Radio

2. AMPRENTA
FUNCTIONALA
IN
EDENTATIA TOTALA

3. AMPRENTA FUNCTIONALA IN EDENTATIA
TOTALA
Reprezinta negativul campului protetic inregistrat cu o port-
amprenta functionala,cu ajutorul unui material de inalta
fidelitate,care permite inregistrarea tuturor detaliilorCP,in pozitia lor
fireasca,in conditiile functionalizarii periferiei.
AMPRENTA SECUNDARA
AMPRENTA FINALA
SCOP
MANIERA DE REALIZARE

4. Obținerea negativului
funcționalizat al campului
protetic,in vederea realizarii
modelului functional
(final,definitiv,lucru),pe
care sunt transpuse toate
detaliile campului
protetic,in poziția lor
fireasca,fără
modificări,model pe care se
va realiza proteza.
Functionala
Secundara
Finala

5. OBIECTIVELE AMPRENTEI FUNCTIONALE
A.biomecanice: menținerea,stabilitatea,sprijinul
MENȚINEREA:
1. Adeziunea – conditii optime de realizare a adeziunii –
inregistrarea tuturor suprafetelor plane de pe campul protetic
– paralelism perfect intre suprafata mucozala si modelul
preliminar.
2. Succiunea – obiectiv principal – etanșeizarea marginală,prin
presiune in limitele fiziologice a mucoasei pasiv-mobile de la
periferia câmpului protetic(succiunea internă) și acoperirea
marginilor cu mucoasa activ-mobilă(succiunea externă)
3. Ocolirea formațiunilor mobile - in 2 timpi – răscroirea
marginilor port-amprentei – amprenta funcțională periferică
4. Tonusul muscular – menținerea prin modelarea marginală
corespunzatoare – cofrarea amprentei.
5. Echilibrul neuro-muscular – culoarul neutral

6. STABILITATEA:
- Inregistrarea tuturor suprafețelor verticale – care se opun forțelor
orizontale – prelungirile protezei,extinderea protezei,elemente
suplimentare.
SPRIJINUL :
-Inregistrarea zonelor care se opun forțelor verticale – zonele
primare de sprijin,zonele secundare de sprijin – distribuirea forțelor
de presiune pe o zona cât mai mare – amprenta cu compresiune
selectivă – despovararea.

7. Obiectivele functionale:
Fizionomice – modelarea
marginala,modelarea
corespunzatoare a grosimii
marginilor – repozitionarea
partilor moi,paturile
musculare,refacerea plenitudinii –
materiale cu priza retard(24h-1
sapt)
Fonetice – functie sociala – tehnici
de amprentare cu teste fonetice –
modelare marginala corecta si
redarea spatiului optim pt limba
Masticatie – sprijin
netraumatizant,pe o suprafata
intinsa cat mai mare – compresiuni
selective – teste masticatorii in
amprentare
Deglutitie – se face complet in
aceasta etapa – tehnica Hromatka
sau folosirea testelor de deglutitie.
AUTOMENTINEREA –
amprentarea care sa duca la
pozitionarea cat mai
corecta,normala,fiziologica,a
tesuturilor cavitatii orale,pentru o
functionalitatea corecta.

8. Obiectivele biologice:
Biomecanic + Functional = Biologic – solicitare
echilibrata a campului protetic (sprijin +
periferie)
- instabilitatea,compresiunea
CLASIFICARE :
MUCO-STATICE – utilizare redusa – se folosesc doar
pentru adeziune – au margini inalte si subtiri ce
necesita o adaptare atenta si riguroasa
MUCO-DINAMICE – utilizeaza port-amprente bine
adaptatea marginal – teste functionale(inclusiv in
etapa urmatoare de amprentare propriu-zisa) –
margini bine delimitate,succiune optima

9. Dupa pozitia mandibulei :
Cu gura deschisa - cele mai frecvent
utilizate – usor de inregistrat – mobilizarea
usoara a periferiei prin teste – combina
miscarile de functionalizare
Ca dezavantaj – exercitarea unei presiuni
neuniforme,datorita modificarii pozitiei
mainilor
Cu gura inchisa – sub presiune ocluzala –
PA cu borduri de ocluzie la DV coresp. –
poate fi luata si cu vechile proteze in
ocluzie (ocluzie corecta) – lipsa modelarii
periferiei mobile.
Amprente combinate – tehnica mixta – gura
inchisanapoi gura deschisa.

