1. Copirolul lX
Alimentatia ralionalE a omului bolnav
Alimentatia ralionald in bolile stomacului
Stomacul este ur segmeDt importatrt sl tulului digestiv, unde aro loo
diqestie alimentelop. Rotul slu est€ reDrezentf,t attt Drin futrotie ss seffo-
toare. qdicd de eleborare a Gucului gastrio car€ c6DtiEe acid olorhidrio
gi enzimele de digestie (pepsha d labfermentul), ctt ti pria {unclia motoare
de am€stecare, fremtntare 9i propulsale a a.liEeDteloi spie segm€ntul urmetor
ql lubulur drgestlv, mtesthul.
ln mod normet, atit fuDclie secretoare cit $i cea motosro so declongeazd
rellex ln momcntul petrunderii olimentelor lD stomac, ambgle avlnd ull rol
jmporlqnL ln procesul d6 digestie galtricI.
ln enumite stdri patologico, tns5, pot ap&e& tulbureri al€ celor douA
Iunclii: aecreloare (hipemecrelie, hiperaciditate sau hiposecretie, biposcidi
tate) 9, motoare (hipermotilit€l.e sau hipoEotilitate), Aceste tulburdri steu le
baza modilictrrilor patologice i{l,Jnite h bolile stomacului.
De multe ori, la originee aceBtor tulbuIeri stau greFelile de alimenletrie,
ceea ce relev{ importanla acesteia petrtru meD.therea sttrrii de sdndtat€ a
organismriui.
C"ele mei ftecyente boli sle stomacului sltrt: gaetritele, boala ulceroas{ .
cu complicatiile sale gi catrcerul gastric.
Le vom prezetrta pe find ln cele ce Urneaz{ oprindu-ne lndeosebi asupra
modului firm putero realia o alimentatie la!,iotrald tD cursul acestor boli.
Gestritolo stnt boI ale stomacului ln care se pmduce o inllrmalio a
mucoasei acestuia, ata eum le delitrdgto gi trumele lo} (garr.os:stobaD Ei
t a:irfiama-tie).
Bobavii se pllng de dureri ln rcgiunea sp;geslrie5 (adic5 tn capul piep-
tului). lnsol.ite d; pir;zis (senzelie de"arsurd fi iceea5i r;giutrc1 9i reL'ugiraiii
aridp (rlglielj). Aceste simplome tru se produo la a-oumite ore, ci se nanifertd
259 ',

2. ,tr orod parmaoeot, exagerlndu_se dupd consumul unor alimPDle cu cfecl'
ir-it*iLlri. -r""*ei g'astrice ioJlamite, ca: alimetrte prea sera[e, alimcoLe
D.d;ite. condiI0cote iu!i. alumiLuri E.a-
' -;;;;;;;';"d.rl' J tvorutici'tor, saslritelc pot fi acutc sau
'ronic6'
Cost;irple autP pol, aperea :n urma bgestiei unor subslanle lo'u'e,3a-u
ttr ftrrsul unor boli intcclioas.. Au o simpLomalologre zgomoloasa' cu laDra'
velsituri incoerci-bilF, duFri ac.cntuale' stare geDeral5 allcIatS, trecesrlLod
inlprnarca de urgcolS a boloavului lD spital.
Tratamentul dictetic al acesLor lorme de gastnLa cotrsla m rcsln0gcre&
el;mpntatiei. La lDreoul, t,nrp de 1 -2 zile se dd bolnavului oumai ap5 lia'lE
"i.a"ira.';rrr"ii
a" ri,usil"l,',nenue, sMatoare. Din a Lreia 2i sc va relua ali-
lr""i"iir. ar" Lr.pur, tri prudenle, eTtiodu-se Loi ce ar p,ulea prororo tul'
fr.r"i. eli-*L"tL ss'v61 scrri ia lemperalura t'ameffi. Se vor da asthl:
suot de lesum. Iimpezi sau ru putb orez, fEiooa8e cu apa 9r laplc' brinza
de'vaci pr;aspild, caa, Lrdi pro;peki, piine alb6, eeche de o zi, mere coaplc,
f6.. coiid. caroe de vil6 liarta Ei locald.
Botiarul treuuie sE mesl,ece lndelung alirnetrlele ia gu}5 65 n'dtrfn'6
tr"ct, tn repaus absolul, DU ra bea dci un Gl de lichide itr Limpul mesei Dupi
masa va ste culcal, in oat cu o compres, cilduld pe abdoman_ Eslc bine ca
drro; fiocare mash sa b_ea clte o.oaqiE de reai de menld saD de musFlal'
' nesimul dureaza aorosimat.iv 8 l0 zde, dupd care se va [re'e LrPplsl'
..trra o"alimenlaLie non;aia. evilindu-sc lnsd tr cootioualp alimentc cu Plp'L
irif"nt
""ro*
m;coasei stomacului, aliDcole bogsle in c'luloza dura, praje'
Iile- go"u]iie. cordituealele 6i L"al,e alinr€nlele greu djgera]rile'
Gasttiteie ffonice, dttpd ciror le aftLd 9i Dunele,auoeoluliedemar lungd
duraLI, treccsilind u.n lralamctr[ sdecval, 3.esteia.
Sd deosebesc doua fipUJi priocipale de gaslrite crodcP, Ei anumc: gaslriio
crooice hiperacide 6i gasi.rite croaiie hipoaiide, tiecare di-olre ele necesitrnd
un l,ra la-orF 0t adecsai la ceea cc priveql,e alimetrl,sl,ia.
Crslrilele .rooice hipoacide # camcl-erizeaze prin irflamalia croni"S
a mucoasei saskice. coD.om;l,esl, cu e-ristoola urei secle(ii l'oarle 3'5zuls
rau
"hiar
abse"nl,a ariiului clorhidric ditr sucul gaslde, ccea ce duce la tulbula'
rea procesului de digestie a alimeolelor.
'Caslril,el" cmnic; hiperacide se caracterizeazd prin inflamalia mu'oasei
gaslrj.e, Jdturi de o secr'eljie crescul; de suc gastrii bogat 1tr acid clorbidric'
Din punct. de vedere al arlirroii ]or asupra secreirer Sastnce, al]mcntelo
au fosi lmpfulite to doui categorii:
1- Ei.itanti slabi.
2. E.xeilanii puterni.i.
Eacitanli; slabi Bintl
- Bduiuri: apd, apa alcalind (f&e acid carbonic), cacaoa g?asd, ceaiul'
Iaptele, smitrtitra-_
- Cotrdimetrte: sarea de bucdHrie ln €onceatrat-ie de 9 0L.
