Drept civil. unitatea iv

1,328 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,328
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
29
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Drept civil. unitatea iv

  1. 1. 4. PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Obiective specifice: La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea: • să identifici aspectele conceptuale ale prescripţiei extinctive; • să descrii specificul suspendării, întreruperii şi repunerii în termenul de prescripţie extinctivă; • să precizezi modalitatea de calcul al începutului cursului prescripţiei, precum şi momentul împlinirii acestui termen. Timp mediu estimat pentru studiu individual: 7 ore 4.1. Noţiunea şi efectul prescripţiei extinctive 91 4.2. Domeniul prescripţiei extinctive 95 4.3. Termenele de prescripţie extinctivă 100 4.4. Începutul cursului prescripţiei extinctive 102 4.5 Suspendarea prescripţiei extinctive 105 4.6. Întreruperea prescripţie extinctive 108 4.7. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă 109 4.8. Împlinirea (calculul) prescripţiei extinctive 111 Obiectivele specifice unităţii de învăţare Rezumat 112 Teste de autoevaluare 112 Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 113 Lucrare de verificare 113 Bibliografie minimală 113
  2. 2. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală 4.1. Noţiunea şi efectul prescrip 4.1.1. Noţiunea, reglementarea ş Prescripţia extinctiv sens material, neexercitat în termenul prev Dreptul comun în aceast la prescripţia extinctiv ce cuprind reglement această instituţie juridic definirea prescripţ Decretul nr. 167/1958, potrivit cu care „Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescrip exercitat în termenul stabilit de lege.” În accepţiunea acestui text de lege, prescrip dreptului de a obţ proceda la executarea silit în urma neexercită denumit termen de pres limitarea, în timp, a posibilit constrângerii de stat. Alte acte normative care reglementeaz exemplificativ, Codul civil, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ3 , Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ comerciale, republicat publicităţii imobiliare României.6 În ceea ce prive prescripţia extinctiv o instituţie juridică urmează a fi stabilit 1989, pg. 113-119) 4.1.2. Rolul şi funcţiile prescripţ Instituţia prescripţ drepturilor subiective, lipsindu deplin justificată prin rolul dreptului civil.7 Prescrip 1 Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctiv 2 Unele din prevederile Decretului nr. 167 unităţi socialiste au devenit inaplicabile. 3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. 4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. 5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006. 6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006. 7 În legătură cu aceasta, în literatura de specialitate, se arat ai genului uman, prescripţia ar trebui să fie, la ce efectul ei, o uzurpare se poate transforma în cel mai puternic dintre drepturi Prescripţia extinctiv i efectul prescripţiei extinctive iunea, reglementarea şi natura juridică a prescripţiei extinctive ia extinctivă poate fi definită ca fiind stingerea dreptului la ac sens material, neexercitat în termenul prevăzut de lege. (Beleiu, 2000, p. 197) Dreptul comun în această materie îl constituie Decretul nr. 167/1958 ia extinctivă.2 Nici Decretul nr. 167/1958 şi nici alte acte ce cuprind reglementări legale cu privire la prescripţia extinctivă ţie juridică. Cu toate acestea, în literatura de specialitate, în definirea prescripţiei extinctive se au în vedere dispoziţiile art.1 alin. 1 din 1958, potrivit cu care: iune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dac exercitat în termenul stabilit de lege.” iunea acestui text de lege, prescripţia extinctivă este pierderea de a obţine o hotărâre judecătorească, în temeiul căreia s proceda la executarea silită a obligaţiilor corespunzătoare unui drept subiectiv, în urma neexercitării acţiunii în justiţie, într-un anumit timp, prevă denumit termen de prescripţie. Esenţa prescripţiei extinctive const limitarea, în timp, a posibilităţilor de apărare a drepturilor subiective pe calea constrângerii de stat. Alte acte normative care reglementează prescripţia extinctivă sunt, cu titlu exemplificativ, Codul civil, Legea nr. 554/2004 a contenciosului , Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ comerciale, republicată4 , Legea nr. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului ii imobiliare5 , Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al În ceea ce priveşte natura juridică a prescripţiei extinctive, ia extinctivă e cunoscută de toate ramurile de drept şi se înf ie juridică având un caracter complex. De aceea, natura sa juridic a fi stabilită în cadrul fiecărei ramuri de drept. (Beleiu & Grama, 119) iile prescripţiei extinctive ia prescripţiei extinctive, deşi aparent destul de aspră drepturilor subiective, lipsindu-i de ocrotirea firească a legii, totuş deplin justificată prin rolul şi funcţiile pe care le îndeplineş Prescripţia extinctivă îndeplineşte, în primul rând, o func prescripţia extinctivă a fost modificat prin Decretul nr. 218/1960. Unele din prevederile Decretului nr. 167/1958 prin care se reglementa prescripţia extinctivă în raporturile dintre fostele torul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006. nitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006. cu aceasta, în literatura de specialitate, se arată că după ce este „calificată, în mod inspirat, cu termenii de patroni ă fie, la cea dintâi privire, o instituţie odioasă şi reprobabilă, în mă efectul ei, o uzurpare se poate transforma în cel mai puternic dintre drepturi - proprietatea - prin simplul fapt al trecerii ţia extinctivă 91 dreptului la acţiune în (Beleiu, 2000, p. 197) 19581 privitor i nici alte acte normative ia extinctivă nu definesc . Cu toate acestea, în literatura de specialitate, în iile art.1 alin. 1 din ie dacă nu a fost ă este pierderea ăreia să se poată toare unui drept subiectiv, un anumit timp, prevăzut de lege, iei extinctive constă, aşadar, în rare a drepturilor subiective pe calea ă sunt, cu titlu exemplificativ, Codul civil, Legea nr. 554/2004 a contenciosului , Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile , Legea nr. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului şi a 0 aprilie 2006 privind Codul vamal al ţiei extinctive, şi se înfăţişează ca tura sa juridică (Beleiu & Grama, destul de aspră cu titularii a legii, totuşi ea este pe iile pe care le îndeplineşte în cadrul ând, o funcţie în raporturile dintre fostele , în mod inspirat, cu termenii de patroni , în măsura în care, prin prin simplul fapt al trecerii
  3. 3. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală mobilizatoare, în sensul c îndreptăţiţi să-şi apere în termene scurte, drepturile recunoscute de lege. Pasivitatea creditorului este sanc valorificării dreptului s de valorificare nu s posibilitatea de a fi aduse pe rolul instan naştere a trecut mult drepturilor pretinse sau contestate, datorit Prescripţia înlătură îndelungate de timp de neexecutare a dreptului de c extinctivă are menirea de a asigura certitudine civile, având un rol deosebit în limpezirea rela a circuitului civil. În raporturile dintre persoanele juridice drepturilor de crean consecinţe economice deosebite în ce prive accelerarea vitezei de rota neproductive. 4.1.3. Delimitarea prescripţiei extinctive Prescripţia extinctiv de decădere şi de termenul extinctiv. a) Prescripţia extinctivă şi prescrip Principalele asemă următoarele: sunt sanc inactivi; sunt concepte sau institu În ceea ce priveş extinctivă e reglementat prescripţia achizitiv extinctivă sunt mai scurte prescripţia achizitiv dreptul la acţiune (în sens material), iar prescrip dobândirea unui drept real principal; fiecare prescrip suspendare şi întrerupere, iar „repunerea în termen” este aplicabil prescripţiei extinctive. b) Prescripţia extinctivă şi decă Decăderea este acea sanc subiectiv civil care nu a Asemănările dintre prescrip sancţiuni de drept civil; au efect extinctive; presupun termene. timpului (uzucapiunea) şi tot prin ea se poate pier adaugă că „O pluralitate de raţiuni justifică existen Prescripţia extinctiv mobilizatoare, în sensul că nu numai că-i îndeamnă, dar îi şi oblig şi apere în termene scurte, drepturile recunoscute de lege. Pasivitatea creditorului este sancţionată prin lipsirea acestuia de posibilitatea rii dreptului său subiectiv pe calea constrângerii de stat, dac de valorificare nu s-a făcut în termenele stabilite de lege. În acest fel se înl posibilitatea de a fi aduse pe rolul instanţelor de judecată litigii de la a c trecut multă vreme, ceea ce face aproape imposibil drepturilor pretinse sau contestate, datorită dispariţiei probelor. ătură dificultăţile de probă inerente trecerii unei perioade îndelungate de timp de neexecutare a dreptului de creanţă are menirea de a asigura certitudine şi siguranţă raporturilor juridice civile, având un rol deosebit în limpezirea relaţiilor sociale şi buna desf În raporturile dintre persoanele juridice - agenţi economici drepturilor de creanţă în termenele de prescripţie stabilite de lege are e economice deosebite în ce priveşte întărirea disciplinei financiare, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante şi reducerea cheltuiel ţiei extinctive ia extinctivă trebuie delimitată de prescripţia achizitivă (uzucapiunea), i de termenul extinctiv. i prescripţia achizitivă (uzucapiunea) Principalele asemănări dintre prescripţia extinctivă şi cea achizitiv toarele: sunt sancţiuni de drept pentru titularii drepturilor subiective civile inactivi; sunt concepte sau instituţii de drept civil; presupun termene. În ceea ce priveşte deosebirile pot fi enumerate următoarele: prescrip e reglementată în principal în Decretul nr. 167/1958, în timp ce ia achizitivă este reglementată în Codul civil; termenele de prescrip sunt mai scurte şi mai numeroase, în timp ce termenele pentru ia achizitivă sunt mai lungi şi mai puţine; prescripţia extinctiv ţiune (în sens material), iar prescripţia achizitivă dobândirea unui drept real principal; fiecare prescripţie are reguli i întrerupere, iar „repunerea în termen” este aplicabil iei extinctive. i decăderea derea este acea sancţiune de drept civil care constă în stingerea dreptului subiectiv civil care nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege. rile dintre prescripţia extinctivă şi decădere sunt urmă iuni de drept civil; au efect extinctive; presupun termene. i tot prin ea se poate pierde un drept de creanţă, dobândit pe calea celor mai corecte mijloace” se ă existenţa prescripţiei extinctive prin funcţiunile pe care ea le îndepline ţia extinctivă 92 şi obligă pe cei i apere în termene scurte, drepturile recunoscute de lege. prin lipsirea acestuia de posibilitatea u subiectiv pe calea constrângerii de stat, dacă o astfel cut în termenele stabilite de lege. În acest fel se înlătură litigii de la a căror vreme, ceea ce face aproape imposibilă dovada inerente trecerii unei perioade reanţă. Prescripţia raporturilor juridice i buna desfăşurare i economici - executarea ie stabilite de lege are rirea disciplinei financiare, i reducerea cheltuielilor ă (uzucapiunea), i cea achizitivă sunt iuni de drept pentru titularii drepturilor subiective civile ii de drept civil; presupun termene. toarele: prescripţia în principal în Decretul nr. 167/1958, în timp ce în Codul civil; termenele de prescripţie n timp ce termenele pentru ia extinctivă stinge ia achizitivă conduce la ie are reguli proprii de i întrerupere, iar „repunerea în termen” este aplicabilă numai în stingerea dreptului zut de lege. dere sunt următoarele: sunt , dobândit pe calea celor mai corecte mijloace” se e îndeplineşte.”
