Drept administrativ unitatea iv

4. ADMNISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

4.1. Noţiuni introductive 57

4.2. Autorităţile administraţiei publice locale 62

4.3. Consiliul Judeţean şi Prefectul 68

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat 73

Teste de autoevaluare 75

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 75

Lucrare de verificare 76

Bibliografie minimală 76

Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să analizezi dispoziţiile constituţionale şi ale legii organice referitoare
la administraţia publică locală;
• să identifici caracteristicile administraţiei publice locale;
• să caracterizezi principiile administraţiei publice locale.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

Drept administrativ - I 56

Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală
ia publică
4.1. Noţiuni introductive
4.1.1. Caracteristicile administraţiei publice locale
administra

Analiza dispoziţiilor constituţionale referitoare la administraţia public locală1,
ţiilor constitu ţia publică
a prevederilor legii administraţiei publice locale, ale legii alegerilor locale2
administra iei
pune în evidenţă principalele caracteristici ale administraţiei publice locale,
ţă administra iei
astfel:
- administraţia publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul
administraţ ionează
principiilor descen
descentralizării,
rii, autonomiei locale, deconcentr
deconcentrării
serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administra
eligi ilor administraţiei publice
locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor
legalit ionarea
locale de interes deosebit;
- administraţia publică locală cuprinde în sfera sa: consiliile locale şi
administraţ
primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora;
jude
- raporturile dintre administra locală organizată la nivelul comunelor şi
administraţia
oraşelor şi cea de la nivelul jude
elor judeţului au la bază principiul autonomiei,
legalităţii, responsabilit
ăţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea
ăţii
problemelor întregului judeţ.
or jude
Din cele menţionate se poate aprecia că rolul administraţiei publice locale
ţionate c ţiei
constă în a rezolva treburile publice şi a asigura interesele colectivit
i colectivităţilor
locale, în conformitate cu nevoile acestora, strâns legate de specificul unit unităţii
administrativ - teritoriale de care aparţin.
apar

4.1.2. Principiile administraţiei publice locale
ţiei
Precizări prealabile
Principiile de drept sunt ideile conducătoare (prescripţiile fundamentale) ale
conduc iile
conţinutului tuturor normelor juridice.
inutului
Cuvântul principiu vine din latinescul „principium”, care înseamn început,
vin înseamnă
obârşie, având şi sensul de element fundamental.
Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deduc dar în
deducţii,
special ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când ge
generalizarea
acoperă o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem în prezen unui
prezenţa
principiu general (Popa, Eremia, & Cristea, 2005, p. 100).
Existenţa unor principii generale se impune ca necesară, întrucât, principiile
a necesar ,
generale ale dreptului dau măsura sistemului. Principiile generale nu exist în
m sura există
mod abstract, fără legătură cu reglementările din ramurile de drept. Ele
rile
constituie, în acest sens, fundamentul principiilor specifice ramurilor de drept.
sens,
Reţine Principiile administra iei publice locale (în sensul de idei, abstractiz sintetice
administraţiei abstractizări
principiile prin care se redau trăsăturile comune generale, proprii unui fenomen sau grup
tr turile
administra de fenomene ) sunt:
ţiei publice
locale! - principiul descentralizării;
de
1
Secţiunea a II-a a Capitolului V din Titlul III al Constituţiei României, art. 120-123.
a Constitu
2
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României,
autorităţ
Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificată şi completată.

ia publică
- principiul autonomiei locale;
- principiul deconcentrării serviciilor publice;
deconcentr
- principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice;
eligibilit
- principiul legalităţii;
legalit
- principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de
consult ionarea
interes deosebit.
nteres

A. Principiul descentralizării
Principiul descentralizării a fost consacrat în mod expres în art. 120 alin. (1)
descentraliz rii
din Constituţia României, în urma revizuirii acesteia. Principiul a fost definit
ia
ulterior prin Legea descentraliz
descentralizării nr. 339/2004, abrogată de Legea cadru a
descentralizării nr. 195/2006.
Dacă Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind „procesul
transferului de autoritate şi responsabilitate administrativă şi financiar de la
i financiară
nivel central la nivel local”, actuala lege a descentralizării prevede că
descentralizării c
descentralizarea reprezintă „transferul de competenţă administrativ şi
administrativă
financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul
administra iei
administraţiei publice locale sau către sectorul privat”.
iei c
Din analiza definiţiei se constată că noţiunea de descentralizare reprezi
definiţ iunea reprezintă, de
3
fapt, descentralizarea administrativ-teritorială , respectiv, recunoa
administrativ recunoaşterea în
cadrul teritoriului statului a unităţilor administrativ-teritoriale cu personalitate
unit teritoriale
juridică proprie şi cu statut de subiecte de drept distincte.
Unităţile administrativ-teritoriale au patrimoniu şi buget propriu, precum şi
ile administrati i
organe proprii de conducere.
Descentralizarea nu poate fi concepută în mod absolut, înţ
conceput înţeleasă ca o
independenţă totală a autorităţilor publice autonome faţă de organele statale.
În acest fel se justifică „dreptul de tutelă” al guvernanţilor asupra deciziilor
justif ilor
luate de colectivităţile descentralizate.
colectivităţ

