Amendamentele la CP și CPP ale PSD-ALDE-cu observații de la Forumul Judecător...Cristina Elena Andrei
Amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, propuse de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu observații de la Forumul Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România (ultima coloană din tabel)
Sursa:hotnews.ro
La Referendumul pentru demiterea preşedintelui României au participat peste 8,5 milioane de cetăţeni care şi-au exprimat liber şi constituţional dreptul de a vota.
Voinţa poporului se exprimă prin vot şi reprezintă valoarea suveranităţii, astfel cum este consacrată şi de prevederea art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Voinţa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat;”, ceea ce ne obligă să
SOLICITĂM
PARLAMENTULUI ROMÂNIEI:
Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea. Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a judecat miercuri, 12 ianuarie, un nou termen in dosarul de coruptie al senatorului PSD Catalin Voicu. In acelasi dosar sunt acuzati si fostul judecator Florin Costiniu, Costel Casuneanu si Marius Locic. In cadrul audierilor, Florin Costiniu a acuzat procurorii DNA ca au trucat inregistrarile audio pe baza carora este acuzat de complicitate la trafic de influenta. “Inregistrarile redate reprezinta colaje, intercalari si fraze scoase din context”, a declarat Costiniu.
• Catalin Voicu a cerut sa fie eliberat sub supraveghere judiciara: "Sunt nevinovat. Intreaga aparare se bazeaza pe trunchierea unor convorbiri interceptate.”
• Avocatul Gheorghe Mateut, care il reprezinta pe Costel Casuneanu, a cerut expertizarea inregistrarilor audio.
• Vezi in text o relatare din sala de judecata
Ora 12:00 Incepe procesul. In sala de judecata sunt prezenti Catalin Voicu, Costel Casuneanu, Marius Locic si fostul judecator al sectiei civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei (ICCJ), Florin Costiniu si sotia acestuia, Viorica Costiniu, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti. Cei patru inculpati sunt asistati de noua aparatori, printre care doi avocati-vedeta: Gheorghe Mateut, cel care i-a reprezentat in instanta pe Omar Hayssam, Ovidiu Tender, Gigi Becali si Dinu Patriciu, si avocata Alice Draghici. Presedinta completului de judecata le reaminteste celor patru acuzatiile din dosar.
Catalin Voicu, aflat in stare de arest preventiv de peste 10 luni, este judecat pentru trafic de influenta si fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie. Florin Costiniu, pentru complicitate la trafic de influenta, Costel Casuneanu - asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacau, pentru cumparare de influenta, precum si Marius Locic - administrator al SC Locic Imobiliare SRL, acuzat de cumparare de influenta, fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la fals intelectual la legea contabilitatii in legatura cu fapte de coruptie- asistat de avocata Alice Draghici
Hotnews
www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
Concluzia este că proiectul de lege depășește domeniul declarat inițial și intervine pe o serie de domenii noi, care nu au constitut domeniul de control al constituționalității din partea Curții Constituționale și expuse în Hotărârea nr. 13/2020. De asemenea, modificările propuse ce țin de modul de numire a Procurorului General interimar necesită revizuire. Considerăm absolut necesar de a reveni la o analiză amplă funcțională înainte de a promova modificări ce țin de modul de accedere în funcție, transfer, restabilirea gradelor speciale, precum și alte aspecte tratate în proiectul de lege, și de completare cu prevederi adiționale ce țin de modul de organizare a concursului pentru funcția de Procuror General, inclusiv aplicarea și publicarea punctajului.
Amendamentele la CP și CPP ale PSD-ALDE-cu observații de la Forumul Judecător...Cristina Elena Andrei
Amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, propuse de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu observații de la Forumul Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România (ultima coloană din tabel)
Sursa:hotnews.ro
La Referendumul pentru demiterea preşedintelui României au participat peste 8,5 milioane de cetăţeni care şi-au exprimat liber şi constituţional dreptul de a vota.
Voinţa poporului se exprimă prin vot şi reprezintă valoarea suveranităţii, astfel cum este consacrată şi de prevederea art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Voinţa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat;”, ceea ce ne obligă să
SOLICITĂM
PARLAMENTULUI ROMÂNIEI:
Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea. Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei a judecat miercuri, 12 ianuarie, un nou termen in dosarul de coruptie al senatorului PSD Catalin Voicu. In acelasi dosar sunt acuzati si fostul judecator Florin Costiniu, Costel Casuneanu si Marius Locic. In cadrul audierilor, Florin Costiniu a acuzat procurorii DNA ca au trucat inregistrarile audio pe baza carora este acuzat de complicitate la trafic de influenta. “Inregistrarile redate reprezinta colaje, intercalari si fraze scoase din context”, a declarat Costiniu.