  4. 4. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 93 Deosebirile mai importante sunt: prescripţia extinctivă stinge dreptul la acţiune în sens material, în timp ce decăderea stinge însuşi dreptul subiectiv civil; termenele de prescripţie extinctivă sunt mai numeroase şi mai lungi, iar termenele de decădere sunt mai puţine şi mai scurte; suspendarea, întreruperea şi repunerea în termen sunt schimbări proprii termenului de prescripţie, termenul de decădere nefiind susceptibil de suspendare, întrerupere şi repunere în termen. c) Delimitarea prescripţiei extinctive faţă de termenul extinctiv Asemănările dintre prescripţia extinctivă şi modalitatea actului juridic care este termenul sunt următoarele: presupun efectul extinctiv; sunt concepte de drept civil. Deosebirile dintre ele sunt, în principal, următoarele: termenele de prescripţie pot fi numai legale, în timp ce termenele extinctive pot fi, după caz, convenţionale, legale sau jurisdicţionale; prescripţia extinctivă este atât un mod de transformare a conţinutului raportului juridic civil obligaţional, cât şi o sancţiune, iar termenul extinctiv e o modalitate a actului juridic civil; suspendarea, întreruperea şi repunerea în termen sunt schimbări proprii termenului de prescripţie; prescripţia extinctivă stinge dreptul la acţiune, iar termenul extinctiv stinge dreptul subiectiv civil şi obligaţia civilă corelativă. 4.1.4. Efectul prescripţiei extinctive În doctrină nu există un punct de vedere unitar în legătură cu soluţionarea problemei de a şti ce se stinge prin prescripţia extinctivă. Astfel, într-o primă opinie, rămasă izolată, se susţine că prin prescripţie se stinge însuşi dreptul subiectiv civil şi obligaţia civilă corelativă, deoarece este de neconceput supravieţuirea dreptului subiectiv fără posibilitatea ocrotirii lui pe calea constrângerii de stat. Într-o altă opinie, susţinută de marea majoritate a autorilor care s-au referit la această problemă, opinie pe care o considerăm ca fiind cea justă, se arată că prin prescripţia extinctivă se stinge numai dreptul la acţiune în sens material, nu şi dreptul subiectiv. Argumentarea acestei opinii se întemeiază, în principal, pe dispoziţiile Decretului nr. 167/1958 care în chiar art. 1 alin. 1 dispune că prin prescripţie se stinge dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, fără să utilizeze termenul de drept subiectiv. La acest argument de interpretare gramaticală mai poate fi adăugat un argument de interpretare logică, per a contrario, în sensul că folosindu-se expresia de drept la acţiune, se exclude posibilitatea referirii la dreptul subiectiv. De asemenea, un argument de interpretare logică a art. 19 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind repunerea în termen conduce la aceeaşi concluzie. Într- adevăr, dacă prin împlinirea termenului de prescripţie s-ar stinge însuşi dreptul subiectiv, repunerea în termenul de prescripţie nu s-ar mai justifica. La acestea se mai adaugă argumentul rezultând din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor art. 20 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 potrivit cărora
  5. 5. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală „debitorul care a executat obligaţ are dreptul să ceară înapoierea presta prescripţiei era împlinit”. Astfel, textul de lege folose drept subiectiv, iar împlinirea termenului de prescrip extinctivă stinge numai dreptul la ac Din concluzia potrivit c la acţiune în sens material se desprind urm a) supravieţuirea dreptului subiectiv civil stingerea dreptului la ac b) imprescriptibilitatea d posibilităţii de a sesiza instan Efectul prescripţiei extinctive este guvernat de dou 254), dintre care primul este prev potrivit căruia: „odată cu stingerea dreptului la ac acţiune privind drepturile accesorii Această prevedere legal accesorium sequitur principa din Decretul nr. 167/1958 care prevede c „în cazul când un debitor este obligat la presta din aceste prestaţiuni se stinge printr Acest principiu se aplic debitorul este obligat la presta viageră etc.). Consultă bibliografia minimal realizează o compara achizitivă. 1 Trib. Supr. Secţ. civ. dec. nr. 1889/1977 în C.D. 1977, 2 Trib. Supr. Secţ. civ. dec. nr. 1336/1981 în C.D. 1981, p. 121. Prescripţia extinctiv debitorul care a executat obligaţia după ce dreptul la acţiune al creditorului s- înapoierea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu ştia c Astfel, textul de lege foloseşte expresia dreptul la acţiune, nu şi pe aceea de drept subiectiv, iar faptul că se recunoaşte valabilitatea plăţii f împlinirea termenului de prescripţie, conduce la concluzia că stinge numai dreptul la acţiune în sens material. Din concluzia potrivit căreia prin prescripţia extinctivă se stinge numai dreptul iune în sens material se desprind următoarele două consecinţe juridice: uirea dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei civile corelative dup stingerea dreptului la acţiune în sens material; b) imprescriptibilitatea dreptului la acţiune în sens procesual, adic ii de a sesiza instanţa de judecată. ţiei extinctive este guvernat de două principii (Beleiu, 2006, p. , dintre care primul este prevăzut de art. 1 alin. 2 din Decretul nr. 167/1 cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge ş iune privind drepturile accesorii”. prevedere legală constituie, în esenţă, o aplicaţie a principiului accesorium sequitur principale. Cel de al doilea principiu este înscris în art. 12 din Decretul nr. 167/1958 care prevede că: în cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul cu privire la fiecare iuni se stinge printr-o prescripţie deosebită”. Acest principiu se aplică indiferent de izvorul obligaţiei ori de câte ori debitorul este obligat la prestaţii succesive (chirii1 , dobânzi2 , rate de rent Sarcina de lucru 1 bibliografia minimală de la finalul acestui capitol ă o comparaţie între prescripţia extinctivă şi prescrip . civ. dec. nr. 1889/1977 în C.D. 1977, p. 52. . civ. dec. nr. 1336/1981 în C.D. 1981, p. 121. ţia extinctivă 94 -a prescris, nu ştia că termenul iune, nu şi pe aceea de ăţii făcute după ie, conduce la concluzia că prescripţia nge numai dreptul consecinţe juridice: iei civile corelative după iune în sens procesual, adică a (Beleiu, 2006, p. ul nr. 167/1958 iune privind un drept principal se stinge şi dreptul la ţie a principiului Cel de al doilea principiu este înscris în art. 12 iuni succesive, dreptul cu privire la fiecare iei ori de câte ori , rate de rentă de la finalul acestui capitol şi i prescripţia
  6. 6. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 95 4.2. Domeniul prescripţiei extinctive 4.2.1. Noţiunea şi criteriile de determinare a domeniului prescripţiei extinctive Prin domeniul prescripţiei extinctive se înţelege sfera drepturilor subiective civile ale căror acţiuni cad sub incidenţa normelor ce reglementează instituţia prescripţiei extinctive (Boroi & Stănciulescu, Drept civil, 2006, p. 137). Deosebirea drepturilor subiective civile ale căror drepturi la acţiune sunt supuse prescripţiei extinctive, de drepturile subiective civile ale căror drepturi la acţiune nu sunt supuse prescripţiei extinctive se face în funcţie de două criterii. (Beleiu, 2006, p. 208) Primul dintre aceste criterii priveşte natura drepturilor civile şi este prevăzut de art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 care dispune că dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Aceasta înseamnă că prescripţia extinctivă are ca domeniu (numit în doctrină şi domeniu de aplicare) numai drepturile la acţiune care au un obiect patrimonial, nefiind supuse prescripţiei extinctive dreptul la acţiune în sens procesual, drepturile la acţiune privind drepturile personale nepatrimoniale, precum şi apărările ce se realizează în cadrul procesului civil pe calea excepţiei. Întrucât drepturile patrimoniale se împart în drepturi reale şi drepturi de creanţă, urmează să fie examinate separat acţiunile prin care se apără aceste drepturi. Cel de al doilea criteriu de determinare a domeniului de aplicare a prescripţiei extinctive este acela al actului normativ ce reglementează prescripţia extinctivă. Din acest punct de vedere distingem, domeniul prescripţiei extinctive, respectiv drepturile la acţiune, reglementate de Decretul nr. 167/1958 şi domeniul prescripţiei extinctive guvernat de alte acte normative (Codul civil, Codul familiei etc.). 4.2.2. Prescripţia extinctivă şi drepturile de creanţă Domeniul principal de aplicare a prescripţiei extinctive îl constituie drepturile de creanţă, indiferent de izvorul lor. (Beleiu, 2006, p. 258) Aceasta rezultă din prevederile art.1 alin.1 ale Decretului nr. 167/1958 coroborate cu cele ale art. 21 din acelaşi Decret, în care se face precizarea că dispoziţiile sale nu se aplică dreptului la acţiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitaţie, servitute şi superficie. Cu alte cuvinte, drepturile de creanţă constituie principalele drepturi de natură patrimonială ce alcătuiesc domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive. De la principiul prescriptibilităţii drepturilor de creanţă există două excepţii. Prima dintre acestea priveşte acţiunea în restituirea depunerilor la Casa de Economii şi Consemnaţiuni care, potrivit art. 3 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni1 , este imprescriptibilă. Într-adevăr, potrivit textului 1 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999.
