1. Tema 2: Economia SUA şi a statelor migraţiei capitaliste
I. Locul SUA în economia mondială. SUA – supraputere
geoeconomică şi geopolitică.
II. Structura şi particularităţile economiei SUA.
III. Integrarea regională Nord-Americană, REE, turismul.
Bibliografia:
1. N. Păun, R. Barna. Sisteme economice contemporane, vol. I. – Cluj-Napoca, 2004.
2. R. Gilpin. Economia mondială în sec. XXI: provocarea capitalismului global. – Iaşi,
2004. /Cap. 8. Strategia economică americană.
3. С. Роузфилд. Сравнительная экономика стран мира: Kультура, богатство и власть в
XXI веке. - М., 2004.
4. B. M. Kудров. Мировая экономика. – М., 2004. /гл. 3. Экономика США.
5. Image economique du monde. – Paris, 2009.
Noţiuni/termeni-cheie: supraputere mondială, CTN, mutaţii structurale, „guleraşe albe”,
„cazanul de fuziune”, deficit comercial, „dublu deficit”, piaţă creditară, tehnologii de „vârf”,
„reiganomie”, delocalizarea activităţilor industriale, mărfuri de consum curent (nondurable
goods), mărfuri de consum durabil (durable goods), meritocraţie, proprietarship, partenership,
corporaţie
I. SUA este ţara care dă tonul în economia mondială, fiind leaderul grupului
convenţional 7+1. SUA reprezintă forţa economică şi politică numărul unu din
lume, care nu are egal în prezent şi în perspectiva apropiată. Secolul al XX-lea în
mod cert a fost unul american, iar părerea mai multor specialişti este că SUA s-a
distanţat suficient de mult de alte state (puteri economice) şi că nici în secolul al
XXI-lea nu va avea rivali, chiar dacă actualmente se află într-o criză economică mai
accentuată decât în alte state dezvoltate.
SUA - dispune de cel mai liberal sistem economic din lume, fiind un exemplu al
antreprenoriatului liber. SUA - o superputere economică, militară, tehnologică, informaţională, şi
culturală. Puterea americană constă în capacitatea de a-şi mobiliza resursele foarte mari
economice, tehnologice şi de a le adapta la condiţiile noi ale conjuncturii mondiale, precum şi
prin atractivitatea culturală a modului de viată american (religie, cinema). Din punct de vedere
militar supremaţia SUA nu mai poate fi contestată. Evenimentele din ultimul deceniu al sec. XX-
lea (după destrămarea celui mai mare imperiu URSS) au propulsat SUA într-o poziţie singulară
pe glob (o lume unipolara din punct de veder geopolitic).
PIB-ul SUA -14.5 mird.$ (2009) este de circa ¼ din cel mondial, deşi populaţia constituie
mai puţin de 5% din cea globala, americanii consumând ¼ din resursele planetei, având cea mai
mare piaţă de desfacere, constituită ca o societate de consum. California, cel mai bogat stat din
1

2. SUA, ar fi a 6-a putere economică mondială. Performanţele atinse de SUA se datorează unui şir
de factori şi avantaje printre care se înscriu:
- un teritoriu vast cu un potenţial natural foarte mare;
- SUA nu a cunoscut orânduirea feudală, relatiile capitaliste au fost aduse cu primele corabii de
colonizatori;
- de la origini SUA s-a constituit ca o societate deschisă, bazată pe tolerantă şi acceptarea
diversităţii;
- societatea şi economia au fost focalizate pe individ: individul şi nu societatea/clasele e primar.