B. Principiul autonomiei locale
Conţinutul, precum şi regimul juridic al autonomiei locale rezultă din
inutul, rezult
prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică local respectiv
administra ă locală,
art. 4 alin. (1) şi (2). Conform acestor dispoziţii, autonomia locală este numai
dispozi ii,
administrativă şi financiară şi se exercită pe baza şi în limitele prev
ă financiar i prevăzute de
lege. Totodată, autonomia local priveşte organizarea, func
ă, locală te funcţionarea,
competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii,
atribu i
aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.
in ora
Potrivit art. 3 al (1), autonomia locală reprezintă dreptul şi capacitatea
alin.
efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a
autorităţ iei
gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezint
ilor reprezintă,
treburile publice, în condi
condiţiile legii.
Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 rezultă că:
dispoziţ

3
Sunt şi autori care consideră că noţiunea de descentralizare consacrată de Constituţie are în vedere dimensiunea tehnică,
iunea consa ie tehnic
funcţională a acesteia, făcând trimitere la serviciile publice.
când

ia publică
- autonomia locală reprezintă nu numai un drept, ci şi o obliga
local i obligaţie, pentru
autorităţile publice locale, reprezentante ale colectivităţilor locale;
ăţile colectivităţilor
- fiind desemnate de colectivităţile locale, autorităţile locale (consilii
colectivit ile
locale, primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor jude
jude i judeţene)
exercită autonomia local în numele şi în interesul acestor colectivit
ă locală i colectivităţi;
- competenţele autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai
autorit iei
prin lege;
Acordă
atenţie
- competenţele autoritautorităţilor locale sunt depline şi exclusive, excep
i excepţie
sporită făcând anumite cazuri prev
când prevăzute de lege;
concluziilor - în virtutea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au
autorit iei
ce rezultă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres
iative excep t
din analiza în competenţa altor autorităţi publice;
competenţ
Legii nr.
215/2001!
- dreptul de a soluţiona şi gestiona al autorităţilor locale prive
solu ilor priveşte toate
problemele din unitatea administrativ-teritorială, stabilite de lege atunci
administrativ ,
când reglementează atribuţiile autorităţilor locale (şi nu doar o parte
reglementeaz i
importantă a acestor treburi, aşa cum se menţiona în vechea lege a
a iona
administraţiei publice locale nr. 69/1991).
administraţ
Prevederile art. 3 din Legea nr. 215/2001 referitoare la definiţia autonomiei
defini
locale sunt foarte apropiate de cele ale art. 3 (1) din Carta european pentru
europeană
autonomia locală.4

Sarcina de lucru 1
Identifică elementele autonomiei locale după analiza prevederilor
ă dup
Legii nr. 215/2001.

C. Principiul deconcentrării serviciilor publice
rii
Deconcentrarea serviciilor publice reprezintă, de fapt, o împuternicire a
,
serviciilor care îşi au sediul în unit
unităţile administrativ-teritoriale, să realizeze, la
teritoriale,
acest nivel, atribuţiile şi competenţele ce le revin din acelea pe care le au
atribuţ ele
ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
i special iei
ale căror servicii publice sunt (Prisăcaru, 1993, p. 517).
ror
Potrivit Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, deconcentrarea se
realizează prin redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de
competen
către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administra
i administraţiei publice
centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu.
tre

4
Carta europeană a autonomiei locale, elaborată de Consiliul Europei şi adoptată de acesta sub forma unei Conven
elaborat Convenţii
deschise pentru semnare de către statele sale membre la data de 15 oct. 1985 la Strasbourg, a fost ratificat de Parlamentul
tre ratificată
României prin Legea nr. 197/1997, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei, Partea I, nr. 33/1997.

Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală
D. Principiul eligibilităţii
Potrivit acestui principiu, consiliile locale şi primarii, precum şi consiliile
judeţene şi preşedinţii acestora, autorităţi ale administraţiei publice locale,
sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Potrivit actelor normative în vigoare, drepturile electorale sunt recunoscute
tuturor cetăţenilor români care au cel puţin 18 ani sau vor împlini această
vârstă cel mai târziu în ziua alegerilor, fără deosebire de naţionalitate, rasă,
limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie. De asemenea, Legea
nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,
modificată şi completată, stabileşte dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi
condiţii ca şi cetăţenii romăni, pentru cetăţenii Uniunii Europene5 care au
domicilul sau reşedinţa în România. Aceştia au dreptul de a fi aleşi numai în
funcţia de consilier local şi consilier judeţean.
Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele
pentru primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene se propun de partidele
politice sau de alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice
nr.14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite
în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, de
către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi
candidaturi independente (art.6 alin. (1) din Legea nr. 67/2004).
Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile
înaintea votării.
Pentru alegerea consiliilor judeţene, a preşedintelui consiliului judeţean şi a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv
municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală, iar numerotarea
circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin
hotărâre a Guvernului.
Listele electorale permanente sunt puse la dipoziţia primarilor de Centrul
Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din
cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi
cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Oficiului
Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care
se întocmeşte lista.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul ori
subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi are
domiciliul alegătorul.

5
În sensul Legii nr. 67/2004, prin cetăţenii Uniunii Europene se înţeleg cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene,
altele decât România.

ia publică
E. Principiul legalităţii
Principiul legalităţ constă, în esenţă, în necesitatea ca întreaga activitate a
legalităţii
autorităţilor administraţiei publice să se desfăşoare pe baza legilor şi în
ilor administra oare
conformitate cu acestea, urmărindu-se punerea lor în executare.
urm
Introdus în legislaţia noastră pentru prima dată prin Legea nr. 69/1991 privind
legislaţ
administraţia public locală (abrogată), principiul legalităţ
publică ), legalităţii priveşte
organizarea şi funcţionarea tuturor autorităţilor administraţiei publice locale.
i funcţ iei
Principiul legalităţ se aplică în administraţia publică locală privit în toată
legalităţii ă privită
complexitatea sa. Astfel, aspectele constituirii, componenţa, atribu
le atribuţiile
autorităţilor administraţiei publice locale, competenţele şi modul lor de
ilor administra i
funcţionare, actele pe care le adoptă, dar şi raporturile acestora cu alte
ionare, adopt i
autorităţi publice, trebuie să fie conforme cu legea.
i s
Totodată, principiul legalităţii este garantat prin consacrarea răspunderii
rincipiul legalit ii r
juridice (administrativă, civilă sau penală) a autorităţilor locale pentru faptele
(administrativ ilor
săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii (art. 128 din
ite atribu iile
Legea nr. 215/2001).

F. Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes deosebit
ăţenilor solu ionarea
După definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001 precizeaz prin precizează,
dispoziţiile art. 3 alin. (3) că dreptul autorităţilor administraţiei publice locale
iile c ţiei
de a soluţiona şi gestiona treburile publice nu aduce atingere posibilit
gestiona posibilităţii de a
recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de
alt
participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
cet iile
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi
Legea
desfăşurarea referendumului, problemele supuse referendumului local se
urarea
stabilesc de consiliile locale sau judeţene după caz, la propunerea primarului,
jude
respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi di numărul
şedintelui jude ean din
consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeţeni.
jude
Potrivit aceleiaşi legi [art.13 alin. (2)] , referendumul local se poate organiza în
şi
toate satele şi localit
i localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în
şului
unele dintre acestea . În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate
jude ean,
desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre
ura
acestea, care sunt direct interesate.
Organizarea referendumului este obligatorie atunci când se urm urmăreşte
Reţine locul şi modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor sau jude
ora elor judeţelor.
condiţiile în Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor
care se poate teritoriale ale localităţilor sau judeţelor se înaintează Parlamentului spre
localit
organiza adoptare numai dup consultarea cetăţenilor din unităţile administ
după ile administrativ -
referendumul
teritoriale respective [art.13 alin.(3)].
[
local!
Acţiunea de organizare şi desfăşurare a referendumului local este
iunea
supravegheată de prefect care are obligaţia de a informa Ministerul Internelor
ă obliga ia
şi Reformei Administrative în termen de 24 de ore de la primirea hot
i Administra hotărârii
consiliului local sau judeţean prin care se stabileşte organizarea referendu
jude te referendumului
(art. 46 din Legea nr. 3/2000).


Termeni cheie: principiu de drept, principiul descentralizării, principiul
autonomiei locale, principiul deconcentrării serviciilor publice, principiul
eligibilităţii, principiul legalităţii, principiul consultării cetăţenilor.

Sarcina de lucru 2
Stabileşte deosebirile dintre: descentralizare; deconcentrare;
subsidiaritate.

