de distribuţie trebuie să asigure debitul maxim orar la presiunea de serviciu necesară. Presiunea de serviciu este presiunea minima necesară care trebuie asigurată în orice punct de branşament al instalaţiilor interioare la reţeaua exterioară.

12. La alc ă tuirea schemei re ţ elei se ţ ine seama de : -reţeaua de străzi -căile de acces public -de relieful terenului -de repartiţia consumatorilor -de poziţia punctelor de alimentare a reţelei.

13. Reţea exterioară de alimentare a unui ansamblu de clădiri 1-arteră 2-conducta de serviciu 3-branşament 4-staţie de hidrofor 5-reţea exterioară a clădirilor 6-hidrant exterior pentru incendiu 7-hidrant exterior pentru spaţii verzi 8-clădiri

14. Reţeaua de distribuţie se compune din urmatoarele categorii de conducte: - conductele principale(artere)(1) care transportă apa de la rezervorul de înmagazinare sau de la staţia de pompare în sectoarele de consum - conductele de serviciu (2)care transportă apa de la conductele principale până la punctele de branşament ; pe aceste conducte se execută branşamentele consumatorilor (3). Pe aceste conducte se pot monta şi hidranţii exteriori pentru combaterea incendiilor (6) sau hidranţii exteriori pentru stropitul spaţiilor verzi (7). Când trebuie alimentate mai multe clădiri (8) se prevede o retea exterioară a ansamblului de cladiri (5). Aceasta retea exterioară este alimentată cu apă prin intermediul unei staţii de ridicare a presiunii (4) .

15. Pentru buna funcţionare a reţelelor exterioare de distribuţie a apei se execută o serie de construcţii şi instalaţii accesorii , cum sunt: -cămine pentru vane de linie -cămine pentru ventile de dezaerisire -cămine pentru vane de golire -cămine pentru branşamente.

16. 6.Bransamentul unei instalatii interioare la reteaua exterioara de alimentare cu apa Instalaţiile interioare din clădiri reprezintă un ansamblu de conducte şi accesorii care preiau apa din conducta publică şi o transportă până la punctele de consum. Orice clădire este legată la conducta publică prin conducta de branşament . Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( ansamblu de cladiri) . Pe conducta de bransament se monteaza : -un robinet – vana de concesie – p entru intreruperea alimentarii cu apa in caz de nevoie ; -caminul apometrului – un apometru p entru inregistrarea consumului de apa si doua robinete de inchidere de o parte si de alta. Apometrul este un contor care măsoară debitul de apă - poate fi montat în subsol sau într-un cămin special de apometru care se poate situa atât în interiorul clădirii, cât şi în exterior.

21. INSTALATII INTERIOARE DE DISTRIBUTIE A APEI RECI

22. CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA După presiunea de serviciu , disponibilă apei in punctul de racord : -instalaţii interioare racordate direct la conducta publică sau sursa proprie – când presiunea din conducta publică asigură presiunea necesara funcţionării tuturor punctelor de consum din clădire - instalaţii interioare racordate indirect la conducta publică sau sursa proprie de apa , prin intermediul unor instalaţii de ridicare a presiunii – când presiunea din reţeaua publică este mai mică decât presiunea necesară instalaţiei interioare

23. După scopul folosirii apei : -instalaţie interioară de alimentare cu apă rece sau caldă pentru consum menajer ; - instalaţie interioară de alimentare cu apă rece pentru incendii; - instalaţie interioară de alimentare cu apă industrială . După numărul reţelelor de distribuţie : -cu o retea pentru toate consumurile ; -cu reţele separate pentru fiecare categorie de consum ; cu reţele comune pentru anumite consumuri ( menajer şi incendiu )

24. După poziţia de montaj a conductei principale de distribuţie : -cu distribuţie superioară ; -cu distribuţie inferioară; -cu distribuţie mixtă . După forma reţelei de distribuţie : -reţea ramificată -reţea inelară -reţea mixtă .

25. ALCATUIREA SI FUNCTIONAREA INSTALATIEI Instalatiile interioare de distributie a apei reci pentru consum menajer au rolul de a asigura alimentarea permanenta cu debitul si presiunea de utilizare necesara a tuturor punctelor de consum al apei, cum sunt: spalatoarele de bucatarie, lavoarele ,cazile de baie, dusurile etc.,montate in cladirile de locuit, social-culturale sau in grupurile sanitare ale cladirilor industriale.

