Documentul prezintă viețile și realizările mai multor personalități culturale din Lugoj, precum Traian Grozavescu, Eftimie Murgu, Ion Vidu, Ion Popovici Bănățeanul și Victor Vlad Delamarina. Aceste figuri au contribuit semnificativ la dezvoltarea muzicii, literaturii și filozofiei românești, având implicații importante în cultura română din Transilvania și Banat. De asemenea, documentul subliniază contextul istoric și impactul acestor personalități asupra comunității și culturii românești în general.

1. Personalit ăt i lugojene Traian Grozavescu(1895-1927) S-a n ă scut la 21 noiembrie, î n Lugoj, unde îş i face studiile elementare s i liceul, dovedind d e timpuriu aptitudini deosebite si o remarcabil ă sensibilitate pentru muzica vocal ă . Urmeaz ă studii canto la Academia de Muzic ă din Budapesta, pe care a fost nevoit s ă le î ntrerup ă din cauza primului razboi mondial. Dup ă r ă zboi s i-a reluat cursurile de canto, dar peste un an s-a angajat la Opera Romana din Cluj î nfiin ţ at ă si condus ă de Tiberiu Brediceanu.

3. C â nt ă re t de oper ă de talie mondial ă , mult apreciat de presa de specialitate a vremii sale, ca un al doilea Carusso ,a repurtat mari succese pe scenele operelor din Viena,Berlin,Praga,Salzburg,Brno,Oslo,Bucuresti,Cluj,Timis-oara. Î n 1923 a devenit î nt â iul solist al “ Volksoper ” , apoi la “ Staats o per ” din Viena, un interpret celebru. Tenor dramatic prin excelen ţă , Traian Grozavescu a abordat un larg repertoriu, compus din roluri de prim ă m ă rime ca: Radames( “ Aida ”) , Rodolphe( “ Boema ”) , Canio ( “ Paia t e ”)s i dovedeste î n acelasi timp un talent deosebit î n interpretarea liedurilor rom â nesti de Brediceanu, Dima, Sorban, Bretan precum si de Schubert si Schumann.

4. Pe vremea c â nd Grozavescu ajunsese cunoscut î n toat ă Europa, discurile î nc ă nu aveau perfec ţ iunea celor de azi. Astfel, cele c â teva imprim ă ri f ă cute de el nu pot da dec â t o palid ă imagine a acestei voci exceptionale, el fiind numit si c â nt ă retul cu ,,gatlejul de aur’’. Cu moartea prematur ă a lui Grozavescu, datorit ă sotiei sale, arta rom â neasc ă pierde pe unul dintre cei mai cunoscuti si str ă luciti reprezentanti ai s ă i, ambasadorul cel mai autorizat al culturii rom â nesti, curm â ndu-se astfel î n mod tragic vertiginoasa ascensiune a c â nt ă retului lugojean.

5. Eftimie Murgu(1805-1870) N ă scut î n comuna Rud ă ria, azi î n judetul Caras-Severin. A fost fiul unui ofi t er de gr ă niceri din Banat. Dup ă terminarea studiilor primare si liceale urmeaz ă pe cele de drept si filozofie din Budapesta, unde î si ia doctoratul. Tot a ici î l cunoaste pe D. Bojinca si î ncepe s ă colaboreze la revista ,,Biblioteca rom â neasc ă ’’ . Cei doi public ăî o lucrare ( î n latina, rom â n ă si german ă ) î n 1830 prin care combat e pe Sava Tockoly, care nega at â t originea latin ă a poporului nostru c â t si continuitatea lui in Dacia. Î n anul 1834 pleac ă la Iasi, ca profesor de filosofie la Gimnaziul de la Trei - Ierarhi, apoi trece la Academia Mihaileana, unde î si întemeiază cea dintâi catedră de

7. filosofie. P ă r ă se s te Iasul î n 1836 si se stabileste la Bucuresti, unde tr ă ieste din lectii particulare de filos o fie si primeste un post de profesor la Colegiul ,, Sf Sava’’. La Bucuresti se î mprieteneste cu D. Filipescu, A. Vaillant si î mpreun ă cu N. Balcescu ( c ă ruia î i d ă lectii de filosofie ) si altii, pregatesc o miscare revolutionar ă cu scopul de a î ntemeia o republic ă sub numele de “ Romania juna ” sau “ Nova Romania ” . Complotul este descoperit, iar Eftimie Murgu este expulzat si se stabileste la Lugoj, unde se transform ă î n ap ă r ă torul neoficial al celor nedrept ăt iti. Pentru agitatia provocată este închis si scapă numai datorită interventiei revolutionarilor români.

