Guesne, Jeanne - Corpul spiritual

COLECTIA INITIERI
,,Aceastd lucrare, de o rard luciditate si de o mare
putere evocatoare, ne dezvdluie o revela{ie lduntricd,
departe de toate flecdrelile sterile care ne umbresc
existentele, departe de starea noastrd de somnolenfd
din care cel de-al qaptelea simt incearcd sd ne
trezeascd."
MARC DE SMEDT
,,in aceastd carte md strdduiesc sd ardt, pe cAt de
limpede posibil, cum lumea noastrd psihicd qi lumea
noastrd mental[ se nasc din strdfundurile corpului nos-
tru, reacoperindu-l, in acela.si timp, cu un spafiu
<<vital>>, pe care simfurile mi-l descriu ca spafial qi
temporal. insdmdn{dm acest spafiu cu toate emofiile qi
gdndurile noastre, iar atunci cdnd ne <dedubldm>>, fle
deplasdm in el. Aqadar, nu-l pdrdsim. Existd insd o altd
poartS, iSgustd, greu accesibil5, care conduce spre
LUMINA. Vom incerca sd ajungem impreund Ia ea."
JEANNE GUESNE
ISBN 973-9243-53-3

Redacl.or: MARIA :ST'ANCItJ
JEANNE GUESNE
CORPUL SPIRITIJAL
SAU AI- $APTELEA SIMT
traducere de Rodica Chiriacescu
,2_
univerc enciclopedic
Bucureqti, 1998
ISBN 973-92/+3-5?:-3

DE ACELASI AUTOR:
.i
Mnrc-a ifrecere
Experienyele meti ae tledublare
.;i de cdldtorie in afara corpului
Editions ,,Courrier clu Livrei, 1979
. Con;tien{a de a fi aici ;i acum
Editions ,,Espace bleu,., lgg3, 1991
@ Jeanne Guesnd,- { e T sens ou coq)s spiriturel
liditions Albin lVich"f S, a.,iqqr
22 rue Huyghens,75014 paris
Toate drepturile asupra acestei versiuni in limba romdnh
aparfin Editurii Univers Enciclopeclic
C U PRINS
Introduceit
Al saptelca simt, prezenta in om
Omul, punte intre doud lumi . .
Nu stiu ce sunt, dar gtiu cd ,,sunt"
Prczenta une$te toate nivelurile congtienlei
Se gdndeste un lncru, se face altceva;
eternadramdacontradic$ei.... 60
O armonie puternicd: VIATA in viata nlea . . 75
Consticnta existd inaintca gdndirii. 92
O atentic fdrd intentie . . . 103
Pentru descoperirea clipelor de timp ,,tr5ite" . . . . l2l
Prezen{aestenecondifionatdinoln... ..132
Atenlia este a Con;tien1ei, Conqtien{a este a Fiinfei,
Fiin(aestedelaDumnezeu... ..140
Omul este copilul pXmAntului si al cerului. . . . . . 156
Rpilog. . . 158
9
I4
28
38
50

Lui Jean Gauthier-Villars
Fiicei mele lanine
,,Omului, pentru a <Iescoperi onul pAnd la capiit, i-au ftxt
ne(:esatc o seric intreagi de <simlti>. a ctrrtr d<tbAndtre treptald
rcp rct-i uti ch.iar i storia Iuptelor s pititt.tlui."
Picrre TEI[-HAnD DE CI{ARDIN

INTRODUCERE
Elaborarea acestei a treia c[r1i a devenit indispensabill pentru a pune puuct
unor oarecare ambiguitlli privind experienla mea fundamentali asupra vielii
in afara trupului, care a constituit subiectul celor dou[ lucrlri precedente.
Reamintesc pe scurt faptele.
Cuprinsfl de dorinla de neinvins sd verific eu inslmi dacd via{a poate
continua in afara trupului, m-am supus in fiecare noapte, timp de peste un
an, unor exercifii empirice de relaxare a muqchilor gi de incetinire a respi-
raliei, a gAndirii, a$teptand... clipa separirii de trupul meu cu tot ceea ce
simt eu cI ar fi sinele meu in el.
intr-o noapte, dupl treisprezece luni de elbrruri consecutive si excentrice,
o frici ingrozitoare, o fric[ ,,viScerald" s-a opus cu o violeng[ neaftephte
ultirnei ,,desferecdri". Mi-am dat imediat seama c[ dacd voi ceda incercdrile
mele vor lua sfirsit. Am lflcut acel imposibil gest interior ;i m-am regisit,
in stare de imponderabilitate, plutind pe plafonul camerei in pozitia unui
inotdtor de fond, privindu-mi corpul, care, la cAliva metri sub mine, plrea
cd doarme.
Ipoteza devenise realitate. Tr[iarn totul cu o intensitate resimliti numai
in imprejurdri foarte grave sau legate de sexualitate qi aceastd senza{ie
deosebit de puternicd pdrea sd aparlin[ absolut firesc stdrii in care mi aflam.
