Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea. Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.
Cu referire la adresarea Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, nr. Nr.18-23-5936 din 8 iulie 2020, Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și aprobarea Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO (în continuare – proiectul) și prezintă în continuare opinia.
CEDO reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg. El este compus dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Acestea sunt astazi in numar de 46. Judecatorii actioneaza la Curte cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat. Pentru tratarea plangerilor, Curtea este asistata de o grefa compusa in special din juristi care provin din toate statele membre. Acestia, complet independenti de tara lor de origine, nu reprezinta nici reclamantii nici statele.
In situatia in care Curtea decide ca ai fost victima unei incalcari, iti poate acorda “o satisfactie echitabila”, care consta intr-o suma de bani in compensatie pentru daunele suferite. Curtea poate cere, de asemenea, ca statul in cauza sa iti returneze cheltuielile de judecata avute pentru restabilirea drepturilor tale.
Dupa ce autoritatea nationala competenta cea mai inalta a pronuntat o decizie, dispuni de un interval de maximum sase luni pentru a sesiza CEDO, prin avocat CEDO. Acest interval începe sa curga de la data la care ai luat cunostinta, tu personal sau prin avocat CEDO, de decizia finala în ordinea normala a instantelor, si nu începand de la respingerea ulterioara a unei eventuale cereri in revizuire a procesului sau a unui alt recurs extraordinar, a unei cereri de gratiere sau amnistiere sau a oricarei alte cereri adresate unei autoritati cu titlu de gratiere.
Termenul de sase luni este întrerupt de prima scrisoare pe care o adresezi Curtii, in care expui cu claritate, chiar daca in mod sumar, obiectul plangerii tale trimiti formularul de cerere completat. O simpla cerere de informatii nu este suficienta pentru a intrerupe termenul de sase luni.
În ceea ce priveşte cererile de sesizare a Curţii, acestea trebuie să îndeplinească o serie de condiţii prevăzute de art.35 din Convenţie. Condiţiile ce trebuie îndeplinite de petiţionari se pot împărţi în două mari categorii:
• condiţii generale ce trebuie îndeplinite de toţi petiţionarii;
• condiţii speciale ce privesc o anumită categorie de petiţionari – stat sau parte individuală.
Condiţiile generale . Aceste condiţii sunt prevăzute de art 35 din Convenţie şi sunt:
1. epuizarea tuturor căilor de recurs interne . Conform articolului 32 § 1 din Convenţie, Curtea nu poate fi sesizată decât după ce au fost epuizate în prealabil căile de recurs interne şi în termen de şase luni începând cu data deciziei definitive interne. O plângere care nu respectă aceste condiţii de admisibilitate nu va putea fi examinată de către Curte.
• www.coltuc.ro
• avocat@coltuc.ro
• 0745150894
Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),
Fac apel
Către Parlamentul Republicii Moldova:
- Să organizeze consultările publice pe marginea proiectului de lege nr. 263 cu privire la modificarea legislației electorale într-un mod transparent și cu participarea tuturor părților interesate.
- Să retragă din proiectul de lege prevederile periculoase pentru organizarea și desfășurarea unui proces electoral liber și corect, activitatea observatorilor electorali și pentru reflectarea echidistantă și corectă a campaniei electorale de către mass-media.
Cu referire la adresarea Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, nr. Nr.18-23-5936 din 8 iulie 2020, Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și aprobarea Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO (în continuare – proiectul) și prezintă în continuare opinia.
CEDO reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg. El este compus dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Acestea sunt astazi in numar de 46. Judecatorii actioneaza la Curte cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat. Pentru tratarea plangerilor, Curtea este asistata de o grefa compusa in special din juristi care provin din toate statele membre. Acestia, complet independenti de tara lor de origine, nu reprezinta nici reclamantii nici statele.
In situatia in care Curtea decide ca ai fost victima unei incalcari, iti poate acorda “o satisfactie echitabila”, care consta intr-o suma de bani in compensatie pentru daunele suferite. Curtea poate cere, de asemenea, ca statul in cauza sa iti returneze cheltuielile de judecata avute pentru restabilirea drepturilor tale.
Dupa ce autoritatea nationala competenta cea mai inalta a pronuntat o decizie, dispuni de un interval de maximum sase luni pentru a sesiza CEDO, prin avocat CEDO. Acest interval începe sa curga de la data la care ai luat cunostinta, tu personal sau prin avocat CEDO, de decizia finala în ordinea normala a instantelor, si nu începand de la respingerea ulterioara a unei eventuale cereri in revizuire a procesului sau a unui alt recurs extraordinar, a unei cereri de gratiere sau amnistiere sau a oricarei alte cereri adresate unei autoritati cu titlu de gratiere.