26. Elementele componente ale instalatiei: 1-conducta principala de distributie 2-coloana 3-conducta de legatura la punctele de consum 4-robinet de inchidere si golire 5-robinet cu ventil drept 6-robinet coltar 7-racord la bateria de amestec

27. Conducta principalã de distributie a apei este alimentatã cu apã din conducta de bransament sau prin intermediul unei statii de ridicare a presiunii apei. Dupã modul de amplasare al conductei principale de distributie se deosebesc douã cazuri: -cu distributie inferioarã (conducta principalã este montatã în subsol) -cu distributie superioarã (conducta principalã este montatã sub plansee,în lungul grinzilor) Coloanele sunt conducte montate pe verticalã care transportã apa de la conducta principalã de distributie la etajele superioare. Ele sunt prevãzute la bazã cu robinete de închidere cu golire, care permit închiderea si golirea coloanei respective în cazul aparitiei unor defectiuni panã la remedierea lor. Conductele de racord la punctele de consum sunt cele prin care apa ajunge de la coloane la robinetele de apã rece sau la bateriile amestecãtoare de apã rece si caldã montate la obiectele sanitare. Pe aceste conducte se prevãd de asemenea robinete de închidere pentru a se putea izola acele puncte consumatoare care prezintã defectiuni . Armãturile obiectelor sanitare (robinete, baterii amestecãtoare) sunt punctele de utilizare ale apei reci din cladire si se monteazã la obiectele sanitare.

28. Conductele instalatiei de apa rece se executa de obicei din urmatoarele materiale: -tevi din otel zincat -tevi din PVC tip G -tevi din polietilena PE -tevi din polipropilena PP -tevi multistrat -tevi din cupru.

29. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA CALDA

30. ALCATUIREA SI FUNCTIONAREA INSTALATIEI Aceste instalatii se compun din ansamblul de conducte si armaturi destinate sa asigure transportul si distributia apei calde de consum de la aparatele de preparare pana la punctele consumatoare de apa calda (robinete sau baterii amestecatoare amplasate la obiectele sanitare).

31. INSTALATIA PENTRU DISTRIBUTIA APEI CALDE DE CONSUM 1-conducta principala de distributie 2-coloana 3-conducta de legatura 4-lavoar 5-cada de baie 6-spalator simplu de bucatarie 7-baterie amestecatoare 8-robinet de inchidere 9-robinet de inchidere si golire

32. Conductele de distributie ale apei calde de consum au trasee paralele cu cele pentru apa rece si se executa din : -tevi de otel zincat -tevi multistrat -tevi din cupru -tevi din polietilena si polipropilena Pe traseele orizontale ,conductele de apa calda se monteaza deasupra celor de apa rece, lasandu-se o distanta de 8-12 cm intre peretii exteriori ai celor doua conducte. Pe traseele verticale conductele de apa calda se monteaza paralel cu cele de apa rece si la o distanta de minimum 3 cm. Distantele intre conducte sunt necesare pentru a se evita transmiterea caldurii de la conductele de apa calda la cele de apa rece.

33. La baza coloanelor si pe ramnificatiile importante se prevad armaturi de inchidere si de golire iar la retelele cu distributie superioara se prevad robinete de dezaerisire. Armaturile utilizate sunt aceleasi ca si la conductele de apa rece, dar garniturile de etansare se executa din fibre de azbest sau din clingherit care rezista la temperaturi mai ridicate.

34. INSTALAŢIA DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM

35. Instalaţiile pentru prepararea apei calde de consum cuprind: A. Sursa de căldură pentru producerea agentului termic primar (încălzitor) B. Aparatele pentru prepararea apei calde C. Reţele de conducte pentru transportul apei calde

36. B. Aparatele utilizate pentru prepararea apei calde pot fi : cazane sau schimbătoare de căldură. Cazanele – pot funcţiona sub presiune, cu nivel liber, cu combustibil lichid, solid sau gazos. Schimbătoarele de căldură pot fi de tip: - recuperativ – folosind ca agent termic primar apa fierbinte, abur, cu circulaţia în contracurent - cu acumulare, denumite boilere C. Reţelele de conducte fac legătura între instalaţiile sau aparatele de preparare şi punctele de utilizare şi asigură alimentarea cu apă caldă a tuturor consumatorilor, indiferent cum este preparată (central sau local).

