Bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei UE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII
MANAGEMENTUL CALITĂŢII PRODUSELOR
DE ORIGINE ANIMALIERĂ
EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ
ŞI UMIDITATE RELATIVĂ ASUPRA BUNĂSTĂRII
ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PE
DISTANŢE LUNGI ŞI SCURTE
Coordonator stiintific,
Prof. Dr. Ing. Vioara Miresan
Absolvent
Ing. Gabriela Maria Grama
Cluj Napoca
2012

GabrielaMaria Grama - EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE RELATIVĂ
ASUPRA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI DISTANŢE LUNGI ŞI SCURTE
2
UNIVERSITATE DE STIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII
LUCRARE DE DIZERTAŢIE
Coordonator stiinţific:
Prof. Dr. Ing.Vioara Mireşan
Absolvent :
Ing. Gabriela Maria Grama
Cluj Napoca
2012

3
Mulţumiri
Multumiri doresc sa aduc intregului corp didactic care a contribuit la
formarea mea ca Inginer Zootehnist din cadrul Facultatii de Zootehnie si
Biotehnologii a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterina Cluj
Napoca, in special Doamnei Decan ,Prof.Dr.Ing. Vioara Mireşan , care m-a
indrumat sa urmez Programul Erasmus ,cu schimb de experienta in exteriorul
tarii si care consider ca va fi o buna oportunitate de avansare in plan
profesional si cariera .
Mai doresc sa le multumesc si profesorilor de la Universitatea Politehnica de
Madrid ,Scoala Tehnica Superioara de Ingineri Agronomi, care au adus o
completare la cunostintele deja acumulate , in special Prof. Dr. Morris Villarroel
, si asistentei mele Ana care ma ajutat in munca de culegere a informatiilor si
datelor din cadrul cercetarii .
De asemenea imi manifest cu drag recunostinta fata de familia mea si fata
prietenul meu Radu , pentru suportul moral ,material si intelegerea acordata in tot
acest timp in care m-au sprijint in realizarea si concretizarea obiectivelor
propuse prin acest program .
De accea pot sa spun ca succesul meu stee si succesul dumneavoastra.
Va multumesc !
Cu deosebita consideratie,
Ing. Gabriela Maria Grama .

4
Introducere
Numeroase studii s-au facut in scopul de indentificare a factorilor de
mediu si gestionarea lor ,unii avand o influenta negativa pe anumite perioade
de timp, asupra transportului de durata indelungata , facand sa creasca
frecventa porcilor stresati din perioada transportului din ferma spre abator .
Starile non-ambulatorii si aparitia deceselor reprezinta o influenta negativa
asupra industriei carnii in lume ceea ce face o crestere a cotei de cheltuieli
pentru a prevenii pierderile de orice tip .
Interesul il reprezinta confortul si bunastarea animalului din momentul
incarcarii acestora in camion f transportati spre abator si momentele critice pe
care acestia le intampina pe parcursul transportului .
Pierderile in transport reprezinta totalitatea porcilor decedati, obositi ,raniti
sau in stadiul nonambulatoriu pe durata transportului de la ferma la abator.
Langa aceste pierderi au fost asociati o serie de factori precum temperatura
T°C, umiditatea relativa RH %, curentii de vant m/s , durata unui transport ca
distanta si timp de la ferma la abator , perioada anului sau sezonul cand se
efectueaza transportul , densitatea animalelor din camion si greutatea corporala
a acestora pe durata transportului , timpul de asteptare intre camioane la
descarcare in sala de asteptare la abator si timpul de odihna in abator .
Aspecte generale ale starii porcilor la intrarea in abator : majoritatea
fiind extenuati ,raniti datorita incaierarilor dintre indivizi pe timpul
transportului si stresati . Porcii adesea prezinta gura larg deschisa pentru a
respira , prezinta pielea inrosita , plina de pete, membrele si musculatura
tremuranda , acestia avand risc mare de deces inainte de a fi sacrificati.

5
Personalul angajat trebuie sa fie bine instruit de catre fiecare angajator din
abator si sa se acorde o deosebita importanta in manipularea si manevrarea
fiecarui animal fara ai provoca mai mult stres .
S-a constat ca in perioada calduroasa exista un procent crescut al
deceselor si cel de animale ranite , obosite pe durata transportului decat in
perioada sau sezonul rece .
Un alt factor destul de important este prezenta curentilor de vant , care in
perioada estivala sunt de un real folos pe durata transportului . Acesti curenti
aerisesc fiecare boxa de animale din trailer si oxigenandu-l , astfel respiratia
fiind mai uniforma si de o intensitate constanta datorita faptului ca
indeparteaza continutul de amoniac degajat in urma dejectilor si mictionarii
pe care animalele le produc in cantitate ceva mai crescuta datorita
schimbarii mediului sau locului cu care sunt obisnuiti in ferma , a prezentei
persoaneor straine si a zgomotelor noi in momentul selectiei pentru transportul
spre abator , a stresului provocat alaturi de alti factori. Beneficiile aduse in
perioada calda un se pot compara cu perioada rece, reprezintand opusul ,fiind
destul de periculos asociat cu alti factori in acest sezon producand de
asemenea pierderi insemnate de animale in timpul transportului daca nu le sunt
asigurate conditiile de protectie .

6
Capitolul.1. PRODUCTIA SI CONSUMUL DE CARNE DE PORC
1.1.Productia de carne la nivel mondial
Sectorul suin ocupa primul loc la nivel mondial ,in productia de carne in
special continentul Asiatic care in ultimul deceniu are o crestere puternica
situat cu mult inaintea continentului European , unde cele mai importante
tari producatoare raman detasat Germania si Spania comparativ cu restul
tarilor din UE.
Conform datelor F.A.O.(FAOSTAT,2011) productia de carne de porc in anul
2009 se afla pe primul loc in comparatie cu productiile de carne ale principalelor
specii.
Productia mondiala de carne de porc fiind de 40% acesta fiind cu 3% mai
ridicata decat in anul 2008.Se observa o crestere anuala a productiei de carne de
porc la nivel mondial fiind sectorul principal si subclasand productia de carne
de pasare .
Se costata o crestere din 2008 spre 2009 in productia de carne de porc cu
un procent de 2,79% urmata de productia de carne de rata , cu 1,7% si o scadere a
productiei de carne de iepure ,ovine si bovin .
Tabel 1.1 Productia de carne la nivel mondial pe diferite categorii de specii in 2009
exprimate in procentaje si mii tone (sursa :FAOSTAT..April 2011)
Anul 2008 2009 % 2008/ 2009 % 2009
Porc 103.189 106.069 2,79 40 %
Pasare 79.372 79.595 0,28 30%
Bovin 62.363 61.837 -0,84 23%
Ovine 8.255 8.109 -1,77 3%
Caprine 4.918 4.938 0,41 2%
Rata 3.779 3.845 1,73 1%
Iepure 1.842 1.644 -10,71 1%

7
40%
30%
23%
3% 2%
1% 1%
Productia de carne in %2009 la nivel mondial
Porc
Pasare
Bovin
Ovine
Caprine
Rata
Iepure
fig.1.2. Ponderea productiei de carne la nivel mondial in 2009
1.2. Recensamantul din 2010 si fluctuatiile productiei de carne pentru
ultimul deceniu in Europa
Recensamantul din 2010 facut in Europa a rezultat o inregistrare de 152 de
milioane de capete porci echivalentul a 22 milioane tone, reprezentand 25% din
productia mondiala.
25.1%
15.4%
9%
8%
7.9%
7.4%
5.9%
5.4%
3.4%
2.5%
1.9%
7.4%
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
Germania
Franta
Polonia
Italia
Belgia
Austria
Romania
Anu
2010
Anu
2009
Anu
2008
Productia de carne de porc in UE mii tone
sursa EUROSTAT,Statistica MARM
1.7%