Vreau s[ spun cI din momentul acestei descoperiri de neuitat viala mea
s-a impdrlit definitiv in doul direc{ii, nu coiltrare, ci allturate: aceea a
existenlei mele cotidiene
- implinisem doulzeci gi opt de ani, eram clsdto-
ritd, aveam o fetild si nu incetasem, fire;te, niciodat[ s[ indeplinesc toate
obligaliile care se impun unei femei perfect normale
- qi aceea a unei ,,alte'"

JEANNE GUESI$ It) ll CORPUL SPIRITUAI,
in el. Asadar, nuJ p[r[sini Pxisti ihsl o altl poart5, ingustl, grcu accesibili,
care conduce spre LUMINA. Vom incerca sX ajungem impreunl la ea.
Paginile ce utmeazX evoc[ drumul clutf ii mele prin labinntul propriilor
procese interioare ca reactie constantl la impresiile senzoriaie pe care le pro
voaci. Efortul de ,,a vedea" pentru a nu mai suf'eri este un efort indispensabil.
Ani de experientl de dedublare voitl mi-au dovedit c[ aici, in corpul meu
qi in organizarea sa func{ional[, se a1][ cheia tuturor intreblri]or mele.
Intr-o noapte, pe cAnd imi reintegram brutal corpul (dupd cuni v-am
spus, nu posedam nici un fel de autonomie in afara trupului), mi-a lbst
imposibil si mai reiau contactul cu el. Era un cadavru, iiu eu nu aveam nici
un mijloc sd-l insuflelesc. Experienla a fbst ;i a rlntas pAnd azi de neuitat.
Eram congtientl de semnificafia ei: voi ft declarati moart[ ;i voi fi inmor-
mAntatl..., ;i am simlit o indiferen{[ totali care a dat nastere unui lucru
evident, care nr-a str{fulgerat pe ioc: ,,Nu poli s[ mori, tu esti VIAJA!".
in aceeasi clrya pleoapele mi s-au deschis, miinile gi-au reluat funclia,
contactul se restabilise... Am suportat de mai multe ori aceeztli imposibilitate,
dar,,gtiam" acum ,,gestul" pe care trebuia sdl tac: s[ adorm. Stiam asta Ia
fel de bine cum qtiam c[ trebuie s[ deschid ochii ca si vld. Acest lttcru
f[cea parte dintr-un soi de patrimoniu cAstigat, pe care nu mai puteam s[-l
pierd. Experient[ dupl experien]X, m-au ficut s[ strAng un rnic capital cle
cunostinte ,,trlite" in aceasti alti dimensiune a Vietii.
Paradoxal, asa am inleles, datoriti iegirii mele din corp, valoarea
incomensurabil5 (cuvAntul nu este destul de sugestiv) a VIETII in corp, care
este un aparat de receplie a impresiilor de naturi dit'erite qi de emitere a
reacliilor potrivit acestor impresii. Aceastd activitate rep^rezint[ propria
existen![ si ceea ce este lumea pentru fiecare dintre noi. IntrucAt suntem
creali dupl acelagi model, in fiecare cgpXti VIATA fbrrne umane, iar altele
dispar, dar ceea ce numesc eu ,,VIAJA in viala mea" dispune de suficiente
mijloace de expresie pentru a se manifesta si a-;i continua OPERA prin
CREAJIE: CONSTIENTA DE A EXISTA. Aici si Acum.
Trebuie, de asemenea, s[ precizez cI nu utilizez nicioclatl nici un drog,
cd md bucur de o slndtate mai mult decdt satisfdcltoare, neavind nevoie
de nici un tratament ntedicamentos care ar aduce o oarecare perturbare in
compozitia mea sanguin[. Cu toate astea, rflmAn incledin{atd ci realizarea
voiuntard qi congtientd a disocierii dintre ,,eul" Ei corpul meu la momentul
dat corespunde unei coincidenle dintre funclia ntea biologic[ (temperatur5,
tensiune arteriall, secrelie hormonald etc") si anumite elemente exterioare
ale mediului inconjuritor (atmosferic, electric, hidrografic etc.). Ca urmare
a unei inf'ec1ii puternice, in timpul clreia tensiunea mea arterial[ scdzuse,
intram gi ieqeam din trupul meu ,,dupd bunul plac", alfern0nd senzafia dure-
roasd a corpului meu bolnav cu un delicios calm euforizant.
't
,:l
,#
vieti, a crrei desfiisurare n-aln ficut-o publicl decet patruzeci cle ani mai
tdrziu, intr-o clrticici pe care am intitulat-o Marea'l-receret .
Pe toatr dnrara cercetrrilor meie anr beneficiat de un imens sprijlu:
increderea totalr a solului meu, care nu si-a exprimat nelini;tea legilima in
fafa acestor experienle iesite din comun si nu s-a opus niciodatl ciutrrilor
mele, incurajdndu-le si impirtisindu-le cu aceeasi insufletir.e.