4.2. Autorităţile administraţiei publice locale
4.2.1. Consiliul local
Consiliul local. Consideraţii generale
Constituţia, în art. 121 alin. (1), precizează că autorităţile administraţiei publice
prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile
locale şi primarii aleşi în condiţiile legii.
Consiliile locale sunt autorităţi deliderative şi hotărăsc asupra modului de
rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.
Constituirea consiliilor locale
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de
legea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se
stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei,
oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1
ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă
alegerile.
Consiliile locale se constituie în termen de 20 de zile de la data desfăşurării
alegerilor. Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din
numărul consilierilor aleşi. Dacă nu se poate asigura această majoritate, şedinţa
se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. În
cazul în care nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va
face o nouă convocare, de către prefect, peste alte trei zile, în aceleaşi condiţii.
În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă
convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul
va declara vacante prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit
nemotivat de la cele trei convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de
supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizându-se alegeri
pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile legii.
Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier,
asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

În vederea validării mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre
membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită
din 3-5 consilieri.
După validarea mandatelor, consilierii locali depun jurământul prevăzut de art.
32 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. Consilierii care refuză să depună jurământul
sunt consideraţi demisionaţi de drept.
Tot în şedinţa de constituire, consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul
deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe
o perioadă de cel mult trei luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va
semna hotărârile adoptate de acesta.
Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau catastrofă.
Mandatul consiliului local poate înceta ca urmare a dizolvării de drept sau prin
referendum local.
Dizolvarea de drept a consiliului local intervine:
a. în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutive;
b. în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o
hotărâre;
c. în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate
plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi.
Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local în condiţiile legii, ca
urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din
numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii
administrativ-teritoriale.
Calitatea de consilier local încetează de drept înainte de expirarea duratei
normale a mandatului, în următoarele situaţii:
- demisie;
- incompatibilitate;
- schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
- imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni
consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
- condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o
Reţine aceste pedeapsă privativă de libertate;
aspecte! - punerea sub interdicţie judecătorească;
- pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei
minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;
- pierderea drepturilor electorale;
- lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale
consiliului local;
- deces.
Atribuţiile consiliilor locale
Problemele pe care consiliul local este chemat să le rezolve sunt extrem de
numeroase şi diverse, fapt ce impune o grupare pe categorii a atribuţiilor, după
cum urmează:


ia publică
- Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al
ţii ionarea
primarului, ale institu
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale
i
societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
ăţilor i
- Atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de med a comunei,
ţii economico i mediu
oraşului sau municipiului;
ului
- Atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
ţii i com
oraşului sau municipiului;
ului
- Atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţ
ţii c tre cetăţeni;
- Atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
ţii interinstitu
Funcţionarea consiliilor locale
Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit,
prin lege organic în caz de război sau catastrofă. Consiliul local se
organică, .
întruneşte lunar, în şedinţe ordinare, la convocarea primarului, cu cel pu 5
te area puţin
zile înaintea şedin
şedinţelor.
Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, iar convocarea se
e
face prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale cu cel pu 3
unit teritoriale puţin
zile înainte de şedinţe.
şedin
Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor
ş ştinţă
comunei sau oraşului prin presa locală sau prin orice alt mijloc de publicitate.
local
Şedinţele consiliului local sunt publice şi se desfăşoară în limba român
ele română.
Dezbaterile din cadrul şedinţelor, precum şi modul în care fiecare consilier şi-a
i
exercitat votul se consemnează într-un proces-verbal, care se semneaz de
consemneaz verbal, semnează
consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii
i unit
teritoriale.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotă
atribu hotărâri, cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau
ii prezen
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local cere o alt
ionare altă
majoritate.
Hotărârile consiliului se semnează de consilierul care conduce ş
rârile semneaz ierul şedinţa şi se
contrasemnează, pentru legalitate, de secretar. Hotărârile cu caracter normativ
ă, rârile
devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoş
ş cunoştinţă publică,
iar hotărârile individuale, de la data comunicării. Hotărârile cu caracter
rârile comunic e
normativ se aduc la cunoştinţa publică în termen de 5 zile de la data
cuno
comunicării oficiale către prefect.
rii c

Sarcina de lucru 3
Precizează, în câteva fraze, când intervine dizolvarea de drept a
,
ă,
consiliului local.
local


