Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.2, Februarie 2016Lina Grau
Publicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova Andi Cristea: „Faptele bat vorbele și promisiunile și vrem să vedem rezultate”.
2. Directorul executiv API, Petru Macovei: „Măsurile adoptate de actuala guvernare vor înrăutăți piața media”.
3. Fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș: „Rămâne doar ca Procuratura să-și schimbe mentalitatea și să vrea să fie independentă”.
Viabilitatea financiară a sectorului societății civile din Moldova a cunoscut o îmbunătățire ușoară datorită progresului în crowdfunding, finanțării prin intermediul Legii 2% și dezvoltării antreprenorialului social. Infrastructura sectorială a fost consolidată datorită creșterii sub-granturilor și intensificării parteneriatelor intersectoriale. În același timp, imaginea publică a organizațiilor societății civile (OSC) a avut de suferit, întrucât propaganda guvernamentală a continuat să fie folosită pentru a le ataca. Acestea sunt doar câteva din concluziile Indexului Sustenabilității OSC-urilor pentru anul 2018, un instrument analitic anual care evaluează puterea și viabilitatea sectorului OSC în 71 de țări din Asia, Europa Centrală și de Est și Eurasia, Africa sub-Sahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.3, Martie 2016Lina Grau
Publicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este consacrată subiectelor de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova și este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Phil Batson: Cel mai mare risc pentru R.Moldova este că guvernarea nu învață din propriile greșeli și continuă să mimeze reformele.
2. Ex-ministrul de Finanțe, Veaceslav Negrută: „Declarațiile diferă foarte mult de acțiunile guvernanților”.
3. Vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţie, Oleg Mărleanu: Fără un dialog social constructiv nu vom reuși prea multe.
Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.2, Februarie 2016Lina Grau
Publicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova Andi Cristea: „Faptele bat vorbele și promisiunile și vrem să vedem rezultate”.
2. Directorul executiv API, Petru Macovei: „Măsurile adoptate de actuala guvernare vor înrăutăți piața media”.
3. Fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș: „Rămâne doar ca Procuratura să-și schimbe mentalitatea și să vrea să fie independentă”.
Viabilitatea financiară a sectorului societății civile din Moldova a cunoscut o îmbunătățire ușoară datorită progresului în crowdfunding, finanțării prin intermediul Legii 2% și dezvoltării antreprenorialului social. Infrastructura sectorială a fost consolidată datorită creșterii sub-granturilor și intensificării parteneriatelor intersectoriale. În același timp, imaginea publică a organizațiilor societății civile (OSC) a avut de suferit, întrucât propaganda guvernamentală a continuat să fie folosită pentru a le ataca. Acestea sunt doar câteva din concluziile Indexului Sustenabilității OSC-urilor pentru anul 2018, un instrument analitic anual care evaluează puterea și viabilitatea sectorului OSC în 71 de țări din Asia, Europa Centrală și de Est și Eurasia, Africa sub-Sahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Sinteze si Dezbateri de Politica Externa, Nr.3, Martie 2016Lina Grau
Publicația „Sinteze și Dezbateri de Politică Externă” este consacrată subiectelor de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova și este elaborată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE "Dialoguri de politică externă". Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.
Temele ediției:
1. Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Phil Batson: Cel mai mare risc pentru R.Moldova este că guvernarea nu învață din propriile greșeli și continuă să mimeze reformele.
2. Ex-ministrul de Finanțe, Veaceslav Negrută: „Declarațiile diferă foarte mult de acțiunile guvernanților”.
3. Vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţie, Oleg Mărleanu: Fără un dialog social constructiv nu vom reuși prea multe.
În ultimii doi ani, societatea civilăa atras atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019,pe durata de 7 luni de monitorizare realizată de Asociația Promo-LEX, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane.
Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (PN FSCP) cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, în varianta aprobată de Comisia Juridică, Numiri și Imunități la 28 mai curent și cu intrarea în vigoare neîntârziată a legii. Un apel în acest sens, semnat de organizațiile membre ale PN FSCP a fost transmis astăzi, 3 iunie 2020, Parlamentului Republicii Moldova.