Aceastd dubli existenti a fost si rrmine o lungd cercetare pentru cics-
coperirea cunoztsterii propriului rnister, a misterului ,,cine sau ce sunt eu"',,
La aceste experiente pe care le re?nnoiam in mod voluntar, dar, vai,
niciodatr asa cum doream, participr parailletri apartinAnd unor nivcl,"rri
diferite , atat interioare cAt si exterioare (fizice, psihice, mentale), dar pe rarr,r,
formal, nu le-am stabilit niciodat[. De exemplu, nu mai am faculrarca tie
a gandi rational, de a judeca, de a analiza. Asadar, gAndurile rni striibar ca
un curent de ape foarte repezi si se ac:tuaiizeeui instantzureu in forme concreie,
care mi se impun ca o realitate.
De aici spaime de nesuportat ce md proiecteaz[ in trupul meu, insrrtit*
de socuri violente pe care le resimt in cap gi in inimd. Am mult nor.oc ci
pot sI rezist.
Revenitd la starea rnea norrnalX, reflectam si, putin cAte pu{in, re'seanl
s[ inteleg in ce consta carenta autonomiei ce pare a fi apanajul'acesfei stiri
in afara trupului, realiznncl, totodat[, ci tot ceea ce vedeam nu era ciccirt
proiectia gandudlor-mernorii in mintea mea. Tot ceea ce percepeam aparlinea
universului meu mental si capacitdfii sale de imaginatie.
La fiecare incercare imi promiteam sd-mi amintesc cie aceste concluzii
logice, dar au fost necesari zece ani ca ele sI ,,treaci.. zidul ignoran{ei rnele
transcorporale.
Am avut totusi sansa neasteptatd ca, in aceastd climensiune a consti-
enfei, s[ nu mr las prins[ in ,,cursa" gdndirii creatoare atotputernice, alilU
qi astlzi as rltici incfl printre fantasmagorice imagini, actualiiand in memoriir
mental5 deosebit de plasticd tot ce se poate concepe.
Neiertrtoarea r-igoare nedisociabil[ a c[utrrii cunoasterii de sine rn-a
salvat sr nu cad in capcm5, indreptdnd asupra ei sclipirea luciditi1ii..., prirnul
pas spre intuitie.
Mi striduiesc sI iudt in aceastd lucrare, pe cAt de limpede posibil, cilm
lumea noastri psihici si lumea noastri mentalr se nasc clin strrfundurile
corpului nostru, reacoperindu-I. in acelasi timp, cu un spaliu ,,vital.', pe care
simlurile ni-l descriu ca spatial si temporal. insflmfur![m acest spaliu cu roate
emofiile gi gAndurile noastre, izr atunci cAnd ne ,,dedubldm.. ne deplas[m
tr
#
il
L
#
#
I
W
ff
$
i
I Editions Le Courrier du Livre, pr6face de Jean Charan.

JEANNE CUESNE l3
t2 CORPT'L SPIRITUAL
1,!l
, {,,
'1
.ri
rl:
r rii
i
l
,il,i
].
r
. De altfel, in timp ce starea mea s-a agravat fi eran foarte abltutI, f[r5
si mai reactionez, am simfit o m6n{ strf,ngAndu_mi puternic mAna. Avea
in,celaqi timp puterea u'ei mAini bfubrtesti si blAndelea persuasivd a unei
mfiini de femeie care irni spunea: ,,Ai incredere, te vei vindeca,.. Apoi m-am
sim{it smulsd din corpur meu epr"rizat ;i purtatd cu o vitezai cle neimaginat,
de o intensitate fantasticd. Impresia urmdtoare a fost aceea a unui iinens
c6mp de zdpadd in lumina albrstrie a cerulni. Eram asezatr pe ghizdul'nei
fhntAni prdbugite 9i in capul meu incepurd si rXsune. pe neasreptate, clopote,
prlvdlindu-mi intr-un somn atlAnc.
CAnd m-am trezil a doua zi dimineala, ,,am stiut.., fdrd nici cea mai
micr indoiald, c[ eram vindecatf, rucru ce a confirmat opinia doctorurui
meu in privinla resurselor imprevizibile ale tinereliil
Realitatea palpabilS a ceea ce am tririt prin experienfele mele este tot
atAt de evident{ ca aceea a hArtiei pe care eie suntiipd.ite. Exist[ o mate-
rialitate a acestei trriri, a;a cum exist{ una in mectiul nostru inconjurfltor
coticlian, qi de care nu ne indoim niciodat[. Cu toate acestea, nu ignordm
nicidecum faptul cd este vorba de nriliarde de atomi ce se invart cri viteze
fantastice, ca de altfel atornii propriului nostru corp.
Regula pe care de fiecare tlati mi-. impuneam cu o extremr rigoare
era sr rdmfln de o luciditate gi obiectivitate maxime. Foarte repecle o* in'ultot
c[ trebuia s[ descop{r in mi'e, in viata cle fiecare zi, o,,altd privire..?ndreptatr
asupra lumii, o ,,altl ureche',, pentru a asculta in profunzime, suprimand
intr-un spatiu-timp {'ulgerrtor orice difere'tr intre.interior ti e*i"rior, oii"*
distan!6 intre celilalr ;i eu ins[mi..., intre VIAJA qi ,,viaia ,.",...., intr"
l1l*jt:!119: a exista, pe care o pose<!6m cu rofii, ;i'capacitarea cte A FL..,
CON$TIENTA DE A FI.