8
Fig.1.2.1.Productuiade carne de porc inUE27 pentruperioada2008 - 2010
Se poate observa o analiza de variatie a productiei de carne de porc in
diferitele tari europene se constata o crestere in ultimul deceniu pentru Germania
cu 36.6%, urmata de Spania cu 17% aceste doua tari pentru anul 2010 au realizat
un total de 22 milioane tone carne de porc reprezentand 40% din productia de
carne de porc europeana .
Variatia cresterii productiei de carne de porc pe perioada 2008-2010 indica
o crestere a pentru Germania cu 6.32% si o scadere a procentului cu 2.4% pentru
Spania si o crestere pentru Belgia cu 7% , la fel o scadere pentru Polonia cu
11.70% si 7.77% pentru Franta .
Tabel 1.2.2 .Evolutia productiei de carne de porc in principalele 10 tari producatoare din U.E-27(mii tone) ;
Sursa:. Eurostat aprilie 2011
Anul 2000 2002 2004 2006 2008 2010 %2008/2010 %2000/2010
Germania 3982 4110 4308 4662 5114 5438 6.32 36.6
Spania 2912 3070 3076 3235 3484 3401 -2.4 16.8
Polonia 2318 2350 2311 2263 2277 2010 -11.7 -13.3
Franta 1892 1981 1923 2071 1888 1741 -7.77 -8
Danemarca 1624 1759 1809 1749 1707 1666 -2.41 2.6
Olanda 1488 1536 1590 1556 1606 1633 1.66 9.7
Italia 1623 1377 1287 1265 1318 1288 -2.24 -20.6
Bélgia 1055 1044 1032 1006 1056 1129 6.9 7
U.K 923 795 720 697 740 774 4.71 -16.1
Austria 502 511 516 505 526 542 3.09 8

9
1.3. Consumul de carne de porc la nivel mondial pe anul 2010
Tot datele Eurostat ne arata consumul total carne de porc in mii tone Tm, la
nivel mundial pe 2010 unde China detine 53% , urmata de Europa UE27 , cu
21% si SUA cu 9% , alte tari precum Brazilia , Japonia , Rusia detin cate 3%.
JAPONIA
3%
BRAZILIA
3%
RUSIA
3%
ALTE TARI
TOTAL
8%
SUA
9%
UE
21%
CHINA
53%
CONSUMUL LA NIVEL MONDIAL DE CARNE DE PORC
IN 2010
Fig 1.3.1.Consumul total mondial de carne de porc in mii tone
Sursa: USDA y Comisia Uniunii Europene. Elaborat cu: S.G. Productos Ganaderos.

10
Capitolul 2. IMPORTANŢA BUNĂSTĂRIIANIMALELOR
2.1. Drepturile animalelor ce trebuie respectate
“Cele cinci libertati ale animalelor”
1. Libertatea de a nu suferi foame nici de sete favorizand accesul usor la o
sursa de apa potabila si o dieta care asigură un nivel adecvat de sănătate şi vigoare.
2. Libertatea de a nu avea de suferit disconfortul ,din mediu adecvat zonelor
de stabulatie si la cu zone de odihna confortabila.
3. Libertatea de a nu suferi durere,leziuni corporale sau boli gratie activitatii
de prevenire ,diagnosticare si tratamente rapide.
4. Libertatea de a-şi exprima comportamentul natural , dispunand de spatiu
suficient, instalatii adecvate si companía unor indivizi din propria specie.
5. Libertatea de a fi liber de a nu avea frica sau suferinta si sa beneficieze de
conditii si un tratament ce evita suferinta psihica.
Sursa :Liberación animal,Peter Singer(1975) ;FAWC(2008).
2.2. Concluzii privind drepturile animalelor
In ceea ce priveste bunastarea animalelor sunt incluse o multitudine de
responsabilitati: preventia in tratamentul bolilor , leziunilor , atenuarea suferintei
si a altor efecte negative ; administrarea de hrana si conditii de viata care sa
satisfaca necesitatile animalelor daptate dupa mediul lor natural .
Toate aceste practici de bunastare aduc beneficii atat animalelor cat si
oamenilor deoarece usureaza si creste starea de sanatate si productivitate a
animalelor avand un produs sigur ce intra in alimentatia populatiei.
In general modul de a trata animalele este influentat de convingerile si valorile
despre natura din punct de vedere etic ,religios ; Valori ce difera de la o cultura
la alta , astfel ca acestea ofera o perceptie diferita legate de prioritatea aspectelor
primare legate de bunastraea animalelor, de sanatatea si acordarea de ingrijiri
specifice dupa caz , de nutritie .

11
Un nou concept este cel de “fiinte sensibile “, stiintele moderne in domeniul
de cercetare multidisciplinar a raspuns la preocuparile in a proteja bunastarea
animalelor si cresterea la scara larga in toate sistemele de productie.
O preocupare deosebita se observa la sacrificarea lor si la problemele in
transportul de animale in conditii decente care difera de la o tara la alta , datorita
dezvoltarii economice . In aceste directii sunt necesare impunerea progreselor
tehnicii moderne in bunastarea animalelor si acordurile de parteneriate cu
centrele de expertiza stiintifica privind bunastarea animalelor in intreg lantul de
productie .
Sursa MARM,( Ministerio de Medio Ambiente, Medio Rural y Marino,Espania)
2.3. Bunastarea suinelor pe durata transportului si la sacrificare
In mentinerea unui standard ridicat se cere ca totul sa incepa de la
echipamentul de hartie purtat si supravegherea angajatilor in timpul lucrului,
necesitatea sa existe un numar suficient de personal pentru manipulare , asomare
pentru a mentine standardele si practicile printr-un management bun .
Pentru o asomare corecta si eficace amperajul electric trebuie sa aiba o forta
suficenta in a induce starea de epilepsie(lesin) in momentul trecerii acestuia prin
creier .De asemenea concentratia recomandata sa fie de 90% CO2, un alt aspect
important sunt instalatiile de manipulare sa fie construite incat sa usureze
deplasarea porcilor .
Este necesar ca oamenii care sunt angajati in astfel de munci sa fie
informati , instruiti si ca trebuie sa inteleaga natura comportamentului si de
manipulare al acestor animale , felul de a le trata cu calm si cu rabdare si a
incerca pe cat posibil a ii ferii de starile de agitare si de excitare nervoasa sau
stress .
In momentul selectarii porcilor pentru transport ar fi indicat sa fie miscati
si directionati cu panouri de plastic ,special pentru astfel de cazuri ,in grupuri mici ,
fiind mult mai usor de manevrat fara a ii forta ,directionati spre platfome ,astfel se