10. Dupa materialele utilizate :
Simple – un singur material – 1 singur timp pt
toate zonele (sprijin si periferice)
Compozite – doua sau mai multe materiale de
consistenta diferita
Dupa gradul de compresiune
Compresive – materiale
vascoase(silicon solid,termoplastice)
Decompresive – PA distantate de
campul protetic si materiale fluide
Compresiune selectiva – cele mai
folosite – compresiuni selective in
functie de rezilienta campului protetic
– folierea modelului – radierea
modeluui – orificiile de despovarare

11. In raport de inregistrare separata
sau concomitenta a maxilarelor:
• Unimaxilara
• Bimaxilara
• Globala
Dupa zona campului protetic :
• Un singur timp
• Doi timpi
In raport cu functia stimulata in timpul testelor:
• Amprente fonetice
• Amprente de masticatie
• Amprente de deglutitie

12. Materiale utilizate in amprentarea
functionala
Rigide
Semirigide
Elastice
PA utilizate in amprentarea
functionala – PA individuale – pe
modelul preliminar
Dupa materialul utilizat:
-Din placa de baza
-Acrilat auto- , termo- , foto-
polimerizabile
-Mase termoplastice
Dupa conceptie:
-complet distantate de campul
protetic – necompresive – butoni
de distantare
-cu contact marginal – contact
doar pe periferie – compresie
doar pe periferie – succiune
optima
-parcelar distantate de campul
protetic – compresiune selectiva

13. CARACTERISTICILE PA
•Rigida,rezistenta la socuri,nedeformabila in timpul amprentarii
•Stabila pe campul protetic
•Sa aiba marginile rotunjite si ingrosate in conformitate cu zonele
functionale periferice – contact perfect
•Obtinuta simplu si usor
•Material ieftin
MISCARILE EFECTUATE IN TIMPUL AMPRENTARII
Medic – nefunctionale – sunt foarte putin permise – se fac usoare
tractiuni, compresiuni, cand materialul este vascos – doar cand
pacientul nu poate efectua miscarile comandate.
Pacient – functionale neautomatizate

14. Pacient – functionale neautomatizate
TESTELE HERBST
Aceste teste se aplica atat in etapa de adaptare a PA
individuale,cat si in celelalte etapede realizare a protezei.
Se va acorda o atentie deosebita amplitudinii acestor miscari,care
trebuie sa fie asemanatoare cu cele produse in timpul exercitarii
functiilor SSTG.
Trebuie respectata ordinea logica indicata de autor.

15. Pacient – functionale neautomatizate
TESTELE HERBST
MAXILAR –
Deschiderea usoara a gurii – periferia la nivelul PM2 si M1
Deschiderea larga a gurii – intre M2 si Tuberozitate
Surâsul fortat – zona vestibulara laterala – tractionarea plicilor post
Suflat,fluierat – zona vestibulara frontala – tractionarea plicilor ant
Manevra Valsalva
Completare – balansarea mandibulei

16. MANDIBULA
Deschiderea usoara a gurii – zona meziala a lui Fisch
Deschiderea larga a gurii – zona distala Fisch – versantul vestibular
al tuberculului – ligamentul petrigo-mandibular
Umezirea rosului buzelor – zona linguala laterala ,zona molarilor
Limba intr-un obraz si celalalt – zona linguala laterala,zona PM si C
Limba dusa spre nas – zona linguala centrala
Suflat ,fluierat – zona vestibulara frontala
Deglutitia – zona retro-milohioidiana
MISCARI
AUTOMATIZATE
EFECTUATE DE
PACIENT
TESTELE FONETICE
AMPRENTA
PIEZOGRAFICA

