Documentul analizează diverse tipuri de ecosisteme, inclusiv ecosisteme marine, de apă dulce și terestre, subliniind caracteristicile fundamentale ale fiecăruia. Acesta discută structura, funcțiile ecologice și impactul activităților umane asupra ecosistemelor, precum și importanța lor pentru mediu și sănătatea umană. În final, se evidențiază diferențele între ecosistemele urbane, rurale și agroecosisteme, fiecare având propriile specificități și provocări ecologice.

1. TIPURI DE
ECOSISTEME
Conservarea mediului înconjurător
Clasa a XI-a B
Prof. Ing. Grigoraș Tina Mădălina

2. În funcție de mediul în care se află, se deosebesc 3 tipuri de ecosisteme:
- Ecosisteme marine (sau oceanice)
- Ecosisteme de ape dulci (continentale)
- Ecosisteme tereste
În funcție de noile realități, ecosistemele s-au grupat în următoarele trei clase
majore:
- - Ecosisteme naturale: - marine - epigee
- de ape continentale terestre - hipogee
- -Ecosisteme modificate
- -Ecosisteme amenajate: - agroecosisteme
- - ecosisteme silviculturale
- - spații verzi urbane
- - ecosisteme pișciculturale

3. 1. ECOSISTEME ACVATICE
Sunt ecosisteme ale căror biocenoze sunt legate de mediul acvatic. Însușirile fizice și
chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale mediului terestru.
Densitatea apei este 775 ori mai mare decât a aerului
Mediul acvatic este o soluție nutritivă a cărei compoziție influențează calitățile biocenozei
Cuprind: lacurile, bălțile, apele curgătoare, apele freatice, apele marine și oceanice
În funcție de particularitățile structurale biochimice și ecologice în ecosistemele
acvatice, se deosebesc:
- ecosisteme marine
- ecosisteme lacustre
- ecosisteme dulcicole

4. Ecosisteme marine- sunt ecosisteme care aparțin mărilor și oceanelor situate în toate
zonele acvatice: litorală, pelagială, batială, abisală și hadală.
În funcție de luminozitate ecosistemele marine se grupează în:
- autotrofe (0-200 m adâncime) – în care predomină plantele
- heterotrofe (peste 200 m adâncime)-populate de animale răpitoare
În funcție de apropierea sau depărtarea de țărm ecosistemele marine se grupează în:
- ecosisteme litorale
- ecosisteme pelagice (largul mărilor și oceanelor, unde trăiesc balene, delfini, rechini)
Pe verticală, ecosistemele marine se grupează în mai multe zone:
- zona enfatică (0-200 m)
- zona batială (200-300 m adâncime) – lipsita de lumină, stabilitate a temperaturii
- zona abisală (3000-6000 m adâncime)
- zona hadală (peste 6 000m adâncime) – lipsă completă de lumină, temperatură stabilă
4 grade C, presiuni mari

6. Principalii factori abiotici ai biotopului marin sunt:
- presiunea hidrostatică
- luminozitatea
- temperatura
- conținutul apei în săruri minerale
Principalele grupe ecologice de viețuitoare marine sunt, după locul ocupat de biotop:
- bentosul-cuprinde organisme fixate pe substrat: alge, crustacee, pești
- planctonul – sunt transportate de curenți marini: alge unicelulare, meduze
- nectonul – specii care se deplasează activ: cefalopode, crustacee decapode,
mamifere

8. 2. ECOSISTEME TERESTRE
Sunt acelea în care comunitățile de organisme ocupă biotopurile formate pe suprafața
uscatului
Sunt alcătuite din:
- sol și substratul pedogenetic
- fază gazoasă(aerul)
- lichidă (apa din substrat și cea din precipitații)
Reprezintă componenta principală a mediului nostru de viață asigurând:
- permanența regimului hidrologic al râurilor
- procesul de pedogeneză
- purificarea aerului atmosferic , structura peisajului

9. În țara noastră, acestea sunt reprezentate de :
- păduri
- pajiști reprezintă 42% din suprafața țării
- tufărișuri
Ecosisteme terestre sunt și ecosisteme urbane, rurale și agroecosisteme.

10. 3. ECOSISTEME URBANE
 - trăsăturile negative se accentuează sub influența presiunii demografice
 - factorii naturali se diminuează pe seama creșterii factorilor artificiali
 - structurile orașului moder constau în proporții mari de rocă și metal, reducerea
spațiilor verzi
 - densitatea medie a populației ajunge la 30 000-35 000 loc/km 2
 - apele de suprafață sunt poluate cu reziduuri petroliere, industriale și gospodărești
 - atmosfera se caracterizează prin atenuarea exceselor climatice din timpul iernii,
creșterea radiațiilor calorice din timpul verii, acumularea poluanților emiși de:
uzine, mijloace de transport
 - crește nivelul de zgomot, aglomerația fazorizând stresul psihic
 - mortalitate superioară față din mediul rural

11. 4. ECOSISTEME RURALE
- Se bazează de reugulă pe o producție mixtă agricolă și zootehnică
- Larg contatct cu factorii din mediul natural, popilația dispune de aer, apă, spațiu
- Larg contact cu solul, plantele și animalele
- Ritm de viață lent, posibilități de transport mai reduse
- Munca fizică este modul caracteristic de activitate din această sferă
- Aprovizionarea cu apă și alimente este caracterizată de dependența de surse imediate
- Stare de sănătate este superioară datorită atmosferei curate, apei nepoluate și alimente
bogate în vitamine

12. 5. AGROECOSISTEME