Această publicație este realizată în cadrul Proiectului „Politici sociale pentru realizarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilități”, implementat de de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația MOTIVAȚIE din Moldova, Asociația Surzilor din Moldova, Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „Low Vision”, cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internațională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
28 septembrie – Ziua Internațională a Dreptului de a ȘtiBiblioteca Drept
La 28 septembrie se marchează Ziua internațională a Dreptului de a ști, care promovează accesul liber la informațiile oficiale și transparența în procesul decizional.
Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea. Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.
Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman a luat act de proiectul de ordin privind OMG-urile si a solicitat cf. legislatiei nationale, organizarea unei dezbateri publice.
În ultimii doi ani, societatea civilăa atras atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019,pe durata de 7 luni de monitorizare realizată de Asociația Promo-LEX, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane.
Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (PN FSCP) cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, în varianta aprobată de Comisia Juridică, Numiri și Imunități la 28 mai curent și cu intrarea în vigoare neîntârziată a legii. Un apel în acest sens, semnat de organizațiile membre ale PN FSCP a fost transmis astăzi, 3 iunie 2020, Parlamentului Republicii Moldova.
Această publicație este realizată în cadrul Proiectului „Politici sociale pentru realizarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilități”, implementat de de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația MOTIVAȚIE din Moldova, Asociația Surzilor din Moldova, Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vedere Slabă „Low Vision”, cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internațională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
28 septembrie – Ziua Internațională a Dreptului de a ȘtiBiblioteca Drept
La 28 septembrie se marchează Ziua internațională a Dreptului de a ști, care promovează accesul liber la informațiile oficiale și transparența în procesul decizional.
Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea. Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.
Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman a luat act de proiectul de ordin privind OMG-urile si a solicitat cf. legislatiei nationale, organizarea unei dezbateri publice.
The document analyzes the effectiveness of Moldova's mechanism for compensating damages caused by protracted court proceedings or non-enforcement of judgments, as established by Law No. 87. It summarizes previous analyses that found the mechanism examined cases slowly and awarded low compensation. The current analysis of 176 cases from 2017-2020 finds similar issues, with cases taking around a year and compensation rarely meeting standards. It aims to promote uniform practice and increase the mechanism's practical efficiency.
- The document discusses Moldova's ongoing efforts to reform its judiciary and anti-corruption mechanisms to establish an independent justice system and gain public trust.
- Key issues identified include the judiciary's perceived political dependence and corruption, low public confidence, and lack of transparency, independence, and integrity among judicial institutions and actors.
- Suggested solutions focus on strengthening judicial independence, accountability, and transparency, as well as improving anti-corruption legislation, investigations, and protections for whistleblowers.
This document analyzes the proposal to establish an Anticorruption Court in Moldova. It finds that Moldova does not have enough corruption cases to warrant a specialized court, and establishing one could increase costs without clear benefits. On average, Moldovan courts try only 199 corruption cases per year, which would result in very low caseloads for judges on the new court. Additionally, having a single court located in Chisinau could reduce access to justice for cases from other regions. The document also notes that narrow specialization of judges goes against international standards, and specialized courts were previously eliminated in Moldova's judicial reforms. In summary, the analysis finds that an Anticorruption Court is not appropriate or necessary given Mold
The project aimed to improve the rule of law in Moldova through strengthening civil society oversight of the justice system. Key accomplishments included advocating for laws improving the environment for civil society organizations, increasing transparency of the judicial governing body, and monitoring implementation of European Court of Human Rights cases. Training was also provided to legal professionals on human rights standards. Overall the project enhanced civil society participation in governance and protected judicial independence.