17. MISCARI AUTOMATIZATE EFECTUATE DE PACIENT – reprezentate de
testele de masticatie,testele fonetice si testele de deglutitie.
Teste fonetice Devin,Herve.Schreinemakers,Negucioiu si Sabadus
Testele de deglutitie – pentru prelungirea protezei
Testele masticatorii – mimeaza masticatia – cu borduri sau chiar
proteze tranzitorii.

18. ALGORITMUL DE REALIZARE
• Alegerea tehnicii si a materialului de
amprenta functionala
• Pregatirea pacientului si a
instrumentarului
• Verificarea si adaptarea PA individuale
• Amprenta propriu-zisa
• Spalarea si dezinfectia
• Verificarea amprentei
•Pregatirea si trimiterea la laborator

19. Alegerea tehnicii si a materialului de amprenta functionala
Se vor alege conform principiului care a stat la baza
amprentei preliminare
Pregatirea pacientului si a instrumentarului
Pregatirea pacientului urmeaza aceeiasi schema ca la
amprenta preliminara.
Instrumentar :
Piesa dreapta
Freze de acrilat
Freze sferice
Spatula de ceara
Lampa de spirt
Foarfece
Mase termoplastice
Placuta de sticla pentru determinarea nivelului si orientarii
planului de ocluzie la pacientii cu PA cu borduri de ocz
Silicon fluid de inalta fidelitate

20. Verificarea si adaptarea PA
individuale
Extraoral
Pe model – corectitudinea executiei si
respectarii indicatiilor, plasarea
butonilor,plasarea manerului.
Sa nu basculeze,bine adaptata,baza sa
cuprinda tot campul protetic,marginile
sa fie pana in fundurile de
sac,rotunjite,rascroite
Butonii de presiune sa fie corect plasati
in regiunea corespunzatoare PM,5mm
H,2-4 mm l si 15 mmL.
Separat de model – margini
rotunjite,netede,ingrosate – zonele de
foliere respectate.
Fata mucozala sa fie neteda ,sa nu aiba
spiculi iritativi

21. Intraoral
Verificarea stabilitatii statice a PA –
stabilitatea in repaus,raportul
marginilor cu periferia :
Metoda Schreinemakers – margini
mai lungi – 1-2 mm
Metoda cu marginile mai scurte –
modelarea periferiei
Marginile exact in periferie –
material ffff fluid pt a nu forta
periferia
Daca PA nu are stabilitate statica se verifica
din cm in cm ,adaptarea incepand cu partea
distala.
Stabilitatea dinamica se verifica numai dupa
obtinerea unei stabilitati statice optime,cu
ajutorul testelor Herbst – retusurile
intereseaza direct zona testata.

22. Verificarea stabilitatii statice
Teste : MAX
Presiune oro-vestibulara - distal
Presiune vestibulo-orala - frontal
Tractiuni de maner – succiunea
globala
Verificarea succiunii interne –
plasarea degetului in vestibul si
incercarea de a o indeparta din cm in
cm – numai cand se face
amprentarea periferica cu mase
termoplastice
Teste MDB
Presiune oro-vestibulara – tuberculi
si zona linguala centrala
Presiune vestibulo-orala – frontal
Tractiuni in ax pt succiunea globala

23. AMPRENTE FUNCTIONALE MUCO-STATICE
(PAGE,GRANGER,SLACK)
Cu ajutorul unor PA individuale cu margini scurte pentru a nu influenta
periferia CP,folosind materiale de amprenta cu fluiditate mare(tip Mucoseal)
Se obtin amprente de adeziune,care nu utilizeaza
si nu pun in valoare succiunea,tonicitatea
musculara sau echilibrul neuro-muscular.
Amprentele se prezinta cu margini subtiri,inalte,ce
vor trebui retusate la adptarea imediata.
Se folosesc rar.