- Alt€ atimente: albuqul de ou moale, soluLiile de lactoalbumioi, cazciD-E,
amidonui, plitrea alb5 le(he, qr{simile, caroea liarli de ta rccP, fructele dulci
(opdrilc tn apE qi spSlate 6ine), Iegumele fierl,e cu unl, supele de legume,
.supcle togroEaLc cu feiaE abn, supa de oe67- de3ertDl cu a.lbu! de ou betui'
,tuiqcd bdtuti, orezul, gritul fiert.
260

3. Enitonri i put?tnii slttl
- Bdutu : alcoolul, apele carbo-gazoese, apele minerale cloruro-sodice,
calcaual fs.aoa s6ra.5 io SrSsimi.
- Condimcnte: mustarul, pjperul, hreanul, boiaLo, s.orl iQoara, cuiioarelei
- Allc alimenl,: oudle fierle lari, campa cruda sau tiarte de Ia eald sau
iriplur;. carnpa sdraLd sau alumata, pxrra.lele de csrne. niincs noaqr6. ptinpa
alLd prd.iit5. alimentole preparate eu grisimF puliDd, iirnetrtete prdjile tn
gresime lncinse.
In_cazul bolnavilor cu gast ttr se tor scoate penhu multd wcme din sli-
menLal,i€ urm{l,oarele alimente;
. .- .arnea gra66, tlnalul! mezelurile, consprvele npdiptoticc, molottele,
- legrmolo tari, bogale ln celulozE (cpapa, castraveiij, leliDa, tinlea,
Iasolea u;caii. mazerea -uscatE):
,..- alimcnlele prJjiie tn ge;cral sau cele preparate cu rl0tal ti cespd
prallla;
- dulciurile concentratei bomboanele, prdjiturile d6 cof€Lerie, dulce-
trurile, ciocolata, siropu le concentrete;
- - condimenLel6: ardei iuli, mur6turile! piperul, muflarul, hreanul,
boiouo iute;
.. - bduturile iritante: cafeaua, ceoiul tare, alcoolul, orice aliment prea
sdraL 8au conservat ln sar€.
Bolnavul est6 obligat 6d mest€c€ foarte oonltiincios aliment.le.ln cazul
existenlei unei danLuri deficitaro, accssla va li reporale.
Ests interzis fumatul sub orioo formd.
E6te intelzis{ administrarea do liohide ln timpul mesei,
Mesele ee vor lua Ia ore requlaLe, lucr.u care trciuie respectal cu striclelB.
Alimentelo vor fi pr€g[titd cll msi 6implu, pentru a fi uqor digcrate, d;r
6e vor prepera lntr-o forml cl[ mai atrS(etoare pentru a stimula aDetitul
bolnavuiur, eviLindu-se po clt posibil alim;nto cari nu plac accstuia.'
-. In alimentotia bolnavului cu gastrite hipoecidd slnt permise urmetoar€b
alrmente:
- supe de corDe, borguriJe, supele-creme ds legume, supelo de cereale.
./Iceslea au o digestibiliLat€ bun{ li au ti un efcct stimulalor asuprtr 6err0l.iei
gasLrjce;
- - carDea de vsc6! vitel, pasdre (slabd 9i eu lesut conjuDcliv ln caDLitato
redusd), fiarH, tocalU sau ca tocdtur& trjpLd, neioDdimeniaLd,lnsd, cu condi
ment6 iritantei
- pegtele slai alb, d6 du, fi€*, Iript sau oopt lD pergameot;
- ouele h preparaio sau ca ochiuri romAaetti sau o etd la aluril
- iaut, lapto acidulat, kelir, unt, brinzd de vaci;
- lulgi de ovez, paste fdiDoale, gri!, orczi
- piitre albd uscald sau pline pr5jitd (care are uD Ffect excitant asupra
secretiei gaslrice, Iavorabil la aceasLd lormd de gastriG);
-- legr:mele Litrere cu celulozd fhe, fiertc loarto bine, preparsle co Bo.
leuri, pireuri, supe-creme do legume; cartofii se pol da sui Ioimg de pbeu,
dar ln catrtitak n:mitatet
1

4. - fructele se pot da su} torm5 coeple (mem) lerd zaher sau ca sucuri
de lrucle proaspet; Du pres concentratd Cai;ele, iiersicile, poL li dale si ia
stare (ruda dard sint bine piguile, lerd coaiS ti simburr;
- deserturile se vor da Bub lorsA de preparate.u brinz5 dP vd'rsaucu
mere si biscuiti:
j .r""" r"'o" da LD canLil,ale uormajS, ttrlru.ir are proprielSli ex'ilosc-
crclosre, Iavorabile itr aeeste forme de gastril6. Pcolru acFla$i motiv poL fi
pcrmise'uDeori, daca bolnald lolereaze chiar mi.i .aDlil;li de gogogari i.o
olet sau mureturi.
Alimedalia bolnavilol cu gastrritd hiperacidd este asemenitoare cl1cea
a boltra!.ilor cu ulcer, de aceea o yom prezenta impreuni cu aceasta.
BoaIB drcross6 reprezinld ltr concepfia a.lual5 o suhrinL6 a lDlrpgului
orpaniBm cu loani-tesleri saslrice sau duodeoalc La ofigines 3a sLau o sPrie de
luliur;ri ale fu-ocliilor de reslare a secrcLiFi motili.ilii lu-bului digcaliv,
cu modilicare a circulaliei satrsuine ta nivelul sLomacului ;i/sau'JuodenuJui.
La aDariLia aceslor l,ulbureri c-oDlribuie. intF alle,c, ai o scrre de grcgnli de
alimentaaie ca: abuzu) de coDdimeoLe. iriLarle, alcooLsmul li labagjsmul, luarca
meselor ia ore oeregulaLe ai tD coDdilii necor.spuozitoarP, suprasoli(ilErile
nemoase ei incordaria Dsihice in [i-o0pul mesej. Eusli qi o predispoTilie fa'
miliald pdnlru boala uiceroasa, trans;jsd erPdiLar. l-al.rorii eoumerali pro-
auc muiu mai lrecrcol boala ia persoanele care au in lam;liile jor Lobavi
eare au suferii sau suferH de ulcer.