Societatea americana se bazeaza pe conceptul „meritocraţie” - mecanism de acces la putere în
funcţie de merite. Accentul în toate timpurile s-a pus pe individ si individualism – un avantaj
deosebit pentru SUA, în condiţiile unei societăţi informaţionale;
- piaţă uriaşă – un stimulent puternic al economiei SUA, piaţă care consuma 90% din volumul
producţiei realizate în ţară, dar şi cantităţi uriaşe de bunuri atât din ţările dezvoltate, cât şi a
ţărilor în curs de dezvoltare. Creşterea economică a mai multor state din lume se datorează
importurilor uriaşe ale SUA din aceste state. Chiar şi formarea SUA s-a realizat prin metode de
piaţă liberă, americanii cumpărând cateva state: Lousiana de la Napoleon – în 1804, Oregon de la
Anglia – în 1846, California de la Mexic - în1848, Alasca de la Russia Ţaristă – în 1867. La anul
formarii SUA (1776), teritoriul ei era de 5 ori mai mic decât în prezent (9.4 mln km2, în 1776 -
2.3 mln km2);
- învăţământ performant, mai ales în ceea ce priveşte studiile universitare. SUA atrage anual cei
mai buni studenţi din lume. Un student străin lasă aproximativ 100 000$, ceea ce înseamnă că nu
numai universităţile au o finanţare pe potrivă, dar şi economia americană, la zecile de mii de
studenţi străini se adaugă circa un mlrd. $ pe an;
- accentul se pune pe ştiinţele fundamentale şi pe „tehnologiile de vârf”: biotehnologii,
tehnologii informaţionale, tehnologii comunicaţionale. Investiţiile mari în aceste domenii fac
dependente ţările lumii în domeniu tehnicii şi ştiinţei de SUA. Cheltuielile pentru cercetare-
dezvoltare constituie circa 40% din lume ;
- infrastructura dezvoltată ;
- spirit întreprinzător liberal, managementul american performant are o autonomie mult mai mare
decât cel european sau japonez. Acesta nu are supraveghere guvernamentală sau bancară, pe care
o au ceilalţi. Potenţialul inovaţional reprezintă un alt avantaj faţă de celelalte state. Managerii
americani au fost destul de izolaţi de proprietari, astfel, ei putând lua decizii rapide, orientându-
se spre scopuri pe termen lung şi au putut ignora cererile pentru dividende mai mari ale
acţionarilor.
2

3. SUA are o întindere de 4.500 km de la E-W şi o întindere de 2.500 km S-N. Frontierele
americane numără circa 12.000 km, dintre care cea cu Canada are o lungime de 8 892 km – fiind
cea mai lunga frontieră interstatală, iar graniţa cu Mexic se întinde pe o distanţă de 3 115 km
fiind cea mai solicitată frontieră din lume (după numărul trecătorilor anuali).
SUA - o naţiune formată în exclusivitate din emigranti, fapt ce se traduce printr-un spirit
întreprinzator mai pronunţat decât la popoarele native.
SUA ocupa o pozitie dominantă şi în spaţiul socio-cultural. Aceasta influenţează
comportamentul cultural prin „exportul” modului de viaţă şi a propriilor valori morale. De peste
un secol SUA se considera investită cu misiunea de propagare a ideologiei de libertate şi de
democraţie în lume. SUA este o ţară la intersectia civilizatiilor, o ţară foarte religioasă, unde se
întilnesc şi se tolerează toate religiile lumii. Bancnotele americane cuprind insrisul „Noi credem
în Dumnezeu”, iar discursurile preşedinţilor americani finalizează cu îndemnul „Sa ne ajute
Dumnezeu”. Principalele culte ale SUA sunt curentele neoprotestante. Baptismul este principala
religie care propagă cultul libertăţii, muncii şi a modernismului. Mormonii, a căror valori de bază
sint familia, religia şi businessul se identifică cu idealurile americane.
SUA are un avantaj considerabil în domeniul cercetarilor stiintifice fundamentale, care
spre deosebire de ştiintele aplicative asigură poziţii dominante pe termen lung.