Termenul de sase luni este întrerupt de prima scrisoare pe care o adresezi Curtii, in care expui cu claritate, chiar daca in mod sumar, obiectul plangerii tale trimiti formularul de cerere completat. O simpla cerere de informatii nu este suficienta pentru a intrerupe termenul de sase luni.
În ceea ce priveşte cererile de sesizare a Curţii, acestea trebuie să îndeplinească o serie de condiţii prevăzute de art.35 din Convenţie. Condiţiile ce trebuie îndeplinite de petiţionari se pot împărţi în două mari categorii:
• condiţii generale ce trebuie îndeplinite de toţi petiţionarii;
• condiţii speciale ce privesc o anumită categorie de petiţionari – stat sau parte individuală.
Condiţiile generale . Aceste condiţii sunt prevăzute de art 35 din Convenţie şi sunt:
1. epuizarea tuturor căilor de recurs interne . Conform articolului 32 § 1 din Convenţie, Curtea nu poate fi sesizată decât după ce au fost epuizate în prealabil căile de recurs interne şi în termen de şase luni începând cu data deciziei definitive interne. O plângere care nu respectă aceste condiţii de admisibilitate nu va putea fi examinată de către Curte.
• www.coltuc.ro
• avocat@coltuc.ro
• 0745150894
Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),
Fac apel
Către Parlamentul Republicii Moldova:
- Să organizeze consultările publice pe marginea proiectului de lege nr. 263 cu privire la modificarea legislației electorale într-un mod transparent și cu participarea tuturor părților interesate.
- Să retragă din proiectul de lege prevederile periculoase pentru organizarea și desfășurarea unui proces electoral liber și corect, activitatea observatorilor electorali și pentru reflectarea echidistantă și corectă a campaniei electorale de către mass-media.
Concluzia este că proiectul de lege depășește domeniul declarat inițial și intervine pe o serie de domenii noi, care nu au constitut domeniul de control al constituționalității din partea Curții Constituționale și expuse în Hotărârea nr. 13/2020. De asemenea, modificările propuse ce țin de modul de numire a Procurorului General interimar necesită revizuire. Considerăm absolut necesar de a reveni la o analiză amplă funcțională înainte de a promova modificări ce țin de modul de accedere în funcție, transfer, restabilirea gradelor speciale, precum și alte aspecte tratate în proiectul de lege, și de completare cu prevederi adiționale ce țin de modul de organizare a concursului pentru funcția de Procuror General, inclusiv aplicarea și publicarea punctajului.
Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (PN FSCP) cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, în varianta aprobată de Comisia Juridică, Numiri și Imunități la 28 mai curent și cu intrarea în vigoare neîntârziată a legii. Un apel în acest sens, semnat de organizațiile membre ale PN FSCP a fost transmis astăzi, 3 iunie 2020, Parlamentului Republicii Moldova.
Această publicație este realizată în cadrul Proiectului „Politici sociale pentru realizarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilități”, implementat de de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația MOTIVAȚIE din Moldova, Asociația Surzilor din Moldova, Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „Low Vision”, cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internațională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
EXPUNERE DE MOTIVE
pentru proiéctele de
HOTARARE ale Parlamentului
privind rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu,
din data de 29.07.2012
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României OUG 8/2015Tax Plus
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
În opinia Avocatului Poporului, actul normativ vizat este neconstituţional în ansamblul său, întrucât afectează drepturi şi libertăţi consituţionale, în speţă accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi precum şi libertatea
economică ale persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate.
Amendamentele la CP și CPP ale PSD-ALDE-cu observații de la Forumul Judecător...Cristina Elena Andrei
Amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, propuse de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu observații de la Forumul Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România (ultima coloană din tabel)
Sursa:hotnews.ro
Pentru recăpătarea increderii oamenilor in democraţie si in respectul pentru votul lor, va rog sa analizati cu maxima atentie si sa faceti asa cum este mai bine pentru romani si pentru consolidarea democratiei in tara noastra. (Ştiu că sistemele de vot electronice sunt mult mai eficiente însă, din păcate, acestea pot fi uşor fraudate. Costurile pentru un buletin de vot înseriat şi securizat sunt justificate de recăpătarea încrederii românilor în democraţie. Iar românii au mare nevoie de o astfel de încredere!)