Ca simpLomatolog;e, boala ulceroasd se caraclerLPaze prin prPzen{a
unor durcri puLerdce-tD caPul pieptului (regiuftca epieaslri'r), c.r 'Lr€di"ri
sore dreaola iau sore spal,e, carc ;pa-r de obicci sub forma dP
'rize
pa'iodice ru
d'ulala d;3-4 saiuemjoi, i:voluinb pe un lood croni. .u cxxr"rbari a.ule mai
ales primivara giioamna. Aceste direri au o tmiciiaLe !i un orar fix, fiitrd
lesal; de mese, puLitrd apdrea tie ioainie de masa {pc Etoma.ul gol),
Iie- dupE Eas5,'i;edial, ssir mai frziu. Momeolul apari!ipi a"cslora tata de
iDsesria de alimeDte depinde de localizarea ul.erului. CplP mai {recvPnLe du-
r# tosd spar baiDle de mase ti itr timpul Doplii. rind sromacul se golellc.
De obicei Ia Divelul stomacului sau duodeoului se produce o leziune (rani)
mai mare sau oar !dcE, oeea ce a detr€miBal, 9i denumirea bolii de ulcer
(ulcus : ranx).
Dace ulceraLia e51,e siluafi tntr-o reeiune cu cir"rrlatie iolFne; sdu da'e
interesear5 un vis de stnge, bolnayul vt prczetrra bemoragje digeslia, caro
se EaritesLi fie sub fol.me de vdrsEturi saBquioolpnlp ot)tl e h?i1o|"nPzd1
Iie sub formd de scaune negre cu sbgele digeraL ourttiro ndPnd. Aparilia hc-
moragiei digesiive repreziol,tr un semn de graiLale $i nec.sili un trslamcDl
de urgeDLS. ID ca.zul in care bemoragla nu se oprc-sle estc trFvore de rnlPnen-
,ie cbiurgicali de ufgeale,
l'lceratja, dacd €sle protundd, poate duce la pertorarca porclelui sLoma-
cului sau duodenului cu eracuarea coDtitrutului qaslric io .a!'rlal"a perrto'
neal; si aDaritia unei sl,fi loarte smve nu@it; oFriLonild. Io cuftul a'cstei
com'licaIi. h;havul simte o durei. foarte iDLcn;6. deoscbilS ca ioiPosilale
latd'de c;i;elc sale dureroase obiEDuitc, prpzetrlind tr primele orc o inl6rjrc
caractefislicA a aldoroetrulur (coolraclulti muscular;). Situalia esle demebll.
262

5. de grayH, cotrstituhd a$a-numitrul ,,abdomen acul" {i nec€siti intemarea bol-
mvului de ulgetrli ,si iniervetrlie chirurgicati de u-rgetr d
- siagura care poate
salva Yiala bolna vlrlui.
In uirele caruri, ulceral,ia se cicatrrizeaz[ inir-un mod vicios, duclnd la
strlirtorarea sau stetrozarea perelilor stoeacului In cazut cild acea6ta este
situatala oivetul rcgiunii pilorice duce la boala cunoscuti sub trumele de sre_
nozd piloticd,ln car; se lmpiedic{ evacuarea cotrlioutului gastrio cxtre duoden.
Bohavd sldbette rapid tn greutate, prczin# ydrsdturi aliloentare ft alimenie
irgerate cu -48 ore iaahte, starc de detrutuilie accetrtuatl. qi aceasid com-
plicalie tru poale Ii rezolvat6 decit pe calc chifl,-rgicald.
' fr snr!iL, exisH posibil ita t ea
'tla n sformirii- ulcerului gastric io caEcer,
adic{ afa trumita malignizarc a ic..trtrlnt, mai ales ln eazurile ln ca.e boala
ulceroasd tru a lost tuatatx printl un rcgim adeovat $ a deYenit cronice. Sin-
qucul lralamenl rdmitre io;cest caz interveolia chrrurgicalA, .u meD!iuDca
i5 aceasta esLe eficieol6 Dumai cind se elecli€aze iBtr_un sladiu incipicnl.
Regimul alimental lormeaze a$dzi lundametrtrrl tmiamentuld bolii ulce-
mast Insiituirea lui preeoce gi menlinerea sa ur1 timp Buficietrt duc la vfude-
carea bolii, ln lulte-cazuri prevenind apadgia rraor compJica'i,ii gtave care
pun ln pericol viala boloavului.
La alcdtrutuea regimului bolnavului de ulcer trebuie si 1tuem seama de
siadiul de evolulie a botii, .si antme dac{ esie Yorba desprc puseul acui sau
de perioada asimptomatici diDtre erize-
Alimentalia in Puseul acut de ulcer
Repausul la pat esle obligatoiu in toatd perioada pffieului acut putind
f preluigit 3-4-sdptalnini, tdie[ toate ?erioada crizei dureroase.
Alimentalia va fi lmptu'tit5 itr 3 laze tu {unclie de evolulia bolii.
e) ln prima fazd, itr plind .r;25 dureroasS, bolEasld trpbuiP se slPa Ia
paL obligatbriu lo repaus complet. Singu-ra alinental,-ic pcrmisa. va fi laplele
duhe, cite uD Iata} de 200 ml la intelvale de 2 ore zrua 9r de 4 orc rtr cufttu
"oolii
lsau ori de ctte ori se trezesl€). Se lor insera asltel 2lilri dc lapte Pc
,i,'r,oudeauna fielL. La a.csta ue'pot
"d5,rga
fii9.5 proaspdtS, zahar, ceal,
vanilie.
ln .cz de inLolerante la laoLele dulce, acesla sp Ya admioistra diluat cu
oeai sau .u apE alcalha, iau se ia adauga 6 tiogxrild de
'arbooat
dc rahiu la
o eana de liote. Acesia are caoacitalia de i scldea lermetrtaliile intesti-
halc nm.fi,sp ilc erecsul de lacr,oix. Dc asemeoea se poate toccrca adSugarea
de 5; cikar de sodiu. Acesta imoiedi.S coagularca bruscd a caTeinci inlr_uD
cos srii mare in etonac si deci elibeiarea uaei canli 1,5 t-i mari dc lactosc ru m boga t
In lict oze- care duDI c;m am vdzut psl,e rSspunzebarc de fermpElal iile itrlcsl F
nalp produse la velu.I jnlesria'iui sublfe 9i deci de tulburarile pe ca-re le
prczinti bolnaYii.