Eforturile necesare ;i realizarea fin de dorneniul existenlei umane.
in.inlirnluireacapitolelor acestei re4i,."r; ;;;inde a avea o rogicd vitari,
nu veti gdsi o logicd a expunerii, solcitAnd atat atentia intelecturil{, afecti-'
vitatea ernolional5, cf,t gi capacitatea senzorial[, sensibilitatea corpului. Viap
esite nlultpl€a complexd pentru a se lrsa inchisd i' concepte. Greiim privintl
mereu printr-o starc de constienlr increnenitl in cadre de refbrintr ce nu
mai corespund nevoilor unei noi mentaritdli, premisr a unor mari schimbiri.
unele pasaje se adreseaz{,sensibilit6tii profu'de a cititorului..., intuiti-
ei sale . Ele sunt tot atatea ocazii cle intdlnirccu aspecte mai pu{in familiare
lui insusi. La;ocul cuvdntului, la ev.carea imaginii p" aura'o invie, un
freamdt al cdrnii a rf,spuns..., in profunzimea cea riai addncd a vibrat ceva...
Totul devine posibil.
Ca o premonitie, aceste versuri ale lui Henry Rougier rdsund in memoria
tnea:
,,intregul mister incepe de ia carne,
Trufa;e anotimpuri te strivesc. Le vei strivi
La rnndul tlu, pdnl la aceastl arcl vien unde ochi
inchi;i cer sdnge pentru putinla de-acostarel.
Transparenta poate fi depdgitl
Albastrul de aici a devenit portocaliu
$i ceea ce a fost V6zut
A llsat locul celui ce Vecle2."
;
$
I Recueil de poemes, ,,Highleands"
2 lbidem,,,La mort en ce jardin".

AL S, APTELEA SIMT, PREZENTA IN OM
,,O Fiin{d constientd, nu mai mare tlecilt un <heget. se afld
?n centrul proprici noastre fiinte. Ea este stdpdna trecutulni gi
a prezentului..., exi,std astdzi, va exista gi ntiine."
Katha Upanisad (IV" l2-13)
Asthzi este ?-iua mea de nastere. Acurr saptezeci .si noui <ie ani qi nou[
luni, unirea unui spermatozoid cu iln ovul a declansat procesul prin care
atrurnii, formAnd molecule ce s-au asociat pe dat[ in celule, s-au diferenliat
?n organe si-au conslituit un trup..., al meu. El s-a dezvoltat si, in clipa in
caue scriu aceste rinduri, se menline inclintr-o stzue satisliicltoare,in ciuda
uzurii inevitabile.
tn timpul aceslui lung periplu, oiganismul care imi serveste drept
habitachr ;r respirat de circa 865 milioar,e de ori, dacd socotim 20 de respiralii
pe minut. [i corespund circa doud miiiarde de b5t5i ale inimii. Toate ele-
mentele care constituie acest trup se reinnoiesc firl intrenrpere, permitAndu-i
sI efectueze impreund cu planeta pe care s-a ndscut, deci si eu impreuni
cu cl, saptezeci qi noul de rotalii in jurul astrului soiar. ,Ast[zi incepe cea
de-a optzecea miscare de revolutie.
Cum s[ nu te frapeze analogia: omul
- celLrlX a umanit[fli? Aceeaqi
continud reinnoire a celulelor.
Infimu! fragrnent de rnaterie care iiutrt reclaml totusi, cu o eviden!5 de
netiiglduit, apartenenla la un leurf etern cie transrnisie vie a F'llN]'El in toate
dimensiunile spaliuhli si timpului, dincolo de orice gAnd;i de orice sentiment
personal.
O sirnpld celuld a trupului meu, oricdt de rnult ar evolua, nu poate
presimti nivelul Congtienlei intregului organisrn, care reprezintd pentru ea
universnl din care face parte.
F-iecare grad de Conqtienf[ a Fiin{ei confine un grad corespunzdtor de
Cunoastere. Faptui de a sti apartine mintii, Cunoaqrerca este proprie Fiintei.
t: CORPUL SPIRITIJAL-
hroi trebuie sI invdtdm sd ne dezvnltlrn pe dimensiunile Constientei, sI
piitruudem in spatiul ei, care reprezintl o Prezen{I vie.
Simt evidenla caldi gi luminoasl a unei noi perceptii care m[ determin[
sz"i mii nasc pentru mine ins[mi: al saptelea sim!. Acela al percepliei ,,conqti-
ente", singurul simt care poate rupe conlinuitatea mea psihologici, care a
trasat limite si convenlii pentru a aclitrna toate manif-estrrile mele^ in realitate,
iiecare existenll cunoagte mai multe ,,nasteri"...