Concluzia este că proiectul de lege depășește domeniul declarat inițial și intervine pe o serie de domenii noi, care nu au constitut domeniul de control al constituționalității din partea Curții Constituționale și expuse în Hotărârea nr. 13/2020. De asemenea, modificările propuse ce țin de modul de numire a Procurorului General interimar necesită revizuire. Considerăm absolut necesar de a reveni la o analiză amplă funcțională înainte de a promova modificări ce țin de modul de accedere în funcție, transfer, restabilirea gradelor speciale, precum și alte aspecte tratate în proiectul de lege, și de completare cu prevederi adiționale ce țin de modul de organizare a concursului pentru funcția de Procuror General, inclusiv aplicarea și publicarea punctajului.
Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (PN FSCP) cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, în varianta aprobată de Comisia Juridică, Numiri și Imunități la 28 mai curent și cu intrarea în vigoare neîntârziată a legii. Un apel în acest sens, semnat de organizațiile membre ale PN FSCP a fost transmis astăzi, 3 iunie 2020, Parlamentului Republicii Moldova.
Această publicație este realizată în cadrul Proiectului „Politici sociale pentru realizarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilități”, implementat de de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația MOTIVAȚIE din Moldova, Asociația Surzilor din Moldova, Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „Low Vision”, cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internațională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
EXPUNERE DE MOTIVE
pentru proiéctele de
HOTARARE ale Parlamentului
privind rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu,
din data de 29.07.2012
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României OUG 8/2015Tax Plus
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
În opinia Avocatului Poporului, actul normativ vizat este neconstituţional în ansamblul său, întrucât afectează drepturi şi libertăţi consituţionale, în speţă accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi precum şi libertatea
economică ale persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate.
Amendamentele la CP și CPP ale PSD-ALDE-cu observații de la Forumul Judecător...Cristina Elena Andrei
Amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, propuse de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu observații de la Forumul Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România (ultima coloană din tabel)
Sursa:hotnews.ro
Pentru recăpătarea increderii oamenilor in democraţie si in respectul pentru votul lor, va rog sa analizati cu maxima atentie si sa faceti asa cum este mai bine pentru romani si pentru consolidarea democratiei in tara noastra. (Ştiu că sistemele de vot electronice sunt mult mai eficiente însă, din păcate, acestea pot fi uşor fraudate. Costurile pentru un buletin de vot înseriat şi securizat sunt justificate de recăpătarea încrederii românilor în democraţie. Iar românii au mare nevoie de o astfel de încredere!)
The document analyzes the effectiveness of Moldova's mechanism for compensating damages caused by protracted court proceedings or non-enforcement of judgments, as established by Law No. 87. It summarizes previous analyses that found the mechanism examined cases slowly and awarded low compensation. The current analysis of 176 cases from 2017-2020 finds similar issues, with cases taking around a year and compensation rarely meeting standards. It aims to promote uniform practice and increase the mechanism's practical efficiency.
- The document discusses Moldova's ongoing efforts to reform its judiciary and anti-corruption mechanisms to establish an independent justice system and gain public trust.
- Key issues identified include the judiciary's perceived political dependence and corruption, low public confidence, and lack of transparency, independence, and integrity among judicial institutions and actors.
- Suggested solutions focus on strengthening judicial independence, accountability, and transparency, as well as improving anti-corruption legislation, investigations, and protections for whistleblowers.
This document analyzes the proposal to establish an Anticorruption Court in Moldova. It finds that Moldova does not have enough corruption cases to warrant a specialized court, and establishing one could increase costs without clear benefits. On average, Moldovan courts try only 199 corruption cases per year, which would result in very low caseloads for judges on the new court. Additionally, having a single court located in Chisinau could reduce access to justice for cases from other regions. The document also notes that narrow specialization of judges goes against international standards, and specialized courts were previously eliminated in Moldova's judicial reforms. In summary, the analysis finds that an Anticorruption Court is not appropriate or necessary given Mold
The project aimed to improve the rule of law in Moldova through strengthening civil society oversight of the justice system. Key accomplishments included advocating for laws improving the environment for civil society organizations, increasing transparency of the judicial governing body, and monitoring implementation of European Court of Human Rights cases. Training was also provided to legal professionals on human rights standards. Overall the project enhanced civil society participation in governance and protected judicial independence.