  7. 7. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală menţionat „drepturile de crean câştigurilor sunt imprescriptibile Cea de a doua excep asigurările şi reasigur sumele cuvenite din rezerva de prime ce se constituie la asigur de persoane este imprescriptibil 4.2.3. Prescripţia extinctivă şi drepturile reale principale În conformitate cu prevederile art. 21 din Decretul nr. 167 „dispoziţiile decretului de faţă nu se aplic proprietate, uzufruct, uz, abitaţie, servitute Faţă de aceste prevederi legale, în judecătorească s-a ajuns la concluzia c reale principale este imprescriptibil. Sunt considerate ca fiind - acţiunea în revendicare imobiliar privată; - acţiunea în revendicare mobiliar proprietate publică statul sau o unitate administrativ - acţiunea de partaj (art. 728 C. civ.) - acţiunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercit pârât a unui dezmembr - acţiunea confesorie prin care se Cu toate acestea, exist - acţiunea în revendicare mobiliar (art. 1890 C. civ.; - acţiunea în revendicar potrivit căruia dacă alipeşte la terenul altui proprietar, cel al c revendica în termen de 1 an precum în caz de vânzare silit adjudecate poate fi f executării ordonanţ - acţiunea confesori un drept de uz sau abita civ.). 1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995. 2 A se vedea art. 136 alin. 4 din Constituţie, art. 1844 C. civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. 3 Acţiunea de partaj are ca obiect împărţirea bunurilor aflate în proprietate comun Prescripţia extinctiv drepturile de creanţă asupra sumelor depuse, dobânzilor tigurilor sunt imprescriptibile.” Cea de a doua excepţie este prevăzută de art. 40 din Legea nr. 136 i reasigurările în România1 , potrivit căruia acţiunea având ca obiect sumele cuvenite din rezerva de prime ce se constituie la asigurările facultative de persoane este imprescriptibilă. şi drepturile reale principale conformitate cu prevederile art. 21 din Decretul nr. 167/1958: ţă nu se aplică dreptului la acţiune privitor la drepturile de ţie, servitute şi superficie”. de aceste prevederi legale, în literatura de specialitate a ajuns la concluzia că dreptul la acţiune privind drepturile reale principale este imprescriptibil. Sunt considerate ca fiind imprescriptibile extinctiv următoarele acţ iunea în revendicare imobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate iunea în revendicare mobiliară şi imobiliară, întemeiată pe dreptul de proprietate publică, indiferent că titularul dreptului de proprietate public itate administrativ-teritorială; 2 iunea de partaj (art. 728 C. civ.)3 ; iunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercită pârât a unui dezmembrământ al dreptului de proprietate; iunea confesorie prin care se urmăreşte apărarea unui drept de superficie. Cu toate acestea, există şi unele acţiuni reale prescriptibile extinctiv iunea în revendicare mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privat (art. 1890 C. civ.; iunea în revendicare imobiliară în cazurile prevăzute de art. 498 C. civ., ruia dacă un râu sau fluviu navigabil rupe o bucată de p te la terenul altui proprietar, cel al cărui pământ a fost desprins îl poate revendica în termen de 1 an precum şi de art. 561 C. proc. civ., care prevede c în caz de vânzare silită, dreptul la acţiunea în revendicare a imobilelor adjudecate poate fi făcută de adevăratul proprietar în termen de 5 ani de la data rii ordonanţei de adjudecare; iunea confesorie prin care se apără un drept de uzufruct (art. 557 C. civ.), un drept de uz sau abitaţie (art. 565 C. civ.) şi un drept de servitute (art. 639 C. în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995. A se vedea art. 136 alin. 4 din Constituţie, art. 1844 C. civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea ţirea bunurilor aflate în proprietate comună. ţia extinctivă 96 asupra sumelor depuse, dobânzilor şi de art. 40 din Legea nr. 136/1995 privind iunea având ca obiect ările facultative iune privitor la drepturile de literatura de specialitate şi practica iune privind drepturile toarele acţiuni reale: pe dreptul de proprietate ă pe dreptul de titularul dreptului de proprietate publică este iunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercitării de către rarea unui drept de superficie. prescriptibile extinctiv, şi anume: pe dreptul de proprietate privată zute de art. 498 C. civ., ă de pământ şi o mânt a fost desprins îl poate e art. 561 C. proc. civ., care prevede că iunea în revendicare a imobilelor ratul proprietar în termen de 5 ani de la data un drept de uzufruct (art. 557 C. civ.), i un drept de servitute (art. 639 C. ie, art. 1844 C. civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
  8. 8. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală 4.2.4. Principiul imprescriptibilit În domeniul drepturilor ceea ce înseamnă c este limitată în timp, titularii acestor drepturi putând cere oricând sprijinul organelor de justiţie în ap Existenţa acestui principiu este dedus dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167 prin prescripţie dac acţiune având un obiect patrimonial. Aceasta înseamn având un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescrip asemenea, existenţ legea stabileşte, în mod expres, excep principiul imprescriptibilit caracterul perpetuu al acestor drepturi ce sunt intim legate de persoana fizic sau juridică1 . De la principiul imprescriptibilit excepţii, în sensul c sunt supuse prescrip acţiuni: - dreptul la acţiunea în nulitate relativ consimţământ (art. 21 C.fam.); - dreptul la acţiune în t - dreptul la acţiune în stabilirea paternit 4.2.5. Unele probleme speciale privind domeniul prescrip Întrucât în legătură prescripţiei extinctive, în literatura de specialitate nu exist iar în practica judec în mod succint, vom prezenta unele dintre aceste situa a) Apărarea dreptului subiectiv civil pe calea excep judecării unui proces pot fi ridicate dou (procesuale) şi de fond (de drept substan În legătură cu problema dac dreptului civil subiectiv pe calea excep exprimate două opinii diferite. Astfel, într apărările pârâtului f legea nu se referă decât la prescrip invocării excepţiei de c reclamantului care s Într-o altă opinie, adoptat problemă, s-a susţ 1 În legătură cu aceasta în practica judecătoreasc de persoana omului, cum sunt dreptul la nume, la domiciliu etc. sunt drepturi perpetue civ. dec. nr. 2/1965 în C.D. 1965, p. 141.) Prescripţia extinctiv Principiul imprescriptibilităţii drepturilor nepatrimoniale În domeniul drepturilor nepatrimoniale se aplică regula imprescriptibilit ceea ce înseamnă că protecţia acestor drepturi pe calea acţiunii în justi în timp, titularii acestor drepturi putând cere oricând sprijinul organelor de justiţie în apărarea şi ocrotirea acestor drepturi. a acestui principiu este dedusă din interpretarea per a contrario iilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 potrivit cărora, se stinge ie dacă n-a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iune având un obiect patrimonial. Aceasta înseamnă că dreptul la ac având un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescripţia extinctiv asemenea, existenţa acestui principiu mai poate fi dedusă şi din împrejurarea c te, în mod expres, excepţiile de la acest principiu. Pe de alt principiul imprescriptibilităţii drepturilor nepatrimoniale se întemeiaz caracterul perpetuu al acestor drepturi ce sunt intim legate de persoana fizic cipiul imprescriptibilităţii drepturilor nepatrimoniale exist , în sensul că deşi unele acţiuni au un obiect nepatrimonial, totu sunt supuse prescripţiei extinctive. Fac parte din această categorie urm acţiunea în nulitate relativă a căsătoriei pentru vicii de mânt (art. 21 C.fam.); ţiune în tăgada paternităţii (art. 55 alin. 1 C. fam.); ţiune în stabilirea paternităţii (art. 60 alin. 1 C. fam.). Unele probleme speciale privind domeniul prescripţiei extinctive ătură cu unele situaţii juridice privind domeniul de aplicare al iei extinctive, în literatura de specialitate nu există o unitate de vederi, iar în practica judecătorească s-au pronunţat soluţii diferite, în cele ce urmeaz succint, vom prezenta unele dintre aceste situaţii. rarea dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei rii unui proces pot fi ridicate două categorii de excepţii: de procedur şi de fond (de drept substanţial). cu problema dacă este prescriptibilă sau imprescriptibil dreptului civil subiectiv pe calea excepţiei, în literatura de specialitate au fost ă opinii diferite. Astfel, într-o primă opinie, se consider rile pârâtului făcute pe cale de excepţie sunt imprescriptibile legea nu se referă decât la prescripţia acţiunii, nu şi a excepţiei şi că ţiei de către pârât nu depinde de el, ci de sus reclamantului care s-a manifestat prin promovarea acţiunii. opinie, adoptată de majoritatea autorilor care s-au referit la aceast a susţinut că faţă de actuala reglementare a prescripţ ătorească s-a decis că „Este de principiu că drepturile nepatrimoniale inseparabile de persoana omului, cum sunt dreptul la nume, la domiciliu etc. sunt drepturi perpetue şi imprescriptibile.” (Trib. Supr., Col. ţia extinctivă 97 regula imprescriptibilităţii, iunii în justiţie nu în timp, titularii acestor drepturi putând cere oricând sprijinul per a contrario a ărora, se stinge a fost exercitat în termenul stabilit de lege, dreptul la dreptul la acţiunea ţia extinctivă. De i din împrejurarea că Pe de altă parte, ii drepturilor nepatrimoniale se întemeiază pe caracterul perpetuu al acestor drepturi ce sunt intim legate de persoana fizică ii drepturilor nepatrimoniale există şi unele iuni au un obiect nepatrimonial, totuşi ele categorie următoarele toriei pentru vicii de ii (art. 60 alin. 1 C. fam.). ii juridice privind domeniul de aplicare al o unitate de vederi, ii diferite, în cele ce urmează, ţiei. Cu ocazia ţii: de procedură sau imprescriptibilă apărarea iei, în literatura de specialitate au fost opinie, se consideră că ie sunt imprescriptibile, deoarece şi că necesitatea tre pârât nu depinde de el, ci de susţinerea au referit la această de actuala reglementare a prescripţiei extinctive drepturile nepatrimoniale inseparabile ” (Trib. Supr., Col.
  9. 9. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 98 ce are caracter imperativ se impune următoarea soluţie: excepţia trebuie considerată prescriptibilă dacă şi dreptul subiectiv civil este supus prescripţiei extinctive şi, dimpotrivă, excepţia trebuie considerată imprescriptibilă dacă şi ocrotirea dreptului civil subiectiv pe calea excepţiei este imprescriptibilă. b) Acţiunea în constatare. În conformitate cu prevederile art. 111 C. proc. civ., acţiunea în constatare este acţiunea prin care reclamantul solicită instanţei de judecată să constate existenţa sau inexistenţa unui drept subiectiv civil. O astfel de acţiune nu poate fi primită dacă reclamantul poate cere realizarea dreptului. Atât în literatura de specialitate, cât şi în practica judecătorească s-a admis soluţia imprescriptibilităţii acţiunii în constatare, soluţie ce se întemeiază pe împrejurarea că dreptul la acţiunea în constatare nu are decât o accepţiune în sens procesual care nu este supus prescripţiei extinctive.(Beleiu, 2006, p. 264) c) Acţiunile mixte. Acţiunile mixte sunt acele acţiuni care au caracteristici de acţiuni reale, personale ori în constatare. Exemplul tipic de o astfel de acţiune este petiţia de ereditate. Caracterul prescriptibil sau imprescriptibil al unor astfel de acţiuni se determină, în concret, de la caz la caz, în funcţie de calificarea dată fiecărei acţiuni în parte, după scopul urmărit de parte la intentarea acţiunii (acţiunea în nulitate absolută ori relativă, acţiunea de predare a unui bun imobil sau mobil etc.). d) Dualitatea de acţiuni. Prin dualitate de acţiuni se desemnează situaţia în care titularul dreptului subiectiv poate intenta două acţiuni pentru valorificarea dreptului său şi anume, o acţiune izvorâtă dintr-un contract care este supusă prescripţiei extinctive, conform prevederilor Decretului nr. 167/1958, cât şi o acţiune reală, în revendicare, prescriptibilă sau imprescriptibilă potrivit distincţiilor stabilite de către Codul civil. În legătură cu aceasta în practica judecătorească s-a decis că „…deponentul- proprietar are împotriva depozitarului două acţiuni pentru restituirea lucrurilor încredinţate spre păstrare, una personală, născută din contractul de depozit, supusă prescripţiei, şi alta reală, în revendicare, bazată pe dreptul său de proprietate, nesupusă prescripţiei”1 . În aceeaşi situaţie se află comodantul- proprietar şi proprietarul bunului dat în gaj. e) Acţiunea în repararea unei daune morale. Dreptul la acţiunea civilă pentru repararea prejudiciului provenit din încălcarea unui drept nepatrimonial este supus prevederilor Decretului nr. 167/1958 care guvernează prescripţia extinctivă. O consacrare legislativă a prescriptibilităţii acţiunii în repararea unei daune morale este cuprinsă în Legea nr.11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale. Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 9 alin.1 şi art.12 din această lege, dacă urmare a unor fapte neloiale s-a produs un prejudiciu patrimonial sau moral, victima are dreptul să se adreseze instanţei de judecată în termen de un an de la data când a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască dauna şi pe cel care a cauzat-o, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii faptei, pentru repararea prejudiciului. f) Dreptul la acţiune privind valorificarea unor drepturi secundare. În literatura de specialitate prin drepturi secundare se înţeleg acele drepturi 1 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 1369/1969 în C.D. 1969, p. 93.