24. AMPRENTE FUNCTIONALE MUCO-DINAMICE
(HERBST,SCHREINEMAKERS)
Se inregistreaza cu PA individuale bine adaptate marginal,pe baza
functionalizarii periferiei cu ajutorul testelor functionale.
Intesitetea mobilizarii periferiei este direct proportionala cu gradul de
vascozitate a materialului folosit.
Se obtin amprente cu margini bine delimitate,ce ocolesc formatiunile
mobile,ce asigura o buna succiune.
Trebuie avut grija la variatiile de presiune,compresiune asupra CP.

26. AMPRENTE FUNCTIONALE COMPRESIVE
Folosesc PA rezistente si materiale de vascozitate ridicata (Stents,Kerr,silicon
solid).
Indicate pentru CP dure,cu mucoasa ferma,aderenta,santoasa,unde nu exista
posibilitatea deformarii in timpul amprentarii a CP.
AMPRENTE FUNCTIONALE DECOMPRESIVE
Folosite pentru CP moi,cu rezilienta crescuta,incapabile sa suporte
presiuni,folosind PA distantate de CP si materiale foarte fluide.

27. AMPRENTE FUNCTIONALE CU COMPRESIUNE SELECTIVA
Din ce in ce mai folosite,in
raport cu rezilienta diferita
de pe CP se face si
distantarea de CP
(despovararea)
• Foliere
• Radiere (slefuire)
• Orificiile de despovarare.

28. AMPRENTE FUNCTIONALE FONETICE
(Herve,Devin,amprenta piezografica)
Devin a fost cel care a demostrat valoarea practica a fonatei in modelarea
marginala a amprentelor functionale – testele Devin
MDB: posterior - anterior
-Pronuntia vocalelor A grav,A
deschis,E,I,O,U.
- A grav-maseter si buccinator
- A deschis,E si I,pentru
muschii comisurali spre lateral
- emisia O si U pentru muschii
mentonieri spre anterior.
-Se modeleaza zona periferica
vestibulara in regiunea M,PM,C
si I.
- Se poate face comparatie cu
testele Herbst.

29. Sunetele modificate de U : AU,EU,OU,emise inaintea celor precedente
deplaseaza mai puternic spre anterior insertiile mobile.
Pentru modelarea zonelor vestibulare este indicata articularea consoanelor :
-Labialele P si B contracteaza puternic chinga buccino-orbiculara si a
muschilor laterali,mobilizand zona panala M1 inclusiv.
- Pronuntia F si V mobilizeaza vestibulul anterior
Zonele periferice linguale :
-Articularea consoanelor fara
labiale ridica limba si valul
palatin.
- Consoanele T si D,inchiderea
sublinguala
- Consoanele sibilante si vibrante
ridica limba si modeleaza zona
milohioidiana.
- Consoanele guturale modeleaza
aripiorele linguale.

30. MAXILAR :
-A grav,A deschis,E – zonele vestibulare de la punga Einsering pana la limita
anterioara a zonei laterale.
- Emisia vocalei I si sunete modificate cu U – zona nodulului comisural.
- Vocalele o,U,grupelor cu U modificat – zona vestibulara frontala ; sunetele
UN,IN,ON pentru inchiderea rezonatorului bucal
- consoanele B si P – contractie a buzei superioare si modelare a zonei
frontale
-M,V,F apoi S si CH asociate cu
sunetele EU,AU,OU modeleaza
zonele plicilor.
- Zona AH – A deschis pentru
partile laterale si O pentru partea
centrala
- Herve indica o conversatie cu
pacientul in care se pronunta
toate sunetele si grupele de
sunete modelante ale periferiei.