The document outlines the agenda for an event titled "Promoting rule of law in Moldova through civil society oversight" hosted by the Legal Resources Centre from Moldova on November 25, 2020. The agenda includes welcome and introductory remarks, presentations on the results and achievements of the project by LRCM representatives, perspectives from partner organizations, a presentation of an independent project evaluation, and a question and answer session. The event will be held on the ZOOM platform and livestreamed, with Romanian interpretation to English, and will promote the outcomes of the LRCM's work to strengthen civil society oversight of rule of law in Moldova.
This document provides an analysis of the practice of courts of law and the Equality Council in the Republic of Moldova concerning equality and non-discrimination. It examines how the Equality Council and courts interpret and apply the law on ensuring equality, identifies opportunities and risks in the current approach, and provides recommendations. The analysis finds that while the Equality Council has made progress in developing case law, it faces limitations due to its narrow mandate. Courts also show improvements in applying anti-discrimination law but still have inconsistencies and lack understanding in some areas. The report calls for amendments to strengthen legal protections and the powers of the Equality Council to better combat discrimination.
The agenda summarizes an online event to launch a report on whether an anti-corruption court is necessary in the Republic of Moldova. It will include an introduction, welcome speech, presentation of the report conclusions by two speakers from the Legal Resources Centre from Moldova, speeches from representatives of relevant authorities like the Ministry of Justice and Superior Council of the Magistracy, and a discussion period. The event is supported by USAID.
More from Legal Resources Centre from Moldova/Centrul de Resurse Juridice din Moldova (20)
DECLARAȚIE Politicienii trebuie să înceteze intimidarea judecătorilor
1. DECLARAȚIE
Politicienii trebuie să înceteze intimidarea judecătorilor
4 mai 2020
Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor
împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea.
Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a
judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De
asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea
normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție
situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.
În ultimele săptămâni, Președintele țării, Igor DODON și unii deputați ai partidelor de guvernare au făcut
mai multe declarații publice care pot fi considerate atacuri la adresa Curții Constituționale și a sistemului
judecătoresc.
A. Atacuri împotriva judecătorilor Curții Constituționale
Presiunile asupra judecătorilor Curții Constituționale au fost dezvăluite pe 25 aprilie 2020 de către un
deputat din opoziție. Potrivit acestuia, judecătorii constituționali ar fi urmăriți vizual de către două
structuri de stat. La 28 aprilie 2020, Procuratura Generală a precizat într-un comunicat de presă că nu a
inițiat vreun proces penal și nu a autorizat măsuri speciale de investigații în privința judecătorilor Curții
Constituționale. Comunicatul mai menționează că deputatul va fi invitat la procuratură pentru
prezentarea dovezilor și explicarea despre răspunderea pentru denunț fals sau calomnios. Comunicatul
de presă pare a fi mai mult o intimidare a deputatului care a expus public informația despre filarea
judecătorilor, decât preocuparea de investigare a faptelor invocate. La 29 aprilie 2020, Președintele
Comisiei Parlamentare juridice, numiri și imunități a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
intentarea unei proceduri disciplinare și sancționarea a trei judecători ai Curții Constituționale. Sesizarea
s-a referit la divulgarea modului de alegere a fostului Președinte al Curții Constituționale în august 2019.
La 30 aprilie 2020, Președinta Curții Constituționale a declarat că patru judecători ai Curții Constituționale
suspectează că sunt filați și că vor solicita procurorilor să investigheze aceste suspiciuni.
Se pare că presiunile asupra judecătorilor Curții Constituționale sunt determinate de examinarea de către
aceasta a constituționalității acordului de împrumut de la Federația Rusă, suspendat de către Curte la 23
aprilie 2020. De asemenea, presiunile par să fi fost alimentate de demiterea dlui Vladimir ȚURCAN, fost
deputat al Partidului Socialiștilor, din funcția de Președinte al Curții Constituționale la 23 aprilie 2020.
Demiterea a avut loc ca urmare a unei discuții a acestuia cu Președintele Igor DODON despre decizia
privind suspendarea acordului de împrumut. La scurt timp după demiterea dlui Țurcan, un reprezentant
de vază al Partidului Socialiștilor a declarat că „Gruparea Plahotniuc-Șor” a preluat din nou controlul
asupra Curții Constituționale, iar în această remaniere a fost implicată opoziția parlamentară. În
următoarele zile, media afiliată alianței de guvernare a publicat articole de presă tendențioase cu privire
la integritatea noului Președinte al Curții Constituționale. La 28 aprilie 2020, Curtea Constituțională a emis
un comunicat de presă în care a denunțat atacurile mediatice în adresa sa. La 4 mai 2020, Plenul Curții
Constituționale a sesizat Procuratura Generală în legătură cu declarațiile din presă ale unor figuri publice
și cu presupusele filaje și intimidări la adresa unor judecători ai Curții.