  10. 10. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală subiective care nu dau na constând în puterea de a da na juridic ce afectează în cazul unei obliga contract”. Acţiunile pentru valorificarea drepturilor secundare sunt considerate imprescriptibile. g) Acţiunea în restituirea presta ulterior a fost anulat. imprescriptibilă dup nu trebuie confundat restituirea prestaţiilor pe care le desfiinţat (anulat). civil ce are un obiect patrimonial este întotdeauna prescriptibil condiţii ca şi acţiunea întemeiat h) Prescripţia extinctiv succesorală este supus prescrip civ., potrivit cărora termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii.” acţiunea de ieşire din indiviziune este imprescriptibil art. 728 C. civ., potrivit c „un coerede poate cere oricând împ prohibiţii contrare”1 . Tot imprescriptibile stabilirea masei succesorale, a calit din succesiune, aceste ac În ceea ce priveşte ac privind raportul dona judecătorească s-a admis c prevăzute de Decretul nr. 167 Care este regimul ac prescriptibilităţ 1 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 860/1983 în C.D. 1983, p. 87. 2 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr.732/1986 în C.D. 1986, p. 86. 3 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr.1663/1981 în C.D. 1981, p. 129. Prescripţia extinctiv subiective care nu dau naştere direct la un drept la acţiune, „acele preroga constând în puterea de a da naştere prin act de formaţie unilateral juridic ce afectează şi interesele unei alte persoane, precum dreptul de alegere, în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de denunţare unilateral ţiunile pentru valorificarea drepturilor secundare sunt considerate iunea în restituirea prestaţiilor executate în baza unui act juridic care ulterior a fost anulat. Acţiunea în nulitate care poate fi prescriptibil ă după cum este vorba de nulitatea relativă ori de cea absolut nu trebuie confundată cu dreptul la acţiune al părţilor actului juridic civil la restituirea prestaţiilor pe care le-au executat în temeiul actului ce a fost ulterior at (anulat). Acţiunea în restituire ca urmare a anulării actului juridic civil ce are un obiect patrimonial este întotdeauna prescriptibilă ţiunea întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză. ia extinctivă în materie succesorală. Dreptul de op este supus prescripţiei extinctive în condiţiile stabilite de art.700 C. ărora „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii.” şire din indiviziune este imprescriptibilă, aşa cum se prevede în art. 728 C. civ., potrivit căruia: un coerede poate cere oricând împărţeala succesiunii, chiar când ar exista conven Tot imprescriptibile urmează a fi considerate şi acţiunile prin care se solicit stabilirea masei succesorale, a calităţii de moştenitor, precum şi a cotelor din succesiune, aceste acţiuni fiind acţiuni în constatare. În ceea ce priveşte acţiunea în reducţiunea liberalităţilor excesive privind raportul donaţiilor,3 în literatura de specialitate, precum ş a admis că ele sunt supuse termenelor de prescripţ zute de Decretul nr. 167/1958. Sarcina de lucru 2 este regimul acţiunii în revendicare imobiliară din punctul de vedere al de vedere al prescriptibilităţii sub aspect extinctiv? 1983 în C.D. 1983, p. 87. 1986 în C.D. 1986, p. 86. 1981 în C.D. 1981, p. 129. ţia extinctivă 99 acele prerogative ie unilaterală unui efect i interesele unei alte persoane, precum dreptul de alegere, are unilaterală a unui iunile pentru valorificarea drepturilor secundare sunt considerate iilor executate în baza unui act juridic care iunea în nulitate care poate fi prescriptibilă sau ori de cea absolută ilor actului juridic civil la au executat în temeiul actului ce a fost ulterior ării actului juridic civil ce are un obiect patrimonial este întotdeauna prescriptibilă în aceleaşi . Dreptul de opţiune iile stabilite de art.700 C. dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii.” Dimpotrivă, a cum se prevede în eala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau iunile prin care se solicită şi a cotelor-părţi ilor excesive2 ca şi cea în literatura de specialitate, precum şi în practica ele sunt supuse termenelor de prescripţie extinctivă din punctul de vedere al de vedere al
  11. 11. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală 4.3. Termenele de prescripţ 4.3.1. Noţiunea, caracterul şi clasificarea termenelor de prescrip Prin termen de prescrip lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la ac sancţiunea pierderii acelui drept. Problema principală extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru c dreptului la acţiune în sens material este consecin drept, în termenul prev de prescripţie extinctiv data începerii prescrip prin împlinirea termenului de prescrip Termenul de prescrip lui fiind numai legea. în funcţie de următoarele criterii: a) în funcţie de sfera lor de aplicare, termenele de prescrip generale şi speciale; b) în raport de actul normativ care le consacr extinctivă prevăzute de Decretul nr. 167 extinctivă prevăzute de alte acte normative; c) în funcţie de felul prescrip acţiune în sens material executarea silită. 4.3.2. Termene generale de prescrip Termenele generale de prescrip domeniul de aplicare a prescrip În raport de principalele acte normative, Decretul nr prin care se reglementeaz distincţie între termenele generale de prescrip personale care înso prin care se urmăreş Termenul general de prescrip se urmăreşte valorificarea unui drept de crean în art. 3 alin. 1 din Decretul nr. prescripţie extinctiv 1 Acest caracter al termenului de prescripţie rezult care dispun că „Dreptul la acţiune, având un obiect termenul stabilit de lege”. Pe cale de consecin prescripţie şi nici să modifice termenele de prescrip legală a prescripţiei este nulă”, prevede alin. 3 al art. 1 din Decretul nr. 167 Prescripţia extinctiv ermenele de prescripţie extinctivă şi clasificarea termenelor de prescripţie extinctivă Prin termen de prescripţie extinctivă se înţelege intervalul de timp stabilit de ăruia trebuie exercitat dreptul la acţiune în sens material, sub rii acelui drept. (Beleiu, 2006, p. 268) Problema principală în materia prescripţiei, în genere, şi deci şi a prescrip extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru c ţiune în sens material este consecinţa inacţiunii titularului acestui drept, în termenul prevăzut de lege, denumit termen de prescripţ ie extinctivă, ca oricare alt termen, are un început, determinat de data începerii prescripţiei, o anumită durată în timp şi un sfârşit ce se determin prin împlinirea termenului de prescripţie. Termenul de prescripţie extinctivă este un termen esenţialmente legal, izvorul lui fiind numai legea.1 Clasificarea termenelor de prescripţie extinctiv ătoarele criterii: ie de sfera lor de aplicare, termenele de prescripţie extinctiv i speciale; b) în raport de actul normativ care le consacră, deosebim termene de prescrip ăzute de Decretul nr. 167/1958 şi termene de prescrip ăzute de alte acte normative; ie de felul prescripţiei deosebim termene de prescripţie a dreptului la iune în sens material şi termene de prescripţie a dreptului de a cere Termene generale de prescripţie extinctivă Termenele generale de prescripţie sunt acelea care se aplică ori de câte ori în domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive nu există un termen special. În raport de principalele acte normative, Decretul nr. 167/1958 ş prin care se reglementează, în dreptul nostru, prescripţia extinctiv ie între termenele generale de prescripţie extinctivă pentru ac personale care însoţesc drepturi subiective de creanţă şi pentru ac ăreşte ocrotirea unui drept real. Termenul general de prescripţie extinctivă pentru acţiunile personale prin care te valorificarea unui drept de creanţă este de 3 ani şi este prev în art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. El este un termen general de ie extinctivă deoarece se aplică tuturor acţiunilor personale întemeiate ţie rezultă din ultima parte a prevederilor art. 1 alin. 1 ale Decretului nr. 167 iune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în . Pe cale de consecinţă, prin acte juridice, părţile nu pot nici să stabilească modifice termenele de prescripţie stabilite de lege. „Orice clauză care se abate de la reglementarea , prevede alin. 3 al art. 1 din Decretul nr. 167/1958. ţia extinctivă 100 ie extinctivă elege intervalul de timp stabilit de iune în sens material, sub şi a prescripţiei extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru că pierderea iunii titularului acestui zut de lege, denumit termen de prescripţie. Termenul , ca oricare alt termen, are un început, determinat de ce se determină ialmente legal, izvorul ie extinctivă se face ie extinctivă pot fi, , deosebim termene de prescripţie i termene de prescripţie ţie a dreptului la ie a dreptului de a cere ori de câte ori în un termen special. 1958 şi Codul civil ia extinctivă, se face ă pentru acţiunile i pentru acţiunile reale iunile personale prin care şi este prevăzut 1958. El este un termen general de iunilor personale întemeiate din ultima parte a prevederilor art. 1 alin. 1 ale Decretului nr. 167/1958 nu a fost exercitat în stabilească alte termene de care se abate de la reglementarea
  12. 12. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală pe drepturi de crean termene speciale. Termenul general de prescrip extinctiv este de 30 de ani Termenul de prescrip însoţesc drepturi reale principale prescriptibile se aplic prevede vreun termen special. Practic, termenul de prescrip de ani se aplică ac întemeiată pe dreptul de proprietate privat contestă un drept acţiunii confesorii. 4.3.3. Termene speciale de prescrip Termenele speciale de prescrip la termenul general fie în legi civile ulterioare adopt dacă termenele de prescrip Decretul nr. 167/1958 O primă categorie de termene speciale de prescrip Codul familiei şi se aplic Aceste termene sunt: - termenul de un an aplicabil ac afara căsătoriei (art. 60 - termenul de 6 luni ce se aplic vicierea consimţământului (art. 21 alin. 2 C. fam.); - termenul de 3 ani căsătorie (art. 55 C. Cea de a doua categorie de termene speciale prive întemeiate pe drepturi de crean către Codul nostru civil, precum Decretul nr. 167/1958 cuprinde urm - termenul de 6 luni privind dreptul la ac lucru transmis sau ale unei lucr viclenie, caz în care se aplic - termenul de 2 ani aplicabil dreptului la ac din asigurare (art. 3 alin. 2); - termenul de 3 ani pentru dreptul la ac sau depuse la bănci, institu pe seama statului sau a organiza 1 În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 21 din Decretul nr. 167 acţiune privitor la dreptul de proprietate, uzufruct, uz, abita 2 În legătură cu acest ultim aspect al termenelor speciale, în art. 26 al Decretului nr. 167 în vigoare a decretului de faţă, se abrogă orice dispozi termen de prescripţie mai scurt decât termenul corespunz Prescripţia extinctiv pe drepturi de creanţă, cu excepţia celor pentru care legea prevede expres Termenul general de prescripţie aplicabil acţiunilor reale prescriptibile extinctiv este de 30 de ani şi este prevăzut în art. 1890 Cod civil.1 Termenul de prescripţie extinctivă de 30 de ani pentru acţiunile reale care esc drepturi reale principale prescriptibile se aplică ori de câte ori l prevede vreun termen special. Practic, termenul de prescripţie extinctiv de ani se aplică acţiunii în revendicare având ca obiect bunuri mobile, pe dreptul de proprietate privată, acţiunii negatorii prin care se un drept de uzufruct sau de uz cu privire la bunuri mobile, precum iunii confesorii. (Boroi, 2008, p. 223) Termene speciale de prescripţie extinctivă Termenele speciale de prescripţie extinctivă sunt acele termene care derog la termenul general de prescripţie şi sunt cuprinse, fie în Decretul nr. 167 fie în legi civile ulterioare adoptării acestui act normativ, fie în legi anterioare, termenele de prescripţie extinctivă sunt mai scurte decât cele cuprinse în 19582 . categorie de termene speciale de prescripţie extinctivă sunt cuprinse în şi se aplică acţiunilor nepatrimoniale. Aceste termene sunt: termenul de un an aplicabil acţiunii de stabilire a paternităţii copilului din rt. 60 alin. 1 C. fam.); termenul de 6 luni ce se aplică acţiunii în anularea căsătoriei încheiate cu ţământului (art. 21 alin. 2 C. fam.); 3 ani pentru acţiunea de tăgadă a paternităţii copilului din torie (art. 55 C. fam.). Cea de a doua categorie de termene speciale priveşte acţiunile personale întemeiate pe drepturi de creanţă şi sunt prevăzute de Decretul nr. 167 tre Codul nostru civil, precum şi de alte acte normative. 