4.2.2. Primarul
Primarul. Statutul şi răspunderile acestuia
Primarul ales al cărui mandat a fost validat6 şi a depus jurământul în faţa
consiliului local îşi exercită drepturile şi atribuţiile pe o perioadă de 4 ani.
Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de primarul nou-
ales şi se poate prelungi, prin lege organică, în caz de război, de catastrofă sau
sinistru deosebit de grav.
Mandatul primarului încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a
mandatului, în unul din următoarele cazuri: demisie, schimbarea domiciliului
într-o altă unitate administrativ-teritorială; a fost condamnat, prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea
Reţine sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale;
condiţiile în incompatibilitate; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului
care
politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales; dacă
mandatul
primarului se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate,
încetează de care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe
drept înainte parcursul unui an calendaristic; dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat,
de expirarea mandatul timp de 45 de zile consecutiv; deces.
mandatului!
Mandatul primarului poate înceta, de asemenea, înainte de termen ca urmare a
rezultatului unui referendum, organizat în condiţiile legii.
Legea prevede şi posibilitatea suspendării de drept a primarului în cazul în care
acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de
îndată prefectului (de către instanţa de judecată) care constată, prin ordin,
suspendarea mandatului.
Pe timpul suspendării din funcţie a primarului sau până la alegerea unui nou
primar, atribuţiile acestuia se exercită de viceprimar.
Conform reglementărilor în vigoare, comunele, oraşele şi municipiile au câte
un viceprimar, iar oraşele reşedinţă de judeţ, câte 2 viceprimari. Viceprimarii
se aleg din rândul membrilor consilierilor, de către consiliul local, cu votul
majorităţii consilierilor în funcţie.
Atribuţiile primarului
Ca autoritate administrativă executivă, primarul este investit cu drepturi şi
obligaţii (atribuţii) stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale.
Analizând structura atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii
prin a căror îndeplinire rezolvă treburile de interes local, iar pe de altă parte,
atribuţii pentru realizarea intereselor generale ale statului.
Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
a. atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile
legii;
6
Validarea mandatului primarului se face potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, modificată. Conform
acestor prevederi, validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de
consiliu a judecătoriei în raza căreia se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.
Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire
a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei (art.
59 alin. (1) din Legea nr. 215/2001).

b. atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
c. atribuţii referitoare la bugetul local;
d. atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
e. alte atribuţii stabilite prin lege.
Actele primarului
În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ
sau individual, care devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă
publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
Controlul legalităţii actelor emise de primar se realizează, conform regulii
generale prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 215/2001, de către prefect.
În acest scop, dispoziţiile primarului se comunică, în mod obligatoriu
prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor.

Sarcina de lucru 4
Descrie în trei fraze procedura de validare a mandatului primarului.

4.2.3. Secretarul, serviciile publice de interes local, aparatul de specialitate al primarului
Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale
Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune
administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar
public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.
Acesta se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii şi se supune
regulilor cuprinse în Statutul funcţionarului public.
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă de
gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau
vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie.
Totodată, secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al
unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.
Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de
serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale
se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi
funcţionarii publici.
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, conform legii,
următoarele atribuţii:
- participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
- avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui
consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului
judeţean;

- asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre
consiliul local şi primar, dintre consiliul judeţean şi preşedintele
acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;
- organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi
a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi
a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;
- asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice
şi persoanele interesate a actelor prevăzute de lege, în condiţiile Legii
nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
- asigură procedurile de convocare a consiliului local, a consiliului
judeţean şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi,
întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi judeţean şi
redactează hotărârile acestora;
- pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi ale consiliului
judeţean, precum şi comisiilor de specialitate ale celor două autorităţi
publice;
- alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de
primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean,
după caz.

Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului
Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot
înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele
domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea
prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi
serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora în condiţiile
legii.
Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii,
primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de
specialitate al primarului se fac de primar, în condiţiile legii. Funcţionarii
din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul
aparatului de specialitate al primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în
condiţiile legii.
Legea administraţiei publice locale consacră o noţiune care nu este prevăzută
de Constituţie, dar care este folosită în limbajul uzual, anume aceea de
primărie. Astfel, conform dispoziţiilor art.77 din Legea nr. 215/2001, primăria
reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din primar,
viceprimar, secretar şi aparatul de specialitate al primarului.
Primăria duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile
primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Termeni cheie: consiliu local, primar, instituţie, serviciu public de interes
local, aparat de specialitate al primarului.


ia publică

Sarcina de lucru 5
Identifică situaţiile de incompatibilitate în exercitarea func
ă situa iile funcţiei de
secretar al unit
unităţii administrativ-teritoriale.