LaDlele se ea consuma inl,esrat- Se poate adAuga chiar pulina triqce proas-
rAli sa'u smin[n5 DroasDdla
-Bi zehe; pentru a_i cretl'c aa]oaFa calonnS'
bpre e:emplir: 2 lt;i taple cu i0 g zahan realtzeazd 1 520 calorii; s€u t litrr

6. Iaplecu50Ogsmintlnssducs.ca t 550 calorii,iar da.5 se adaugd fi 30-40 g
?ahnr se obtin 1650 caiorii.
LaD[elc'esle uD a]imeot serac lo vilsmina Cqi fi.r,de aceea este obligaLorie
sdmitri;l raiea aceslora prin lraLameDL medicameDLos.
Un neaiuns al resimilui Iactat, csle lcodiola lrecvpo[d la .onstipa!ie a
bolnavr ui, Pc0lru comboLerea a.eslcia, boloanrl va iogera ulei de paralind
{-2 lineuri pc zi.
Dup'a fielare pahar de laple esLe l,ine ca boloavul s[-ti cldteasrd gura cu
aDd alcalifld,
' lotruoil a.ps[ ragim esle s5rsc tn.alorii (esto hiponaloric) tru so ea pre-
lunci D€ste 5-7 zile
"bi In taza a doua, pe m5surd ce durprjle lncoP sd se steDueze, boloavul
noat6'introduce ln aljm6nlalia sa o scrie de slimenle uflor de digerat care nu
iuoun slomacul la etorturi. cirm ar fi: supele sLrecrllaLe de or€2, supelo mucila-
siioaaepreparaleculspteiiuDl,$i$ul, lulgii de ovez' arpscatul, oudle licrlo
;loi. fridca.- selel,ina da laote. nir€Drila de lequme cu putu unt, unldelem-
nul. Se vor a'sigura asLfel o'proximativ I 600-1800 ca]oiii/zi. In cursul noptrii
bolnavul va rontinua sd ingere lante dtrloe simplu sau ou friqctr proaspdta.
Aceast{ a doue fazd va dure 7-10 zile dupd oaro s€ Ya trece la laza [rm6_
toero. ln care alimentatia ve fi mei largd.
c) ln acessl, lazd,la alimonlelo primite ln faza a doua ss vor mai adtruga
perigoarele diclcti.c din carno sau pctte slcb,Icgate cu ou, fiert€ lE 3up[ 3au
iiorte ln aburi, supele d€ ccroolc pasate, pline albd uscall (nu cea Pr{jitd,
lntnrclt s-a dovcdia ca are un efecl putcrnic excitant asupra secrclici g0strice).
Din a3-a-a4-a sdptemlna de boal{ se pot adduga pireul do cartoti,
pastcle liinoase fierto, supele de zarzavaL ou legxmele hecuto pria sitU, prepa-
iatelo din aluat fiert (e.ler), biscuitij, parldiqpanul.
Cornca ca aLare va fi addugat{ tre_ptat, iil can[i[$i miei, numai cea slabd
ti fragcdd, cu tesut ooniunotiv ln cantitate redusd.
Dup[ trec;rca puseului aoul,, regimul va fi plstrat oca utr on sau chiar
mai mulb.
Alimentalie vs fi froclionotd ln 4-6 moso pe zi, luote la oro regulste,
lespectlndu-so toatc regulilo do igienu.
Alimentalia in perioadele de lini$e
Bolnavul va trebui s{ pdsireze un aEumit rogim Si ln perioadel€ do linitto
ale ulcemlui cronic, adic{ ln perioadele nedureroaso, pentru a prelntlmpins
aparitia crizelor aoute duleroaBe._ De dou5. ori pe an, prim[vara Si toamtra, bolnavul va respecta o dietd
mai severS, prclurgild limp de citeva sSpttrmJoi, cu scelati scop.
Intruriu'regim"ul ln boila ulccroaed sir lntirde pe o peiioadd mai lrdelun-
gaid de timp, vom eyila pe cit este posibil monotonia, cxutind sd acop€rim
lnsd nevoile nslorinc ale bolnavului in lunclie de stares lui fiziologicS gi de efoF
lDl depus, penLru a nu-i seddea forla de munc5. Totodatd trobuio 3d linem
seama'qi d6 posibilil6lile e.onomini ale botnavului, de mesura ln cale tqi
poaLe procura slimFnlele iDd i.s lc.
2A4

7. Avi d in yedere toeto acestea, arn srgerat clteva modele de me uri caro
so pot lolosi itr alimeniaria unui boltra1, ulcerot.
Ca principii generale recomanddm rcnunrarea Ia fumat qi alcool sub orice
formi. Ace8ti doi factod int€ryin tn tnherinerea cerculd vicios al tulburirilor
nervoase ;i endocrine, carc stau la baza producerii leziuD;i uleeroos€ 9i Irebuio
,n mod obligaLoriu climina!i petrtru a avca Eaximum do efi.ienl,d a regimului.
Dintre alimentele permise ln aceastd perioade metrlionem:
- laptele dulce asociat sair nu cu cefea de orz, ceai, f6inoaBe (fulgi do
ovdz, orez, fidea, teirei, spaghete, grig), chiselul sau dema do lapte, brlDzo-
turile proaspeto (de vaci), urda, cagul duloe, uDtul prcaspii preparat 16rl
- ou5le liorto moi sau ca ochiuri romSnetti, sau omleLe dietelice, oudls
ln preparate cu lapte (lapte do paB{re);
- carnea ds vilel, pasere, peqte slal (taldu, FtiucI, lin, p{shev) fierte,
lndbuqite, coapte (f{r{ coaj{);
- legxmele: carl,ofii, dovlecii, conopjdS, morcovi, carolc {fierte, p&-
g{tite cu unl, sau untdelemtr crud sau fierl,, co pirouri, soteurj, sufleuri, bu-
dioci);
- ptinee albd vechs de o ,i;
- biscuilii, prnjituril€ d6 castr (gelal,inelo, !ullcurile, cremele, tarlele.
pr4iilurile cu brlnza de vaci, eompolurile nu proa duloi cu fructeleirecutd
prin sitd, fruotelo ooapte le cuptor, suourile do lruoto, ohisolurile proparato cu
3ucuri do f$ote;
- supele muoilaginoaseJ preparate dia lapto, fdind gi purin unt, supele-
oreme de coftofi, Bupele de legume.