SUA dispune de un avantaj hotărâtor în domeniul electronicii şi informaticii, tehnologiei
aerospaţiale. Este apreciabil rolul internaţional al dolarului, chiar dacă creşte rolul altor monede,
dolarul rămâne a fi o monedă de referinţă în tranzacţiile internaţionale. Un avantaj major îl are şi
limba engleză - limbajul economic, afacerilor şi a Internetului. Aceasta întareste puterea
americană. Internetul reprezintă un avantaj major pentru SUA în promovarea propriilor produse
şi servicii, percum şi în schimburile internaţionale.
SUA are un rol important în procesul de globalizare economică, manifestat prin
transnaţionalizarea economică. Rolul STN în ceea ce priveşte influenţa lor in lume este
apreciabil. Puterea economică a multor companii americane întrece puterea economică a unor
state.
Din punct de vedere economic, SUA domina lumea. SUA a contribuit la globalizarea
economică prin STN şi zecile de mii de filiale, sucursale care devin un instrument al puterii
americane. SUA - prima putere industriala are cea mai complexă structură economică.
Economia americană este una concurenţială. Competitivitatea este determinata nu atât de
resursele financiare, cât de cele intelectuale. SUA a atras prin politica sa migraţionistă „crema
intelectualităţii mondiale”.
Până în 1914 economia americană s-a dezvoltat într-un mediu închis/ protecţionist. Acest
fapt a fost unul extrem de benefic, în condiţiile unei pieţe largi de desfacere, resurse inepuizabile
3

4. de materie primă. În economia americană sectoarele cele mai dinamice sunt electronica, industria
aerospatială, biotehnologia şi industria armamentului.
Creditul internaţional acordat de către SUA reprezintă un instrument important de
influenţă economica şi politică asupra statelor lumii, în special, asupra ŢCD (ţările în curs de
dezvoltare).
Economia SUA a avut o creştere constantă, exceptând câteva perioade de criză a
economiei naţionale sau mondiale, cu care este puternic conectată. Chiar şi din al II-lea război
mondial, SUA a ieşit învingătoare, punând la dispoziţia ţărilor aflate în război, armament, utilaj,
produse alimentare, dar şi creditând şi economiile ruinate de după război prin cunoscutul „Plan
Marshal”.
Contextul socio-istoric din Statele Unite ale Americii, este determinat de un
sistem de valori, printre care:
 individualism pronunţat, manifestat prin urmărirea consecventă, permanentă a
intereselor personale. Se consideră că ţara este bogată doar dacă cetăţenii sunt bogaţi în
mod individual;
 patriotismul, sentiment manifestat de către întreg poporul american, concretizat în
cunoaşterea istoriei ţării, în loialitatea americanilor faţă de propriile valori culturale,
faţă de deciziile conducătorilor politici, conducătorii de companii economice,
conducători ai administraţiei publice locale etc.;
 libertatea, una dintre cele mai apreciate valori americane atestă posibilitatea cetăţenilor
de a acţiona, în limitele fireşti impuse de o legislaţie permisivă şi extrem de constantă în
timp, pentru realizarea scopurilor personale;
 pragmatismul;
 confortul material, evidenţiat prin tendinţa americanilor de a avea propria casă, teren –
grădină, propriul autoturism, alte obiecte de valoare, ceea ce asigură un acut şi specific
sentiment de proprietate (dimensiunea spaţiului locuibil la americani de 214 m2 este de
2 ori mai mare decât la europeni);
 devotament în muncă (cultul muncii este foarte apreciat, munca este considerată o
virtute care trebuie respectată; angajaţii americani muncesc în medie 1877 ore/an faţă
de 1562 ore/an cât muncesc francezii);
 egalitatea şanselor;
 morala asigură onestitataea necesară în lumea afacerilor, dar şi în comunitate, familie;
deschiderea spre alte culturi; oamenii sunt proveniţi din zeci de ţări, dar care ştiu să
respecte un sistem de valoriobligatoriu;
 transparenţa ideilor propuse şi a deciziilor asumate într-un cadru public sau privat
etc.