37. După felul în care se face încălzirea apei se disting: Instalaţii de încălzire directă în care apa se încălzeşte într-un cazan cu ajutorul combustibilului sau electric, după care este trimisă prin conducte la punctele de consum I nstalaţii indirecte , în care apa de consum nu se încălzeşte chiar în cazanul în care are loc arderea combustibilului, ci într-un rezervor separat (schimbător de căldură). Între cazan şi schimbătorul de căldură circulă un agent termic (fluid încălzitor), care transportă căldura, care este apa sau aburul.

38. Agentul termic nu se amestecă cu apa de consum, ci doar circulă prin serpentina unui schimbător de căldură, care fiind scufundat complet în apă, transmite acesteia căldura. Exemple de inc ălzitoare indirecte: B oilerele , care au o capacitate mare proprie în raport cu apa consumată şi în care apa staţionează pentru a se încălzi; A paratele cu contracurent care produc încălzirea apei în timp ce aceasta parcurge aparatul de la intrare la ieşire. Ambele folosesc serpentine.

39. DUPĂ MODUL DE AMPLASARE A APARATELOR DE PREPARARE A APEI CALDE AVEM: Instalaţii centrale , în care schimbătoarele de căldură sunt amplasate într-o centrală termică sau puncte termice . Ele au de regulă clădirea comună cu staţia de hidrofor de unde se face alimentarea aparatelor cu apă rece la presiunea necesară . Instalaţii locale , având cazanul pentru prepararea apei calde amplasat în vecinătatea punctelor de consum (locuinţe particulare).

40. INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE

41. R OLUL INSTALATIILOR DE CANALIZARE INTERIOARA _ - colectarea apelor uzate si evacuarea lor din reteaua de canalizare interioara , in reteaua de conducte de canalizare exterioara prin caminul de racord . TIPURI DE APE UZATE : - ape uzate menajere – cladiri civile , social –culturale, industriale , - ape uzate industriale – din procesele tehnologice , pot fi curate ( racirea utilajelor conditionarea aerului) sau cu impuritati ( substante chimice ) ; - ape meteorice (pluviale)-precipitatii, topire zapada

42. Functie de natura si provenienta apelor uzate , instalatiile de canalizare interioare se clasifica in : -instalatii pt. ape uzate menajere ( cladiri civile , social-culturale , industriale ) ; -instalatii pt. ape uzate indust r iale ; -instalatii pt ape uzate meteorice –pt.toate categoriile de cladiri.

43. INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE Elemente componente : obiecte sanitare , retea de conducte , armaturi, sifoane de pardoseala , camin de racord ex t erior .

44. Schema instalatiei interioare de canalizare a apelor uzate menajere 1.obiecte sanitare 2.sifon 3.conducte de legatura) 4.coloane 5.conducte orizontale (colectoare) 6.camin exterior de racord 7. piesa de curatire 8. conducta de ventilare principala 9. caciula de protectie 10. sifon de pardoseala

45. Obiecte sanitare -lavoare , spalatoare pt. vase, cazi de baie, cada de dus,chiuvete ,closete Materiale din care se confectioneaza obiectele sanitare : faianta ,portelan sanitar , fonta , gresie, tabla de zinc , tabla de otel zincat , material plastic ,tabla de inox, beton mozaicat ( spalatoare tip jgheab ). Reteaua de conducte Pentru reteaua de conducte se folosesc urmatoarele materiale: - tuburi de fonta - tevi de Pb,de scurgere - tevi din PVC tip U -tevi din polipropilena. I mbinare a – cu mufe . E tansare a – franghie gudronata + plumb ; ciment ; mastic bituminos ; adezivi( pt.PVC ) , garnitura cauciuc(PP).