8. La izbucnirea revolutiei maghiare, E. Murgu se afl ă î n primele r â nduri. Î si fixeaz ă c â teva obiective: eliberarea bisericii rom â ne de sub tutela cel ei s â rbesti, realizarea un or reforme antifeudale, unirea rom â nilor î ntr-un singur stat unitar-Dacoromania.El convoac ă , la 15/27 iunie 1848 a doua adunare a rom â nilor b ă n ă teni la Lugoj,pe Câ mp ul care se va numi a l Libert ă tii si solicit ă cu acest prilej desfi i ntarea jurisdictiei s â rbesti asupra bisericii rom â ne, introducerea limbii rom â ne î n administratie, recunoasterea natiunii rom â ne. Dup ă î n ă busirea revolutiei e condamnat la moarte, sentint ă ce a fost comutat ă la patru ani de î nchisoare. Eliberat, r ă m â ne la Pesta, unde moare la 8 mai 1870 , osemintele fiindu- i aduse si reinhumate la Lugoj , i n 1932.

9. Ion Vidu (1863-1931) S-a n ă scut la 17 decembrie, î n localitatea Miner ă u, din judetul Arad. A fost compozitor s i dirijor de cor , ,,un maestru al muzicii corale rom â nesti’’, cum î l numeste biograful s ă u principal, muzicologul Viorel Cosma. Studiile si le-a facut la Conservatorul din Arad, Caransebes, urm â nd apoi cursurile de armonie si dirijat la Iasi, cu marele compozitor Gavriil Musicescu. A predat muzica la Arad si î n Lugoj, la Scoala confesional ă , Liceul ,,Coriolan Brediceanu’’, î ncheindu-si cariera didactic ă cu functia de inspector general de muzica pentru scoli le normale din tar ă. Pe l â ng ă catedr ă a desf ă surat o vasta si prodigioas a activitate de creatie,de dirijor al”Reuniunii române de cântări şi muzică” dinLugoj,

11. î n aceast ă ultim ă , calitate detine si functia de presedinte al ” Asociatiei corurilor si fanfarelor rom â ne din Banat ” . Aria creatiei sale este vast ă : muzica de teatru, vocal-simfonic ă , de pian, dar se remarc ă prin lucr ă rile corale: ,, La sez ăt oare’’, ,,Ana Lugojana’’, ,,R ă sunetul Ardealului’’, ,,P r este deal’’, ,,Negruta’’ etc. Î ntre creati il e corale ale lui Ion Vidu, la loc de cinste se r â nduieste muzica coral ă religioas ă pentru trei voci egale, pentru cor b ă rb ă tesc si pentru cor mixt. Creatia muzical ă religioas ă a lui Ion Vidu are la baz ă c â ntarea bisericească traditională de strană din

12. Banat, unele lucr ă ri fiind pri n tre cele mai izbutite pagini de muzic ă coral ă religioas ă din repertoriul ortodox. Prin î ntreaga sa activitate de culeg ă tor de folclor, cultiv ă î ndeosebi genul coral. Ion Vidu a fost o personalitate de prim ă m ă rime î n muzica coral ă rom â neasc ă . Compozitor, folclorist, dirijor, scriitor, profesor si publicist, ,,factor de unitate national ă ’’, cum afirma N. Iorga, organizator si promotor al misc ă rii carale din Banat, Ion Vidu a ocupat un loc aparte î n viata spiritual ă a rom â nilor . A scris studii, articole, eseuri, cronici muzicale, poezii, pa m f l ete at â t î n presa lugojean ă c â t si î n cea central ă , a organizat cursuri pentru dirijorii de coruri, a luptat ca in viata oamenilor să se întroneze binele si dreptatea, fiind un