MI gAndeam s[ nu rnai scriu, ?ntrucAt spusesem esentialul , cAnd o intAm-
plare neprevdzutd a fdcut s[ se iveascl in mine un surplus de viatd pe care
l-am perceput ca pe un suflu, direct in fatii. O clip[ realitatea a insemnat
pentru mine totalitatea lucrurilor percepute. Nu era vorba de nici o ibrmd
de inteligent[ intelectual6. ci de BUCURIA DE A EXISTA in intregul ei,
f irrx lirlii sau intreruperi.
.R.evelatiile anterioare p[trund mai adAnc in carnea mea, ca o substanti
care ar rnodifica-o, ,,intinz1nd-o", subtiind-o, filcAnd-o mai usoard.
,,$tiam", cu o evidenti zdrobitoare, cii trupul meu era un obiect fabulos
ale citrui virtualitXti potenliale nu le brinuiam. Clutarn ,,pasf,rea albastrl,.
la fel ca si copiii din povestea lui Maeterlinck si ea se afla in mine, a$tepta
s[ des':hid, in sfArgit, ochii.
Refue sE atlmit ca explicatie pentru aceastd stare exceplionali doar echi-
fibrul nervilor, al umorilor, al schimburilor chinrice intre cAteva miligrame
de calciu, de sodiu ;i potasiu din sAnge. Desigur, acest echilibm este funda-
rnental pentru mentinerea vietii" Dar oare impactul aceslor energii superi-
oare cu organismul nu poate sta el insusl la origineu echilibrului?
Iatd care este motivul ce mI delerminfl s[ scriu din nou * acela de a
vii inr,ita la o reflectare activ[ asupra unei abardrri diferite a realitltii esentiale
a Vletii. Doresc sI vd ajut ca, datoritl unor povestiri, fapte, anecdote, evoclri
aie unor imprejurlri gi senzalii precise, s[ descoperiti in voi al saptelea sim!,
acela a lui A EXISTA, prin care omul este legat rle Univers.
SF integrdm in viafa noastrl cotidiand simtul Prezentei care uneste
contrariile, simlul Originii primei irnpresii a existentei. SX regisinr ,,foaia
aibI" de dinainte de memoria copilagului ciu.e doarme, din momentul con-
ceptiei. $i care nu s-a n[scut incl pentru conqtienta de a A EXISTA, aici
si acum.
Vii invit s6 urclm din nou pdtrd la propriul lzvor, pAnI la acea stare
anferioard proiecgiei mentale; tbcerea in care se ive;te acel ,,SUNT" etern.
Aceasil slip5 trxiti reprezintii o unitate a Conslien(ei, asa cum metrul
este rnisura spaliului si minutul mlsura timpului. Este o intensitate care
contine ,,tot ceea ce e congnoscibil".
Prin inslsi natura ei, aceastl evidentX nu se poate comunica. pentru a
a.;unge aici e necesar ca fiecare s[ ducf, o putemicd lupt[ cu el insusi. Suntem

JIiANNE GUESNE t1
l6
acoperiti de un soi de invelis c&re se numeste: violenti, orgoliu, gelozie,
teamr, minie etc. ;i care formeazr un ecran intre noi si realitatea lucrurilor.
Trebuie sd muncim mult, din interior, ca acest inveli; sd cad[ ca o piele
moartX. pentru a llsa sI apari goliciunea noastr[ origineui.
Doresc nespus de mult s[ las mirturie clespre .-eeo .. arn descoperit
prin propria-mi munc{ de observatie i' afara corpului, si, fireste, imi a.sum
aceastr muncd, semnandu-mi scrierile. Persoana mea nu prezintfl nici o
importan{i. I)oar in mlsura in care ea se estonpeazi si taie, ,.acel ceva..
are loc qi se manif'estd. si acest ceva vi spuue c[ noi suntem rupti de ritmul
nostru biologic fundamental integrat marjlor ritmuri ale naturii.
centrul nostru obisnuit de gravitate se grseste in intelectul nostru, cleci
intr-un concept al realitd{ii gi nu in realitatea care, priu insfui natura ei, este
imposibil de exprimat. Conccptul nu este ,,reaiul.i, aga cum nici cuvAntul
piine nu este piinea realii.
si simli realitatea Vielii in intervalul de tdcere rJintre dour gAncluril
sir odtrunzi in acest spaliu profund... sr transformi curgerea farniliar[ a gtn-
durilor, brizdat[ cateodati de fulgura{ia unei tdceri, in curgerea lentr ilinei
tlceri brrzdati de aparilia giinclurilor. int.-un cuvant, s[ iri,ersezi sistemul.
Evidenp mi s-a relevat intr-o ,,clipi". Citadela in care md inchisesem
se pribuqeste; clrimizile ;i blocurile cle piatrfl, amestecate de-a valma, erau
judecSlile, opiniile, credinlele mele, viziunea mea sclerozati asupra fiintelor
$ lucrurilor. in aceasti,,clip[" Vld, nu gindesc, si sd vezi asd;l inseamnd
sd comunici cu ceea ce EXISTA.
