1050 de vizualizari. O pledoarie pentru agricultura traditionala, cresterea non-intensiva a porcilor. Pornind de la o campanie contra marilor complexuri zootehnice de zeci de mii de capete.
Este documento habla sobre la importancia de la privacidad y la seguridad en línea en la era digital. Explica que debido al gran volumen de datos personales que se comparten en Internet, es crucial que las empresas protejan fuertemente esta información de hackers y filtraciones. También enfatiza la necesidad de que los usuarios estén informados sobre cómo se usan y almacenan sus datos.
4313 de vizualizari. Ce ne mai ramine daca nu privim in context, peisajul rural, taranii, biodiversitatea, produsele locale si facem reclama doar peisajului ? Daca nu sprijinim agricultura traditionala,micil ferme, vom ramine doar cu muntii si peisajele.
2422 de vizualizari. Traditia macelaritului, ca arta, a disparut de mult din Romania. Industria alimentara, mostenitoare a cele comuniste, a distrus traditiile.
4015 de vizualizari. Un articole semnal de alarma, despre industrializarea productiei de miere, alterarea ei si lipsa de onestitate a unori producatori.
3866 de vizualizari. Hai sa cumparam preturi nu mancare. Un articol critic despre supermarketuri si cum imping ele publicul spre mincare ieftina, dar probabil proasta nutritiv.
2376 de vizualizari. Despre cum romnii cred ca tot ce este de la Sibiu este mai natural. Si despre grija nostra de a lupta ca sa nu se transforme aceasta preferinta in naivitate.
1050 de vizualizari. O pledoarie pentru agricultura traditionala, cresterea non-intensiva a porcilor. Pornind de la o campanie contra marilor complexuri zootehnice de zeci de mii de capete.
Este documento habla sobre la importancia de la privacidad y la seguridad en línea en la era digital. Explica que debido al gran volumen de datos personales que se comparten en Internet, es crucial que las empresas protejan fuertemente esta información de hackers y filtraciones. También enfatiza la necesidad de que los usuarios estén informados sobre cómo se usan y almacenan sus datos.
4313 de vizualizari. Ce ne mai ramine daca nu privim in context, peisajul rural, taranii, biodiversitatea, produsele locale si facem reclama doar peisajului ? Daca nu sprijinim agricultura traditionala,micil ferme, vom ramine doar cu muntii si peisajele.
2422 de vizualizari. Traditia macelaritului, ca arta, a disparut de mult din Romania. Industria alimentara, mostenitoare a cele comuniste, a distrus traditiile.
4015 de vizualizari. Un articole semnal de alarma, despre industrializarea productiei de miere, alterarea ei si lipsa de onestitate a unori producatori.
3866 de vizualizari. Hai sa cumparam preturi nu mancare. Un articol critic despre supermarketuri si cum imping ele publicul spre mincare ieftina, dar probabil proasta nutritiv.
2376 de vizualizari. Despre cum romnii cred ca tot ce este de la Sibiu este mai natural. Si despre grija nostra de a lupta ca sa nu se transforme aceasta preferinta in naivitate.
613 vizualizari. UIn articol pledoarie pentru rasturnarea paradigmei agricultura traditionala versus agricultura industriala, produse alimentare locale versus produse alimentare industriale.
2206 de vizualizari. Despre Violeta si Ediz, despre un bistro de familie, despre o bucatarie de gust, ca acasa. Despre traditia bistrourilor, ce renaste, desi s-a pierdut. Un articole de campanie Slow Food.
1403 de vizualizari.Mi-am pus problema, cine anume controleaza cat de chimizata sunt fructele si legumele ce la cumparam si consumam din piete ? Si pe cale de consecinta, nevoii sprijinirii agriculturii traditionale.
2432 de vizualizari. Supermarket-ul are vina sa pentru ca, la final de lant de distributie, a fortat tot sistemul sa i se plieze, distrugand agricultura traditionala. Alternativa este sa ii invatam pe oamenii flaminzi cum sa revina la agricultura traditionala, sa ii invatam sa 'pescuiasca' nu sa ceara mila.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
More Related Content
Similar to De ce framantati paine, domnule Stefan Gheorghiu !