12
vor evita starile de agitatie si apoi inghesuiti in boxe. Stirct interzise bastoanele
electrice , deoarece produc nu numai suferinta animalului ci si o stare de panica si
un stress in plus , inaintea transportului si la descarcarea lor in abatoare .
Ce se mai poate recomanda pentru ca manipularea sa fie linistita si usoara a
porcilor este in a elimina toate obstacolele care ii distrag atentia fie ele umbre sau
reflectiile unor obiecte in miscare sau chiar lucioase, a zgomotelor . Se recomanda
in a instala o sursa de lumina inca de la inceput pentru a inbunatati circulatia
porcilor,acestia au tendinta de a trece dintr-un loc intunecos spre locurile
luminioase. (Van Putten şi Elshof, 1978; Grandin, 1982, 1996 şi Tanida et al,
1996). Este total interzis ca oamenii sau angajatii sa se perinde prin fata animalelor
mai ales in momentul cand acestea trebuie pregatite pentru a fi incarcate pe
platforme in camioane sau cand sunt in dispozitivul de imobilizare (Grandin
2000b).
Despre reducerea zgomotului trebuie sa fie luat in considerare deoarece sunt
deranjante pentru porci . S-a constat ca porcii reactioneaza la un nivel de zgomote
mai mari de 80/ 90 de dB crescand ritmicitatea batailor inimii la porci ,(Spensley
1995) . O alta constatare este ca porcii reactioneaza diferit la zgomote astfel ca
au fost mai deranjati la zgomotele intermitente decat la zgomotele continue
(Talling et al., 1998), evacuarea acestora din boxe spre camion de preferabil este sa
se faca pe cat se poate in liniste fara a striga sau vocaliza ori a avea motorul la
camion pornit, astfel in a le oferi siguranta animalelor in timpul preluarii de la
ferma in tranport.Acelasi lucru se procedeaza si in momentul descarcarii acestora la
abator , totul trebuie facut cu calm si pe cat posibil in liniste fara a le ingreuna
starea dupa un transport stresant .
Supraincarcarea camioanelor poate fii si ea o problema majora in
producerea stesului , la care se adauga durata calatoriei , perioada din an cand se
face mai ales ca pe perioada estivala cand temperaturile sunt ridicate pot exista o
serie de probleme incapand de la suprafata acordata fiecarui animal pentru a se

13
putea sta jos si odihni .O alta problema care este vizibila si de la care putem
concluziona este nivelul de stres si agitare al animalului datorita disconfortului
sunt leziunile de la nivelul pielii. Aceste leziuni indicand nivelul se stress acumulat
in sange cum ar fi CPK , lactat si cortizol .
In momentul descarcarii la abator este necesar ca porcii sa se poata odihni
mai mult de 6 ore astfel incat factorii stresanti din sange vor ajunge iar la
parametrii normali. Mai este indicat tot in momentul descarcarii la bator in zonele
de odihna , sa li se faca porcilor dusuri cu apa pentru a reduce nivelul de stres ,
pentru a ii revigora si a indeparta mirosul altor porci proveniti de la alte ferme
aflati in aceeasi zona de asteptare si odihna a abatorului prin acesasta scazand si
nivelul de agresivitate datorata stresului instalat. Exista decat un singur
inconvenient pe timp rece cand temperaturile pot scadea mai jos de 10-5 grade
apare disconfortului frigului este recomandat ca dusurile sa fie caldute si efectuate
in momentul premergator sacrificarii.
Respectand aceste cerinte se poate observa o sangerare mult mai buna si
aproape completa a animalului sacrificat si o calitate buna a carcasei cu un aspect
placut la exteriorul epidermei lipsit de plagi si hematoame.Sursa Temple
Grandin,(Departamentul de Zootehnie , Universitatea de Stat Colorado,Fort Collins CO 80523-1171).
2.4. Masuri de prevenire a efectelor ce se produc in transportul de suine
Transportul de animale reprezinta un lantu de operatiuni necesare de indeplinit din
ferma la abator si apoi sacrificare, fiind una dintre etape cu cele mai stresante
operatiuni de manevrare. Aceasta contribuind la pierderile de productie si de
calitate a carnii daca nu este luata in considerare .

14
2.4.1. Transportului de animale si problemele intampinate
Se poate spune ca stresul de pe perioada transportului si acela din momentul
sacificarii animalului influenteaza foarte mult starea fiziologica si procesele
biochimice la porci.
S-a constatat ca in multe cazuri ca animalul care nu prezinta traume ,leziuni
si care refuza sa mearga in timpul incarcarii in camion sau la descarcare sunt
considerati a fi porci obositi . Se pot intalni si porci care sa fie in stare de agonie
sau non-ambulatoriu , din pricina epuizarii fizice (scaderea grav a glicogenului) sau
a instalarii stresului acut (acidozei) sau o combinatie intre cele doua. La acestea se
observa o musculatura dura ce apare in general la liniile noi care sunt mai sensibile
la stresul termic , (Brown-Brandl et al., 2001).Tot la porcii obositi semnele vizibile
externe sunt tremuratul musculaturii , inrosirea pielii si aparitia dispneii, cresterea
temperaturii corpului si o dezvoltarea a acidozei metabolice acute . Rar se mai
poate recupera prin odihna un astfel de animal, in marea majoritate a cazurilor
intervine decesul.
Un aspect ce nu mai este acceptat in Comunitatea Europeana este utilizarea
si azi in unele abatoare la descarcarea procilor indiferent daca acestia sunt
stresati sau raniti , a bastoanelor electrice accectuand starea de oboseala si stres.
2.5.Masuri pentru a reduce stresul animalelor in timpul transportului
Procedurile de manipulare a animalelor din ferma destinate abatorizarii
intampina o serie de socuri emotionale provocandu-le stresul ce difera ca
intensitate , a oboselii care asociata cu alte cauze pot duce la producerea decesului
animalelor inainte ca acestea sa fie sacrificate .
Dupa cum este de stiut porcii sunt animale ce prezinta o sensibilitate
crescuta fiind expuse stresului de diferite grade, rasele specializate din ziua de azi
au o incidenţă mare la gena Halothane care este raspunzatoare de sensibilitatea si
stresul animalului . S-a constatat din observatiile cu privire la rata mortalitati

15
animalelor pe timpul transportului necorespunzator, conditiile impropri din
interiorul camionului , insuficienta cantitate a apei si a ventilatiei , a suprafetei
pentru fiecare animal si a incaierarilor avute intre indivizi. Acest lucru se
datoreaza inadaptari animalelor la schimbarea locului , a mediului unde au crescut
,integrarea in alte loturi cu alti indivizi ,la transport pe distante mari ,la zgomote
noi, la variatii de temperatura ,toate avand in consecinta un rezultat negativ
asupra SNC , asupra sistemului endocrin si al sistemului imunitar .O alta cauza
este instalarea fricii ,acesta emotie puternica motiveaza animalele a avea un
raspuns comportamental si fiziologic in prima faza prin vocalize ,guitat puternic.
2.5.1 .Stresul sau Sindromul General de adaptare -GAS
Renumitul Savant, Hans Hugo Bruno Selye ,de la Universitatea Mc Gill
Montreal , in cercetarile sale a argumentat “Sindromul General de Adaptare”
(General Adaptacion Syndrom-GAS) ca fiind termenul de “stres” care ar cuprinde
o serie de mecanisme nespecifice de suprasolicitare externa asupra organismului;
stari complexe ale unor agenti fizici , chimici , biologici , psihici,etc., ca un
exemplu cele de incordare ,presiune , povara , forta, efort , tensiune capabili să
producă un ansamblu de modificări morfofuncţionale. . Termenul fiind utilizat in
diagnosticre atat la oameni cat si la animale . Sursa:( The Stress of life ,Hans Selye,1956)
2.6. Pierderile ce apar in trasportul de animale
In general se constata ca in urma transportului de porci sau alte animale pot
avea loc decese ale unor animale , ce se confrunta cu o situatie stresanta la care nu
se pot adapta , si sufera un colaps al sistemului circulator .
Alt aspect se poate observa inca de pe linia fluxului tehnologic de transare ,
o serie de probleme de aspect ale carcasei . Prezenta zgarieturilor pe piele ,vanatai
sau rani profunde care s-au produs : in timpul pregatitrii transportului , in timpul
transportul si in momentul descarcarii . Se stie ca valoarea economica a pielii este

16
destul de mica insa aceasta are o destinatie finala impreuna cu piesa pe pietele de
consum .Consumatorul prefera sa evite aspectele neplacute la o prima vedere a
produsului expus si a calitatii indoielnice a acesteia astfel ca si valoarea lui scade
sau care nu poate fii introdusa pe piata de consum , de multe ori trebuie sa se faca
un efort tehnologic deosebit pentru a obtine din aceste produse cu aspect vizibil
neplacut un produs finit bun si cu valoare.
Se stie ca stresul produs inca de la incarcare , transport pana la momentul
sacrificarii duce la o acidifiere a musculaturii , care daca persista duce la moartea
animalului (Ritter,2009).Aceasta aciditate ne indica Ph –ul cu o valoare mai mica
de 5,8 la sacrificare si ph-ul la 24 de ore de la sacrificare e inferior de 5,4 ; carnea
avand o calitate scazuta ce nu poate fi utilizata in consum si nici macar in
produsele de mezeluri .
Un alt aspect important cu valoare economica in acest circuit este
inlaturarea riscului de epizootie a fermelor prin intermediul mijloacelor de
transport de preluare a animalelor , acestea nerespectand regimul de curatenie si
dezinfectie dupa fiecare descarcare si poate duce la pierderi de productie pana la
piederea produsului finit .
In cazul unei epizooti costrurile cresc enorm si durata de reintegrare in
circuit este desul de lunga si costisitoare din punct de vedere economic. Intr-o
analiza a pierderilor pe scurt se poate observa : costul de sacrificiu a intregului lot
de animale, costul de intretinere a exploatatiei pe perioada de golire,dezinfectie ,
etc. pierderea profitului in timpul perioadei de inactivitate .