The document outlines the agenda for an event titled "Promoting rule of law in Moldova through civil society oversight" hosted by the Legal Resources Centre from Moldova on November 25, 2020. The agenda includes welcome and introductory remarks, presentations on the results and achievements of the project by LRCM representatives, perspectives from partner organizations, a presentation of an independent project evaluation, and a question and answer session. The event will be held on the ZOOM platform and livestreamed, with Romanian interpretation to English, and will promote the outcomes of the LRCM's work to strengthen civil society oversight of rule of law in Moldova.
This document provides an analysis of the practice of courts of law and the Equality Council in the Republic of Moldova concerning equality and non-discrimination. It examines how the Equality Council and courts interpret and apply the law on ensuring equality, identifies opportunities and risks in the current approach, and provides recommendations. The analysis finds that while the Equality Council has made progress in developing case law, it faces limitations due to its narrow mandate. Courts also show improvements in applying anti-discrimination law but still have inconsistencies and lack understanding in some areas. The report calls for amendments to strengthen legal protections and the powers of the Equality Council to better combat discrimination.
Apel public 3 decembrie 2020 a Platfotmeri Naționale a Forumului Societatitii Civile din Parteneriatul Estic
1. Declarație publică pe marginea derapajelor de la procesul democratic
din 3 decembrie 2020, comise de către noua majoritate parlamentară
PSRM, Partidul Șor și grupul „Pentru Moldova”
7 decembrie 2020
Platforma Națională a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic condamnă cu vehemență abuzurile
comise prin nerespectarea procedurilor legale de promovare a proiectelor de lege comise de către
majoritatea parlamentară, formată din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Șor și grupul
Pentru Moldova, în ședința plenului Parlamentului din 3 decembrie 2020, și anume, adoptarea cu
încălcarea flagrantă a procedurii legislative a unor proiecte de legi de importanță majoră pentru
securitatea economică, socială și informațională a țării. Derularea evenimentelor la ședința în plen a luat
caracteristicile unor înțelegeri dintre clanurile cu interese obscure aflate la putere, punând în pericol
relațiile externe cu partenerii strategici SUA, UE și România, camuflând schemele de corupție în proiectul
de lege a bugetului și subminând securitatea statului prin proiecte de legi ce alimentează scindarea pe
criterii etnice, stimulează separatismul și federalizarea Republicii Moldova.
Totodată, niciunul dintre proiecte nu a fost supus expertizei anticorupție și nu a fost consultat public. La
fel, au lipsit avizele comisiilor parlamentare de profil și avizul Guvernului. Proiectele au fost votate în regim
de urgență, deși, cu o singură excepție, nu vizează subiecte urgente. Constatăm că majoritatea deciziilor
adoptate pe 3 decembrie 2020 au scopul de a submina rolul noului Președinte ales al Republicii Moldova.
Îndemnăm deputații în parlament să respecte cu strictețe legea, voința poporului și să se abțină de la
promovarea inițiativelor care subminează statulul de drept, independența instituțiilor publice, democrația
și relațiile externe ale țării, precum și încurajează promovarea schemelor obscure în detrimentul
intereselor și obiectivelor naționale. Totodată, îndemnăm Parlamentul să-și exercite pe deplin funcția de
control parlamentar, să respecte principiile transparenței decizionale, să nu accepte spre aprobare
documente care nu au respectat procedurile legale de consultarea cu publicul, iar instituțiile statului nu
trebuie să-și schimbe subordinea în funcție de cine vine la Președinție.
La ședința din 3 decembrie 2020, Parlamentul a adoptat următoarele acte principale:
În două lecturi în aceeași zi – legea privind trecerea SIS-ului în subordinea Parlamentului. Proiectul
a fost înregistrat în parlament de deputații socialiști pe 1 decembrie 2020 și votat peste două zile,
fără avizele comisiilor parlamentare și fără existența raportului de expertiză anticorupție, care
sunt obligatorii conform legii. Acesta nu a fost discutat nici măcar în comisia Parlamentară privind
securitate și ordine publică, care trebuia să prezinte raportul în plenul Parlamentului. Prin
dispoziția Președintelui Parlamentului, proiectul a fost transferat pentru examinarea Comisiei
juridice, controlată de majoritatea parlamentară. Graba cu care a fost adoptată această inițiativă
legislativă nu poate fi explicată decât prin dorința Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
de a controla politic SIS-ul după pierderea alegerilor prezidențiale de către Igor DODON. De altfel,
trecerea SIS-ului sub control prezidențial a fost efectuată tot la solicitarea Partidului Socialiștilor
din Republica Moldova, în anul 2019, când Președinte al țării era liderul informal al acestui partid.