Slnt interzise urmdtoarels alimente:
- lapt€lo bdlul. iau ul, chefiNl, laptole acidulai, brlnzeturile fermea.
tato, odraie ti cele aiumatoi
- oudle fiertc tari, maionera, oudls prdjite;
- carne& grastr do porc, sldoina, untura! conservele do came, mezoluriler
alum;turile, pe0tele gras (morun, nisetru,6omD, cegd), pcatele con6orvatr
Bardel€lo, racii, iorele;
- lcgumelo tari boqats ,n celulozd grosolaDd crude (varza, caslravelii,
leguminodselo uscate, .iupercile, leline.
_prazuJ,
ridichile, 'ceap
a, usturoiu'l)i
- fructelo uude ou coaj{, fuuotelo oleaginoase (migdale, atuoe, truci)t
- ptinea treagrd;
.. -.iorolala, cafeaua, cacaoa, dulcelurile. g€murile! ,Dghelata, prdjitu-
r € preparaLo cu nucr! 3lune, migdsle, foieLajelc, baclavaua;
- Bupols de caln€ fiartd do la rece, oiorbele $ase;
- sosurile preparate ou ceaptr prxjitd qi rtniasurite I
- alcoolul gub odoe fom{, apele carbo-gazoase;
- cotrdimenfe iu!i: mugtarul, piporul, besnul, pap ca, usturoi;
- aiimetrtele prea liorbinli sau prea reci, alirEentelo prdjite itr $6sim6.
.Mes€le-vor fi- servit€ la ore regulate, vor fi de volum rcdus,,i;ai frec-
veEle: 5-6 p6 zi.
265

8. La toti boloavii cu Euleritrle digeslive vom recomenda urmeloarele rDd_
sori de igied t compofl,are la mala:--'-
,iasticlrea i;delunqal'5 a alimenlelor' Pcntru a.pasla este indisPen-
sabile o datrlura buae Ei to cazul ciDd aceasta lipselle sa ra repara crr Illur
*S1'lnroat,rt
va fi calm la masS' ogiliod dis'u,Liilc in coolradirloriu' leo-
tura, priybea televizorului, emoliile de orice fel, care s'ad rellerelc secretoare
PduIirr Ii iot".ri" fr-atuli tnln cil' s-a dovedit cd tutunul du'e la o crellero
. """*,ii""
ii*""iirl, ull^ "p".*" "1"
musculotu-rir slomauului;
- --
-'r"" fii""*ri"" ioate bauturile alcoolice, lntru'it iril6 rou'oasa gastricdi
- se ror evita cotrdimentele ca: piperul, arJeiul iurc muElarul Dotauat
.-r- care au de asemeDea un rol inlant alupra $ucoascl gasrrr.ei
'
- "u
,o" evita mosele prea ebundeote, pesle 350-400 I t'"u.'l:u^:"-"
".-,"J
;;;a-;; serie'de tulbutui dupd mas': 6enzrlie de Darortare'
dureri ln'capul Dieptului, som-troleDld' lffotllea leler;
-"" uoa iot"ari"" toate alimeDtele tari bogaLe in ceiulozE grosolanai
carDea bo86te In tesul, coniulctiv' cea grastri
_
- ,oi Ii int""ri." ,.limetrl'els Preo
"""i
t"" p"u" tierbinli in-tru-clt au elecq
irit*t. i;;;;;iit;; opti-a p"of* unele alimente est€ utmxtoarca:
opr
Bilon
vin alb
vin rclu
bere
oafea, cear sub
ouoe de carne sub
la;te dulce sub
piieuri sub
Iripturi Bub
plile sub
'
!2-13"
10-tx
{0'
L7
-tgt2-15"
&0-4v
37
-41'33-4f
40'
30'
- alimetrtele foarte s{rste ca 9i cele concetrtreto ttr zahdr slnt iritantei
de aceea nu slot rccomandate;
- funclja motoere a stomacului este itrnuetr(ale ai de durala de ledere a
alimenlelor ia nivelul sEu. Dio acesL puncL de veJcre; alimeotele au fosL 10'
pI4,ite ttr patru grupe:
L. AlinLentel.e care pdrdsesc st marul in 7-2 ore:
100 200 g api
220 g apd carbogazoastr
200 g ceai rusesc
200 g cafea
200 g bere
200 g vin rogu
266

9. t00-200 g laple Iiert
200 g bulion de cartrs
100 g ou5 Iierte moi
B. Alimente carc pd,rdsesc storna lin 2-3 ore:
200 g calea cu lrigcd
200 g cates cu lalt€
200 g Yin durce
300-500 g apd.
300-500 g lapte fie
100 g oun crude, Iiede tad, or eld
100 g cirnaji din carne de vitd
250 g meier de vi.tel fielt
250 g rasol (Yilel)
75 g stridii crude
200 g orap fiert
200 g batog liert,
150 g cotropide ,ialt5
150 g conopidn salatd
150 g spamnghel lielt
150 s pileu de cartofi
150 g compot de cireqe
150 g cirege crude
70 g piine alb5, ploaspdtl sau yeche
70 g p$met
70 g corrisi
50 g biscuili
C, Alinc* care pdrdscsc st'ma.ul. in 3-4 ore:
230 g gditre, pui (fierte)
230 g potlniche fripLi
220-260 s porumbei lielt
195 g porumiel friot
250 g carne de vaca slale {fiafle)
250 g picioa]e de vit€t tierte
100 g EutrcX tiartd
160 g qunce crudd
100 g lripturd slabd do vitel
100 g beelsteal crud lia tocat
100 g fripturd de rinichi
200 g somon Iiert
72 g icle mqr6 serah
200 g mreand ln oiet
200 g scrumtrii afumate
150 g piine treasrd
400-150 g biscuiti

10. 150 g orez liert
{50 s sulii fie*o
lso ; ;ariofi ri€rti
1s0 i morcovi fierli
150 isPanac tierr'
'150 s salatn dc cast'raYell
150 ; rjdichi de lune cruJe
150 g mere.