17
Capitolul 3. CALITATEA CARCASEI DE PORC
3.1. Factorii ce influenteaza calitatea carcasei
Calitatea carnii este conditionata in general de o serie de factori: ce
actionaza in timpul vietii si alti care actioneaza dupa sacrificare. Trebuie luat in
considerare aspecto de: rasa, sex ,varsta si starea de intretinere a animalului au un
rol important dupa suprimarea animalului in ceea ce priveste calitatea carnii.
Tot in cadrul factorilor de crescatorie este necesar sa amintim tipul de
hala si densitate pe fiecare boxa ,varsta ,sexul animalului si greutatea la
scarificare . Se stie ca sexul animalului influenteaza mirosul si savoarea ,culoarea
carcasei si a continutului in grasime fiind conditionata de greutatea de la
sacrificare si totodata ne poate indica varsta animalului.
Un alt factor important este “factorul genetic “ce influenteaza calitatea
indicilor organoleptici si tehnologici ai carnii. Dintre acestia se mentioneaza
genele cu rol major: sunt genele responsabile de sindromul de stress(PSS) ,gena
Hal , ce controleaza sensibilitatea la stres a porcilor influentand unele caractere
de productii in special al procentului de carne in carcasa si Ph carnii dupa
sacrificare evitand aparitia canii de proasta calitate : PSE sau DFD (PSE pale, soft,
exudative si DFD dark, firm, dry).
Alte gene sunt cele responsabile de conrolului de glicogen muscular,gena
RN- , care influenteaza nivelul de Ph al carnii dupa 24 de ore de la sacrificare
(Ph24=5.5).
Carnea cu valori nutritive scazute
Fig.3.1.1 Carne PSE ,Carne Normala si Carne DFD.Sursa: : FAO (2001).

18
Carnea cu valori nutritive reduse este declarata conform legislaţiei în
vigoare, ca fiind carnea ce prezinta modificari de culoare ,consistenta scazuta ,
miros si gust sau carnea ce provine de la animalele sacrifícate cu sangerare
incompleta si cea de la animalele slabite ce prezinta un grad avansat de slabire .
3.1.1 Carnea PSE (pale-palisa, soft-moale, exudative-exudativa) este carnea ce
prezinta aceste insusiri de carne decolorata asemanatoare celei fierte, o carne
moale datorita lipsei de elasticitate si exudativa prin scaderea capacitatii de a mai
retine apa si a ruperii structurilor musculare ,aceasta fiind foarte greu de gatit.
Aceasta carne este improprie pentru a mai fii procesata ,dar in multe cazuri
o intalnim pe rafturile din magazine in amestec cu carnea de buna calitate pentru
consum.Pentru a preintampina aceste aspecte trebuie luate in considerare a avea
conditii optime de transport , zona de odihna corespunztoare unde animalel
trebuie neaparat sa se odihneasca inainte de sacrificare pa langa aceste conteaza si
rapiditate de prelucrare si conservare la rece a carnii.
3.1.2.Carnea laanimalelesacrifícate cu sangerare incompleta
Aceasta categorie de carne este provenita de la animale obosite, febrile sau
intoxicate. Carnea obtinuta prezinta: rigiditate crescuta, cu un pH (6-6,5) si miros
acid,are o culoare inchisa; tesuturile subcutanate fiind infiltrat, congestinat si
negricios.
Datorita rezistentei sale , ascaderii capacitatii de hidratare si legare a apei ca urmare
a schimbarii starii coloidale iar procesarea industriala fiind anevoioasa .
3.1.3. Carnea DFD (dark-inchisa, firm- tare, dry- uscata) reprezinta a alta stare
anormală a cărnii de porc. Aceasta caracterizată prin culoarea obscura de o
consistente tare, suprafata uscată si pH ridicat.

19
3.1.4. Carnea alterata
Prezinta modificari care o deosebesc de carnea normală ;aprecierea gradului se face
prin examen organoleptic, examen fizico- chimic si microbiologic. Daca prezinta
modificari organoleptice concludente in urma exemenelor de apreciere a
prospetimii conform legislatiei in vigoare, se exclude din consumul uman; acesta
se confiscă şi se denaturează.
3.2. Concluzii privind la bunastarea animalelor pregatite pentru transpot
spre abatoare
Etapele premergatoare si ulterior sacrificarii din zona de abatoriuzare au o
importanta majora in privinta calitati carnii care poate varia pana la 50% datorita
multor aspecte care in general nu s-au luat in considerare. Inca din faza
premergatoare transportului,selectiei porcilor din ferma ,marcarea acestora ,
manipularea porcilor spre incarcare incarcare in camioane ,transport ,densitatea
animalelor pe boxele din camion, descarcare si apoi timpul scurt din sala de
asteptare a abatorului pana in momentul sacrificarii ,aspect ce nu se respecta
odihna suinelor adoptata in Regulamentul (CE) nr.1 din 2005 al Consiliului
adoptata in 22 Dec. 2004 .
Suinele intampina multe etape stresante si straine fata de ceea ce ele in
mod normal au fost obisnuite . Se pot enumera cativa factori stresanti ,din aceasta
etapa ,precum : prezenta de persoane straine , miros strain , zgomote voce straina,
marcarea fiecarui individ in parte ,parasirea boxei, amestecarea cu alte animale in
boxele camioniului , de asemenea si in sala de asteptare a abatorului ,conditiile
de mediu care difera mult vara la iarna , timpul de trsansport , nivelul de
ventilatie din interiorul camionului , nivelul de consum, al fiecarui individ ,de apa
si de hrana pe perioada de transport ,daca acesta este de lunga durata , sunt doar
cativa factori stresanti la care sunt suinele supuse . Insa ce conteaza foarte mult
este maniera de manipulare al acestor animale de catre cei din ferma inca de la
incarcare si apoi in momentul descarcari la abator si grija soferului in a