13. intermediar î ntre om si divinitate. Sunt numeroase referiri care privesc viata si activitatea c ompozitorului lugojean. Ion Popovici Ban ăt eanul(1869-1893) S-a n ă scut la 17 aprilie, î n Lugoj, din p ă rinti meseriasi. A urmat gimnaziul î n orasul natal, apoi Liceul ,,Andrei Saguna’’ din Brasov, Liceul confesional din Beius, apoi din nou la Brasov, pentru ca î n toamna anului 1890 s ă se î nscrie la Institutul Teologic-Pedagogic din Caransebes, unde a r ă mas p â n ă î n anul 1892, c â nd a plecat î n capitala Rom â niei. Tot î n anul 1892 a participat la Congresul studentilor rom â ni de la Roman ,unde vorbeste despre influenta lui V.Alecsandri

14. asupra rom â nilor din Transilvania si Banat. La Bucuresti, a fost angajat ca functionar la ,,Liga pentru unitatea cultural ă a rom â nilor’’, patronat ă de N. Iorga. Int ră de asemenea , î n leg ă tur ă cu T itu Maiorescu, î n 1893, si frecventeaz ă cenaclul literar al ,,Junimii’’. Aici lectura nuvelei ,, Î n lume’’ i-a a tras simpatia scriitorilor ieseni, evenimentul fiind considerat de T itu Maiorescu drept o ,,s ă rb ă toare literar ă ’’.Aceast ă nuvel ă si cea intitulat ă ,, Dup ă un an de jale’’ i-au ap ă rut î n acelasi an, î n coloanele revistei ,, Co n vorbiri literare’’. Talentul s ă u de prozator realist, inspirat din lumea meseriasilor lugojeni, a fost remarcat de Titu Maiorescu

15. î ntr-un studiu ap ă rut î n ,,Convorbiri literare’’, î n care , marele critic aprecia c ă prin nuvela ,, Î n lume’’ Ion Popovici a fost ,,cel mai dibaciu de scriitor al datinelor si n ăr avurilor’’ lugojenilor, iar prin poezia ,, Pe-al lui um ă r’’, scriitorul b ă n ă tean s-a dovedit un mare c â nt ă ret al iubirii. Î n acest sens ,Titu Maiorescu nota:,, De la Eminescu î ncoace, a c ă rui influent ă de altminteri se simte si î n aceste poezii, nu s-a mai c â ntat iubirea cu at â t adev ă r si cu at â ta frumusete’’. Pentru valoarea ei literar ă , nuvela ,, Î n lume’’ a fost inclus ă si î ntr-o antologie de proz ă , ap ă rut ă in limba engleza, la New York, î n anul 1921.

16. Meritul de pionierat al lui Ion Popovici B ă n ă teanul este acela de a fi zugr ă vit î n literatura rom â n ă ,,o parte a poporului nostru muncitor î n forma nepieritoare a artei’’, cum nota acelasi Titu Maiorescu, prozatorul lugojean fiind un premerg ă tor al realismului rom â nesc din pragul secolului al XX-lea. Victor Vlad Delamarina(1870-1896) Viitorul scriitor s-a n ă scut la 31 august, î n Satu Mic, azi Victor Vlad Delamarina, judetul Timis. Studiile le-a facut la Lugoj si a fost exmatriculat din gimnaziu pentru c ă a participat la sedintele Reuniunii literare a studentilor rom â ni din Lugoj, acuzat fiind de atitudine ireverenţioasă

17. fat ă de autorit ă tile scolare oprimatoare ale afirm ă rii culturii rom â nesti. A urmat apoi ultimele clase gimnaziale la Colegiul ,,Sf â ntul Sava’’ din Bucuresti. Atras de cariera militar ă , la î ndemnul unchiului s ă u Constantin R ă dulescu, a fost î nscris la Liceul Militar din Craiova , pentru c a , din 1890, s ă urmeze cursurile Scolii Militare Superioare din Bucuresti, pe care absovind-o î n 1892, a fost avansat la gradul de sublocotenent de marin ă . A f ă cut serviciul pe diverse vase ale marine i militare rom â ne si î ntreprinde, î n anul 1893, o lung ă c ă l ă torie. Victor Vlad Delamarina a fost o fire de artist,