1958 cuprinde următoarele termene speciale: termenul de 6 luni privind dreptul la acţiune pentru viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, dacă viciile nu au fost ascunse cu , caz în care se aplică termenul general de prescripţie (art. termenul de 2 ani aplicabil dreptului la acţiune privind raporturile ce izvor din asigurare (art. 3 alin. 2); termenul de 3 ani pentru dreptul la acţiune privind sume de bani consemnate ănci, instituţii de credit şi economii sau la orice alte organiza pe seama statului sau a organizaţiilor de stat (art. 23); i prevederile art. 21 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căruia dispoziţiile sale „nu se aplic iune privitor la dreptul de proprietate, uzufruct, uz, abitaţie, servitute şi superficie”. cu acest ultim aspect al termenelor speciale, în art. 26 al Decretului nr. 167/1958 se prevede că , se abrogă orice dispoziţii contrare prezentului Decret, în afară de cele care stabilesc un ie mai scurt decât termenul corespunzător prevăzut prin Decretul de faţă”. ţia extinctivă 101 ia celor pentru care legea prevede expres iunilor reale prescriptibile ţiunile reale care ori de câte ori legea nu ie extinctivă de 30 iunii în revendicare având ca obiect bunuri mobile, iunii negatorii prin care se de uzufruct sau de uz cu privire la bunuri mobile, precum şi sunt acele termene care derogă de i sunt cuprinse, fie în Decretul nr. 167/1958, rii acestui act normativ, fie în legi anterioare, sunt mai scurte decât cele cuprinse în ă sunt cuprinse în ăţii copilului din toriei încheiate cu ăţii copilului din ţiunile personale zute de Decretul nr. 167/1958, de iune pentru viciile ascunse ale unui viciile nu au fost ascunse cu 5); iune privind raporturile ce izvorăsc iune privind sume de bani consemnate au la orice alte organizaţii, e aplică dreptului la 1958 se prevede că „Pe data intrării de cele care stabilesc un
  13. 13. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală - termenul de 60 de zile pentru dreptul la ac încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. 24) Codul civil, la rândul s - termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii, prev - termenul de 1 an, prev vânzătorului pentru complinirea pre preţului; - termenul de 6 luni prev acţiune pentru unele ser Termene speciale de prescrip normative, cum ar fi, spre exemplu: termenul de 6 luni, stabilit în art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554 anulării unui act administrativ sau termenul de 3 ani, prev Legea nr. 31/1990 pentru restituirea dividendelor pl prevederilor legale. Care este termenul în care se prescrie o ac În ce termen se prescrie ac Dar în stabilirea paternit 4.4. Începutul cursului prescrip 4.4.1. Regula generală privind începutul cursului prescrip Prescripţia extinctiv acţiune. Această regul este consacrată în art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167 „Prescripţia începe s Din acest text de lege rezult odată cu naşterea dreptului la ac de câte ori nu se aplic întâlnesc în practic prescripţiei extinctive. 1 De asemenea, art. 1886 din Codul civil consacr nu poate începe a curge mai înainte de a se na Prescripţia extinctiv termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind sumele de bani încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. , la rândul său, prevede următoarele termene speciale: termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii, prevăzut de art. 700 C. civ.; an, prevăzut de art. 1334 C. civ., privind dreptul la ac torului pentru complinirea preţului şi al cumpărătorului pentru sc termenul de 6 luni prevăzut în art. 1903 şi 1904 C. civ. privind dreptul la iune pentru unele servicii prestate şi mărfuri vândute. Termene speciale de prescripţie extinctivă sunt prevăzute în , cum ar fi, spre exemplu: termenul de 6 luni, stabilit în art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru sesizarea instanţei de judecată rii unui act administrativ sau termenul de 3 ani, prevăzut de art. 67 din 1990 pentru restituirea dividendelor plătite cu înc prevederilor legale. Sarcina de lucru 3 Care este termenul în care se prescrie o acţiune personală, în general? În ce termen se prescrie acţiunea în tăgada paternităţii? Dar în stabilirea paternităţii? nceputul cursului prescripţiei extinctive privind începutul cursului prescripţiei extinctive ia extinctivă începe să curgă de la data când se naş ă regulă generală cu privire la începutul cursului prescrip ă în art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 potrivit c ia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţ Din acest text de lege rezultă, aşadar, că prescripţia extinctivă îşi începe cursul terea dreptului la acţiune. Această regulă îşi găseşte aplicarea ori de câte ori nu se aplică o regulă specială care în funcţie de diferite situa întâlnesc în practică să stabilească un alt moment al începerii cursului iei extinctive. De asemenea, art. 1886 din Codul civil consacră aceeaşi regulă, însă într-o altă formulare, dispunând că „ nu poate începe a curge mai înainte de a se naşte acţiunea supusă acestui mod de stingere”. ţia extinctivă 102 iune privind sumele de bani încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. (art. zut de art. 700 C. civ.; zut de art. 1334 C. civ., privind dreptul la acţiune al torului pentru scăderea i 1904 C. civ. privind dreptul la zute în alte acte , cum ar fi, spre exemplu: termenul de 6 luni, stabilit în art. 11 alin. 1 ei de judecată în vederea zut de art. 67 din tite cu încălcarea , în general? de la data când se naşte dreptul la cu privire la începutul cursului prescripţiei 1958 potrivit căruia te dreptul la acţiune…”1 ă îşi începe cursul şte aplicarea ori ie de diferite situaţii ce se un alt moment al începerii cursului „Nici o prescripţie
  14. 14. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală 4.4.2. Reguli speciale privind începutul cursului prescrip Dacă, principial, începerea momentul naşterii dreptului la ac dreptului la acţiune este întotdeauna determinat care cunoaşterea raportului juridic oarecare timp, deoarece na ori condiţie suspensiv lucrări sau construc perioade de timp. Decretul nr. 167/1958 privind începutul cursului prescrip Situaţiile pentru care au fost stab prescripţiei extinctive sunt urm a) Pentru dreptul subiectiv pur de la data naşterii raportului juridic civil. Această regulă special juridic civil, momentul începerii cursului prescrip încheierii actului. Printr prescripţiei extinctive, deoarece legarea prescripţiei de data cererii creditorului ar fi dus la prelungirea nelimitat termenului prescrip b) Pentru dreptul subiectiv afectat de un termen suspensiv în favoarea debitorului sau de o condi când s-a împlinit condi Dacă părţile prin actul juridic au stabilit mai multe termene suspensive, succesive şi independente, la expirarea fiec termen de prescripţ c) În cazul acţiunii în r prescripţia dreptului la ac cunoscut sau trebuia s (art. 8 din Decretul nr. 167 Această regulă special extinctive se aplică contractuală (Beleiu, 2006, p. 228) acţiunilor asimilate acestei din urm acţiunea revocatorie (paulian d) Prescripţia dreptului la ac unui lucru transmis ori ale unei luc 11 din Decretul nr. 167 târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucr 1 Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 167 creditorului, precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescrip raportului de drept.” 2 În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167 împlinit condiţia sau a expirat termenul”. 3 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 1137/1970 în C.D. 1970, p. 157. Prescripţia extinctiv Reguli speciale privind începutul cursului prescripţiei extinctive , principial, începerea cursului prescripţiei extinctive coincide cu şterii dreptului la acţiune, aceasta nu înseamnă că data na ţiune este întotdeauna determinată. Într-adevăr, exist terea raportului juridic şi a subiectului pasiv necesită oarecare timp, deoarece naşterea dreptului subiectiv este afectată de un termen ie suspensivă sau descoperirea viciilor unui lucru transmis ori a unei ri sau construcţii executate presupun în mod necesar trecerea perioade de timp. Pentru acest fel de situaţii şi altele asemă 1958 şi alte acte normative au fost stabilite reguli speciale privind începutul cursului prescripţiei extinctive. iile pentru care au fost stabilite reguli speciale privind începutul cursului iei extinctive sunt următoarele: a) Pentru dreptul subiectiv pur şi simplu prescripţia extinctivă începe s terii raportului juridic civil.1 ă specială se aplică acelor raporturi juridice care au ca izvor actul juridic civil, momentul începerii cursului prescripţiei extinctive fiind chiar data încheierii actului. Printr-o astfel de soluţie se asigură finalitatea institu iei extinctive, deoarece legarea momentului începerii cursului iei de data cererii creditorului ar fi dus la prelungirea nelimitat termenului prescripţiei extinctive. b) Pentru dreptul subiectiv afectat de un termen suspensiv în favoarea debitorului sau de o condiţie suspensivă, prescripţia începe să curg a împlinit condiţia sau a expirat termenul.2 ile prin actul juridic au stabilit mai multe termene suspensive, i independente, la expirarea fiecăruia, va începe să curg prescripţie.3 ţiunii în răspundere pentru paguba cauzată prin fapte ilicite, ia dreptului la acţiune începe să curgă de la data când p cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba, cât şi cel care ră n Decretul nr. 167/1958). ă specială cu privire la momentul începerii cursului prescrip extinctive se aplică şi dreptului la acţiune întemeiat pe răspunderea civil (Beleiu, 2006, p. 228), îmbogăţirea fără just temei, precum iunilor asimilate acestei din urmă acţiuni cum ar fi, gestiunea de afaceri, iunea revocatorie (pauliană) şi plata nedatorată. ia dreptului la acţiune în cazul răspunderii pentru viciile ascunse ale unui lucru transmis ori ale unei lucrări executate începe să curgă 11 din Decretul nr. 167/1958 „de la data descoperirii viciilor, îns târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării iilor art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, „în obligaţiile care urmează să se execute la cererea ror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data na În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958, „prescripţia începe să curgă de la data când s 1970 în C.D. 1970, p. 157. ţia extinctivă 103 iei extinctive coincide cu ă că data naşterii r, există situaţii în i pasiv necesită, uneori, un terea dreptului subiectiv este afectată de un termen sau descoperirea viciilor unui lucru transmis ori a unei ii executate presupun în mod necesar trecerea unei anumite i altele asemănătoare, prin i alte acte normative au fost stabilite reguli speciale ilite reguli speciale privind începutul cursului ă începe să curgă acelor raporturi juridice care au ca izvor actul iei extinctive fiind chiar data finalitatea instituţiei momentului începerii cursului iei de data cererii creditorului ar fi dus la prelungirea nelimitată a b) Pentru dreptul subiectiv afectat de un termen suspensiv în favoarea ă curgă de la data ile prin actul juridic au stabilit mai multe termene suspensive, ă curgă un nou prin fapte ilicite, de la data când păgubitul a i cel care răspunde de ea cu privire la momentul începerii cursului prescripţiei ăspunderea civilă just temei, precum şi iuni cum ar fi, gestiunea de afaceri, spunderii pentru viciile ascunse ale curgă, prevede art. de la data descoperirii viciilor, însă cel mai ării”. se execute la cererea ă de la data naşterii de la data când s-a