20
transporta animalele respectand anumite cerinte legate de viteza de conducere a
camionului fara miscari bruste , evitand eventuale accidente si inbulziri in
interiorul camionului de catre animale , pauzele de odihna ,adapare si de hranire
pentru animale pe durata transportului, iar la final sa se tina cont de unaspect
fiarte important care este dezinfectia camionului si sterilizarea acestuia in a
evita o eventuala epizotie .
De multe ori aceste cerinte nu se respecta mai ales in ceea ce priveste
perioada de odihna inainte de sarificare fapt care conteaza foarte mult in ceea ce
priveste calitatile organoleptice si biochimice ale carnii ,evitand astfel caliatile
indoielnice de carne ,PSE sau DFD.
Ne intrebam de multe ori ca si consumatori de ce culoarea filetelor de carne
de porc este tot mai rozalie asemanatoare carnii de pasare. Poate sa fie vina marilor
firme producatoare care in decursul anilor au vrut sa isi creasca progresiv
productia, introducand si acest tip de produs pe piata de consum , fara a instiinta
si nici a tine cont de parearea consumatorului . In principiu trebuie studiat felul
de maturare al carnii ca sa putem intelege si restul de efecte la care carnea este
supusa . Pentru inceput stresul provocat inainte si in momentul sacrificarii asupra
animalului are efecte asupra carnii care sufera o serie de efecte fizioliogice ca
procese de degradare a substantelor de rezerva.Astfel adrenalina descarcata in
urma socului de stress sub forma de excitant denaturand glucogenul depozitat in
muschi, acesta sufera un proces de degradare anaeroba, prin absenta oxigenului
se transforma in acid lactic sau lactat, care acumulandu-se produce o diminuare a
Ph-lui carnii de la 6.5 la 5.5 aceasta fiind o carne cu calitati indoielnice de o
clasa inferioara numita carne PSE sau DFD .
Pentru a avea in regula toate cerintele unui produs bun de consum este
necesar sa tinem cont inca de la inceput forma de manipulare ,transport si odihna
obligatorie a animalului inainte de sacrificare si indepartearea pe cat posibil e
efectelor de stress provocate .

21
Capitolul 4. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU
ÎN CADRUL LUCRĂRII
Obiectivul acestui studiu a fost in a observa si compara datele cu privire
la temperatura si umiditatea relativa pe durata transportului apoi de a compara
parametrii de calitate a carnii si sangelui pentru a observa bunastarea animalelor
pe durata transportului.
Ideea acestui studiu este ca temperatura si umiditatea relativa pot produce
schimbari ce afecteaza starea fiziologica afectand productia.
4.1. Transportul de animale si amplasarea senzorilor
Am realizat in total noua voiajuri de diferite tipuri dintre care patru au fost
spre Franta langa Pau din Sadaba,acesta fiind un transport lung cu durata a peste
patru ore ,urmatorul tip de voiaj de durata medie fost realizat din Cadreita si
Murchante spre Miranda de Ebro langa Burgos acesta fiind de peste trei ore
ca durata si afectuat doua transporturi.Ultimul a fost voajul scurt ce un a
depasit o ora(40 de minute) si s-a realizat intre Artajona si Pamplona
.Toate datele le-am putut culege si prelucra datorita colaborarii cu
companía de transport Biurrun S.L. Aceasta utilizand numai camioane special
adecvate transportului de porci (Motor MAN si semi-remorca Pezzaioli),format
din 3 nivele si impartit pe cate sase compartimente ,estfel ca un compartiment
este de 220 cm de latime, 245 cm de lungime si 84 cm inaltime, avand o suprafata
totala pe de 5.39 m2 pe compartiment iar capacitatea de transport fiinf de 240
capete pentru fiecare transport. Fig 4.1.1. Schema semiremorcii Pezzaioli utilizata in
transportul de porci.sursa : Pezzaioli (2011)

22
Fig 4.1.2. Camioanele de transport ale companiei Biurrun S.L
Rasa de porci care a fost utilizata a fost Largewhite Landrace X Duroc , masculi
si femele care cantareau intre 90 si 100 de Kg.Confortul avut in timpul
transportului nu a adus pierderi si nici evenimente deosebite in privinta porcilor.

23
Fig.4.1.3 Aranjarea porcilor in interiorul camionului si amplasarea senzorilor
4.2. Senzorii si forma de calcul in statistica
Senzoirii au fost amplasati in partea superioara a compartimentului din
interiorul si in exteriorul camionului pentru a masura constant temperatura si
umiditatea relativa inca din momentul incarcarii in ferma a porcilor pana in
momentul descarcarii acestora la abator. Acestia au fost programati in a prelua
informatii, aceste date au fost descarcate printr-un program specific senzorilor,
data loggers (Onset Computers, Hobo H8 loggers) apoi export de date si
prelucrate in Excel si intr-un program de statistica ,Statistix 9 , pentru a obtine o
mai mare afinitate cu privire la la informatiile stranse.
Privind valorile de temperatura T °C si umiditate relativa RH% ale
senzorilor amplasati in exteriorul camionului si in interioul camionului unul in
fata si celalat in spate pentu a putea compara datele cu privire la oscilatiile
survenite pe durata transportului .Alte analize ce s-au mai efectuat a fost
prelevarea de informatii privind pH la 45 de minute si la 24 de ore a carnii de porc
, temperatura si observatii aupra culori si prospetimii acesteia. Pentru aceasta in
calculul de statistica s-a tinut seama de diferente semnificatica pe care o poate
avea LSD cu un nivel de apreciere de 5% (P<0.05).O valoare intre 0.05 y 0.10 se
considera a avea diferente .

24
4.3. Indicii de temperatura si umiditate
Pe langa o serie de diferiti indicatori de stres pentru animale cum ar fi
nivelul si volumul de respiratie ,ritmul cardiac , culoarea pielii a temperaturii
acesteia si a corpului sunt cel mai des utilizate separat cat si impreuna pentru a
compara starea animalui. (Lucas et al., 2000).
Fig.4.3.1. In momentul descracarii sa prelevat temperatura corporala de la nivelul(1-2-3) ,
Sursa: http://www.cevabun.ro/carnea-de-porc/
4.4. Temperatura si pH-ul carnii
Animalele au fost sacrifícate in regiuni distincte Pamplona, Bugos si Fipso
Franta; prin diferite metode de asomare: soc electric , camera de gazare cu
CO2.Din carcasa porcului din regiunea dorsala-toracala si a coapselor s-a prelevat
temperatura si Ph care un avea mai mult de 15 minute din momentul sacrificarii
plus o mostra de carne ,acesta s-a analizat la 24 de ore pentru a observa
diferentele de Ph si temperatura.Pentru prelevarea acestor informatii s-a utilizat
un pHmetro Hanna HI 9125, ce indica pH si temperatura simultan.

25
4.5. Prelevarea de mostre de sange
La finalul fiecarui transport toate animalele au fost sacrifícate in abator
dupa o asteptare de una , doua ,maxim trei ore. In momentul sacrificarii s-a
prelevat mostre de sange in eprubete Eppendorf cu anticoagulant EDTA si care
la scurt timp s-a centrifugat la un aparat centrifugator mobil separand plasma de
restul celuleor rosii din sange .Au existat si zile control pentru a putea face
comparatie intre diferite momente cand animalul nu a suferit stari de soc din
cauza transportului si animalele din ferma.
Capotolul 5. REZULTATE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA LOR
5.1. Transportul de animale
Cele noua iesiri din ferma spre abator au fost impartite in voiaje de tip
lung ,mediu si scurt . Acestea au fost notate ca tratament -trt1,trt2,trt3 .
Trt1 – voiaj scurt, durata transportului fiind sub o ora (0,47 minute in a
treia zi; 0,40 minute in a cincia zi si 0,30 minute in a ziua opt ) din Artajona spre
Pamplona ;
Trt2 –voiaj mediu ,durata transportului fiind mai mare de 3 ore ( 3,10 ore in
ziua sase si 3,40 ore in ziua sapte ) efectuate din Cadreita si Murchante spre
Burgos ;
Trt3 –voiaj lung, durata transportului fiind mai mare de 4 ore (4,5 ore in
ziua intai ; 4,15 ore in ziua doi si 4,25 ore in a noua zi ) efectuate din Sadaba si
Cabanillas spre Franta ;
Tabel 5.1.1 Tipurile de tratamente si valorile temperature si umiditatii
trat
RH%
spate RH% fata RH% afara T°C spate T°C fata T°C afara
trt1 62.18b 62.10b 48.51b 8.83c 9.44c 12.63b
trt2 61.38b 62.16b 47.31b 14.42a 15.46a 17.51a
trt3 68.98a 66.41a 73.27a 10.99b 12.99b 8.94c