• Catalin Voicu a cerut sa fie eliberat sub supraveghere judiciara: "Sunt nevinovat. Intreaga aparare se bazeaza pe trunchierea unor convorbiri interceptate.”
• Avocatul Gheorghe Mateut, care il reprezinta pe Costel Casuneanu, a cerut expertizarea inregistrarilor audio.
• Vezi in text o relatare din sala de judecata
Ora 12:00 Incepe procesul. In sala de judecata sunt prezenti Catalin Voicu, Costel Casuneanu, Marius Locic si fostul judecator al sectiei civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei (ICCJ), Florin Costiniu si sotia acestuia, Viorica Costiniu, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti. Cei patru inculpati sunt asistati de noua aparatori, printre care doi avocati-vedeta: Gheorghe Mateut, cel care i-a reprezentat in instanta pe Omar Hayssam, Ovidiu Tender, Gigi Becali si Dinu Patriciu, si avocata Alice Draghici. Presedinta completului de judecata le reaminteste celor patru acuzatiile din dosar.
Catalin Voicu, aflat in stare de arest preventiv de peste 10 luni, este judecat pentru trafic de influenta si fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie. Florin Costiniu, pentru complicitate la trafic de influenta, Costel Casuneanu - asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacau, pentru cumparare de influenta, precum si Marius Locic - administrator al SC Locic Imobiliare SRL, acuzat de cumparare de influenta, fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la fals intelectual la legea contabilitatii in legatura cu fapte de coruptie- asistat de avocata Alice Draghici
Hotnews
www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
Concluzia este că proiectul de lege depășește domeniul declarat inițial și intervine pe o serie de domenii noi, care nu au constitut domeniul de control al constituționalității din partea Curții Constituționale și expuse în Hotărârea nr. 13/2020. De asemenea, modificările propuse ce țin de modul de numire a Procurorului General interimar necesită revizuire. Considerăm absolut necesar de a reveni la o analiză amplă funcțională înainte de a promova modificări ce țin de modul de accedere în funcție, transfer, restabilirea gradelor speciale, precum și alte aspecte tratate în proiectul de lege, și de completare cu prevederi adiționale ce țin de modul de organizare a concursului pentru funcția de Procuror General, inclusiv aplicarea și publicarea punctajului.
Document de pozitie Funky Citizens despre abuzul in serviciuCosmin Pojoranu
Ministerul Justiției organizează pe 28 iunie 2017, o pre-consultare cu privire la modificarea și/sau completarea art. 297 din Codul penal, pentru redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu conform Deciziilor Curții Constituționale 392/2017 și 405/2016.
Considerăm că, față de sugestiile din Deciziile CCR 392/2017 și 405/2016, Parlamentul României poate decide, iar Ministerul Justiției poate susține, una dintre aceste două variante de modificare sau completare a art. 297 din Codul penal, pe care le explicăm în cele ce urmează:
▬ Alternativa #1: Transformarea infracțiunii de abuz în serviciu într-o infracțiune de pericol, ceea ce ar conduce la căderea în desuetudine a dezbaterilor despre prag sau intensitate;
▬ Alternativa #2: Menținerea infracțiunii de abuz în serviciu ca infracțiune de pericol, însă cu identificarea neechivocă a pragului valoric al prejudiciului sau a intensității vătămării.
Varianta susținută de noi este aceea a unei abordări coerente în ceea ce privește modificarea codurilor, ca urmare a deciziilor CCR, pe baza practicii judiciare din ultimii ani, dar mai ales prin prisma unei priviri atente către o societate care nu mai vrea să tolereze corupția. În viziunea noastră, infracțiunea de abuz în serviciu ar trebui redefinită nu în raport de cuantificarea bănească a rezultatelor acesteia, ci în raport de pericolul pe care aceasta îl aduce la adresa valorilor pe care o democrație ar trebui să le protejeze. Printre acestea, probabil că dreptatea este valoarea care este pusă în pericol cel mai mult de corupție. Corupţia este profund nedreaptă tocmai pentru că-i oferă unui om normal, care trudește pentru salariul minim pe economie, impresia că cel aflat la putere poate obține aceiași bani doar datorită poziției sale.
www.fb.com/funkycitizens
Amicus curiae la obiecția de neconstituționalitate împotriva legii înregistră...Monica Lupașcu
Argumentele aduse de APTI și APADOR-CH în susținerea obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice
Document de pozitie Funky Citizens despre abuzul in serviciuCosmin Pojoranu
Ministerul Justiției organizează pe 28 iunie 2017, o pre-consultare cu privire la modificarea și/sau completarea art. 297 din Codul penal, pentru redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu conform Deciziilor Curții Constituționale 392/2017 și 405/2016.
