Valorificarea multifunctionalitatii pajistilor în contextul dezvoltarii durabile a agriculturii si protectiei mediului

1. Proiect: ADER 1.3.2/477/14.11.2011
Titlul Proiectului:
VALORIFICAREA MULTIFUNCŢIONALITĂŢII PAJIŞTILOR
ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE A
AGRICULTURII ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI
Acronim: ADER 1.3.2.
Conducător Proiect/Director de proiect:
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti
Braşov – ICDP Braşov/ Dr. ing. Vasile MOCANU

2. Parteneri în consorţiu:
P1- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti
Vaslui – SCDP Vaslui/ing. Eugen AVRĂMESCU;
P2 – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Cartof şi Sfeclă de zahăr Braşov - INCDCSZ Braşov/Dr.
ing. Ioan GHERMAN
Buget proiect/cofinanţare: 622.500 lei/-
Adresa web: www.pajisti-grassland.ro

3. Obiectivul general al proiectului:
Adaptarea tehnologiilor pajiştilor semănate şi permanente şi de creştere
a animalelor pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime
cauzate de schimbările climatice.
Elementele de noutate ale proiectului, originalitate:
- elaborarea tehnologiilor specifice modernizate privind stabilirea masurilor antientropice
pentru asigurarea durabilităţii ecosistemelor agricole prin: stoparea sau încetinirea
epuizării elementelor fertilizante N, P, K, Ca, Mg etc.; refacerea conţinutului în humus din
sol; evitarea scăderii pH–ului solului; refacerea structurii solului; stimularea sintezei
compuşilor cu azot în sol etc.
- elaborarea unor verigi tehnologice specifice pentru lucrările de curăţire, fertilizare şi
supraînsămânţare a pajiştilor permanente, tehnologii care asigură mentenanţa,
protejează mediul înconjurător şi menţine biodiversitatea acestui important patrimoniu
naţional.
Beneficiarii rezultatelor, potenţialul de aplicare în economie:
- asociaţiile inter-profesionale (Uniunea Naţională a Producătorilor din România;
Asociaţia Fermierilor din România etc.), care au membrii interesaţi în dezvoltarea
sistemelor de agricultură durabilă;
- exploataţiile agricole care practică agricultura în sistem conservativ;
- fermierii;
- autorităţile publice centrale şi locale.

4. Etapa I/15.11.2011-15.12.2011 –EVALUAREA STĂRII ACTUALE A
SISTEMULUI DE AGRICULTURĂ PRACTICAT ÎN ZONELE LUATE ÎN
STUDIU
Buget de stat/Cofinanţare: 150.000 lei/--
Obiectiv: Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicat şi formarea
unei baze de date în acest domeniu.
Activitatea 1.1: Analiza stării actuale a sistemului de agricultură practicat şi
consecinţele pe termen scurt şi mediu.
Rezultate:
-Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicat în Zona Vaslui;
- Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicat în Ţara Bârsei;
- Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicat în Depresiunea Făgăraş;
Fiecare studiu cuprinde: delimitarea fizico-geografică a zonei; factorii ecologici şi
antropici care determină sistemul tehnologiilor de cultură; hidrografia şi hidrologia;
clima; solurile; vegetaţia; suprafaţa, terenurile agricole pe moduri de folosinţă;
suprafaţa cartată şi clasele de calitate; efectivele de animale; agricultura.

5. ZONELE LUATE IN STUDIU

6. REZUMAT
În conformitate cu activităţile planificate în cadrul planului de realizare al
proiectului în această etapă s-a efectuat un studiu amănunţit asupra situaţiei privind
agricultura din zona Braşov, Făgăraş şi Vaslui. În ceea ce priveşte sistemele de
agricultură practicate în cele trei zone luate în studiu, acestea diferă foarte mult atât ca
urmare a factorilor pedoclimatici cât şi ca urmare a inputurilor alocate, dependente la
rândul lor de situaţia economică specifică fiecărei unităţi în parte.
În zona Făgăraş, caracteristicile agriculturii sunt determinate în principal de
condiţiile pedoclimatice, care au drept consecinţă o largă răspândire a solurilor
podzolice argilo – iluviale (peste 50% din suprafaţa agricolă) cu o fertilitate naturală
scăzută, majoritatea terenurilor 10.321 ha aflându-se în clasa a IV-a de calitate după
nota de bonitare naturală din cele 91.508 ha cartate pedologic.
Lucrările pedo-hidro-ameliorative programate a se executa înainte de anul
1989 au fost realizate pe suprafeţe restrânse (aproximativ 10…12% din necesar) şi nu
au fost întreţinute corespunzător.
Principalele culturi agricole existente în zonă sunt: grâul, orzul, porumbul şi mai
ales cartoful. Asolamentul practicat este de scurtă durată 2…3 ani şi acesta pe
suprafeţe restrânse în cadrul societăţilor şi asociaţiilor. Proprietarii individuali deţin
ponderea, suprafeţele pe care le au fiind mici, 0,5…2,5 ha, în general se practică
monocultura cu implicaţiile negative asupra vegetaţiei, atât din punct de vedere
cantitativ cât şi calitativ.