I). Alimente ce Pbisesc statudcul in
'l-5
orc:
250 o filci de vaca tuilh
250 ; beefsteak fript
250 ; Iimba afumatd
100 ; leh de Pcgte afumai
- 250 ; iepure tript
250 t glsc{ friptd
2E0 s raln lriptl
200 s henngi io sare
t50 e piteu de linte
200 s Direu d€ mazirc
{50 i iaso)e verde tiarrd;
-li.",,'i;i;. ;;b orice t6rm;, sinr inlFr?i'c in rjmpu.' mPs'i ssu imedia[
duod maqE lnlruril dilrr'szE sucurilp digeqlrve inor' ur'rd oreFsrra:
'"":-'i.ir"".r esre obligrL sd respccle un rPp;us dc
"t
l/2-l ori dupi
'""'in
"t".a
de rcgimul alim'Dtar "srP.'onsliluip
bo-za tratamFnlului' IJolna.-
-,,r ;; ;l;;; neccs'ita si o mcdica(ia al'alin;zaDtd $i aDLispastrcs' care va rr
; ^-," '-". ^,'-"i lA indiralia si sub lod,'umarPa mcdrcLUUr'
'""'i."iJ"l"^i.i" a" tiniqr",'bolnavul l'oate ben"licia de cure de 6po mrnerare'
".'"';i l; i;;;i;"-";'b;iii. Djorre'c"le mai 'rroos'utc
€pe nri,erare rolo-
'^iT,i'il""ri',i:l:"-.,lJ$;-:,tll.i",l,i
T*:l,l".lll,iul,o"l"H,u"'i;, o*,.-
a. .,,"""i
"",
Ji, ,"Jirt '"","
'onlribuie
la lnlrelioerea rerculur ircros do
;;di;l;",i;-;n;;"h" ;n""t'l:. i:ll^:1,:. "i""'"'.Ili",'f i:%i."'".::l"i::crizelor dureroa€e, prltr concedll nleorcal
a,iiriirli", i,,* l"i,lmn*ea locului de t*ia, """"
se va race roL lo itrdi'al'ie
ttd'ill'liri
"o,""t.
toala ulcoroa$, aliL
'Fa 'u lo""lizare sosrrice' 'i1' Qi cca
a*,r1,""'ii.i# "i,ia""rt
ila. to tipt" uoui rraLamnnt complcx su6lrnur" bo€ra
l"li""i"#-a si p".te duce la co;lli'a1ii care pun io p"r;col viaLa bol oavulur'
Alimentalia ralionali in cancerul esofagului 9l stomaculul
Canrorul osolsgtrlui produrc in cursul Pvoluliei salc o slrlmtorsre {o sleoo_
^*;"i;#;l,l;il;iln
iu grade variate, rn truclio de oivelul la care esr'o
localizat.
268

11. Bolnavul preziniH difiorltate la lrghilirea alimetrtelor, care se accentu-
eazd treptal, tn cursul evoluliei bolii, togreuird alimertarea acestuia.
In cazurile in care stenozarea tru este loari,e stdos6, se va utrhza alimen-
taroa pc cale bucal5 (oraia). Se eor da almeate licbjde gi semilchide, [roi!
oplraumrlizanlc, lo cantitili mici !i repelale, prezeDLate cll mai a(r5gilor,
petrtru a stimula apetitul bolnavul i, care de cele mai mulLe ori este scizut.
Vor li permise almetrte ca: ouile lierte moi sau ca adao! de ahvelse pre-
paraie {creme, eulleuri), care au al/antajul fulnizerii Dtrei valori nutritiye
mari intr utr l.olum mic; earnea se va da luoai fiartd bine !i tocald de doud-
trei ori prin ma;irn; leglmele se vor da numai lierl,e sau coapte sub torme de
pireuri de coffistetrtn mai fl[idn; lapiele se va da sub diveEe fome, fie ca
aiare, Iie in prcpalaie semiliehide cu oux,Idjnoa6e, fr4cd; de asemetrea Be vor.
administra sueuri de Iructe .6i de legrme proaspete.
Daci steDozarea este mai strlnsi se yor admiEistla numai alimente lichidei
Laptele sub dileritele sale lorme va reprczeata baza alime[ta1iei. In cazuL
cind tru se poate asigua o la-iie alimetrlard adecrrati pe cale orali, se va com.
pleta aportul nutritiv al bolnavului pdn administrare de preparate diverse pe
cale futravenoasi. Aoearl,a se va lace, tnsd, trumai la iadicalia qi sub stdetq
rupmveghere a medicului.
Cind gradr stenozfuii este foarte accetrtoai qi tru se poate face alimen-
taiea pe cale orald, se va folosi numai calea parcDl,emld ei se va e[c, Lua ci[
mai ripede gasttostomia, adich inlloducerea pdn interveolie nhirurgicali a
unei solde de cauciuc cu un eapEt direct lD stomac qi cu celilalt tn exterior.
.A]imelltele se yor introduce astfel pe aceasti 6onde diect in stomac, sclrlt-
circuiLjod segmenLdl BtcnozaL al esoragului.
Pe sondd se ror itrtuoduce alimentele lichide qi sem;liclude, de consiltetrle
cll mai flujdd, bi-oe pasate. peDlru a sullini aclul maslica!ie;, sub lorma de:
bulioo de earne, eame locati lin de 2-3 ori. suc sau c(Lra.l de ra.Dp, laplc ti
deriyate de lapte, prepalate de iapte cu fdinoase, supe de ]e$me, piieuri cu
oonsistenli fluide din legume, Iructe sub folme de pireuri sau ca Eucuri de
La bolnavii la care cancenrl €sofagiatr s-a descope t precoce, tntu-un mo-
ment layorabil petrtru htervenlia ehirurgicaln gi dacd tn urma acesteia 6-a
Ieuqit reconstitutuea tu5ul[i digesi,iv, tn cotrtitruare se va supraveghea foarte
arpnt alimeol,al-ja boltrasului pctrLru a menline o sta-re de nulrilie .i[ mai
buoE uo l,imp lndelungal, evithd detrutri!is.
Se vor itrtelzic€ la aceqti boltravi: alcoolul, cordimetrtele iuti, sarea l}
cantitate ffescutx, alimetrtele prea fi€rbitrli sau prca rsci, susceptilile deapm-
duee tuiialii Ia niyelul cicatrieei opeEtorii. Se va acorda o deosebitd atetrtie
addui m;sticaliei, care 6e va fac; cu mult5 eonqtiinciozitate. ln eazut exis-
tenrei unei danturi delicitare, aceasta se va rcpara obligatoriu.
So va asigua lrn regim dc 2 000-2 50O calolii, alcdiuit din: Iapte, iault.
ti alte dedvate din ]apte, 6uc de carne, cslIle tocatd fin, slab{, albuq de ou
fiert, Bucuri de lructe !i de le$me, pr€psrate de lapte cu l5inoase 9.a. Acestea
vor layodza cicatlizareo leziudi, clegt€xea, b greut&te ti metr ircrea uneii
greutdtri 4ofmale.
2B9

12. ln cazul iD .are in cusul ;nlerveDl,ipi chirugicalc s a ext'Lrpat -si
o pallo
d;D stomac, mesete vor ti mai frecYeole Si de Yolum mar reduB' in luoclre oo
caDacitaiea siomacului restant.