Considerăm că, față de sugestiile din Deciziile CCR 392/2017 și 405/2016, Parlamentul României poate decide, iar Ministerul Justiției poate susține, una dintre aceste două variante de modificare sau completare a art. 297 din Codul penal, pe care le explicăm în cele ce urmează:
▬ Alternativa #1: Transformarea infracțiunii de abuz în serviciu într-o infracțiune de pericol, ceea ce ar conduce la căderea în desuetudine a dezbaterilor despre prag sau intensitate;
▬ Alternativa #2: Menținerea infracțiunii de abuz în serviciu ca infracțiune de pericol, însă cu identificarea neechivocă a pragului valoric al prejudiciului sau a intensității vătămării.
Varianta susținută de noi este aceea a unei abordări coerente în ceea ce privește modificarea codurilor, ca urmare a deciziilor CCR, pe baza practicii judiciare din ultimii ani, dar mai ales prin prisma unei priviri atente către o societate care nu mai vrea să tolereze corupția. În viziunea noastră, infracțiunea de abuz în serviciu ar trebui redefinită nu în raport de cuantificarea bănească a rezultatelor acesteia, ci în raport de pericolul pe care aceasta îl aduce la adresa valorilor pe care o democrație ar trebui să le protejeze. Printre acestea, probabil că dreptatea este valoarea care este pusă în pericol cel mai mult de corupție. Corupţia este profund nedreaptă tocmai pentru că-i oferă unui om normal, care trudește pentru salariul minim pe economie, impresia că cel aflat la putere poate obține aceiași bani doar datorită poziției sale.
www.fb.com/funkycitizens
Amicus curiae la obiecția de neconstituționalitate împotriva legii înregistră...Monica Lupașcu
Argumentele aduse de APTI și APADOR-CH în susținerea obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice
Proces verbal sedinta cu parintii (26.09.2023).docx
Serviciile si justitia
1. Serviciile și justiția
Am citit comunicatul CSAT privind subiectul anchetării prezenței sau absenței ofițerilor acoperiți în
justiție.
Începutul este cel puțin problematic și am subliniat ce cred că este esențial:
”Din dispoziţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la
solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea
declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate
juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau
colaboratori ai serviciilor de informaţii.”
Aici se vede și mare problemă a Legii 303/2004 la art. 7, alin (3), că nu se precizează prin ce
instituții abilitate poate să controleze CSAT statutul integru al unor magistrați.
”Art. 7.
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat
acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi
lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria
răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv
acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior
al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de
judecător sau procuror.”
Prin ce instituții abilitate ar putea CSAT să verifice?
Prin SRI sau SIE ? Ar fi culmea ca serviciile să își deconspire rețeaua, nimeni nu face așa ceva.
Prin Ministerul de Justiție ? Nici așa nu este viabil pentru că Ministerul de justiție nu are acces la
informații privind activitatea celor acoperiți.
Deci ce instituții abilitate și legale pot confirma sau infirma, în urma unui control legal, că sunt unii
acoperiți ?
În concluzie, Legea 303/2004 are o mare hibă din perspectiva transparenței actului de justiție.
Soluția ? soluția este în Constituție și în respectarea de către Președinte și CSAT a prevederilor
2. constituționale. Singura instituție care poate controla legal SRI și SIE este Parlamentul României,
prin comisiile de resort.
Să ne închipuim că mâine, după ce a apărut comunicatul CSAT, apare în presă dosarul unui ofițer
din justiție, răspunderea pentru această gravă eroare va fi direct atribuită președintelui și poate să
meargă până la acuzare de implicare ilegală/neconstituțională în actul de justiție. Președintele va
spune că el a respectat legea dar nu va putea explica prin ce metodă și cu ce ”instituții abilitate” a
verificat statutul unor magistrați pentru că legea nu îl ajută. În concluzie, mai avem multe de
rezolvat în domeniul controlului politic al serviciilor.