46. A rmaturi pentru obiecte sanitare : - robinete – ( a.c . in stanga si a.r. in dreapta ) - baterii amestecatoare de ac. cu ar. - ventile de scurgere- permit racordare a obiectelor sanitare la sifonul de scurgere , sunt in general din alama . - sifo anele obiectelor sanitare – se monteaza sub ventilul de scurgere , sunt din fonta , sau material plastic. Au un strat permanent de apa – ce se numeste garda hidraulica – impiedica patrunderea gazelor nocive din reteaua de canalizare in incapere .Au capac demontabil pt. curatarea in timpul exloatarii. sifoane de pardoseala – permit colectarea apelor de pe suprafetele pardoselilor , au garda hidraulica . Pot fi: - simple - permit colectarea apelor numai de pe suprafata pardoselilor. -combinate –a u racorduri laterale pt. colectarea apelor de la cada , lavoar . -sifon de plinta – montat la plinta – confectionat din urmatoarele materiale : fonta , PVC.

47. INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE A APELOR METEORICE Ape meteorice –provin din ploi , topirea zapezii , de pe acoperisurile cladirilor , Elemente componente : - receptor de ape meteorice –colecteaza apele de pe o anumita suprafata, -conducta de legatura de la receptor la coloana , -coloane -conducte orizontale colectoare -camin de racord la reteaua exterioara de canalizare. Acoperisurile sunt cu pante de scurgere spre receptorul de ape meteorice . Reteaua de conducte se executa din tevi din otel , din PVC tip U, fonta de scurgere .

48. 1. SISTEME DE CANALIZARE EXTERIOARA Sistem ul de canalizare exterioara cuprinde ansamblu de conducte , constructii si dispozitive ,care colecteaza , transporta , epureaza si evacueaza ape uzate dintr-un centru populat sau industrial numit bazin de canalizare , intr-un emisar ( râu, fluviu , mare , lac). Sistem unitar – o singura retea de canalizare pentru ape uzate menajere industriale si ape pluviale . se adopta in localitati importante avantaje – cheltuieli reduse pentru functionare , exloatare , intretinere . dezavantaj – la ploi torentiale conductele suprasolicitate , se poate produce inundarea subsolurilor cladirilor . Sistem separativ – retele de canale separat pentru ape uzate si separat pentru ape meteorice . sistem adoptat in localitati mici . daca terenul este in panta scurgerea apelor meteorice se face la suprafata strazilor folosind rigole. Sistem mixt – sistem unitar si separativ

49. 2 . SCHEMA DE CANALIZARE EXTERIOARA Schema cuprinde reprezentarea in plan orizontal a elementelor care formeaza sistemul de canalizar e. R eteaua exterioara de canalizare compusa din : 1-canale de serviciu , 2- colectoare secundare 3- colectoare principale , 4 – sifon de canalizare , 5 – camera de intersectie , 6 – camera de deversare , 7 – canal de deversare , 8 – gura de descarcare , 9 – emisar . 10 - instalatii de pompare 11- instalatii de epurare 12 - teren de valorificare a namolurilor rezultate din procesul de epurare . Colectoarele de canalizare pot fi fata de emisar : paralele , perpendiculare , radiale , ramificate.

50. In functie de cum sunt dispuse canalele fata de emisar, schemele de canalizare pot fi: -perpendiculara directa sau indirecta -paralela sau in etaje -ramnificata -radiala

51. CLASIFICAREA, ALCATUIREA SI FUNCTIONAREA RETELELOR EXTERIOARE DE CANALIZARE

52. 3. RETELE EXTERIOARE DE CANALIZARE Reteaua exterioara de canalizare constituie partea din sistemul de canalizare care cuprinde canale si constructii anexe , avand rolul de colectare si transportare a apelor uzate si meteorice de la caminele de racord ale instalatiei interioare a cladirilor pana la emisar . Dupa rolul indeplinit in cadrul sistemului de canalizare, retelele exterioare de canalizare se clasifica in: -retele exterioare secundare -retele exterioare principale

53. R etele exterioare secundare – se amplaseaza in interiorul ansamblurilor de cladiri , preiau apele din caminele de racord ale instalatiilor interioare - racordarea diferitelor tronsoane de canalizare exterioara secundara se face prin intermediul unor camine de racord , cu rol de camine de vizitare , necesare exploatarii , in tre tinerii ( spalare , reparare ). - se executa din : - tuburi de beton , cu sectiune circulara – montare subterana -bazalt artificial –ape agresive - canale deschise - in interiorul platformelor industriale –din beton turnat sau prefabricat – c u sectiune triunghiulare, trapezoidala ,semicirculare.