"'*'i.i"-ii ii".*rrd ridicd probleme deosebile de alimeol'al;e' tn Iuo(lio
de lorma anatomo_clinice Ei atruoe dacd esLe sLcoozanl' €au Du !._-'i"--,',t
formei de car.er slenoza.Dt - carc poate mLer$a 116. unur
ainte
"ete
doua orilicii ale slomacului: de inl'rare, numil' cardra sau de rcqrre'
Iiilli -ii^" il"
".rr.e
oortiuoe a corpulur szrsLric, se reco m ande b getrcral ace-
i,:i",:iil',il;d-";";i'h ;;;;"i" esoiag,rui' Lo puere va reprezcn La rnul
jilir"""Linirt"r" de baid pentru acegl'i. bo lnavi' Acesla se 1a da lmpreund
o.li...qulante care sa up'edice coegularea lui lntl_o masd vo-
i;"i;il;,H;;;;;i;;* 9, 11 g'-rgi
:Ji"H""i",'i%Iffi.:. "6:i'Ji,'"t
.ilnr Se mai Doate da pudra dc caroe I
'd'ii;
'fi
il;t;;;-o'g;rbeo'q*i preparato io diverse moduri' De asome-
ii.'*,"" i" g"r"U'" d-io lapte, sucu-ri de fructe' friqct' i"l"!"i,tu:
", *-,"" i; f;;fi;;*" n, proriuc sl'enozarea stomacului' reglmur va rr mar
:m .ti*Hl; i*i'"",i* i""'"1*ll** m":i:l (iil::il:'",J'i:"''x"Hff:
care) a bolDavului.
lntrucll, apetilul acestor bolDavi este foar[e capricios, so va lncerca sti-
mularea lui prirtr-un mod de pregetie ti de prezeEtare a alimentelor clL mar
aDetisant. Se vor interzice toale -alimeniel€ iiitante, condim€otele iuli, cel6
eaide. ca gi alimeDtels prea lierbitrli lau prea reci. D€ escmetreo se vor 6viLa
me8ele Drca volumlnoase.__'
ia'maioritatea bolnsvilor existil o scddere sau chiar o lipsd a acidului
clorhidric si a Dcpsinei dio sucul qastric. IEtruclt acostea lndeplinesc roluri
imDortent; iD
'diaestia qesl,rictr, si vor administra sub forEe de pmpareto
mefcamentoase lirempiu: aeidopeps), dar trumai dupl consultarea unui me'
dio care Y{ stabili doza Decesaitr.
Dintre elimentele Dermise ac8tor bolnavi emintim:
- laptele Ei derivaiele de laPl,e sub diterito form6, ce etere, sauln Pre'
pereNe fiinoase, cu ou[, 9.a.
- ou6le fierte Eoi 6au !D diledto preparato. Gtrlbenuiul losrte proaspet
se poate da !i clud, amestecat cu laPts 9i za!fu;_
- "r"n""
do pasere, d€ vilel, fiarf5 ti ti.D tocatd sub formtr de periloaro
sar chittele orepaial,e la aluri, pestole sla.b alb ca periloare li€rle 11 anurl;
dintre orean:e, ireierul este periis lnl,ruclt aro o comisleo!tr mer sctrzut6 !r
licatul fin iocat Eub form[ do pasttr;
- lesumcle se vor d& numai dintre cele cu celulozd finu, bine tierle, sub
,orme d€"pire'rri sau ca salate fiert6;
- Irr.,ctele se vor ds sub formd de compottlri Pasate, Earmelade, sucuri,
pireuri, trucle cospte, iar itr cazul unor fructe bilre pkguit€ so poale da cbrar
iulpa ca atar6 (la cais6, piersici +a.).
In cazul ln care cancerul gaslric a lost descopcril, tntr-utr stadiu Pr€roce'
clnd Ee Doale oraci,ica illerYetrlia chifl]gicald, sceasta tru ao va lnlirzra'
Poslooeritor, aiimeD[atia bolnaYului se va lmbogE[i trepl,3l', p€ m53urd ce. s€
va viideca cicatricea operatorio. So Yot da aliEenLe trekoumatrzanlo oem-
n0

13. tante, admi strate sub formd de mese ds volum redus, ln lunctie de capa-
(ileloa sLomacului rpsLsnt.il. mai lrecv€ole, peDl,ru a asigura aportul lo
.alorii ti facl.ori nutfllrvi op.esari individului respecfiv. In geoeral se va da
ur regim de orurare gastricS, bogat tn calorii gi factori trutriLivi, penhu a
prclntlmpina Eau ooreota eyentuala denui,rilie a bolnavului.
Alimenta(ia rationald in bolile ficatului
Ficatul oste rnul dintre cele mai impo ante organo a]e omului. La nivelul
s;u. fa.lorii nulrilivi r.zulta{i prin lranstormarea alimenlelor la cursul pro-
ceselor de digesLi€ ti meLabolis;n, stnL modificati pentru a puLea fi uL i;ali
de cdtre organism.
Majoritatea proceselor p ncjpalo motsbolice din cursul hansform{ i
protr'delor, lipidelor, glucidelor $i biocatalizato lor au loc ]a nivelul lioatului.
Sintezs ca gi degradarea 0c.slora se desfdtoarA la ecest nivel. Tot aioi re pro-
duce li neuLralizarea (d.loxificrea) unor substante to.iice rczulLat€ ditr meta-
bolism. Prio secrelia lilird, Iicatul pa icipd ia digestia gi utilizarea grAsimi-
lor dm organ,sm.
Deld tiind imporlenls acestui organ ne putem ugor da eeama de ce sufe-
rinla-sc va rtrsfrlnge asupra lntregnlui organjsm, provoorndu-i grsve tulLurgri.
Inlruclt ljcatul dcline un loc cheio la translormarea faclorilor nutritivi
provenili din alimenlalie. ne putem da scema ds impo anla cars revino ali.
mentalici ln cunul sut.rinlei acestui orgsn. De foarie multe ori r.gimul eli.
mentsi reprezintd singut arma tcroInuticd ln unelo boli olc fi.atuluii.
In efecliunile hclaticc, alimcnlslia ralional5 se va orionte d€ci cetrs o
adaptsro a regimului Jn fuDctic do divers€le iaz€ evolutive sle bolilor ficatului.
de starea de nutrilro a boluavului. ca si de anumite tolerante sau itrtot€ranto
indiriduale alc bolnavului Iald de undle olimente.