613 vizualizari. UIn articol pledoarie pentru rasturnarea paradigmei agricultura traditionala versus agricultura industriala, produse alimentare locale versus produse alimentare industriale.
2206 de vizualizari. Despre Violeta si Ediz, despre un bistro de familie, despre o bucatarie de gust, ca acasa. Despre traditia bistrourilor, ce renaste, desi s-a pierdut. Un articole de campanie Slow Food.
1403 de vizualizari.Mi-am pus problema, cine anume controleaza cat de chimizata sunt fructele si legumele ce la cumparam si consumam din piete ? Si pe cale de consecinta, nevoii sprijinirii agriculturii traditionale.
2432 de vizualizari. Supermarket-ul are vina sa pentru ca, la final de lant de distributie, a fortat tot sistemul sa i se plieze, distrugand agricultura traditionala. Alternativa este sa ii invatam pe oamenii flaminzi cum sa revina la agricultura traditionala, sa ii invatam sa 'pescuiasca' nu sa ceara mila.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
Accompanying notes were written by me. Concept and idea of the fish food restuaurant, by Teodor Frolu and Ivan Patzaichin. Graphics is an artist contribution.
Cheese is in our life. Do we know its history? How many types of cheese do behold Romanian gastronomy? What is doing on cheese Slow Food? And finally enjoy cheese from Crit, Romania. Our gastronomy today is so backwarded.
What can we see when we look into some cultural aspects of bread making in Romania? Which are the trends? Are there any drivers in terms of artisan bread making, versus industrial manufacture. A lecture at the social club Incubator 107.
In 2008 eram la inceputul experientei mele privind lantul alimentar scurt. Atunci am prezentat Federatiei AGROSTAR cum vedeam noi, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, o piata alternativa.
De ce framantati paine, domnule Stefan Gheorghiu !
1. 10/22/12 De ce frământaţi pâine, domnule Ştefan Gheorghiu?! > EVZ.ro
Failed to load the data
Contul meu EUR 4.5757 1
Actualizat acum minut caută în Evz.ro
ACTUALITATE ALEGERI SUA 2012 POLITICĂ ECONOMIE SPORT TIMP LIBER VIAŢĂ EVZ SPECIAL TURISM ABONAMENTE
Secţiuni: EROII EVZ Religie Horoscop Urania Sănătate Protecţia Consumatorului EVZ Verde
CAMPANIE EVZ Friday, 16 December 2011. 2497 vizualizări, 19 comentarii, 5 voturi Trimite pe:
Recomandă
Email
De ce frământaţi pâine, domnule Ştefan Gheorghiu?! Dimensiune text
Yahoo! Messenger
Tipareste
Autor: Tiberiu Cazacioc Facebook
Comenteaza Twitter
Vaţi săturat de pâinea industrială proastă, care se fărâmiţează, mucegăieşte?
Conversie PDF Altele
Nu aţi simţit niciodată înşelăciunea şi minciuna marilor producători de pâine,
când se strică mai devreme produsul decât termenul de pe pungă? Nu poftiţi la
cinstita pâine ţărănească, gospodărească, pe care ţăranii noştri au renunţat să
o mai prepare?
Întro recentă călătorie la Sighişoara, la o
conferinţă Slow Food, mam întâlnit cu un tânăr
care se recomanda, prin cartea de vizită, artizan
brutar. Iulian Duţu. De felul său, un fost
bucureştean, retras din marea capitală a
României, tocmai unde? La Sălaşu de Sus, în
satul Râu Alb. Adică în Ţara Haţegului. Ce este un
artizan brutar ? Este un meseriaş al pâinii, care 1 / 3.
încă mai există şi renaşte. Dar în Occident, mai
ales în Franţa. Acolo, tradiţia morilor de localitate,
a franzelăriilor, pe cale de dispariţie, este recâştigată.
Artizanii brutari pe nume Ştefan, Iulian,
Irina, Molnar
Nu este vorba de o afacere şi nu este vorba
numai de făină. Mai este nevoie de şi un
cuptor. Bun, funcţional, potrivit pentru pâine
muncită cu mâinile şi sufletul. Este nevoie de
ştiinţa de a face pâine numai la comandă.