,,S[ simt" intr-o strdfulgerare ci sunt un ,,n-lornent., al Constientei uni_
yersale. Ea Trlie;te sirnultan in toli oanenii, pot s-o descopdr si ,-o .,R"ouno*...
in mine insdmi, adanc inrrdicinati in fbrma rnea u'n*ri, pe care ea a creat-o
gi o insuflelqte...
. Prin ea, de saptezeci si nou[ de ani, trriesc existenta unei femei oarecare,
inecati in valul trlSzuirii umane, si, in curand, aceastd. existenti se va termina.
De ce am triit aceasti via15? Cine sunt eu? Sau, mai curAnd: Ce sunt eu?
Arsura intrebrrilor provoacr scanteia care aprincle incenciiul dorin[ei
de .,cunoastere", elanul secret care conduce spre Lumin[: Nu sunt ceea ce
sunt, dar $TIU c[ SUNT.
Cuvintele Dragoste, F'raternitate, Pace traduc valori universale, prea adesea
puse^sub obroc de societilile noastre indrdgostite de cdgtig qi eficienld. Astdzi
vocile acestor cuvinte rflsunii in inima multor oameni ciue cer pulin! lumind,
o nour viziune care s6 le ofere speranti. Ei sunt pregltili pentru ca acest
al gaptelea simt, simtul lui A EXISTA, aici gi acum, si se irezeasc[ in ei.
Intre inceputul gi sfdrqitul eristentei se produce o ,,nidare.., urmatl de
o penetrare globalb a organismului nostru, a unui grxunte de constient[ care
va creste ;i germina, hrlnindu-se cu o aten{ie ,,nuir1at[,, ;i dinamizatd, pdnl
CORPUL SPIRITUAI-
va ajunge in aeest organism lzr capacitatea de a,,se recunoaste" Conqtientl
universald.
Universul cievine astfel, pentru in{elegerea noastrl, suma tuturor mani-
f'estlrilor simultane de energie. Totul se repetd la fiecare nivei. Pe aceastX
planetd se trece de la materia inertd la nrateria organicii, de la mecanic{ la
fizicfi, apoi, prin strucnrrile substan(elor din ce in ce mai complexe,la intelect,
;i tran-sformirile s-au egalonat de-a lungul a sute de milioane de ani intr-o
accelerare progresivS a preiceselor"
Fiecare grup mineral, fiecare specie vegetal5, fiee are creaturi animal[,
t'iecare om reprezint[ un nivel de constientl manifestat[ intre un punct,,alta"
si unul ,,omega", proprii manifestdrii acestui mineral, vegetal, animal sau
a acestui om.
Toate organismele vii suut forme ale expresiei Energiei universale, cu
aceeasi indrept5lire ca a planetelor gi stelelor. Astfel, in timul unei gestatii
umane, Viata-Constient6 universalI devine un om in matricea spatiului-tirnp
uman. Substanla metafizicd apare ca materie palpabill, in favoarea sistemului
nostru senzorial.
Unitatea creeazi multiplul de nedisociat al conlinutului spatiu-timp care
ii corespuncle. in irnuabila Respiralie cosmic[, LInu se imparte in clouti faze:
expiralia
- creatoare de lunri - si inspiralia
- care le absoarbe. Activitatea
in sine este nelimitatd. Lir"ni{area cunoagterii noastre este proporlionali cn
propria capacitate senzorial[ de perceptie. Raport[m totul la realitatea corpo-
rall, intruclt estc singura pe care simfurile noastre o inteleg, dar exist[ o
realitate psihicl, o realitate intelectual5;i o realitate spirituall, pe care omul
trebuie sii le descopere si s[ le triiascl ,,in" propriul trup.
Suntenr, evident, o ,,p[rticic5" de spatiu gi, cAnd devenim in exclusi-
vitate conltienf de noi ingine ca de aceasti pirrticici, ne ,,separdnr" de spafiul
global, ciruia ii opunem imaginea entitirlii noastre distincte.
Cu riscul de a mit repeta, aclaug aceast[ precizare fundamental[: plrerile
mele nu exprimd idei, rezultate ale lecturilor anlerirlare, reflec{ii, meditatii.
Ele sunt ,,fapte trlite", adicYa incercate de carnea mea. de sAngele nieu, de
nervii mei, gralie trezirii acestui al ;aptelea sim! care face obiectul cdrlii
de fa1i. Cuvintele pe care le intrebuin{ez au coloratura impusd de propria-mi
subiectivitate. .Aceasta constituie o primi restric{ie. Trebuie s[ fii foarte
fluent, foarte suplu ca s[ citegti printre rAnciuri ;i rnai ales ,,si simii" Realul,
Energie-Via1d-Congtienld, cauza unicl a tuturor fenomenlor din Univers.
Avem posibilitatea s[ incerc[m acest lucru ilr rnod vital $ nu cerebral; cAnd
te afli in aceast[ situalie nu mai simli nevoia s-o define sti, aJsa cum o facem
pentru senzafiile ce ne sunt familiare. Experienla TR.AITA apartine altui
nivel: VIATA CONSTIENTA.