26
5.2. Temperatura ,Umiditatea relativa
Acesti doi indicatori sunt denumiti a fi ambientul optim termic care este
diferit si in functie de o specie la alta avand efect direct asupa productiei si
bunastarii animalor.
Comisia Internationala in Inginerie Rurala sau CIGR (Commision
Internationale du Genie Rural) a stabilit valori maxime si minime pentru
temperatura si umiditate. Pentru o umiditate relativa cu valori intre 40%-60% o
temperatura de 30 °C ,iar pentru o umiditate relativa de 50-90% o temperatura
optima de 0 °C .
In cazuri cand temperaturile depasesc valoarea critica de 35 °C respectivul
transport este amanat, aceasta fiind si decizia ce se regaseste in Regulamentul (CE)
nr.1 din 2005 al Consiliului adoptata in 22 Dec. 2004(capitolu 2, sectiunea 3.1).
Transportul efectuat in cazul de fata a prezentat valori ale temperaturilor ce s-au
incadrat intr-un nivel optim si datorita perioadei ,luna martie , cand temperaturile
in zona respectica un au fost ridicate .Mai trebuie mentionat aspecte importante
ce tin de : zona geográfica si altitudinea dar si starea vremii ,ora cand transportul
a fost efectuat,aceasta fiind o zona muntoasa de altitudine medie .
In graficele realízate se poate observa ca un exista diferente semnificative
intre cele trei tipuri de voiaje tinand cont ca pentru voiajul de durata mai lunga
trasportul a inceput la o ora foarte matinala(3-4 dimineata)si o stare a vremii cu
ninsoare si ploaie pe cand cel de durata scurta a fost dimineata (intre orele 7 si
8,30) si o stare a vremii buna.

27
Fig.5.2.1.Valorile analizei de varianta pe tratamente a temperaturii la senzori
In cazul graficul de analiza de varianta se observa o diferente pentru
tratamentul de tip scurt unde umiditatea dina fara camionului este la un nivel
inalt de avertizare insa acesta poate fii influentat si de starea vremii (ceata si
chiciura) in comparatie cu cele aflate in interiorul camionului .
Fig.5.2.2. Valorile analizei de varianta pe tratamente a umiditatii relative la senzori

28
In tabelul de mai jos (tab.5.2.3.) se poate observa pentru fiecare zi in parte
valoarea senzorilor atat la temperatura cat si la umiditate ca acestia nu prezinta o
valoare semnificativa diferita astfel ca temperatura variaza de la 7.93 T°C la un
maxim de 18.77 T°C.
Tabel 5.2.3. VALORILE INDIVIDUALE PE VOIAJE ALE ANALIZEI DE VARIANTA
ziua T°C spate RH%spate T°Cinainte RH%inainte T°C afara RH%afara
1 9.94c 67.82bc 12.56c 63.82c 7.93e 71.39b
2 9.33c 74.12a 11.16d 71.17a 6.71f 84.55a
3 4.02d 62.77de 4.30e 61.84cd 14.44c 47.52de
4 13.08b 61.95e 14.63b 59.72d 10.60d 68.92b
5 9.56c 54.38f 10.27d 57.66d 9.85d 46.79de
6 15.26a 55.35f 16.17a 57.89d 18.77a 44.28e
7 13.71b 66.53cd 14.86b 65.81bc 16.44b 49.90d
8 13.57b 71.39ab 14.44b 68.07ab 14.04c 51.86d
9 13.69b 69.57bc 15.24ab 70.06a 12.98c 62.30c
In cazul graficelor unde sunt prezentate valorile Deviatie Standard ca valori
minime si maxime exista diferente vizibile intre aceste valori, insa cu o medie si
DS ceva mai echilibrata ceea ce spune ca oscilatiile pe toata perioada parcursa
pe tratanente si intre ele nu este pera diferita.
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
T1
spate
T1 fata T1
afara
T2
spate
T2 fata T2
afara
T3
spate
T3 fata T3
afara
parametriidetemperatura
tipul de tratament
Valorile analizei DS a T C senzorilor in transportul
porcilor pe tratamente
Media
Deviatia
Standard
Minim
Maxim
Fig.5.2.4 Valorile Deviatiei Standard a temperaturii la senzorii din transport

29
Fig.5.2.5. Valorile Deviatiei Standard ai umiditatii la senzorii din transport
5.3. Analiza cărnii privind valorile Ph –ului si temperaturii
Prelevarea si analiza mostrelor s-a efectuat in prima ora apoi la 24 de ore
pentru a observa variatia ph-lui si a temperaturii.
0.00
20.00
40.00
Ph45coa
psa
T45coap
sa
Ph45spa
te
T45spat
e
Ph24coa
psa
T24coap
sa
trt1 6.26 32.48 6.39 33.00 5.77 6.12
trt2 6.36 29.88 6.33 31.45 6.15 6.43
trt3 6.53 29.98 6.25 31.06 5.81 9.79
b
a
a
a
b bab
b
a
ab
a ba
b
a
b
b a
parametriiPhsiT°C
Valorile analizei de variantalaT C si Ph carne pe
tratamente si ore
Fig .5.3.1 Valoarea de variant a temperaturii si pH-ul la carne pe tratamente ,ore

30
Toate mostrele prelevate au fost clasate pe tipuri de voiaj pentru a
observa diferentele ce pot avea loc intre voiajul lung ,mediu si scurt . De
asemenea este foarte important de a observa pH-ul la 45 de minute care ne
poate da informatii exacte legate de stare de confort sau stresul ce animalul
la suferit pe durata transportului si apoi durata de odihna si recuperare din
abator.Se stie ca de multe ori aceste norme simple un sunt respectate privind
bunastarea animalelor inainte de momentul asomarii.
Un raspuns se poate observa cel mai bine la voiajul de tip scurt , care a
fost sub 60 de minute , unde animalele odata ajunse la destinatie dupa
descarcare la scurt timp au fost sacrifícate.Ph ridicat ne poate spune ca animalul
a fost foarte stresat inca de pe durata transportului cand acesta a suferit un
soc de adaptare fortat la noul mediu iar durata de recuperare de la transportului
un a existat.
0
10
20
30
40
t1 t2 t3 t4 t5 t6 t8
parametriiT°CsiPh
t x -numarul voiajului
Analiza de varianta a T°C si Ph la carne pe voiaje si
timp
Ph24 sold
Ph0 sold
Ph0 spate
T24 sold
T0 spate
T0 sold
Fig.5.3.2 Analaiza valorilor individuale a voiajului pentru Ph si Temperatura la carne porc
Pentru analiza pe voiaj individual se poate observa ca perioada critica se
intalneste la t5 ,adica transportul cinci de durata scurta de 40 de minute
efectuat in Pamplona si la t8 adica transportul de durata lunga efectuat in Franta
si care a fost mai mult de 4,25 ore ca durata pentru Ph de 40 de minute.