31. Testele fonetice SCHREINEMAKERS cuprind :
MAXILAR
• tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa pentru zona vestibulara
frontala
• expirarea profunda,tusea,pentru zona AH
• masaje executate de medic pentru modelarea marginala vestibulara.
MANDIBULA :
• tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa
• deschiderea gurii
• protractia limbii si miscari de lateralitate pentru zona linguala centrala si
zonele linguale laterale.

32. AMPRENTAREA FUNCTIONALA PIEZOGRAFICA
Are ca scop inregistrarea culoarului neutral,pentru montarea corecta a
dintilor – urmareste “efectul de pensa” prin succesiune de teste
fonetice,efect produs de cele 2 grupe antagoniste,musculatura limbii cu
actiune centrifuga si chinga buccinato-labiala cu actiune centripeta.
MAXILAR + MANDIBULA
-Pronuntia repetata a grupelor fonetice SIS (6 ori) si SO
(1 data) – zonele periferice buccinato-comisurale
MAXILAR
- TE si DE fata orala a bordurilor de ocluzie
-ME,PE,BE fata vestibulara
MANDIBULA
-SE-SE – fata linguala a bordurilor
- ME,PE,BE – fata vestibulara
- SA,SA/FI,FI – buze,obraji,limba

34. AMPRENTE FUNCTIONALE DE DEGLUTITIE SI
MASTICATORII (Hromatka,Shanahan)
Utilizate in scopul obtinerii unei proteze cu marginile prelungite,in
specialmpentru zona linguala.
Protezele vor avea o baza mai mare,care asigura mentinerea si stabilitatea in
conditii optime.
Pentru orientare pacientul pune limba pe creasta superioara in partea
palatinala si se evalueaza spatiul din zona linguala daca se pot face margini
extinse.
Aceste amprente presupun realizarea de PA cu valuri de ocluzie sau
realizarea de proteze tranzitorii.

35. AMPRENTAREA FUNCTIONALA PERIFERICA
CERURI BUCOPLASTICE
Utilizate in tehnici ce folosesc PA din placa de baza.
Batoane de ceara ,rulouri de 2 mm care imbraca marginile PA atat pe interior
cat si pe exterior (sau seringi speciale care necesita baie termostata)
In zona AH si a tuberculilor piriformi se pune doar pe interior.
Se aseaza PA pe CP,se asteapta plastifierea cerii la temperatura cavitatii
bucale si apoi se trece la efectuarea testelor (testele Herbst),in ordinea
sugerata de autor,cu revenire la testul anterior.
Se verifica modelajul si se fac corecturile.

37. MASELE TERMOPLASTICE
PA este confectionata din acrilat,auto-,termo-,baro-polimerizabil
Kerr sau Stents
Ruloul de material se va face secvential,dupa plastifiere,zona cu zona,cu
folosirea testelor functionale,pana la amprentarea completa a periferiei.
Daca exista denivelari la trecerea dintre zone,se plastifiaza din nou si se
folosesc testele functionale cu revenire pe zona anterioara.

38. MATERIALELE VASCOASE
Se verifica stabilitatea PA prin testele Herbst si se completeaza marginile
unde este necesar,sau se retuseaza grosimea,realizand succiunea si
compresiunea mucoasei pasiv-mobile.
MATERIALELE FLUIDE
Acoperim marginilePA cu strat uniform,si se modeleaza cu ajutorul testelor
functionale.
Marginile trebuie sa fie usor ingrosate si situate in apropiere de fundul de
sac.
Se verifica etanseizarea dupa amprentare.