2. În două lecturi în aceeași zi – anularea legii din anul 2018 privind vânzarea terenului pe care s-a
aflat stadionul republican pentru construcția Ambasadei SUA în Republica Moldova, după ce a
fost înregistrat de deputații socialiști la 1 decembrie 2020. Proiectul, de asemenea, nu a fost
discutat în toate comisiile parlamentare și nu a fost supus expertizei anticorupție. Proiectul a fost
votat fără avizul Guvernului, care este obligatoriu pentru proiectele ce pot afecta veniturile
publice. Avizul Guvernului era imperios necesar și din considerentul că adoptarea acestui proiect
poate duce la o înrăutățire a relațiilor bilaterale cu SUA. Menționăm că, la 2 decembrie 2020,
Partidul Șor a înregistrat în parlament un proiect de lege de concesionare a acestui teren, iar după
adoptarea din 3 decembrie a legii, liderul acestui partid, Ilan ȘOR, a anunțat pe rețele sociale că
va construi pe acest teren un parc de distracții.
În prima lectură – modificarea legislației cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul
Republicii Moldova. Și acest proiect, înregistrat de deputații socialiști pe 1 decembrie 2020, a fost
adoptat fără a fi discutat în prealabil, în lipsa avizului tuturor comisiilor parlamentare și a
expertizei anticorupție. Având în vedere că subiectul limbilor vorbite în Republica Moldova este
unul deosebit de sensibil pentru societate, adoptarea cu încălcarea legii a acestui proces
agravează în mod intenționat tensiunile în societate, aparent cu scopul de a sustrage opinia
publică de la problemele reale cu care se confruntă țara (criza pandemică care se agravează,
creșterea ratei sărăciei, corupția etc.).
În prima lectură – modificarea legislației audiovizuale, pentru a reduce volumul obligatoriu al
materialului propriu difuzat și a exclude interdicția pentru difuzarea materialelor propagandistice
de peste hotare. Acest proiect a fost înregistrat de deputații socialiști pe 23 noiembrie 2020, cu
10 zile până la aprobarea în prima lectură. Nici acest proiect nu a fost discutat în comisia de profil
(educație și mass-media) și a fost alocat de președintele Parlamentului pentru a fi prezentat
Comisiei Juridice, controlată de majoritatea parlamentară.
În prima lectură – adoptarea politicii bugetar-fiscale, a bugetelor de stat și de asigurării sociale
pentru anul 2021. Proiectele, cu un volum de câteva sute de pagini, au fost publicate de Guvern
pentru consultare publică la 30 noiembrie 2020, adoptate de Guvern în aceeași zi și înregistrate
în parlament în seara zilei de 1 decembrie 2020. Similar practicii defectuoase deja stabilite,
proiectele nu au fost discutate în toate comisiile parlamentare. Deputaților le-a fost acordat mai
puțin de 24 de ore pentru a le studia. Având în vedere importanța acestor proiecte, examinarea
lor cu a asemenea grabă, chiar și în prima lectură, când se discută chestiunile conceptuale ale
legilor, nu poate fi justificată în niciun fel.