B. Atacuri împotriva celorlalți judecători
Membrii Guvernului au utilizat expresii ofensatoare în adresa judecătorilor. Potrivit acestor declarații,
judecătorii ar fi o „gașcă coruptă” care folosesc sistemul pentru a obține pensii privilegiate și salarii mari.
Atacurile asupra sistemului judecătoresc s-au intensificat după adoptarea la 18 februarie 2020 a hotărârii
2. CtEDO cauza „Gemeni”, prin care Guvernul a fost obligat să plătească despăgubiri de peste 3.6 mil. EUR.
La 20 februarie 2020, premierul Ion CHICU i-a cerut ministrului Finanțelor să inițieze procedura de
reducere a bugetului sistemul judecătoresc cu 70 de milioane MDL. La 23 aprilie 2020, a fost modificată
Legea bugetului de stat, fiind redus bugetul justiției cu această sumă. Cu toate acestea, până la momentul
actual nu au fost inițiate acțiuni de regres împotriva judecătorilor implicați în cauza „Gemenii”. Din contra,
a fost lansat procesul de modificare a regresului împotriva judecătorilor, insinuându-se nejustificat că
legislația actuală nu permite solicitarea compensațiilor de la judecătorii care au încălcat legea cu rea
credință.
Într-un interviu recent, fostul Președinte interimar al CSM, Dorel MUSTEAȚĂ, a declarat că asupra lui au
fost exercitate presiuni de către politicieni pentru a demisiona, prin pornirea unei cauze penale împotriva
fratelui său. Dl Musteață a declarat că și asupra altor membri ai CSM au fost exercitate presiuni și că li s-
ar fi sugerat să-și dea demisia.
Atacurile sau intimidarea judecătorilor nu pot fi acceptate. Judecătorii trebuie să fie independenți.
Aceasta este una din principalele garanții ale statului de drept, a respectării drepturilor și a siguranței
cetățenilor, precum și a echității sociale. Cel mai bun indiciu al independenței judecătorilor este luarea de
către aceștia a unor decizii care nu sunt pe placul politicienilor. Cel mai bun exemplu al unei justiții
dependente din democrațiile în devenire este lipsa deciziilor defavorabile conducerii țării și laudele
politicienilor în adresa judecătorilor și procurorilor.
Într-o democrație fragilă, chiar și atacurile publice ale politicienilor sunt suficiente pentru a descuraja
judecătorii. Aceasta nu însemnă că judecătorii nu pot fi criticați pentru comportamentul său, însă critica
trebuie făcută cu discreție, în baza informaților credibile și cu bună credință. Campaniile orchestrate de
discreditare a judecătorilor nu pot fi acceptate în niciun caz.
Republica Moldova nu are o tradiție politică de respectare a independenței judecătorilor. Politicienii
deseori atacă justiția fie prin declarații sau alte măsuri, fie încearcă să compromită independența justiției.
CSM și Curtea Constituțională trebuie să acționeze în apărarea acestora, iar procurorii trebuie să
investigheze din oficiu și minuțios orice încercare de filare sau intimidare a judecătorilor sau a
procurorilor.
Organizațiile semnatare solicită:
a. Politicienilor - să înceteze atacurile în adresa Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc;
b. Procuraturii Generale - să investigheze din oficiu, minuțios și prompt suspiciunile de filare a
judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse;
c. Mass-media - să relateze imparțial și cu bună credință despre situația din sectorul justiției,
inclusiv cu privire la activitatea Curții Constituționale;
d. Partenerilor de dezvoltare - să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul
Curții Constituționale, precum și atacurile politicienilor și acțiunile sau inacțiunile instituțiilor
de drept împotriva judecătorilor și procurorilor.
Organizații semnatare:
1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
2. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE),
3. Amnesty International Moldova (AIM),
4. Comunitatea WatchDog,
5. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”,
6. Asociația Promo-LEX,
7. Fundația Est-Europeană,
8. Institutul de Politici Publice (IPP),
9. Centrul de Politici și Reforme (CPR),
10. Fundația Soros-Moldova,
11. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).