4.3. Consiliul Judeţean şi Prefectul
şi
4.3.1. Consiliul judeţean
Constituirea şi componenţa consiliului judeţean
a jude

Potrivit prevederilor art. 87 din Legea administraţiei publice locale, consiliul
administra iei
judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituit la nivel
ean administra iei constituită
judeţean, în scopul coordon
ean, coordonării activităţii consiliilor comunale, or
ii orăşeneşti şi
municipale, în vederea rea
le, realizării serviciilor publice de interes jude
ciilor judeţean.
Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal,
ţean jude i
egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.
ş
Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al
rul fiec şte
prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul
func ului,
Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dup caz, la
ional Statistic după
data de 1 iulie a anului care precede alegerile.
La constituirea consiliului judeţean se aplică, în mod corespunzător, procedura
jude ,
prevăzută la art. 30 din Legea nr. 215/2001, instanţa competent fiind
instan a competentă
tribunalul.
Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit,
ean
ţean
prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Acesta îşi exercită mandatul
r i exercit
de la data constituirii până la declararea ca legal constituit a consiliului nou -
pân
ales.
Atribuţiile consiliului judeţean
Sfera atribuţiilor consiliului jude
ţiilor judeţean raportată la consiliile locale este
delimitată de lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale,
ge activit ii
orăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru
i stabile te
realizarea unor servicii de interes judeţean.
jude
Atribuţiile conferite de legea organică consiliului judeţean se pot grupa, în
iile organic ean
funcţie de domeniile şi serviciile pe care le realizează, în următoarele categorii:
ie ătoarele
a. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate
ţii ionarea
al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes
jude i
judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes
ţean ş i
judeţean;
b. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
ţii economico ţului;
c. atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
ţii jude

d. atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e. atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
f. alte atribuţii prevăzute de lege.

Funcţionarea consiliului judeţean
Consiliul judeţean îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare, în fiecare lună.
Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori
este necesar, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea unor măsuri
imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmelor calamităţilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru
apărarea ordinii şi liniştii publice.
Şedinţele ordinare sunt convocate de preşedintele consiliului judeţean, iar cele
extraordinare la cererea preşedintelui consiliului judeţean sau a cel puţin o
Acordă treime din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată
atenţie
modului în preşedintelui consiliului judeţean.
care Convocarea consiliului judeţean se face în formă scrisă, cu cel puţin 5 zile
funcţionează
Consiliul
înaintea
Judeţean! Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii
consilierilor judeţeni în funcţie. Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de
preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile legii.
În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de
vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se
contrasemnează de secretarul judeţului.
Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean
Preşedintele consiliului judeţean se alege prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul
în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice
române şi străine, precum şi în justiţie. Totodată, preşedintele consiliului
judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei
publice judeţene.
Pe durata exercitării mandatului, consiliul judeţean alege dintre membrii săi, cu
votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, 2 vicepreşedinţi.
Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face prin votul
secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi
Reţine din numărul acestora.
princpalele
categorii de
Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele
atribuţii pe categorii principale de atribuţii:
care le
a. atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului
îndeplineşte
Preşedintele judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a
Consiliului societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
Judeţean! b. atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;


c. atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;
d. atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale
şi serviciile publice;
e. atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;
f. alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.
În realizarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii
cu caracter normativ sau individual, care devin executorii după ce sunt aduse la
cunoştinţă publică ori după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după
caz.
Administratorul public
Potrivit prevederilor art. 112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi
oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de
administrator public. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de
management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a
aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. De
asemenea, primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile
legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la
propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor
de dezvoltare intercomunitară7, pentru gestionarea serviciilor de interes general
care fac obiectul asocierii.

Sarcina de lucru 6
Defineşte Consiliul Judeţean.

4.3.2. Prefectul
Consideraţii generale privind instituţia prefectului
Statutul prefectului, autoritate statală în judeţ (Vedinaş, 2004, p. 258), este
prevăzut de Constituţia României în art. 123 alin. (3), conform căruia:
„Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale”.

7
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară reprezintă structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat,
înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de
interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de gradul I
şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată constituie zona metropolitană.

ia publică
Preluând practicile administrative interbelice, Legea nr. 340/2004 privind
instituţia prefectului evidenţiază un aspect subliniat în literatura de specialitate
ia eviden
şi anume, profesionalizarea acestei funcţii. Astfel, prefectul devine o institu
i func ii. instituţie
importantă a procesului de reformă a administraţiei publice, conform cu
reform iei conformă
exigenţele şi normele europene, orientată către cetăţean.
i orientat
Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu
ia institu juridic
patrimoniu şi buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura,
i i
este în municipiul re
reşedinţă de judeţ.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii,
atribu i
prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucure este
subprefec i. Bucureşti
ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria
subprefec i
înalţilor funcţionari publici.
ionari
Numirea şi eliberarea din funcţ a prefectului
i funcţie
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 340/2004, prefectul este numit
în funcţie de către Guvern, la propunerea ministrului internelor şi reformei
ătre
administrative.
Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele principii:
întemeiaz
- legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;
ăţii, impar
- transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;
transparenţ iile
- eficienţei;
- responsabilit
sponsabilităţii;
- profesionalizării;
profesionaliz
- orientării că cetăţean.
ării către
Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului
iilor
se realizează de că prefect sau de către o persoană anume desemnat prin
către desemnată
ordin al acestuia. La numirea în funcţie, prefectul şi subprefectul depun în fa
i faţa
Guvernului jurământul prev
ământul prevăzut de lege.
Ca reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor
vegheaz
locale, primarilor, consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor jude
jude ilor judeţene să
se realizeze în conformitate cu legea. Deşi urmăreşte şi verifică legalitatea
alizeze De i
actelor autorităţilor menţionate, legea precizează că între prefecţi, pe de o parte,
ăţilor men ţi,
consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedin acestora,
şedinţii
pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
rte, exist
Atribuţiile prefectului
Prefectul îndeplineş următoarele atribuţii:
îndeplineşte
- asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucure
ă, jude Bucureşti,
aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonan
ş iei, ordonanţelor şi
hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii
rârilor
publice;
- acţionează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de
ionează
Reţine Guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în
ş surile
atribuţiile
prefectului!
conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
competen iile
- acţionează pentru men inerea climatului de pace socială menţinerea
ionează menţinerea socială,
unui contact continuu cu toate nivelurile instituţionale şi sociale,
institu ionale
acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
aten siunilor


- colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru
determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;
- verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de
autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene;
- dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii
de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea
acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul
propriu cu această destinaţie;
- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi
apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal
abilitate;
- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;
- dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi
a politicilor de integrare europeană;
- hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii
similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor
comune;
- asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile cu
cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice
deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o
pondere de peste 20%.
Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte
normative, precum şi însărcinările date de Guvern.
Actele prefectului
În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite
ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii.
Atunci când prin ordinele sale se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de
specialitate, prefectul este obligat să consulte, în prealabil, serviciile
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile
Aparatul de specialitate al prefectului
Potrivit prevederilor art. (2) alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1844/2004,
prefectul exercită atribuţiile prin aparatul de specialitate care este o structură
funcţională cu activitate permanentă.
Atribuţiile aparatului de specialitate al prefectului pot fi grupate după cum
urmează:
a. atribuţii cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a
celorlalte acte normative, la realizarea intereselor naţionale, precum şi
la realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;
b. atribuţii cu privire la conducerea activităţii serviciilor publice
Acordă atenţie
sporită deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
clasificării publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul
atribuţiilor unităţilor administrativ-teritorial;:
aparatului de c. atribuţii cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative
specialitate al adoptate sau emise de consiliul judeţean, de consiliul local sau de
prefectului!
primar şi contenciosul administrativ;


ia publică
d. atribuţii cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare
ţii na ionale,
europeană ş a planului de măsuri pentru integrare european şi
ă şi suri europeană
intensificarea relaţiilor externe;
rela
e. atribuţii cu privire la buna organizare şi desfăşurare a activit
ţii organizar urare activităţii pentru
situaţii de urgenţă, precum şi la pregătirea şi ducerea la îndeplinire a
ii urgen i
măsurilor de apărare care nu au caracter militar;
surilor ap
f. atribuţii cu privire la activitatea de eliberare şi de eviden a
ţii i evidenţă
paşapoartelor simple:
apoartelor
g. atribuţii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor
ii
de înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de
ilor
înmatriculare.
Termeni cheie: consiliu judeţean, administrator public, prefect, aparat de
ean,
specialitate.

Sarcina de lucru 7
Selectează atribuţiile pe care le îndeplineşte prefectul pentru
ă atribu te
realizarea controlului de tutelă administrativă.
tutel

Rezumat
Consiliile locale sunt autorităţi deliberative şi hotărăsc asupra modului de
autorit sc
rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condi
i condiţiile legii.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prev
ale ţiile prevăzute de
legea privind alegerile locale, iar numnumărul membrilor fiecărui consiliu local se
rui
stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei,
te func rul
oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1
ului raportat ional
ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care preced
dup precedă
alegerile. Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de război sau catastrofă. În exercitarea atribu
, r . atribuţiilor ce îi
revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezen în
adopt ii prezenţi,
afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local cere o altă majoritate. Hotărârile consiliului se semneaz de
alt rârile semnează
consilierul care conduce şedinţa şi se contrasemnează, pentru legalitate, de
,
secretar. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la
rârile i
data aducerii lor la cuno
ata cunoştinţă publică, iar hotărârile individuale, de la data
rârile
comunicării. Hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţ publică în
cunoştinţa
termen de 5 zile de la data comuniccomunicării oficiale către prefect. Ca autoritate
administrativă executivă, primarul este investit cu drepturi şi obliga (atribuţii)
execu i obligaţii
stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale. Analizând structura
solu
atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire
iilor constat ii
rezolvă treburile de ininteres local, iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea
ii