31
In voiajul de durata scurta se incatreaza t3;t5;t8 la cel mediu t6;t7; iar la
voiajul de durata lunga t1;t2;t4;t9 .
Ph ridicat ne arata starea de disconfort avut de animal la care se face o
corelatie cu influenta factorilor externi legati de temperatura scazuta ,gradul de
adaptare la noile conditi si a modului de manipulare aacestora de catre angajati
la incarcarea din ferma si descarcarea in zona de asteptare la abator . Odihna
animalelor dupa transport fiind un factor decisiv in ceea ce priveste valitatea
carcasei.Alte analize privind un raspuns mai exact le putem regasi in analizele
de sange care sunt mult mai relevante si care ne pot da o serie de raspunsuri
privind stare fiziologica a animalului in momentul sacrificarii.
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
T24h
sold1
T0h
sold1
T0h
spate1
T24h
sold2
T0h
sold2
T0h
spate2
T24h
sold3
T0h
sold3
T0h
spate3
parametriiT°C
T °C pe tip tratament , ore si zona corporala
Analiza DS a T°C la carne pe tratamente si ore
Media
DeviatiaSta
ndard
Minim
Maxim
Fig.5.3.3 Valorile maxime si minime si a deviatiei standard (DS) la temperatura carne pe
tratamente in functie de timpul si zona corporala cand s-au prelevat

32
Fig.5.3.4 Valorile maxime si minime si ale deviatiei standard (DS) pentru Ph carne pe tratamente
in functie de timpul si zona corporala cand s-au prelevat
Se poate observa o stransa corelatie ce exista intre temperatura si Ph in
special pentru voiajul de tip scurt (T 24 ore sold1 si ph de 24 ore sold1) si pentru
cel de tip lung T 24 ore solt3 si Ph 24 ore sold 3) astfel parametri de temperatuta
la 24 de ore sunt valori mari pentru T24h sold1 si T24h sold3 si poate observa in
valorile Ph 24 ore pentru voiajul lund si scurt a avea de asemenea valori ridicate .
5.4. Analiza şi temperatura externă prelevată de la nivelul cefei suine
Un alt element important ca indicator de stres il reprezinta temperatura
corporala externa a animalului sau schimbul de caldura al acestuia cu mediu si
adaptarea corpului prin intermediu functiilor fiziologice .Cercetatorii o denumesc
entalipe de reactie iar ca si o definitie a ei se poate spune ca aspectele energetice
insotesc reactiile chimice.

33
Fig.5.4.1.Valorile temperaturii si umiditate relativa prelevate de la porci in ferma si abator
grupate pe tratamente .
Fig.5.4.2. Valorile de temperatura si umiditate relativa prelevate de la porci in ferma si abator pe
transport sau voiaj infividual.
In figura 5.4.1 Se poate observa la general ca exista diferente intre
temperaturile din ferma si cele din abator. Mai semnificative pentru tipul de voiaj
scurt trt1 unde confortul animalului din mediul fermei prezenta parametrii
normali de temperatura la efectuarea unui nou set de observatii asupra
temperaturii corporale exterioare in abator se observa o scadere a acesteia fiind
raspunsul organismului la un mediu strain de neadaptare prin reactia de

34
stres.Un lucru asemanator se poate observa si in tabelul5.4.2. unde informataile
sunt detaliate pe zile observandu-se pentru ziua t1-voiaj lung, si t5-voiaj scurt
o diferenta intre tremperaturi dar un semnificativa care poate fii influentata si de
factorii externi pe durata transportului.
0 5 10 15 20 25 30
Media 1
SD 1
Media 2
SD 2
Media 3
SD 3
Media 1 SD 1 Media 2 SD 2 Media 3 SD 3
T°C ceafa ab. 22.932 2.7648 22.01 3.0559 25.896 2.4934
T°C ceafa f. 26.152 3.8189 24.011 2.2566 27.229 5.3887
Valorile DS si a mediei in T C ceafa la porci in
ferma si abator pe tratamente
Fig.5.4.3. Valoarea deviatiei standard sia mediei la temperatura exterioara a porcului in ferma si
in abator

35
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Minim1
Minim2
Minim3
Minim1 Maxim1 Minim2 Maxim2 Minim3 Maxim3
T°C ceafa ab. 16.8 28.8 16.4 29 21.2 35.6
T°C ceafa f. 16.8 32.6 18.4 32.2 17 35.6
Valorile minime si maxime a DS in T °C ceafa la porci in
ferma si abator pe tratamente
Fig.5.4.4. Valoarea minime si maxime la temperatura exterioara a porcului in ferma si in
abator din zona cefei
Se poate observa la fel si in cazul Fig.5.4.3 si. Fig.5.4.4. avem valori ce
difera mult intre voiajul de tip lung si cel de tip scurt dar semnificativ pentru
voiajul scurt . La voiajul scurt temperatura maxima prezinta diferenta comparativ
cu temperatura maxima la voiaj lung ceea ce inseamana o reactie a corpului
individului la schimbare de mediu printr-o scadere nesemnificativa a temperaturii
corporale insa reversibila dupa un transport pe o perioada scurta.
In schimb la voiaj de tip lung aceasta reactie se manifesta prin
cresterea temperaturii datorita reactiei organismului de adaptare la stresul continu
,insa care poate fii remediata destul de usor prin odihna animalului la finalul
voiajului. Aspect ce a fost observat de catre alti cercetatori in domeniu si care au
ajuns la concluzia ca un stres continuu pe o durata mai lunga de timp este
mai usor de recuperat prin odihna de peste 8 -12 ore decat un stres provocat pe
durata unui voiaj de tip scurt care se prezinta a fi un soc de o intensitate mai
mare la care organismul incearca sa se adapteze

36
5.5 Analizele pentru zilele control prelevate din ferma ,privind valorile
elementelor dinsange lasuine
Fig.5.5.1Valorile analizei de varianta a elementelor din sange in ziua control 6si 7
Se observa o valoare crescuta pentru linfocite si VCM(hemograma) elemente
reprezentative in sange pentru aparare in situatii de stres si oboseala a
organimului avand ca raspuns o scadere a imunitati organismului dar care este
ajutat in reechilibrare cu ajutorul rezervelor ce le detine organismul .
0
10
20
30
40
50
60
parametriihematologici
elemente din sange
Valorile DS si a mediei in elementele din
sange pentru ziua 6 si 7
Media
6
SD 6
Media7
SD7
Fig.5.5.2.Valorile DS si mediei in elementele din sange pentru ziua control 6 si 7

37
0
10
20
30
40
50
60
70
parametrihematologici
elemente din sange
Valorile minime si maxime a Ds a elemetelor din
sange din ziua 6 si 7
Minim
6
Maxim
6
Minim
7
Maxim
7
Fig.5.5.3. Valorile minime si maxime in elementele din sange pentru ziua control 6 si 7
Din analiza obtinuta se observa ca valori mai mari dar nesemnificative le avem
pentru ziua 7control .O corelatie se poate face cu durata transportului daca este
cazut si a factorilor exeterni de influenteaza confortul animalului.De mentionat
este ca prelevarea de sange sa facut in ferma dupa –masa cand din acelasi loc
in aceeasi zi de dimineata s-a efectuat un transport de porci .
5.6. Analiza pe tratamente ,a elementelor din sange
Fig.5.6.1.Valorile analizei de varianta pe tratamente la elemntele din sange

38
Fig.5.6.2.Valorile elementelor din sange minime , maxime si media ,DS pentru trt1 –voiaj scurt
Fig.5.6.3. Valorile elementelor din sange minime , maxime si media ,DS pentru trt2 –voiaj mediu
Fig.5.6.4. Valorile elementelor din sange minime , maxime si media ,DS pentru trt3 –voiaj lung

39
5.7.Valorile cortisolului ,glucozei ,CPK si lactat insange, pe tratamente si pe
zile control
Fig5.7.1Valorile analizei de varianta pe tratamente la cortisol,lactat,glucosa,CPK
pe tratamente
Fig.5.7.2.Valorile analizei de varianta la cortisol,glucosa,CPK in 7,6,1 zile control

40
Fig.5.7.3. Valorile analizei de varianta pe tratamente la cortisol,lactat,glucosa,CPK
pentru ziua 5 si 6
Fig.5.7.8 Valorile analizei Ds la sange pentru tratamentul 1 si 2 CPK,cortisol,glucoza
,lactat.