  15. 15. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 104 În ceea ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale unei construcţii, aceasta începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea unui termen de 3 ani de la predare. Prin aceste dispoziţii legale nu se aduce însă nici o atingere termenelor de garanţie legale sau convenţionale stabilite de părţi. (Beleiu, 2006, p. 285) Şi în această situaţie, prin lege sunt stabilite două momente alternative ale începutului cursului prescripţiei extinctive şi anume, un moment subiectiv, data descoperirii viciilor şi un altul obiectiv, constând în data expirării termenului de predare de un an pentru lucruri şi lucrări şi de 3 ani pentru construcţii. e) Prescripţia acţiunii în nulitate relativă începe să curgă, potrivit dispoziţiilor art. 9 din Decretul nr. 167/1958 din momente diferite, în funcţie de cauza de nulitate. Astfel, prescripţia dreptului la acţiunea în anulare a unui act juridic civil pentru violenţă începe să curgă de la data când violenţa a încetat, fiindcă numai din acest moment victima poate să acţioneze. În caz de viclenie ori eroare, precum şi în celelalte cazuri de anulare a actului juridic civil, prescripţia începe să curgă „de la data când cel îndreptăţit, reprezentantul său legal ori persoana chemată de lege să-i încuviinţeze actele a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului” (art. 9 din Decretul nr. 167/1958). Din aceste prevederi legale rezultă că în cazul violenţei, prescripţia are un singur moment al începerii cursului şi anume, încetarea violenţei, pe când în cazul celorlalte cauze de nulitate relativă sunt stabilite două momente alternative ale începerii cursului prescripţiei extinctive, respectiv, un moment subiectiv, al cunoaşterii cauzei de anulare şi un altul obiectiv, al expirării celor 18 luni de la încheierea actului juridic civil. f) Alte reguli speciale privind începutul prescripţiei extinctive. (Beleiu, 2006, p. 287) (Boroi & Stănciulescu, Drept civil, 2006, p. 157) Atât Decretul nr. 167/1958, cât şi alte acte normative cuprind prevederi prin care se stabilesc reguli speciale privind începutul cursului prescripţiei extinctive, dintre care cele mai importante sunt următoarele: - regula specială prevăzută de art. 23 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căreia prescripţia dreptului la acţiune privitoare la sume de bani consemnate sau depuse la bănci, instituţii de credit sau de economii pe seama statului ori a organizaţiilor de stat începe să curgă de la data consemnării ori depunerii, iar dacă eliberarea sumelor este condiţionată de un act al instanţei de judecată ori al altui organ de stat, prescripţia începe să curgă de la data când se poate cere restituirea pe baza actului organului de stat; - prescripţia dreptului la acţiune privind sume de bani încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole ce nu au mai avut loc începe să curgă, prevede art. 24 din Decretul nr. 167/1958, de la data când urma să aibă loc spectacolul; - prescripţia dreptului la acţiune în tăgada paternităţii, începe să curgă de la data când tatăl a cunoscut naşterea copilului (art. 55 C. fam.);
  16. 16. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 105 - prescripţia dreptului la opţiune succesorală începe să curgă, potrivit art.700 C. civ., de la data deschiderii succesiunii; - prescripţia acţiunilor posesorii, prevăzută de art. 674 alin.1 C. proc. civ., începe să curgă de la data primului act de tulburare a posesiei. Sarcina de lucru 4 La 17.04.1998, reclamantul M.N. a solicitat instanţei să se constate că nu el este tatăl copilului născut la 29 octombrie 1986. În fapt, reclamantul a arătat că a aflat că nu el este tatăl copilului născut la 3 luni şi 7 zile de la încheierea căsătoriei cu pârâta abia în urmă cu 2 luni, când, cu ocazia despărţirii în fapt de acesta, i-a comunicat numele tatălui adevărat al minorei. Este introdusă în termen acţiunea? 4.5. Suspendarea prescripţiei extinctive În perioada termenului de prescripţie se pot ivi anumite situaţii ori împrejurări de natură să-l pună în imposibilitate pe titularul dreptului să-şi valorifice, fie personal, fie prin reprezentare, dreptul la acţiune în sens material în termenul stabilit de lege. Pentru a asigura titularului dreptului integralitatea termenelor de prescripţie, legiuitorul a reglementat suspendarea prescripţiei extinctive. Suspendarea prescripţiei extinctive constă în oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescripţie, pe timpul cât durează situaţiile ori împrejurările, limitativ prevăzute de lege, care îl pun în imposibilitatea de a acţiona pe titularul dreptului la acţiune (Beleiu, 2006, p. 289) (Boroi & Stănciulescu, Drept civil, 2006, p. 158). Cauzele de suspendare a cursului prescripţiei extinctive sunt expres şi limitativ prevăzute în art. 13 şi 14 din Decretul nr. 167/1958. Ele sunt de strictă interpretare şi aplicare şi produc efecte de drept (ope legis), instanţa de judecată putând doar să constate producerea lor. În conformitate cu prevederile art. 13 din Decretul nr. 167/1958, cursul prescripţiei se suspendă: a) cât timp cel împotriva căruia curge este împiedicat de un caz de forţă majoră să facă acte de întrerupere; b) pe timpul când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale României, iar acestea sunt puse pe picior de război;
  17. 17. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală c) până la rezolvarea reclama privire la restituiri sau desp de prestare a serviciilor de po expirarea unui termen de (Beleiu, 2006, p. 290) În legătură cu aceste cauze de suspendare se impun a fi f Astfel, forţa majoră cum ar fi un cutremur suspendare a prescrip dreptului la acţiune, împiedicându judecată. Cât prive priveşte atât pe creditor, cât forţelor armate, iar acestea s Reclamaţia administrativ trebuie să îndeplineasc despăgubiri şi restituiri întemeiate pe un contract de transport sau de prestare a serviciilor de poştă de 3 luni de la înregistrarea reclama înainte de împlinirea termenului de 3 luni, prescrip până la data primirii r În literatura de specialitate s Decretul nr. 167/1958 se aplic art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554 deosebire că prescrip judecătorească2 s- nr. 167/1958 reprezint prealabile date de autoritatea tutelar numele minorului de c 129 din Codul familiei. Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Decretul nr. 167 „Între părinţi sau tutori şi cei ce se afl reprezintă, precum şi între orice alte persoane care, în temeiul legii sau al hot judecătoreşti, administrează bunurile altora prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date Prescripţia nu curge împotriva reprezentant legal şi nici împotriva celui cu capacitate restrâns încuviinţeze actele. Prescripţia nu curge între so Din aceste prevederi legale re a) între ocrotitor (p judecătoresc şi persoana ocrotit administrarea bunurilor celor ocroti 1 Trib. Supr., Secţ. civi., dec. nr. 1860/1986 în C.D. 1986, p. 47. 2 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 590/1986 în C.D. 1986, p. 82. Prescripţia extinctiv rezolvarea reclamaţiei administrative făcute de cel îndrept privire la restituiri sau despăgubiri, în temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de poştă şi telecomunicaţii, însă cel mai târziu pân expirarea unui termen de 3 luni socotit de la înregistrarea reclama (Beleiu, 2006, p. 290) cu aceste cauze de suspendare se impun a fi făcute unele preciz a majoră se admite a fi un eveniment imprevizibil şi insurmontabil, cum ar fi un cutremur de pământ, o inundaţie etc.1 Pentru a fi o cauz suspendare a prescripţiei extinctive, forţa majoră trebuie să se refere la titularul ţiune, împiedicându-l să formuleze cerere de chemare în Cât priveşte cea de a doua cauză de suspendare a prescrip te atât pe creditor, cât şi pe debitor care trebuie să se afle în rândul elor armate, iar acestea să fie puse pe picior de război. ia administrativă pentru a duce la suspendarea prescripţ îndeplinească, cumulativ, următoarele două cerinţe: să aib i restituiri întemeiate pe un contract de transport sau de prestare a ştă şi telecomunicaţii şi, în al doilea rând, să nu treac înregistrarea reclamaţiei. Dacă răspunsul la reclama înainte de împlinirea termenului de 3 luni, prescripţia este suspendat la data primirii răspunsului. În literatura de specialitate s-a considerat că dispoziţiile art. 13 lit. c 1958 se aplică şi reclamaţiei administrative reglementat art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu prescripţia este suspendată pe 30 de zile, iar în practica -a decis că cele 3 luni prevăzute în art. 13 lit. c din Decretul 1958 reprezintă durata demersurilor necesare obţinerii încuviin prealabile date de autoritatea tutelară pentru acceptarea unei mo numele minorului de către reprezentantul său legal, în condiţiile stabilite de art. 129 din Codul familiei. ţiilor art. 14 din Decretul nr. 167/1958: i cei ce se află sub ocrotirea lor, între curatori şi acei pe care rice alte persoane care, în temeiul legii sau al hot bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, ia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. ia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu cât timp nu are i nici împotriva celui cu capacitate restrânsă cât timp nu are cine s ia nu curge între soţi în timpul căsătoriei”. Din aceste prevederi legale rezultă că prescripţia este suspendată: a) între ocrotitor (părinte, tutore, curator) şi ocrotit (minor, interzisul şi persoana ocrotită prin curatelă) pe timpul cât socotelile privind administrarea bunurilor celor ocrotiţi nu au fost date şi aprobate; 1986 în C.D. 1986, p. 47. 1986 în C.D. 1986, p. 82. ţia extinctivă 106 cute de cel îndreptăţit cu gubiri, în temeiul unui contract de transport sau cel mai târziu până la 3 luni socotit de la înregistrarea reclamaţiei”. cute unele precizări. şi insurmontabil, Pentru a fi o cauză de se refere la titularul formuleze cerere de chemare în spendare a prescripţiei, ea se afle în rândul pentru a duce la suspendarea prescripţiei extinctive ă aibă ca obiect i restituiri întemeiate pe un contract de transport sau de prestare a nu treacă mai mult spunsul la reclamaţie este dat ia este suspendată numai iile art. 13 lit. c din iei administrative reglementată de 2004 privind contenciosul administrativ, cu pe 30 de zile, iar în practica zute în art. 13 lit. c din Decretul inerii încuviinţării pentru acceptarea unei moşteniri în iile stabilite de art. şi acei pe care-i rice alte persoane care, în temeiul legii sau al hotărârilor ror bunuri sunt astfel administrate, iu cât timp nu are cât timp nu are cine să-i ă: i ocrotit (minor, interzisul ) pe timpul cât socotelile privind
  18. 18. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 107 b) cât timp cel lipsit de capacitatea de exerciţiu nu are reprezentant legal, precum şi pe timpul cât minorul cu capacitate de exerciţiu nu are ocrotitor legal care să-i încuviinţeze actele juridice; c) pe timpul căsătoriei între soţi, indiferent dacă soţii convieţuiesc sau sunt despărţiţi în fapt. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958: „după încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare”. Aceasta înseamnă că suspendarea prescripţiei are ca efect general înlăturarea din termenul de prescripţie a perioadei de timp cât a durat cauza de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia extinctivă îşi reia cursul, socotindu-se în termenul de prescripţie şi perioada de timp scursă înainte de intervenirea cauzei de suspendare. Cu alte cuvinte, suspendarea prescripţiei extinctive produce ca efect general oprirea cursului prescripţiei pe toată perioada cât a durat cauza de suspendare. Această perioadă de timp nu este luată în calculul termenului de prescripţie. Pentru ca titularului dreptului la acţiune să i se dea posibilitatea să aibă la îndemână timpul necesar pentru introducerea acţiunii şi procurării dovezilor de care înţelege să se folosească pentru dovedirea dreptului său, în art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 s-a prevăzut că: „Prescripţia nu se va împlini totuşi înainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la data încetării cauzei de suspendare, cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de 1 lună de la suspendare”. Acest efect al suspendării prescripţiei extinctive a fost denumit în literatura de specialitate ca efect special, el producându-se numai în cazurile prevăzute expres de textul de lege. Efectul special al suspendării prescripţiei constă, în realitate, în prelungirea termenului de prescripţie cu 6 luni pentru prescripţiile mai mari de 6 luni dacă a apărut cauza de suspendare în ultimele 6 luni ale termenului de prescripţie. Aşa, spre exemplu, dacă termenul de prescripţie este de un an şi până la intervenirea cauzei de suspendare s-au scurs 11 luni, prescripţia nu se va împlini decât după trecerea unui termen de 5 luni de la încetarea cauzei de suspendare. Pentru prescripţiile mai mici de 6 luni, termenul de prescripţie se prelungeşte cu o lună, indiferent când a intervenit cauza de suspendare. Sarcina de lucru 5 Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive?