Fără adaosuri şi fără drojdie. Numai cu maia.
Şi de multă dragoste de pâine. În România,
aceşti pasionaţi ai pâinii, care suferă pentru Find us on Facebook
că făina românească este proastă, testează
evz.ro
felurite combinaţii, le încearcă în fel şi chip,
până descoperă că trebuie să aleagă făina de import. După întâlnirea de la Sighişoara, Like
am descoperit că Iulian nu este singurul.
32,457 people like evz.ro.
El mia povestit de Ştefan. Un tânăr, de data asta aflat în Bucureşti, care prepară artizanal
peste 15 feluri de pâine. Ştefan Gheorghiu iubeşte facerea pâinii, împreună cu soţia sa
Irina. Am descoperit, în Franţa, nişte hippioţi deai locului, francezi, în cadrul întâlnirii Euro Maria Iurascu Isabelle Sara Alina Si Tibi
Gusto, la Tours. Oamenii acei, ca arătau precum nişte amish americani, frământau pâine,
trăiau munca asta simplă, creştineşte. Am stat de vorbă cu ei, plin de emoţia acestei
retrăiri a misterului unei meserii, brutăritul, care redă pâinii, valoarea de hrană. Aşa cum
au redat această valoare şi Creatorii de pâine care veneau la Târgul Ţăranului. Ion Si Stefana Ioana Adelina Pd-l Cricau Ana
Facebook social plugin
Feluri felurite de pâine fără drojdie
Şi ce este minunat? Doar cu maia, aşa produc pâine aceşti oameni. Care se numeşte
Pâinea lui Mihoc. Cu in. Cu susan. Cu mac. Cu dovleac. Cu floarea soarelui. Cu măsline.
Cu mălai. Cu ovăz. Pâine ţărănească. Citind aceste cuvinte, înţelegem că este vorba de
www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-framantati-paine-domnule-stefan-gheorghiu-958033.html 1/4
2. 10/22/12 De ce frământaţi pâine, domnule Ştefan Gheorghiu?! > EVZ.ro
renaşterea unui respect pentru consumatori, pe care fabrica industrială de pâine, deşi îşi Regim Unic Diabet Zaharat
face reclamă la greu, nu îl poate egala şi nici nu îl poate oferi.
Află Regimul şi Dietele care pun la colţ
Diabetul Zaharat de Tip 1 şi 2
Renaşte dragoste de pâine, în parte la oraş cu o nouă generaţie de tineri, în parte la ţară, www.tratamentdiabetzaharat.ro
cu cei care se întorc acolo. Înseamnă reîntoarcerea la viaţă a unei culturi ţărăneşti,
Scapa de orice Alunita
revenirea cu faţa şi sufletul către consumatori. Aceştia pot şi trebuie să devină co
producători. Să fie iubiţi creatorii de pâine! Tratament Alunite in doar 3 Zile 100%
Natural si fara nici o Urma
www.ScapadeNegiAlunite.eu
Citiți și:
Crește Găini Ouatoare
Cum suntem păcăliţi cu pâine neagră şi alimente tradiţionale
Afacere cu Amortizare în 68 Zile și Profit 225
Cum păcălesc brutarii o ţară întreagă. VEZI cum se fabrică "pâinea neagră"
ron/zi la 600 păsări
Pâinea neagră, contrafăcută cu aluat vopsit. Cum poţi să te aperi de această www.crestereagainilor.ro/detalii
bombă alimentară!
Campanie EVZ: Schimbaţi etichetele de pe pâinea neagră
Recomandă articolul
Like 10 people like this.
Anunturi Google
Masina De Paine Masina de facut taitei Slabeste 3 kg in 7 zile
Livrare rapidă. Prețuri mici.Nu rata paste, fidea la doar 65 8 metode care Topesc Pana la 15
ofertele Cel.ro. Comandă! RON.Garantie 12 luni. kgin 26 de Zile, Mancand 6 mese/zi
Masini-de-cusut.CEL.ro www.shopU.ro www.slabeste-rapid.ro
Taguri:slow food, paine Trimite pe:
Articole similare Din aceeaşi categorie
Credeți că puteți slăbi fără înfometare prin DIETA Tismăneanu, despre Marga şi Tănase: Mă simt
CU FĂINOASE ȘI DULCIURI? onorat că m...