La fel trezește îngrijorarea faptul că, în ultima perioadă de timp, deputații din majoritatea parlamentară
au înregistrat în parlament mai multe proiecte de legi menite de reducă democrația parlamentară. Tot în
ședința din 3 decembrie 2020 a fost modificată componența biroului permanent al Parlamentului –
organul care stabilește agenda parlamentară. A fost redus numărul reprezentanților Partidului Democrat
din Moldova, care acum este în opoziție, pentru a asigura controlul majorității parlamentare asupra
biroului permanent. Acest comportament este iresponsabil și nu poate decât să știrbească și mai mult
încrederea în Parlament. Comisia de la Veneția s-a pronunțat împotriva reducerii democrației la un simplu
majoritarism: „Democrația nu poate fi redusă la guvernarea majorității; regula majorității este limitată de
Constituție și de lege, în primul rând pentru a proteja interesele minorităților. Desigur, majoritatea
conduce țara în timpul unei perioade legislative, dar nu trebuie să supună minoritatea; are obligația de a-
i respecta pe cei care au pierdut ultimele alegeri”.
3. Semnatarii Declarației:
1. Transparency International Moldova
2. Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT
3. Centrul pentru Jurnalism Independent
4. Institutul de Dezvoltare Urbană
5. Asociația Presei Independente
6. Asociația Promo-LEX
7. Institutul European de Studii Politice
8. Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”
9. Institutul pentru Drepturile Omului
10. „Ave Copiii”
11. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
12. Centrul Național al Romilor
13. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
14. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
15. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova
16. Comunitatea WatchDog.md
17. ESGA (Experts for Security and Global Affairs)
18. Amnesty International Moldova
19. Asociația Națională a Para-juriștilor din Republica Moldova
20. CASMED
21. Local Democracy Agency Moldova
22. INVENTO
23. Centrul de Instruire și Dezvoltare Educațională
24. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
25. Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din Republica Moldova
26. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități
27. Alianța INFONET
28. Institutum Virtutes Civiles
29. Медиа Центр Приднестровья
30. Centrul de Politici și Reforme
31. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
32. Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova
33. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova
34. Congresul Autorităților Locale din Moldova
35. Asociația pentru Politică Externă
36. INTECO
37. „Mame în Acțiune”
38. „Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”
39. Centrul „Pro-Europa” din Comrat
40. Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă din Ungheni
41. Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova
42. Centrul Regional „Contact” Bălți
43. Grupul de Inițiativă a Tinerilor pentru Viitor
44. Centrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști „CERTITUDINE”
45. Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT
4. 46. „Pro Cooperare Regională”
47. Asociația Micului Business din Moldova
48. Centrul pentru Dezvoltare și Management
49. Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice
50. Business Consulting Institute
51. Rețeaua Națională LEADER în Moldova
52. „Terra-1530”
53. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
54. Centrul de Consultanță Ecologică Cahul
55. BIOS
56. ECOTOX
57. Organizația Teritorială Ștefan-Vodă a Mișcării Ecologiste din Moldova
58. Centrul Regional de Mediu din Moldova
59. Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor
60. Mișcarea Ecologistă din Moldova
61. „Hai Moldova”
62. Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS
63. Centrul Republican pentru Copii și Tineret Gutta-Club
64. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”
65. „Cutezătorul”
66. „Caroma-Nord”
67. Eco-Contact
68. „BIOTICA”
69. Centrul Național de Mediu
70. Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă
71. Automobil Club Moldova
72. Eco-Sor
73. GREEN-School
74. Institutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”
75. Consiliul Național al Tineretului din Moldova
76. „Tinerii pentru Dreptul la Viață”
77. Fundația Est-Europeană
78. Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană
79. „Eco-Răzeni”
80. Institutul de Politici Publice
81. Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
82. ”Interacțiune”
83. Fundația pentru Educație și Dezvoltare din Moldova
84. AEGEE-Chișinău
85. Centrul de Inovare și Politici din Moldova
86. Asociația Regională a mamelor cu mulți copii și a femeilor-întreprinzători din Găgăuzia „VESTA”
87. Centrul European pentru Inițiative civile „Stalker”
88. Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului CAP
89. Institutul Muncii
90. Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova
91. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
92. Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții SINDICONS