Contextul socio-economic din Statele Unite ale Americii:
• existenţa unui foarte important sector privat în economie, care permite
realizarea unei economii mixte, preocupată de performanţa economică şi
managerială;
• predominarea în economie a întreprinderilor mici şi mijlocii, acestea
reprezentând circa 98% din totalul companiilor americane;
• dimensiunea foarte mare a pieţei interne;
4

5. • existenţa unei clase de mijloc solidă, numeroasă, în continuă extindere, care
asigură stabilitatea economică, socială, politică;
• legislaţia economică stabilă, simplă, coerentă, ceea ce creează premisele
funcţionării unui sistem economico-social axat pe proprietate, libertate şi
egalitate;
• existenţa unui puternic şi variat sector bancar privat care susţine întregul
sistem economic şi social;
• crearea şi menţinerea în economie a unei zone de intervenţie a statului;
• trecerea treptată de la economia de tip clasic, materială, tangibilă, contabilă la
economia modernă, mentală, intangibilă, sistemică bazată pe cunoştinţe, pe
rolul activ al acestora în dezvoltarea economică şi socială;
• existenţa prevederilor antimonopol ale legii antitrust;
• existenţa a 3 tipuri de organizaţii/întreprinderi care funcţionează în SUA:
1. firma proprietate personală – proprietarship;
2. firma societară – partenership;
3. corporaţia – corporation;
• existenţa a 6 tipuri organizatorice folosite în companiile americane:
- structura organizatorică de tip funcţional;
- structura organizatorică pe produs;
- structura organizatorică de tip teritorial;
- structura organizatorică de tip matriceal;
- structura organizatorică tip reţea;
- structura organizatorică de tip familial.
Verigile slabe ale economiei SUA:
 creşterea concentraţiei oligopolurilor, determinate de „mania
fuziunilor/alianţelor starategice”, care pot într-o perspectivă apropiată să
influenţeze eficienţa economică americană;
 relaţiile dintre management şi sindicate reprezintă un punct slab al
managementului american;
II. Structura şi particularitătile economiei SUA.
Mult timp structura economică a SUA a servit drept model pentru statele dezvoltate ale
lumii, fiind justificată de poziţia SUA în topul economic mondial mai bine de 100 ani. Care este
structura economiei leaderului economic mondial, care sunt ramurile care au determinat şi vor
determina creşterea economică americană şi care deopotrivă vor trece pe plan secund, sau poate
se va renunţa de ele, ce transformări structurale au loc în economia postindustrială a SUA la
începutul sec. al XXI-lea sunt întrebări care au o importanţă atât teoretică, cât şi practică.
Actualmente economia SUA se confruntă cu un declin ciclic începând cu sfârşitul anului
2008 şi care continuă şi în prezent.
Structura economiei americane:
O caracteristică importantă a structurii economiei SUA constă în modificarea raportului
dintre sferele de activitate materială şi nematerială. Creşterea rolului sferei nemateriale este
justificată, întrucât aceasta determină nivelul productivităţii muncii, progresul tehnico-ştiinţific,
asigurând necesităţile crescânde ale populaţiei, justificată de modelul unei societăţi bazate pe
5

6. consum. Nivelul de dezvoltare a sferei serviciilor, sector dominant al economiei americane,
reflectă eficienţa întregii economii.
În perioada postbelică tendinţa principală în dezvoltarea economică a fost de majorare a
rolului sferei serviciilor şi diminuarea clară a sectorului primar şi a industriei extractive (tab. 1).