intereselor generale ale statului. Conform legii, fiecare comună, oraş,
municipiu, judeţ sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un
secretar, care este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice
sau administrative. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea
raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii
administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind
funcţia publică şi funcţionarii publici. Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr.
215/2001, consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de
interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi
nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor
financiare de care dispun. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în
competenţa sa potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate,
pe care îl conduce. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice
locale, constituită la nivel judeţean, în scopul coordonării activităţii consiliilor
comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean. Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.Sfera
atribuţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este delimitată de
lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi
municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru realizarea unor
servicii de interes judeţean. În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul
judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de
cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
cere o altă majoritate. Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în
lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi
se contrasemnează de secretarul judeţului. Preşedintele consiliului judeţean se
alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Preşedintele
consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice,
cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Totodată,
preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna
funcţionare a administraţiei publice judeţene. Potrivit prevederilor art.112 din
Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune
consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Numirea în
funcţie se face pe bază de concurs. Funcţia de administrator public se poate
înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean,
precum şi la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, pentru
gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii. Instituţia
prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi
buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura, este în
municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor
care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul
municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi
subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici. În vederea
îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite ordine cu
caracter normativ sau individual, în condiţiile legii. Prefectul exercită atribuţiile
prin aparatul de specialitate care este o structură funcţională cu activitate
permanentă.


ia publică

Teste de autoevaluare

1. Autonomia local este exercitată de către:
locală
a) consilii locale şi consilii judeţene;
b) consilii locale, primari şi consilii judeţene;
c) consilii locale, primării şi consilii judeţene.
prim

2. Calitatea de consilier este compatibilă cu:
compatibil
a) funcţia de prefect sau subprefect;
ţia
b) calitatea de primar;
c) calitatea de viceprimar;
d) calitatea de deputat, senator, ministru, secretar sau subsecretar de
stat;
e) funcţia de manager sau de membru în consiliul de administra al
ia
ţia administraţie
regiilor autonome;
iilor
f) funcţia de conducător al societăţilor comerciale înfiin
ţia conduc ilor înfiinţate de
consiliile locale sau consiliile judeţene;
jude
g) calitatea de cadru didactic.

3. . În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite:
atribu
a) decizii cu caracter normativ sau individual;
b) dispoziţ cu caracter normativ sau individual;
dispoziţii
c) ordine.

4. Prefectura este:
a) instituţ publică cu personalitate juridică;
instituţie
b) organ de specialitate al administraţiei publice centrale constituit în
administra iei
fiecare judeţ;
jude
c) denumirea sediului prefectului.

5. Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele principii:
întemeiaz toarele
a) legalităţ
legalităţii;
b) oportunit
oportunităţii;
c) imparţialit
imparţialităţii;
d) continuit
continuităţii;
e) obiectivit
obiectivităţii;
f) transparen
transparenţei;
g) eficienţ
eficienţei;
h) responsabilit
responsabilităţii;
i) orientă către cetăţean.
orientării

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
1. b); 2. g); 3. b); 4. c); 5. a), c), d), e), f), g), h), i).


ia publică

Lucrare de verificare aferentă capitolelor 3 şi 4
aferent
1. Analizează răspunderea politică şi juridică a Preşedintelui României.
ă edintelui
2. Rezumă într-o pagină caracteristicile autonomiei locale.
o pagin
Nota Bene. Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data
transmis
anunţului de executare a ei, iar rezultatul evaluării îţi va fi comunicat prin
ului evalu i
acesta sau prin platforma eLearning.

Bibliografie minimal
minimală

Alexandru, Ioan; CăCărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ.
Ediţia a III-a, Bucure Universul Juridic, pp. 218-242.
, Bucureşti:
Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia public în
ţia publică
România. Bucureşti: C.H. Beck, pp. 218-256.
Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, edi
, ediţia 4-a,
Bucureşti: All Beck, pp. 536 şi urm.
ti:
Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Edi a
ilor Ediţia
IV-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 64-336.
ti:
Negruţ, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactică şi
, ti: D
Pedagogică, pp. 100
100-164.
Petrescu, Rodica-
-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti Hamangiu,
Bucureşti:
pp. 131-225.
Vedinaş, Verginia (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic pp.
Juridic,
380-456.



Bibliografie (de elaborare a cursului)

Albu, Emilian (2005). Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, Partea I. Bucureşti:
Editura Fundaţiei România de Mâine.
Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ. Ediţia a III-a,
Bucureşti: Universul Juridic.
Apostol, Tofan, Dana (2008). Drept administrativ. Bucureşti: C. H. Beck.
Bălan, Emil (2005). Procedura administrativă. Bucureşti: Editura Universitară.
Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia publică în România. Bucureşti:
C.H. Beck.
Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, ediţia 4-a, Bucureşti: All
Beck.
Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Ediţia a IV-a.
Bucureşti: Universul Juridic.
Negruţ, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Petrescu, Rodica-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Hamangiu.
Vedinaş, Verginia (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic.


Drept administrativ unitatea iv

Recommended

Recommended

More Related Content

More from bc82gad

More from bc82gad (20)

Drept administrativ unitatea iv