7. Condiţiile pedoclimatice din Ţara Bârsei sunt cele mai favorabile pentru
agricultură comparativ cu cele din celelalte zone ale judeţului Braşov, Făgăraş şi Rupea.
Culturile care îşi găsesc optimul din punct de vedere al cerinţelor pentru creşterea şi
dezvoltarea sunt cele de cartof, sfeclă, cereale şi plante furajere.
Primele trei culturi de-a lungul timpului pe cele mai favorabile terenuri, dar şi în
această zonă în multe unităţi s-a practicat sistemul de monocultură 2…3 ani sau
asolamente de scurtă durată. De asemenea, din lipsa fondurilor nu s-a realizat o
fertilizare echilibrată, în concordanţă cu exporturile de elemente chimice realizate prin
recoltele obţinute. Aceasta a determinat obţinerea unor producţii cu mult sub nivelul
potenţialului climatic sau biologic al soiurilor cultivate.
Pajiştile ocupă o suprafaţă de 69.475 ha (44.478 ha păşuni şi 24.997 ha
fâneţe), ceea ce reprezintă (59,2%) din suprafaţa agricolă a Ţării Bârsei. Deşi creşterea
animalelor a constituit în cadrul acestei zone o preocupare constantă, totuşi în ultimele
4…5 decenii, suprafeţele ocupate de pajişti s-au redus datorită desţelenirii şi integrării
lor în circuitul arabil, suprafeţele desţelenite fiind cultivate cu cartof, sfeclă sau unele
culturi anuale destinate bazei furajere.

8. Suprafaţa agricolă a judeţului Vaslui este de 400.959 ha din care arabil
291.675 ha, păşuni 84.583 ha, fâneţe 7.857 ha, vii 13.753 ha şi livezi 3.091 ha. Cele mai
mari suprafeţe din terenul arabil se află în clasa a III-a de calitate (33,2%), terenuri cu
limitări sau restricţii mici ca urmare a alcalinităţii şi eroziunii, ele necesitând măsuri de
amenajare şi ameliorare pentru prevenirea degradării. De asemenea, terenurile din
categoria a IV-a şi a V-a deţin 19,1% şi respectiv 18,9% din suprafaţă, ele fiind afectate
de eroziunea puternică.
La aceşti factori limitativi ai productivităţii se adaugă suprafeţele situate în
parcele mici (0,5…2,2 ha) deţinute de proprietari individuali, care practică în general
monocultura de porumb şi floarea soarelui. Lucrările se efectuează din deal în vale
accentuând degradarea solului prin eroziune. Practicarea asolamentelor de 2…4 ani se
face pe suprafeţe foarte restrânse în cadrul unor societăţi sau asociaţii care dispun de
suprafeţe mari de teren şi de sistema adecvată de maşini şi utilaje agricole.
În perioada 2001…2005 suprafaţa cultivată cu grâu a scăzut cu 9.370 ha,
producţia situându-se între 782 kg/ha în anul 2003 (cu secetă excesivă) şi 3.253 kg/ha
în anul 2005. De asemenea, au avut loc scăderi importante ale suprafeţelor cultivate cu
porumb (7.979 ha) şi orz + orzoaică (3.739 ha), singurele culturi care au înregistrat
creşteri fiind cele de floarea soarelui (29%) şi rapiţă (26%).

9. CONCLUZII
Condiţiile pedoclimatice din zonele luate în studiu Făgăraş, Braşov şi Vaslui
sunt pretabile pentru culturile de cereale, plante tehnice şi furajere, cu condiţia corectării
factorilor limitativi prin măsuri adecvate pedo-hidro-ameliorative.
Studiul întocmit reprezintă un bun ghid, care va aduce alături de cercetările
care se execută prin proiect, contribuţii considerabile la îmbunătăţirea tehnologiilor de
cultivare a plantelor din cele 3 zone şi îmbunătăţirea pajiştilor permanente pentru
practicarea unei agriculturi durabile, ecologice şi performante.
În această etapă s-au realizat activităţile planificate pe etapă şi proiectul s-a
încadrat în valorile contractate.
Nu au apărut modificări în concepţia proiectului şi în planul de realizare al
acestuia.
Toate activităţile desfăşurate în această etapă se încadrează în obiectivele
generale ale proiectului care urmăresc stabilirea tehnologiilor specifice de cultivare a
plantelor din zona Făgăraş, Braşov şi Vaslui şi găsirea soluţiilor tehnologice pentru
practicarea unei agriculturi durabile.