Tab. 1. Structura PIB-ului SUA pe sectoare şi ramuri (% din PIB în preţuri curente) în
intervalul 1947-2008
1947 1987 2000 2008
PIB 100.0 100.0 100.0 100.0
1. Sectorul privat, 87,5 86,1 87,7 87,1
din care:
Sectorul primar 8,5 1,9 1,0 1,1
Sectorul secundar 29,7 20,6 15,7 13,8
inclusiv:
ind. extractivă 2,8 1,9 1,2 2,3
construcţii 3,7 4,6 4,4 4,1
ind. prelucrătoare
din care:
mărfuri de consum curent 13,3 7,8 5,7 5,1
mărfuri de consum durabil1 13,6 10,9 8,8 6,4
Sectorul terţiar 49,3 58,9 67,4 67,5
inclusiv:
Transport 5,8 3,3 3,1 3,0
Finanţe, asigurăţi şi activ. imob. 9,7 17,5 19,7 20,0
Servicii profesionale şi de business 10,0 11,6 12,7
Alte servicii 20,9 18,6 15,9 17,6
II. Sectorul public 12,5 13,9 12,3 12,9
Sursa: adaptat după MЭИМО, nr. 6, 2009; www.cia.gov/library
Datele tabelului permit a face câteva concluzii:
- în intervalul de timp analizat ponderea sectoarelor primar şi secundar au fost într-un declin
constant, iar sectorul terţiar (serviciile) într-o creştere permanentă, atât ca pondere, cât şi ca
valoare, dinamică caracteristică tuturor statelor postindustriale. Actualmente ponderea
serviciilor în sectorul privat este de circa 70% din PIB;
- Factorii determinanţi ai acestei evoluţii au fost influenţaţi de conjunctura economiei
mondiale, în mare măsură fiind stabilită de SUA;
- Economia americană s-a orientat în toată această perioadă către factorul extern, care a fost
extrem de favorabil americanilor, justificat de poziţia geopolitică şi geoeconomică
dominantă în lume;
- Rolul industriei extractive şi prelucrătoare s-au diminuat considerabil, deşi SUA este
recunoscută ca o ţară foarte bogată în resurse naturale şi cu o mare diversitate a condiţiilor
1
Mărfuri de consum durabil (durable goods) sunt considerate mărfurile a cărui termen normativ de consum este nu
mai mic de 3 ani
6

7. naturale, aceasta a preferat importul resurselor din exterior la preţuri foarte mici, costurile
fiind influenţate, în mare măsură, de capitalul american;
- Deşi ponderea ramurilor productive au scăzut mult, eficienţa lor rămâne a fi foarte înaltă,
capitalul fiind investit în cele mai înalt productive şi rentabile ramuri;
- Cel mai dinamic sector al economiei rămâne a fi cel al serviciilor, diversitatea cărora a
suferit schimbări mari la etapa contemporană (fig. 1).
10 18
4 comerţ
5
activităţi imobiliare
6
consulting profesional,
business-secvicii
18 finanţe
10
ocrotirea sănătăţii
11 18
informaţia
Structura sferei serviciilor în SUA, 2008
recreaţia
sursa: calculat după www.bea.gov/industry
transport
altele
Un rol important în sfera serviciilor îl constituie activităţile de comerţ, activităţile
imobiliare şi serviciile de consulting profesional şi business-servicii cu o pondere de 18%
fiecare, fiind urmate de serviciile financiare – 11%. Un rol important îl au şi tehnologiile
informaţionale, care determină dezvoltarea ramurilor logofage. Pot fi evidenţiate câteva direcţii
ale tirajării comerciale a rezultatelor tehnico-ştiinţifice:
1. transformarea formelor individuale de utilizare a tehnicii informaţionale în ramura
ciberneticii menite să asigure deservirea populaţiei, a instituţiilor publice şi a
businessului;
2. revoluţia senzorială – crearea unui sistem universal de control şi monitoring, a
proceselor productive, comerciale, financiare a structurilor naturale şi social-
economice în baza unor reţele de senzori sofisticaţi, care înregistrează parametrii
mecanici, fizico-chimici, biologici, ecologici şi de altă natură;
3. revoluţia în sistemul tehnologiilor informaţionale, prin crearea sistemelor optice
de transmitere a datelor;
4. dezvoltarea sferei serviciilor medicale, legate de performanţele obţinute în
domeniul bioelectronicii, menite să îmbunătăţească calitatea şi longevitatea
populaţiei etc.