39. AMPRENTAREA ZONEI AH
INCHIDEREA MARGINALA CHEIE
TEHNICA HUBERMANN
Se realizeaza gravarea zonei Ah,adancimea gravarii fiind in concordanta cu
gradul de rezilienta a zonei de mucoasa pasiv-mobila.
Dupa gravare se foloseste masa termoplastica asezata pe fata mucozala a
PA,care se aseaza pe model si se imprima zona.
TEHNICA DORRIE
Foloseste mase fluide de amprentare pentru imprimare.
TEHNICA SAIZAR
Consta in marcarea pe CP protetic a zonei AH,transpusa pe model prin
intermediul machetei de ocluzie sau amprenta functionala.
TEHNICA SCHRINEMAKERS
Decelarea zonei AH cu fuloarul,gravarea pe modelul preliminar 2mm a zonei
si infundarea PA functionale in aceasta zona pe model.

40. TEHNICA CLASICA
Recomanda realizarea inchiderii marginalein etapa de verificare a machetei in
ceara cu dinti:
-Reperarea santurilor retro-tuberozitaresi foveele palatine cu fuloarul
- Trasarea cu creionul chimic a liniei de reflexie a valului palatin si
imprimarea pe macheta
- repunerea machetei pe modelul functional si imprimarea zonei pe acesta.
- gravajul treuie sa fie 1 mm la fovee, 1,5 mm la zonele Schroder si 0,5 mm
retrotuberozitar.
Inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform se face aplicand masa
termoplastica pe zona respectiva a PA pe fata mucozala si se realizeaza
presiuni uniforme si constante bilaterale,in timp ce pacientul face de cateva
ori deschiderea maxima a gurii.

41. AMPRENTAREA FUNCTIONALA CENTRALA
Amprentarea suprafetelor de sprijin,a zonelor de adeziune si a zonelor
retentive.
Inainte de amprentare se realizeaza orificiile de despovarare,intotdeauna la
nivelul zonelor primare de sprijin si a zonelor foliate pe model sau care
necesita acest lucru (nu suporta presiuni).
Orificiile se fac cu freza globulara mica,se tapeteaza cu material de
amprenta,in strat uniform,incat sa imbrace si marginile.
Se plaseaza pe CP,se centreaza si prin presiuni intermitente se aseaza.
Semobilizeaza periferia de catre operator,apoi se indica teste functionale
pacientului si se executa concomitent masaje rotatorii ale obrajilor,buzelor.
Se dezinsera si se verifica prin introducerea aerului,fara tractiuni sau
basculari.

42. SPALAREA SI DEZINFECTIA AMPRENTEI
FUNCTIONALE
VERIFICAREA AMPRENTEI FUNCTIONALE
- Materialul sa fie uniform repartizat
-Daca a inregistrat cu fidelitate toate detaliile CP
- Daca modelarea marginala a fost corect realizata pe toata periferia
CP
- Presiunile exercitate in timpul amprentarii au fost uniform
repartizate pe toata suprafata de sprijin
- Amprenta a fost corect centrata pe CP
PREGATIREA PENTRU TRIMITEREA LA ALBORATOR
Cutii speciale – mediu umed unde este cazul
Pozitionate cu fata mucozala in sus
Turnarea se face imediat in cazul materialelor care pot da deformari
dupa putin timp.

43. AMPRENTA REPREZINTA O FAZA IMPORTANTA IN TRATAMENTUL EDENTATIEI
TOTALE,ERORILE INREGISTRATE IN ACEASTA FAZA POT DEVENI EVIDENTE
CAND PROTEZA ESTE FINALIZATA,IAR REMEDIILE NU MAI SUNT POSIBILE SI
NECESITA RELUAREA TRATAMENTULUI.
DE ACEEA ESTE NECESAR SA RESPECTAM TOATE FAZELE CLINICO-
TEHNOLOGICE IN ACORD CU OBIECTIVELE AMPRENTARII SI PRINCIPIILE
TRATAMENTULUI PROTETIC SI SA NE ADAPTAM SITUATIEI CLINICE PRIN
ELABORAREA UNUI PLAN DE TRATAMENT COMPLEX SI COMPLET.