Monday, 15 October 2012 22.10.2012
Declarația care schimbă TOT CE NU ȘTIAI DESPRE Tarom, la bal sau la spital cu noul manager
PÂINE. „A fost demonizată degeaba la televizor” 22.10.2012
Friday, 14 September 2012 INTERVIURILE 2+1. Prof. dr. Alexandru Blidaru:
Vezi unde în țară sau făcut pâini de câte 120 "Canceru...
kilograme 22.10.2012
Sunday, 19 August 2012
Un cont DEMO deschis iti poate aduce un iPhone 5 in
fiecare luna!
Anunturi Google
Admitere Magistratura Cresterea Porcilor Crestere Gaini Outoare
Curs de lunga durata - din Afacere cu profit de 2497 EuroDupa Obții Fonduri Europene în 82
17.11.12GRATUIT 10 locuri doar 87 de zile - Detalii aici zile,Profit 2510€/lună la 3000 găini
Rationament Logic cresterea-porcilor.ro/Detalii www.afaceri-gaini.ro/detalii
www.eurobestteam.ro
Spuneţi părerea!
16 December, 16:35. mezinu USA 1 răspuns, 2 voturi
ha ha ce articol demn de o compunere de scoala generala
painea taranesca este cinstita?
si cea din alte parti este necinstita?
cei ce fac paine in Franta traiesc ''crestineste''
de unde rezulta ca cei ce fac painea in brutarii nu traiesc''crestineste''
apoi paine taraneasca fara drojdie dar cu masline ......
Votează Răspunde Raportează
17 December, 00:57. Mesajul dvs contine material explicit 0 răspunsuri, 1 vot
Baieti ce glu_me nesarate faceti! Multumesc fain pe"ntru ce" n" zu"ra !
Votează Răspunde Raportează
16 December, 15:10. ion 0 răspunsuri, 3 voturi
am citit postarile de mai sus si am inteles ca multa lume nu cunoaste dar critica.maiaua despre care se vb in
articol este o coca din faina normala de grau si din malai de porumb modelata cat o gogoasa obisnuita si
uscata.cand femeile de la tara doreau sa faca paine puneau o jumatate din acea gogoasa uscata cu apa
calda si faina si faceau un aluat subtire de consistenta iaurtului pe care il lasau sa se dospeasca la cadura
aproximativ 12 ore.apoi il amestecau cu faian si faceau aluatul care era bine framanta si copt in cuptor.am
vazut mai sus ca cineva zicea ca painea de casa nu e asa buna ca aia de fabrica dar cred ca nu a mancat in
viata lui paine de casa.si tipul care zice ceva de gandaci din bucatarile de la tara are vreo garantie ca la oras
nu sant gandaci?
Votează Răspunde Raportează
16 December, 09:45. acidutzu 2 răspunsuri, 4 voturi
Tiberiu Cazacioc ,ai scris un articol nedospit si fara sare...masline in painea taraneasca?!!!
Votează Răspunde Raportează
www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-framantati-paine-domnule-stefan-gheorghiu-958033.html 2/4
3. 10/22/12 De ce frământaţi pâine, domnule Ştefan Gheorghiu?! > EVZ.ro
16 December, 11:50. Educat in Franta in arta dospirii 0 răspunsuri, 4 voturi
unde este si o specialitate cu masline ca peste tot in lume.
Este amintit ca "Am descoperit, în Franţa, nişte hippioţi deai locului, francezi, în cadrul întâlnirii Euro
Gusto, la Tours"
Votează Răspunde Raportează
16 December, 13:44. una din italia 1 răspuns, 3 voturi
as da orice sa gasesc si in romania piine cu masline, asa cum am gasit piine cu ceapa...