JEANNE GUESNE 18
Literatura indiani pristreazd o mare bogxfie cle texte sacre care se
aclreseaz[ in mod direct profundei noastre sensibilitrfi. S-o llsim sii ne
suspende timpul psihologic ;i sd curg[ in sAngele nostru, pe care il trezeste
;i il hrine;te in sensul strict al cuvintului, cdci sAngele poartd suflul care
este VIAJA.
,,- Sdpnne, invalI-m[, ii cere Svetaketu invitltonrlui s5u.
Acesta ii rfispunde:
, - Rdurile curg, Svetaketu: cele clin Rislrit spre est, cele din
Occident, spre vest. leqite din Ocean, ele se intorc in bcean. Ele devi'
insusi oceanul. Dar o datd devenite ocean, ele nu mai sunt capabile
si-qi aminteascl cI au fost cutare sau cutare rnu, si,la fel, clragui me',
toate creaturile de aici, de jos, cu toate c[ au iegit di' FIINJA, nu mai
;tiu acest lucru: tigru sau leu, lup sau porc mistrel, vierme sau fluture,
muscd sau 1an1ar;i toate fiinfele uma'e, oricare ar fi conditia lor aici,
sunt toate identice cu aceastfl FilNTA care este Esenla subiill
- universul intreg se identificr cri aceasti esenti *u6tira cu." nu este
altceva decAt Sut-letul. $i tu, de asemenea, asta esti, Svetaketu.
- StipAne, mai inva{i-md!
- Uite nigte sare, Arunc-o in apa asta si vino s[ mI vezi din nou
mdine dimineald.
Svetaketu ficu astfel qi a doua zi invdlitorul ii ceru:
- Adu-mi inapoi sarea pe care ai aruncat-o ieri in api.
Svetaketu o clutd, dar n-o g[si, intrucAt era in intregime dizolvatl.
- Bea apd luatf, de la suprafali. Cum este?
- Siuatd.
- Bea api luatd din stratul de mijloc. Cum este?
- Tot s6ratd.
- Bea din nou, dar din apa pe care o iei chiar din adAnc. Cum
este?
- S[rat5, e tot la fel.
$i Invhtdtorul ii explic[:
- Tot a;a nici tu nu vezi Fiinla, degi ea se afld aici. Ea este aceast6
esentfl subtili fi intregul univers se identificfi cu Ea, care nu este altceva
decit Sufletul Lumii. $i tu, de asemenea, Svetaketu, esti ACEASTA.I"
,,Mi se pare cd o intoarcere fdrd uuanldri Ia misterele ezote-
rismului ar fi tot atAt de neavenitd ca ;i urmdrirea absurcJd ;i
ftrrd |imite a funcliei rationale. Cdci incd o datd este necesar ca
amAndoi ochii sd rdmAni deschisi in acelasi timp."
Hubert REEVES (colocviul din Cordoba)
A lucra asupra sinelui inseamnfl sd transformlm si sd amplificdm capa-
cit[{ile noastre funclionale de recepfie gi emisie, aga incit s[ comunicXrn
din nou cu diferite niveluri ale Fiinlei, la alte frecvenle de vibralii ale Vielii,
qi s[ nu ne cantonim in ingusta fAqie a vibraliilor senzoriale care ne sunt
familiare si care, in mod evident, nu ne mai sunt suficiente.
O privire atentl, atintiffi asupra lumii inconjurdtoare, ne informeazd
imediat asupra atfltor false probleme, in mdsura in care este neutri gi impar-
liaid. Nu le privim niciodat[ cu mintea liber[ a priori, aqa incAt nu vedem
decdt ceea ce proiectim incongtient in spaliul nostru psihic gi mental, care
conline toate experien[ele pe care le avem de la Via1I. $i poludm acest spa[iu
cu temerile, cu dorinlele noastre nesXbuite, cu ambiliile sterile, consolidAnd
astfel condilionarea noastrd psihologicd, care devine propria noastr{ inchisoare.
Aici trebuie sd se situeze inceputul efortului de a sc5pa din aceast[
temnill care ne priveazl de Fiinla noastr[.
Nu existl decAt o unic[ Viald-Congtienld, formatl din miliarde de
vie[i-conqtien{e ale tuturor nivelurilor, qi fiecare reprezint[ o energie vie in
infinitul Fiintei. Tot la fel, se poate spune c[ existd zilele existenlei,'aqa
dupd cum existi existenlele Vielii.
Schema urmdtoare te oblig[ sd meditezi indelung. Trezirea celui de-al
Eaptelea sim! nu se poate formuli intr-un concept. Trebuie sdJ trlieqti. Asta
inseamnd sI accezi spre o alti dimensiune a VIEJII, intr-un vast poten{ial
de energie in care ne scilddm, dar cu care, in mod obiqnuit, nu avem nici
un fel de schimb, cdci ne lipsegte punctul de contact. Singurul mijloc pe
I Sandogya (Jpanisad,,,Tu es Cela,.