18. î nzestrat polivalent, a dovedit aptitudini î n domeniul muzicii, teatrului si picturii, care au î nsotit literatura la modul sincronic. Interesul s ă u pentru teatru s-a manifestat î nc ă din copil ă rie, influentat de trupa lui G.A. Petculescu. Î nc ă de pe b ă ncile scolii, el a î njghebat o mic ă trup ă de p ă pusari , oferind adevarate spectacole familiei si cunoscutilor. Î n anul 1895, î n vreme ce era bolnav, a des ă v â rsit schitele sale de c ă l ă torie, realiz ează o adev ă rat ă capod oper ă plastic ă , constituit ă de miniacuarelele sale cu teme marine. Ca scriitor, Victor Vlad Delamarina a r ă mas î n memoria cititorilor î ndeosebi prin opera sa poetica, scris ă î n dialect b ă n ă tean, care a cunoscut mai multe editii postume: ,,Poesii b ă n ă tenesci- Î ntocmiri’’.

19. Poezia lui Victor Vlad Delamarina s-a bucurat de atentia si pretuirea unor criticii litertari, î ncep â nd cu Titu Maiorescu, M. Dragomirescu, care aprecia poezia ,,Al mai tare om din lume’’ drept o capodoper ă , urm â nd apoi George Calinescu, Valeriu Braniste, Cora Irineu ,G.Ţepelea etc. Versurile sale se bucur ă de mare popularitate. Legat de educatie si traditii, de familie si de cauza luptei de eliberare national ă a poporului rom â n din Banat si Transilvania, Victor Vlad Delamarina face s ă r ă sune î n poezia sa idei î nsufletitoare, care s ă slujeasc ă acestei lupte, î ntre care dragostea pentru locurile natale, port, pentru tot ce reprezint ă nota specific ă a spiritualit ă tii b ă n ă tene .

20. Traian Vuia (1872-1950) N ă scut la 17 augu s t, î n satul Surducul Mic, (astăzi,comuna Traian Vuia ) a urmat scoala primar ă î n comuna Bujorul Banătean,liceul la Lugoj.Studiile superioare si le-a început la sectia de mecanic ă a Scolii politehnice din Budapesta, pe care a î ntrerupt-o din cauza unor privatiuni materiale, si trece apoi la Facultatea de drept, (fără frecventă), lu â ndu-si doctoratul î n 1901, cu o tem ă sociologica. Î n anul 1902, Traian Vuia a plecat la Paris, spre a-si î mplini visul, acela de a realiza zborul mecanic cu un aparat mai greu dec â t aerul. A studiat la Biblioteca National ă , la biblioteca Arsenalului, unde des ă v â rseste un proiect de aparat de zbor, care, î nsotit de un memoriu, a fost prezentat Academiei de stiinte din Paris, unde a fost clasat.

22. Sprijinit material de prietenii s ă i lugojeni-Coriolan Brediceanu,Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Dobrin şi Reuniunea română de cântări si muzică, a reusit s ă realizeze primul avion actionat de motor, cu care, la 18 martie 1906, a efectuat, la Mont e sson, primul zbor, cu mijloace proprii de bord din istoria aviatiei mondiale. Succesul î nregistrat, l-a determinat pe Vuia s ă persevereze, el perfection î ndu-si mereu aparatele de zbor, reuseste să construiasc ă unul dintre primele elicoptere din istoria aviatiei. Paralel cu preocup ă rile sale din domeniul stiintei si tehnicii aeronautice, Traian Vuia s-a dedicat si luptei rom â nilor transilv ă neni pentru emanciparea national ă si social ă . A scris si publicat articole pe teme de sociologi, economi e politică, a abordat o problemă complexă ca aceea

23. a evolutiei capitalismului international, si a î ncercat s ă surprind ă liniile de dezvoltare a industriei si tehnicii. Este demn de amintit succesul primului s ă u zbor, despre care revista francez ă ,,L’Aerophile’’, consemna î n 1906: ,, Î ncercarea a fost din cele mai î ncurajatoare, dar s-a constatat i nsuficienta motorului de 24 cai putere care i-a fost livrat î n septembrie. La 23 octombrie a c â stigat cupa ,,Archedeacon’’ zbur â nd 50 de metri, iar la 12 noiembrie el a reusit un zbor de 220 metri.