54. R etele exterioare principale – colecteaza apele din retelele secundare prin intermediul caminelor de racord .Pot fi executate in sistem unitar , separativ , mixt , adoptand scheme paralele, perpendiculare radiale , ramificate. -se executa din :beton simplu , armat monolit , prefabricat –cu sectiune circulara , ovoidala , forma de clopot. Tuburi din beton pentru canalizare exterioara principala a.cu sectiune ovoidala b.cu sectiune tip clopot circular , cu bolta prefabricata.

55. C onstructii anexe ale retelelor exterioare de canalizare asigura functionarea , exploatarea , intretinerea retelelor de canalizare . Principalele constructii anexe sunt: - guri de scurgere -colecteaza ape meteorice si ape de spalare a strazilor - amplasate la marginea partii carosabile a drumului , langa bordura trotuarului - guri de zapada – colectarea si transportul hidraulic al zapezii. - camine de acces la retea - care pot fi : - camine de vizitare –amplasate la schimbarea diametrelor , schimbarea pantelor , schimbarea directiei , la intersectia a doua canale nevizitabile. -camine de spalare –acumuleaza apa pentru spalarea canalelor din avalul caminului . -camin de rupere de panta –amplaste in punctele in care terenul are denivelari mari , terenul are panta mare> panta max. admisa , apa are viteza mare , producand eroziunea canalului .Caminul reduce viteza apei

56. - camere de racord – unirea a doua sau mai multe canale. - traversari –constructii necesare trecerii unor obstacole( rauri , vai , alte conducte , sosele ,cai ferate) - bazine de retinere – acumularea temporara a apei meteorice - deversoare –pentru descarcarea apelor meteorice in emisarul cel mai apropiat - guri de descarcare –evacuarea apelor in emisar

57. 4. INSTALATII DE POMPARE A APELOR UZATE Instalatiile de pompare se folosesc cand nu e posibila curgerea gravitationala . Apele sunt colectate in bazine si apoi evacuate cu pompe . Instalatiile de pompare pentru apele uzate se clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa tipul pompelor : -pompe cu ax orizontal , -pompe cu ax vertical Dupa pozitia bazinelor in raport cu sala motoarelor electrice care antreneaza pompele : -cu bazinul sub sala motoarelor -cu bazinul adiacent salii motoarelor -cu bazinul amplasat in exterior de sala motoarelor. Dupa pozitia de amplasare a statiilor –fata de teren -subteran , -suprateran , -semiângropat.

58. 5. INSTALATII DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE SI INDUSTRIALE Epurare - neutralizarea substantelor nocive- combatrea poluarii mediului inconjurator Autoepurare - proprietatea solurilor si a apelor de a reduce substantele organice si le transforma in substante minerale. Metode de epurare : -epurare mecanica , -mecano –chimica , -mecano – biologica

59. Instalatii de epurare mecanica Epurarea mecanica consta in reducerea substantelor prin fenomene fizice ( decantare , deznisipare , fermentare) Instalatia de epurare mecanica Parti componente: -gratare din bare metalice inclinate –pentru retinerea si zdrobirea plutitoare -deznisipatoare – retinere nisip -separator de grasimi -decantoare – se decanteaza namolul – apa rezultata este evacuata in emisar , iar namolul este extras cu pompe si introdus in rezervoare inchise de fermentare . -rezervoare de fermentare – se degaja gaz metan care poate fi folosit de consumatori ( centralele termice ) -platforme de uscare a namolului . Apele rezultate din procesul de uscare sunt evacuate in emisar iar namolul uscat este folosit in agricultura ca ingrasamant.

60. Instalatii de epurare mecano-chimica -epurarea mecanica este combinata cu dezinfectarea apelor decantate -dezinfectare cu clor –distrugerea microorganismelor ( microbi , bacterii) care ar contamina mediul ambiant.