Un a{ccnL deosebit trcbiis sJ punem pe modul de preparare a ojimente-
lor, c6re va trcbui s[ esigure o digesiibilitat; cresourd a aiimentolor ti lotod&t6
ve urmJri pfttrarea ln prolorlii ciL mai meri a tuLuror faotoriloi utritivi
exiBtcntri ln aliment.
_
Djntre.principslele ateciiuni hepaticc lfl care di6tetica joacu uD rol im-
portant amintim:
Hepatita epidemicd
Hepaiitele cronice
Cirozele hepatice
Eola{ita epidomi(i Fsle o boalS contasioos{ Drodusd de un virus. carr
pooL€ Ii transmisd pF cole JigesLivd sau sanguin; i:D cnrsul unor tlatameDte
pnrl rnJcclu rolraveDoase sau al unor recoltari de sluge efectuate cu sexingi
incorect sterilizate).
. Boala evolueazi ,n mai multe ctape. DupE perioada de incubatie, caro
ede mai lungi ln cszul h"palitei ser;ee ttrandm;ria pe cale sanquindi 9i erLs
mar srurLa rll rursrl .cter Lransmise pe ca]€ disesLive. si care de ohicei este
asimplomaLic6.urmeazdperioadapreicterjcac-aredureizhaDroximrtieosio-
t6mba ti Bo caracterizeazd pr;D duieri de .ap, dureri musnulare qi artinularl,
271

14. .tare sublebrilS. aslenie, insomnie, sc.6dcra a poltei dc min'are, gust
-altrar
tn
sur;. qrcala, eomnol.np. balond'i, consliP4;e qi durcri jn.rpgrunFa lrcaluJur
;unitir hiDo.oodrul dreph (la dr.apla, sub n'ergrnea
'oastcror)'
Tr€DL;t. uri^ilP dciin din ce ln ce mai colorale ln timp ce.s'auncle se
decolorc;z; Ei ssLfpl boala intra ln clapa urmUloara pcrioada IcLerrca' AceasLo
se caracleriziazi prin coloralia n'ai mult 3au mar pulln llleasa a tFgumpnr'ror
ai a mucoaselor Ii qa]bcn. numild icter.
" - ili"af -i ;"iilini, pe rnssu"a
'e
ricotul sc mereqlo ds lolum fi d'vine
mai coniistont Di icterul sainlcns;lica, fpnonretrclc dlpcplr0? (greala, vurs&-
turilo, lips. pofuci de r:rlneare; dispar, stsrea gener'ale a Dollov'utul omeno_
'oo'ijX"ro""rr *oi ,"rioade de declin. ln car€ ictcrul incep€ 8d pu€asc6, staretr
o€nerald e bolnirvului so eme]ioreaze tot mai mult, Penuu oa epor 3a a€ conLr'
;u6 ou starea d€ convalescentE, ln care ficatul 36 va regenera tCepLeL',reluln'
du-si tunctiile De mdsura relaoerii sslc. Durata acestcr 3tAfl 3e lntlnoe po o
perioade. de cca 6 lunj, timp ln caro esto oecesard respectarea uDLfl anumrL
,rasrm almeniar.'*1ii;;; t; i; holnavului ln cursul heparitei va li indivjdualizst5' deri'
h L';;;fi;iildil';;Jt,riu I'roiii. Boinar ul va [i jntcrnaL oblisaLoriu la
lDitalui de boli contagjoss6.-'"'p"-
toata oerioadi eolul,iva a bolii repauBul la pst va fi obligsl'oriu -
ln noriosa& oruictori(A, !D ( arF predomina tulburarile disJ'-epli'c' lrebure
*I imi;isLr,m JD rFqim , are Ba rPoli/ezP
'rularea
maxrmE a lun'!'uor orgcs'
'ri""- Se vor adJDinisira bauluri dulci, zalarale (lrnronado'.comp^orurr' srro'
"rri ceaiuri. sucuri de fru.Le) 'bldulF ielcuri de [rurLe' m.rere se mal Pou
'a, a"
"""r"o"u
supc de zarzBvat strccuraLa supc_t:reme de lamoasp tgrr?!
iiii" ."a.. riai"i. mucilasii, carrori. mon tivi rierli iar.dace-bollavul su-
i""iia? i",i; J, ni't"piclc d-p vac;. Sarpa se a da jD
'aotiLate
foarre rcdrr'5'
Fii,ll'.i
"I"i,r
ilr,l.e"*ito" sF norre.adiusa putiuosrarruojcl l'ocal" Mcsele se
vor da cit mai frecvent, 5-6 pe zi, de vt
ln nmioarlr do stsre. clDd iclerul cstP evideDl, anel:l'ul bolnavultri,de
obi"erielviae parlial sau Lotal, esLe posibili o mai mare vo-rielale a re$murur'
----ii*'
"""""ri'i
biliarc ad'cva[; IJcc dificilS dig"stja lipidclor' de a(ppa
aoorl,ui acestora se va reduce Is un minimuo de 50_/u g/zr' ttr coDoruus r!
i[*'"" iii,i" *igr* un aport prol€ic 'rdecvat Grasimil€ vor fi date sub
iir*ii6 uni p.oErpot, smtirttna, ulciuri vegetale, frilce, excluzlodu-se orice
grdsims supusd sciiunii Lermic€.
' -
lno"til orotoic *,a fi de cce 60'80 g/zi, puttnd aiungo ptnd la 130-150 g/zi
to cazirl detrilril,iilor eocentuaLe.
- '
ir""ti ""li.l"
vo fi d€ oiroa 2 500'3 000 ealoriiTzi, fiind compl€tai Prin
,ro.iri ae aooia" date sub forme utor diqerabild (orez lidoq lulgr de ovaz'
;fii:ii;ifi;;;;;;;ini"-auce pesniol,t, ftinea, piieurilo do losume' saratero
i""lii- sslad verde). Direurilo ds fructe.
''
-'
3ni"*
"o
, ot J r-potriva excosu lui de gluci ile, care 66l e ddundtor' lntruclt
""-iiilil;;;i;i;*;lormat
ln srasimi 6e
"e
dip'rn la dvelul ticatului 9i
iliiilii' ,i"i,tii:i,a a,;'ii o supra'solioiuare a paneieasului Arest' ors,n etre
ii a ate"iat h cursul h€patitelor epidemioe, ltrLruclL vuusul Dopaurer erLG
272