Agricultura înalt productivă asigură pe deplin necesarul americanilor în produse agricole,
având şi excedent mare de cereale peste ½ de grâu şi 60% de porumb se exportă. SUA ocupă:
7

8. I loc în lume după producţia de bumbac, porumb.
II loc- tutun, porcine, citrice;
III loc- sfecla de zahăr.
Industria are o structură vastă, dar accentul se pune pe industriile de „virf”. Industria
consumă 1/3 din toate materiile prime din lume.
Deşi dispun de resurse naturale importante, deseori, recurg la importul de materii prime
din exterior la preţuri mici. Dispunând de resurse energetice foarte mari, totuşi la rafinării este
prelucrat ½ din petrolul importat. Ramurile tradiţionale, poluante, cu un randament economic
scăzut sunt „exportate”, dislocate în alte regiuni ale lumii cu costuri mai mici a factorilor de
producţie.
SUA ocupă I loc în lume după producerea caolinului, Mg, fosforitelor, sării de K şi NaCl;
al II loc în lume după producerea petrolului, cărbunelui, a gazului natural, Au, S, Cu; III loc în
lume - Pb, talc; IV loc în lume – Ti; V loc în lume - Zn, Ag; VI loc în lume - Fe.
Sistemul financiar: Un rol important în economia SUA îl are capitalul financiar. În mod
special, o dezvoltare constantă a avut-o piaţa creditelor, care anual mobilizează circa 1,5 trilioane
$. Americanii sunt caracterizaţi fiind puternic îndatoraţi, trăind din credite, toate tipurile de
creditare cunoscând o dezvoltare rapidă. Germania si Japonia, în acest sens, sunt ţări „furnici”,
bazate pe acumulări, în timp ce SUA este o „ţară greier”, care trăieşte din datorii, cu banii
împrumutaţi de la ţările furnici.
Sistemul financiar distribuie acumulările parvenite din ramurile de activitate economică,
distribuindu-le companiilor comerciale, industriale din interior sau exterior. Sistemul bancar
american a fost mult timp descentralizat, spre deosebire de alte state. Acesta nu este organizat în
jurul băncilor mari, dar pe lingă cele mici. Oamenii n-au avut avut încredere în puteri economice
concentrate, chiar şi infiinţarea unei Bănci Centrale a fost privită ca un amestec prea mare al
statului în economie.
Nucleul sistemului financiar al SUA - Sistemul Federal de Rezerve (FRS) creat în 1913,
are funcţia Băncii Central Americane. Preşedintele Consiliului Administrativ al Băncii Central
Americane se considera al doilea post după preşedintele SUA. Băncile, membre ale FRS,
constituie 40% din numarul băncilor comerciale, dar acestea deţin 75% din totalul depozitelor
SUA.
FRS este responsabilă de politica monetar-creditară în ţară, influenţând asupra economiei
nu prin metode administrative, dar economice în sfera creditări şi circulatiei banilor, bazându-se
pe puterea şi mecanismul de piaţă. Băncile americane au realizat o expansiune în exterior, dar în
8

9. acelaşi timp simt o concurenţă foarte mare din partea băncilor din exterior. Sub control strain se
află nu mai putin de 10% din acţiunile băncilor SUA.
Subiecte pentru discuţie:
1. În ce constă conceptul meritocraţiei?
2. Numiţi factorii care au determinat performanţele actuale ale SUA.
3. Prin ce se explică gradul mai înalt de participare a Canadei în DIM şi comerţul
internaţional?
4. Prin ce se explică contradicţiile dintre americani şi japonezi?
5. Cum comentaţi afirmaţia „America a ieşit învingătoare din război, iar Japonia din
pacea care a urmat”?
6.
9