41
Analizele de sange efectuate ne pot indica cu o precizie mult mai exacta
stadiul fiziologic in care animalul se afla in momentul prelevarii de mostre.
Valorile ridicate sau scazute ale unor elemente precum
linfocitele,leucocite, CPK (creatinfosfokinaza), cortisolul, glucoza, lactat, HGB(
hemoglobina), HCT (hematocrit)
Lactat sau acid lactic care provoaca starea de oboseala musculara si
scaderea cantitatii de glucosa din organism .
Nivelul cortisolului din organism este un raspuns la actiunea stariide stres
asupra intregului organism in special asupra regiunii cerebrale ,determinand un
lant e efecte hegative ireversibile .
CPK (creatinfosfokinaza) nivelurile ridicate ale acestei enzine poate
indica afectiuni la nivelul inimii sau tesutului muscular si asupra creierului.
Glucoza reprezinta un tip de zahar fiind o sursa de energie a organismului
daca exista un dezechilibru organismul incearca sa il restabileasca la nivelul
normal prin crestrea nivelului de insulina.Cele doua forme de dezechilibru hiper –
si hipoglicemia pot pune viata in pericol cauzand disfunctii ale organelor
interne,creier in unele cazuri ducand pana la deces.
Elementele descrise pot indica starea fiziologia a animalului, gradul
avansat oboseala al organismului acestuia, starea de panica si de aparare a
organimului cat si starea de sanatate . Toate aceste elemente din sange sunt niste
markeri ce transmit cu o exactitate mai mare reactia organismului la toate
nivelel de stres la care este supus un animal.Unele din aceste reactii ne pot indica
starea animalului care poate fii ireversibila ducand la deces .

42
Concluzii
Trebuie sa mentionez ca animalele sunt organisme vii ca noi oamenii insa
lipsite de ratiune , de accea trebuie sa avem grija de ele oferindu-le confortul si
bunastarea pe care acestea o gasesc in mediul lor natural ,si chiar inbunatatindu-
le conditiile atunci cand de mediul inconjurator este precar pentru ele .
Un alt element care are legatura cu factorii externi de mediu pe langa
temperatura si umiditatea relativa este entalpia. Aceasta reprezinta un alt marker
al nivelului de stres la care organismul animalului este supus in special pe
durata transportului din ferma la abatoare , pentru exemplul cercetarii din
prezenta lucare.
Entalpia de reactie fiind reactiile biochimice care au loc in organismele vii
pot fi reactii endoterme sau exoterme.
Organismul animal foloseste aceasta energie pentru asigurarea functiilor sale
vitale (mentinerea temperaturii constante 121j93b).
Aceasta energie chimica este transformata prin lucru mecanic de catre
organism cu un randament mare, depasind randamentul unui motor termic
obisnuit.
In urma unei reactii exoterme (reactie de degajare de caldura) sau a unei
reactie endoterme(absorbtia de caldura)desfasurata la presiune constanta, reprezinta
variatia unei marimi care este denumita entalpie fiind notata cu H.
H =U +pV
- U este energia interna a unui sistem termodinamic ,
- pV este lucrul mecanic necesar sistemului pentru a-si ocupa volumul
propriu V la presiunea constanta p.

43
Valoarea absoluta a energiei interne stocata intr-un a sistem nu se poate
determina dar se poate determina variatia acestei energii (∆U).
QV = ∆U ; Qp = ∆H
∆U este egala cu caldura de reactie Qv care se desfasoara la un volum
constant intr-o reactie si de asemenea la o presiune constanta Qp .
Ca o concluzie H şi U reprezintă entalpia de reactie respectiv energia
internă de reacţie.
Exoterme: H  0 (sistemul cedează căldura mediului ambiant).
Endoterme: H  0 (sistemul absoarbe căldura de la mediul ambiant).
Josiah Willard Gibbs (1839-1903) profesor la universitatea Yale fiind unul
dintre creatorii termodinamicii chimice , a studiat aspectele energetice ce insotesc
reactiile chimice si echilibrele termice .

44
Abrevieri
Hemoleucograma completa este un test care poate furniza diagnostice pentru
numeroase boli
CPK = creatifosfokinaza (enzima)
H = hematie, globula rosie sau eritrocit
L = limfocit (celula sanguina), leucocit (globula alba)
Leucocite cL
Hematocrit HCT
Hemoglobina HGB)
Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC)
Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB)
Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT)
Media volumului globulelor (MCV) - marime globulelor rosii
Media globulara a hemoglobinei (MCH)
Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC)
Sursa: http://www.info-sanitar.ro/Default.aspx?PageID=598

45
CUPRINS
CUVÂNT DE MULŢUMIRE................................................................................. pag. 3
INTRODUCERE...................................................................................................... pag. 4
CAPITOLUL 1 –PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DE CARNE DE PORC.........pag. 6
1.1 Producţia de carne la nivel mondial..............................................................pag. 6
1.2 Recensământul animalelor din 2010 şi fluctuaţiile producţiei de carne pentru
ultimul deceniu,în Europa..............................................................................pag. 7
1.3 Consumul de carne de porc la nivel mondial pe anul 2010.........................pag. 9
CAPITOLUL 2- IMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR....................pag.10
2.1 Drepturile animalelor ce trebuie respectate..............................................pag. 10
2.2 Concluzii privind drepturile animalelor.....................................................pag. 10
2.3 Bunăstarea suinelor pe durata transportului la sacrificare.....................pag. 11
2.4 Măsuri de prevenire a efectelorce se produc în transportul suinelor.....pag. 13
2.4.1 Transportul animalelor şi probleme întâmpinate...........................................pag. 14
2.5 Măsuri pentru reducerea stresului animalelor în timpul transportului..pag. 14
2.5.1 Stresul sau Sindromul General de Adaptare – G.A.S. ...................................pag. 15
2.6 Perderile ce apar în transportul de animale ..............................................pag. 15
CAPITOLUL 3 – CALITATEA CARCASEI DE PORC...................................pag. 17
3.1 Factorii ce influenţează calitatea carcasei..................................................pag. 17
3.1.1 carne P.S.E......................................................................................................pag. 18
3.1.2 Carnea la animalele sacrificate cu singerare insuficientă................................pag. 18
3.1.3 Carnea D.F.D. ................................................................................................pag.18
3.1.4 Carnea alterată................................................................................................pag. 19
3.2 Concluzii privind bunăstarea animalelor pregătite pentru transportul
spre abator ..................................................................................................pag. 19
CAPITOLUL 4 –MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU,ÎN CADRUL
LUCRĂRII..................................................................................pag. 21
4.1 Transportul animalelor şi amplasarea senzorilor.....................................pag. 21
4.2 Senzorii şi forma de calcul în statistică.......................................................pag. 23
4.3 Indicii de temperatură şi umiditate.............................................................pag. 24
4.4 Temperatura şi Ph-ul cărnii........................................................................pag. 24
4.5 Prelevarea de monstre de sânge...................................................................pag. 26

46
CAPITOLUL 5 –REZULTATE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA LOR....pag. 25
5.1 Transportul animalelor................................................................................pag. 25
5.2 Transportul şi umiditatea relativă...............................................................pag. 26
5.3 Analiza cărnii privind valorile Ph-ul şi temperaturii................................pag. 29
5.4 aliza temperaturii externe prelevate la nivelul cefei,la suine................... pag. 32
5.5 Analizele pentru zilele control,prelevate din teren,privind elementele din
sînge ,la suine................................................................................................pag. 36
5.6 Analiza pe tratamente ,a elementelor din sânge........................................pag. 37
5.7 Valorile Cortisolului,Glucozei CPk-ului şi Lactate în sânge,pe tratamente şi
zile control.....................................................................................................pag. 39
CONCLUZII..............................................................................................................pag.42
BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................pag. 44
ABREVIERI..............................................................................................................pag. 46
CUPRINS.................................................................................................................. pag. 48

Bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei UE

Recommended

Recommended

More Related Content

Featured

Featured (20)

Bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei UE