Votează Răspunde Raportează
18 December, 10:54. hahaha 0 răspunsuri, 1 vot
lol , ai da 100 euro sa "gasesti" paine cu masline in Romania ?
ce gluma buna
Votează Răspunde Raportează
16 December, 09:37. teebee 0 răspunsuri, 4 voturi
"Pâine țărăneasca... cu măsline"... 'te, mă, deaici cu compunerea ta de fătucă de clasa a noua...
Votează Răspunde Raportează
16 December, 04:36. ilie 1 răspuns, 8 voturi
Un articol necopt, fara cap si coada, scris romantat si chinuit, in gen "Formula As". Nu contine nici o
informatie pe care, in mod firesc, cititorul lear astepta afland despre acel Stefan, entuziastul. De pilda ce este
aia maia si cum face el paine fara drojdie, ce fel de tipuri de paine pregateste (articolul contine doar o
insiruire de seminte scries dramatic, cu emfaza, separate de punct), nu exista fotografii relevante. Aiureala
made by EZ.
Votează Răspunde Raportează
16 December, 09:41. Somesanul 2 răspunsuri, 4 voturi
Aveti dreptate dle Ilie. Cum pot sa fac paine fara drojdie?Aluataul de paine trebuie sa creasca. Toate
retetele folosite si de Romani pe teritoriul Sarmisegetuzei, era din: faina,apa, drojdie. Inseamna ca
bucuresteanul pune in paine, chimicale, ceea ce este oprit.Hai sa mancam romane, paine botezata!!!
Votează Răspunde Raportează
16 December, 10:56. tudor 1 răspuns, 3 voturi
mai citeste. nu ai dreptate.
se face paine cu maia (faina fermentata, adica coca fermentata).
in S.U.A. ii spune la felul asta de paine sour dough (adica , daca vrei, coca acra). este f. buna
si apreciata painea aceasta.
numai bine.
Votează Răspunde Raportează
16 December, 12:30. ilie 0 răspunsuri, 1 vot
da, asa este, maiaia este coca fermentata facuta initial din faina rasnita "la rece"
(cat mai naturala) careia i se adauga, pe parcurs, faina pentru a fi mentinuta. Eu
afirmam ca in text nu este spus acest lucru si nici cum este facuta, propriuzis, painea,
ci doar sunt enuntate niste seminte si indicat faptul ca brutarul subiect foloseste acest
amestec.
Maiaua este tot o drojdie, o cultura de bacterii care altfel decat cea industriala este
lasata sa creasca natural, nu este fortata. Altfel, este bine de stiut ca si drojdia "de
bere", cea comerciala, este tot o maia, fortata insa sa se dezvolte si compactata.
Votează Raportează
16 December, 12:49. Somesanulneam de traista 0 răspunsuri, 2 voturi
Se vede ca esti de NeamProst.
Iti dai in petec ca majoritatea romanilor,ca esti incultSiProst pe deasupra.
TotPrimitivi veti ramane NeamDeTraista
Votează Răspunde Raportează
16 December, 02:53. APA 0 răspunsuri, 4 voturi
ce toata lumea rateaza e faptul ca piinea de la tara era facuta cind planeta asta infecta nu avea 7miliarde de
indivizi. In 1960 eram 3miliarde, acum sintem 7. Nu poti fabrica piine artizanal in cantitati industriale.
Votează Răspunde Raportează
16 December, 02:32. Juv 1 răspuns, 3 voturi
in epoca asta lumea nu mai apreciaza painea..nu in Europa sau in SUA in orice caz....odata ce incepe sa fie
produsa industrial painea isi pierde "identitatea" ca sa zic asa...cine a mancat paine de tara la bunici stie la
ce ma refer
Votează Răspunde Raportează
16 December, 08:44. aaa 1 răspuns, 3 voturi
pe naiba , ainea industriala e mult mai buna ca cea de casa
ganditiva ce gandaci si rozatoare umbla nopatea prin casele de la tara si isi lasa amprenta asupra
painii de casa :))
Votează Răspunde Raportează
16 December, 10:58. mapsi 0 răspunsuri, 6 voturi
aceiasi gandaci si rozatoare care umbla si prin graul din care se face painea industriala.
www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-framantati-paine-domnule-stefan-gheorghiu-958033.html 3/4