  19. 19. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 108 4.6. Întreruperea prescripţie extinctive Cursul prescripţiei extinctive poate fi modificat nu numai prin suspendare, ci şi prin întrerupere. Prin întreruperea prescripţiei se înţelege înlăturarea din termenul de prescripţie a perioadei scurse până la intervenirea cauzei de întrerupere. (Beleiu, 2006, p. 296) Întreruperea prescripţiei extinctive se justifică, aşa cum rezultă din cauzele de întrerupere, pe împrejurări care ţin de încetarea stării de pasivitate a titularului dreptului la acţiune, precum şi pe încetarea împotrivirii debitorului, împrejurări ce au loc în cursul prescripţiei. Cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive sunt prevăzute în alin.1 al art.16 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căruia prescripţia se întrerupe: a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia; b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanţă judecătorească necompetentă. Aceste prevederi legale impun unele precizări privind cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive. Pentru a produce efectele întreruperii prescripţiei prevăzute de lege, recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie trebuie să fie neechivocă. Recunoaşterea obligaţiei de către debitor nu este supusă nici unei formalităţi, ea putând fi făcută expres (o scrisoare, o cerere etc.) sau tacit (plata dobânzilor care semnifică existenţa datoriei). Chemarea în judecată a debitorului de către creditor are ca efect întreruperea prescripţiei numai dacă este vorba de o acţiune efectivă, adică făcută în scopul de a fi admisă, iar cererea să fie admisă printr-o hotărâre definitivă, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 16 alin. final din Decretul 167/1958. Efectele întreruperii prescripţiei extinctive sunt prevăzute în art.17 din Decretul 167/1958 potrivit căruia: „întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se ivi împrejurarea care a întrerupt-o. După întrerupere începe să curgă o nouă prescripţie”. Din aceste prevederi legale rezultă că întreruperea prescripţiei are ca efect, în primul rând, că timpul ce s-a scurs de la începerea cursului prescripţiei şi până la intervenirea cauzei de întrerupere nu intră în calculul termenului de prescripţie şi, în al doilea rând, după încetarea cauzei de întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie, fie din ziua următoare datei recunoaşterii, fie de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. Noua prescripţie care începe să curgă după încetarea cauzei de întrerupere este de aceeaşi natură ca cea anterioară, adică de aceeaşi durată. Prescripţia nu se va întrerupe, prevede art. 16 alin. final din Decretul nr. 167/1958:
  20. 20. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 109 „dacă s-a pronunţat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecată sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel ce a făcut-o a renunţat la ea”. 4.7. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă În conformitate cu prevederile art. 19 din Decretul nr. 167/1958: „Instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, să dispună chiar şi din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori să încuviinţeze executarea silită. Cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescripţie”. Din aceste prevederi legale rezultă că repunerea în termenul de prescripţie se înfăţişează ca fiind beneficiul pe care legea îl acordă titularului dreptului la acţiune care, din motive temeinic justificate, nu a putut formula acţiune în justiţie în termenul de prescripţie, astfel că instanţa de judecată este îndreptăţită să soluţioneze în fond, cererea de chemare în judecată, deşi a fost introdusă după împlinirea termenului de prescripţie. (Beleiu, 2006, p. 302) În lege sunt prevăzute uneori cazuri speciale de repunere în termenul de prescripţie. Astfel în art. 13 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar1 s-a prevăzut că: „moştenitorii care nu îşi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorilor lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei”. Tot astfel, prin art. 5 alin. 4 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului2 s-a dispus că: „moştenitorii, în sensul prezentei legi, sunt socotiţi de drept acceptanţii succesiunii de la data depunerii cererii prevăzute în art. 14” pentru restituirea în natură a apartamentelor intrate în proprietatea statului ca efect al naţionalizării ori în alt mod sau, după caz, acordarea de despăgubiri. Spre deosebire de suspendarea sau întreruperea prescripţiei, unde prin lege sunt expres şi limitativ prevăzute cazurile în care acestea intervin, la repunerea în termenul de prescripţie asemenea situaţii nu sunt prevăzute de lege, ele fiind lăsate la aprecierea instanţelor de judecată care, de la caz la caz, pot să dispună repunerea în termenul de prescripţie dacă apreciază că sunt motive temeinic justificate pentru aceasta. În literatura de specialitate şi practica judecătorească1 s-a considerat că repunerea în termenul de prescripţie exclude forţa majoră care constituie cauză 1 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998. 2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995.
  21. 21. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală de suspendare, precum pentru depăşirea termenului de prescrip formulare sintetică termen este o noţiune care exclude unde încetează culpa iar aceasta În practica judecă următoarele cauze ce justific - existenţa unor împrejur în străinătate), care l la care era chemat2 - spitalizarea repetat organele de urmărire penal - părăsirea minorului Potrivit dispoziţiilor alin. 2 al art. 19 din Decretul nr. 167 repunere în termen va putea fi f cauzei care justifică pentru repunerea în termen se refer şi la acordarea din oficiu a repunerii în termenul de prescrip lege nu menţioneaz o lună trebuie solu introdusă şi cererea de chemare în judecat (Beleiu, 2006, p. 346) sau separat. Indiferent cum sunt formulate aceste cereri mai întâi se soluţionează cererea de repunere în termenul de prescrip aceea se trece, dacă de repunere în termen nu înseamn Repunerea în termenul de prescrip socotită neîmplinită 2006, p. 169) Admiterea cererii de repunere în termen necesit trebuie să fie motivat controlului judiciar. prevăzute de Legile nr. 18 fie necesară o hotă 1 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 144/1973 în C.D. 1973, p. 181. 2 Plen. Trib. Supr., Dec. de îndrumare nr. 7/1963 în C.D. 1963, p. 15. 3 Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 1465/1968 în RRD nr. 3 Prescripţia extinctiv de suspendare, precum şi orice culpă din partea titularului dreptului la ac ea termenului de prescripţie. În literatura de specialitate, într formulare sintetică, dar suficient de sugestivă s-a arătat că „Repunerea în ţiune care exclude şi forţa majoră şi culpa. Domeniul ei începe culpa iar aceasta încetează unde începe forţa major În practica judecătorească au fost considerate ca fiind temeinic justificate, cauze ce justifică repunerea în termenul de prescripţie a unor împrejurări speciale în care s-a găsit moştenitorul tate), care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei succesiuni 2 ; spitalizarea repetată ori îndelungată; cunoaşterea unor fapte stabilite de ărire penală, după împlinirea termenului de prescrip sirea minorului3 etc. ţiilor alin. 2 al art. 19 din Decretul nr. 167/1958 cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie. Termenul de o lun pentru repunerea în termen se referă nu numai repunerea în termen la cerere, ci i la acordarea din oficiu a repunerii în termenul de prescripţie. De ionează, în literatura de specialitate s-a precizat că în ter trebuie soluţionată cererea de repunere în termenul de prescrip i cererea de chemare în judecată pentru judecarea în fond a pricinii. (Beleiu, 2006, p. 346) Ambele pretenţii pot fi formulate într-o singur t. Indiferent cum sunt formulate aceste cereri mai întâi se cererea de repunere în termenul de prescripţie şi numai dup aceea se trece, dacă este cazul, la judecarea în fond a pricinii. Admiterea cererii de repunere în termen nu înseamnă şi admiterea în fond a acţiunii. Repunerea în termenul de prescripţie are ca principal efect că prescrip neîmplinită deşi termenul a expirat. (Boroi & Stănciulescu, Drept civil, cererii de repunere în termen necesită o hotărâre judec fie motivată deoarece admiterea sau respingerea cererii este supus controlului judiciar. Repunerea în termenul de prescripţie în condi zute de Legile nr. 18/1991 şi 112/1995 au operat de plin drept, f o hotărâre judecătorească în acest sens. 1973 în C.D. 1973, p. 181. /1963 în C.D. 1963, p. 15. 1968 în RRD nr. 3/1969, p. 170. ţia extinctivă 110 din partea titularului dreptului la acţiune ie. În literatura de specialitate, într-o Repunerea în i culpa. Domeniul ei începe a majoră”. au fost considerate ca fiind temeinic justificate, repunerea în termenul de prescripţie: tenitorul (era stabilit afle despre deschiderea unei succesiuni terea unor fapte stabilite de scripţie; 1958 cererea de ă de la încetarea . Termenul de o lună nu numai repunerea în termen la cerere, ci Deşi textul de ă în termenul de cererea de repunere în termenul de prescripţie şi pentru judecarea în fond a pricinii. o singură cerere t. Indiferent cum sunt formulate aceste cereri mai întâi se ie şi numai după este cazul, la judecarea în fond a pricinii. Admiterea cererii iunii. ă prescripţia este nciulescu, Drept civil, râre judecătorească ce deoarece admiterea sau respingerea cererii este supusă ţie în condiţiile 1995 au operat de plin drept, fără să mai
  22. 22. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 111 Sarcina de lucru 6 Ce înţelegeţi prin «cauze temeinic justificate» care ar putea antrena repunerea în termenul de prescripţie? 4.8. Împlinirea (calculul) prescripţiei extinctive Împlinirea prescripţiei înseamnă determinarea momentului la care expiră termenul de prescripţie extinctivă. Pentru stabilirea acestui moment, de regulă, este necesar să se facă un calcul ce presupune cunoaşterea următoarelor elemente: a) termenul de prescripţie extinctivă aplicabil în cazul dat; b) începutul acestui termen; c) dacă în cursul prescripţiei a intervenit ori nu, vreo cauză de întrerupere sau suspendare a prescripţiei; d) regulile de calcul a termenului de prescripţie. Regulile de calcul al termenului de prescripţie extinctivă sunt cuprinse în Decretul nr. 167/1958, în Codul civil şi în Codul de procedură civilă. În Decretul nr. 67/1958 sunt menţionate doar reguli care privesc începutul termenului de prescripţie, Codul civil cuprinde, şi el, o reglementare fragmentară a regulilor de calcul a termenului de prescripţie, iar la aceste dispoziţii legale privind regulile referitoare la începutul şi calculul termenelor de prescripţie se adaugă dispoziţiile Codului de procedură civilă. Modul de calcul al termenului de prescripţie extinctivă stabilit în ani şi luni se face potrivit dispoziţiilor art. 100 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă. Astfel, termenul de prescripţie stabilit în ani şi luni se va împlini în ziua corespunzătoare zilei în care a început să curgă din ultimul an sau din ultima lună (spre exemplu, termenul de 3 ani început la 21 ianuarie 1994 se va împlini la 21 ianuarie 1997). Dacă termenul de prescripţie este stabilit în zile se vor aplica dispoziţiile art. 1887 C. civ. potrivit căruia: „Termenul de prescripţie se calculează pe zile şi nu pe ore. Prin urmare ziua în cursul căreia prescripţia începe nu intră în acel calcul”. De asemenea, în art. 1889 se prevede că „Prescripţia nu se socoteşte câştigată decât după împlinirea celei de pe urmă zile a termenului definit de lege”. Acest sistem de calcul stabilit de către Codul civil poartă denumirea de sistem de calcul intermediar, deoarece spre deosebire de sistemul termenului exclusiv, calculat pe zile libere, care nu ia în calcul nici prima şi nici ultima zi ale
  23. 23. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală termenului de prescrip pline, în care intră prescripţie, sistemul intermediar nu ia în calcul ziua în care începe prescrip dar ia în calculul termenului de prescrip Drept civil, 2006, p. 170) Teste de autoevaluare 1) Normele care reglementeaz a) au caracter imperativ; b) pot fi înlăturate prin dispozi juridic civil; c) pot fi invocate de p către instanţă 2) Termenul de prescrip a) de la data primului act prin care posesia a fost tulburat b) de la data ultimului act prin care posesia a fost tulburat c) de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia s pe cel care ră Rezumat Prescripţia extinctiv sens material, neexercitat în termenul prev aplicare a prescrip de izvorul lor. Prin termen de prescrip timp stabilit de lege în material, sub sancţ înţelege înlăturarea din termenul de prescrip intervenirea cauzei de întrerupere. Suspendarea prescrip în oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescrip situaţiile ori împrejur imposibilitatea de a ac termenul de prescrip acordă titularului dreptului la ac a putut formula ac de judecată este îndrept judecată, deşi a fost introdus Împlinirea prescrip termenul de prescrip Prescripţia extinctiv termenului de prescripţie şi de sistemul termenului inclusiv, calculat pe zile pline, în care intră în calcul atât prima cât şi ultima zi ale termenului de e, sistemul intermediar nu ia în calcul ziua în care începe prescrip dar ia în calculul termenului de prescripţie ultima zi. (Boroi & St Drept civil, 2006, p. 170). este de autoevaluare Normele care reglementează prescripţia extinctivă: au caracter imperativ; ăturate prin dispoziţii de voinţă contrare ale părţilor juridic civil; pot fi invocate de părţile interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de tre instanţă. Termenul de prescripţie pentru acţiunile posesorii începe să curg de la data primului act prin care posesia a fost tulburată; ultimului act prin care posesia a fost tulburată; de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia să cunoască pe cel care răspunde de ea. ia extinctivă poate fi definită ca fiind stingerea dreptului la ac sens material, neexercitat în termenul prevăzut de lege. Domeniul principal de aplicare a prescripţiei extinctive îl constituie drepturile de creanţă de izvorul lor. Prin termen de prescripţie extinctivă se înţelege intervalul de timp stabilit de lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la ac material, sub sancţiunea pierderii acelui drept. Prin întreruperea prescrip turarea din termenul de prescripţie a perioadei scurse pân intervenirea cauzei de întrerupere. Suspendarea prescripţiei extinctive const în oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescripţie, pe timpul cât dureaz iile ori împrejurările, limitativ prevăzute de lege, care îl imposibilitatea de a acţiona pe titularul dreptului la acţiune. Repunerea în termenul de prescripţie se înfăţişează ca fiind beneficiul pe care legea îl titularului dreptului la acţiune care, din motive temeinic justificate, nu a acţiune în justiţie în termenul de prescripţie, astfel c este îndreptăţită să soluţioneze în fond, cererea de chemare în şi a fost introdusă după împlinirea termenului de prescrip Împlinirea prescripţiei înseamnă determinarea momentului la care expir termenul de prescripţie extinctivă. ţia extinctivă 112 i de sistemul termenului inclusiv, calculat pe zile i ultima zi ale termenului de e, sistemul intermediar nu ia în calcul ziua în care începe prescripţia, (Boroi & Stănciulescu, ţilor actului ile interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de ă curgă: cunoască tulburarea şi ca fiind stingerea dreptului la acţiune în zut de lege. Domeniul principal de iei extinctive îl constituie drepturile de creanţă, indiferent elege intervalul de ruia trebuie exercitat dreptul la acţiune în sens iunea pierderii acelui drept. Prin întreruperea prescripţiei se a perioadei scurse până la iei extinctive constă ie, pe timpul cât durează zute de lege, care îl pun în iune. Repunerea în ca fiind beneficiul pe care legea îl iune care, din motive temeinic justificate, nu ie, astfel că instanţa ioneze în fond, cererea de chemare în împlinirea termenului de prescripţie. erminarea momentului la care expiră
  24. 24. Andy Puşcă Drept civil. Partea generală 3) Cursul prescripţ a) prin introducerea unei cereri de chemare în judecat b) între soţi în t c) cât timp persoana cu capacitate de exerci legal. 4) Termenul de prescrip a) de la data primului act prin care posesia a fost tulburat b) de la data ultimului act prin c) de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia s pe cel care ră 5) Efectul repunerii în termen const a) reluarea cursului prescrip b) soluţionarea ac c) socotirea prescrip Răspunsuri la întreb 1. a; 2. a; 3. b; 4. a Lucrare de verificare aferent 1. Eroarea – viciu de consim 2. Defineşte prescrip prescripţie extinctiv Nota bene. Lucrarea va fi transmis anunţului de executare a ei, iar rezultatul evalu acesta sau prin platforma eLearning. Bibliografie minimal Beleiu, Gheorghe (2003). Subiectele dreptului civil. 236-310. Boroi, Gabriel (2008). revizuită şi adăugită Lupulescu, D. (2000). 183-214. Prescripţia extinctiv Cursul prescripţiei se suspendă: prin introducerea unei cereri de chemare în judecată; ţi în timpul căsătoriei; cât timp persoana cu capacitate de exerciţiu deplină are reprezentant Termenul de prescripţie pentru acţiunile posesorii începe să curg de la data primului act prin care posesia a fost tulburată; de la data ultimului act prin care posesia a fost tulburată; de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia să cunoască pe cel care răspunde de ea. Efectul repunerii în termen constă în: reluarea cursului prescripţiei; ionarea acţiunii pe fond, deşi termenul de prescripţie a expirat; socotirea prescripţiei ca neîmplinită. spunsuri la întrebările din testele de autoevaluare a, 5. c. Lucrare de verificare aferentă capitolelor 1 şi 2 viciu de consimţământ. te prescripţia extinctivă şi prezintă termenele generale ş ie extinctivă. Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data ului de executare a ei, iar rezultatul evaluării îţi va fi comunicat prin latforma eLearning. Bibliografie minimală Beleiu, Gheorghe (2003). Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Ediţia a VIII-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. Boroi, Gabriel (2008). Drept civil. Partea generală. Persoanele. ăugită, Bucureşti: Hamangiu, pp. 341-408. Lupulescu, D. (2000). Drept civil. Introducere în dreptul civil. Gala ţia extinctivă 113 are reprezentant ă curgă: cunoască tulburarea şi ţie a expirat; rile din testele de autoevaluare termenele generale şi speciale de tutorelui în termen de 7 zile de la data i va fi comunicat prin Drept civil român. Introducere în dreptul civil. ti: Universul Juridic, pp. . Persoanele. Ediţia a III-a Galaţi: s.e., pp.
  25. 25. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 114
  26. 26. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 115 Bibliografie de elaborare a cursului Andrei, P. P., & Apetrei, I. (1998). Drept civil Partea generală. Persoanele. Iaşi: Editura Ankarom. Beleiu, Gheorghe (2003). Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Ediţia a VIII-a. Bucureşti: Universul Juridic. Beleiu, Gheorghe (2006). Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Ediţia a X-a, revăzută şi adăugită de Marian Nicolae şi Petrică Truşcă. Bucureşti: Universul Juridic. Boroi, Gabriel (2003). Drept civil. Partea generală. Persoanele. Bucureşti: All Beck. Boroi, Gabriel (2008). Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a III-a revizuită şi adăugită, Bucureşti: Hamangiu. Boroi, G.; Stănciulescu, L.; Almăşaa, A.; Pădurariu, I. (2008). Drept civil. Curs selectiv pentru licenţă. Teste grilă. Ediţia a IV-a revizuită şi actualizată. Bucureşti: Hamangiu. Chelaru, Eugen (2007). Drept civil. Partea generală. Bucureşti: C. H. Beck. Dogaru, Ion; Sevastian, Cercel (2007). Drept civil. Partea generală. Bucureşti: C. H. Beck. Dogaru, I.; Popa, Nicolae et all. (2008). Bazele dreptului civil. Vol. I. Teoria generală. Bucureşti: C.H. Beck. Hamangiu, C.; Rosetti–Bălănescu, I.; Băicoianu, Al. (1996). Tratat de drept civil român, vol. I, Bucureşti: All Beck. Lupulescu, D. (1973). Dreptul de proprietate comună pe cote-părţi şi aplicaţiile sale practice. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. Micescu, Istrate (2000). Curs de drept civil, Bucureşti: All Beck. Nicolae, Marian (2004). Prescripţia extinctivă. Bucureşti: Rosetti. Pop, T. (1994). Drept civil român. Bucureşti: Lumina Lex. Puşcă, Andy (2006). Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică. Stătescu, Constantin; Bârsan, Corneliu (1998). Tratat de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor. Bucureşti: All Educational. Turianu, C. (2005). Curs de drept civil. Partea generală. Bucureşti: Editura Universitară. Ungureanu, Ovidiu (2007). Drept civil. Introducere. Ediţia a 8-a. Bucureşti: C.H. Beck. Ungureanu, O., & Jugastru, C. (2003). Drept civil. Persoanele. Bucureşti: Rosetti. Urs, Iosif R. (2001). Drept civil român. Teoria generală. Bucureşti: Oscar Print. Zlătescu, Victor Dan (2000). Tratat elementar de drept civil român, Teoria generală. Vol. I. Bucureşti: Editura Calistrat Hogaş.
  27. 27. Andy Puşcă Prescripţia extinctivă Drept civil. Partea generală 116

×