JEANNE CUESNE
2t
2A CORPUL SPIRITIJAL
care-l posedrm este propria noastrii Atenlie si activitatea ei fundamentalr:
ticerea interioar5.
Adevrrata cunoastere este experimentald. Intelectul nostru flecar ne
menline intr-un vis. ATEN,IIA ESTE VIATA. Esre o energie; se poare spune
chiar: este ENERGIA. Cend ea se retrage, corpul devine un .oiou*.^
Schema aceasta incearcx s6 reprezinte existerfa celor trei structuri ale
omului ,'continator qi co'finut". Aceste spalii diferite reprezintr trei climen-
siuni ale constienlei care se manifestr in orn Ia niverul corpurui, psihismu-
lui si intelectului slu. Fiecare din aceste functiuni este dotati cu o frecventd
fi o intensitate de vibralie proprii.
- ,In
c[utarea cunoasterii de sine, omul este simultan experimentatorul,
subiectul experimentat si laboratorul in care are loc experiinla.
Infelegerea,,trxiti" este relatia, raportul intre cere trei centre de integrare
a energiei-viat5. vei avea simultan, in sinea ra, sentintentul si senzitia a
ceea ce sfiJ.
insdmanlSm constant spatiul nostru psihic;i i'terectuar cu vartejuri de
energie pozitiva gi negativd care reprezint[ ganclurile Ei emoliile noastre,
consolidate prin automatismul miscirilor de recurenti. Suntem literalmente
prizonierii a noi-in;ine pani in clipa in care acest lucru ne este relevat de
efortul de observare interioard. Sd ne amintim: ,,spiritur Adevrrului se va
pogori asupra voastri".
cand in domeniul aeronauticii s-au ficut incerciri pentru ca aparateie
de zbor sd depflseasc[ viteza caracteristicl undei de translafie a sunetului,
au avut loc numeroase acciclente mortale. Aceasti undx opunea un fel de
zid vibratiilor, numit atunci ,,zidul sunetului". De altfel, vireza cu care avionul
ajungea la ea varia in functie de altitudine. Atu'ci cand atingea' vitezi
identicd cu a undei, deci o frecvent[ de vibratie asemdndtoare,loate prrtile
componente ale aparatu.lui vibrau gi el suferea o distorsiune care, de cele
mai multe ori, ii frcea s[ explodeze. Mul{i piloli ,si-au pierdut astfel viata.
cele mai multe dintre aceste clramatice incercrri au fost transmise la
radio si de fiecare datd m-am simfit emolionatd in cele mai adanci profunzimi
ale proprie-mi persoane de moartea aceror oameni c,re infruntau *rti"l o,,l.gr..
a crealiei. Simleam neclar principiul acestei legi inscris in propria-mi strirc-
turi organici si ii presimteam bariera invizibild.
Apoi, intr-o zi, in cursul celei de-a zecea incercdri, pilotul, simfind
infricoqdtoarele vibratii cabrandu-i aparatul, a avut o strdfulgerare de geniu
gi a efectuat manevra invesd cerei care, in mod obignuit, esre recomaiclatd
pentru accelerare.'., gi a trecut. pu'ctul critic a fost deplqit. Zidur sunetului
era invins.
FIINTA (Dragoste-ConstienlS)
interpreteazX orice Creat
Spaliu-timp intuilie
Al gaptelea simt oprit de
Zidul mentalului .. .. r,
<..zidul metttalului
Centru de gravitate
mental
Spafiu-timp mental
Imagini-Ginduri-
Cuno;tinle
Spatiu-timp psihic
Sentiment-Emotie
Spaliu-timp
biologic
Senzatie
Hara
i
I
Centru de /
gravitate psihic'f'
I
I
Centru def ....
-,t
gravrtate trztc i
Miscare-Sex I
'l
Instinct-Sim! !I
i

I

CELE TREI STRUCTURI ALE OMULUI
Existi in intcriorul accstei triple incinte trei ,spatii-timp diferite, in care, prin noi, se cxprimtr
noi scnzatii, emotii, ginduri.
Din clipa in care se lrezesle si pin[ in clipa in care adoarme, atentia omului oscileazi
intrc manifestarea rccstor trci centre de gravitale, cu opriri mai scurte sau mai indclungate
asupra ticclruia dintre clc, polrivit circurnstanlelor ce apar sau a propriului tenperament.
Spatiul-ti-rnp psihic qi spaliul-timp nrcntll sunt in mod constant pline de virte.juri dc energie
pozitiv[ 1i negativ[, care sunt emofiile, gindurile si senzatiile, ce emantr din cele trci centre
de gravitalc.
Dupi mai bine de 30 de ani, mi-am retr[it emolia incercatl ascultAnd
reportajul de la radio. Trezea in mine ciudate reminiscenfe: in ultima clipd
a epuiziuii capacit5lii inteligenlei ralionale, logice apirea un sens nou, dotat
cu noi facultiti de expresie mornentanI... si iat[ miracolul...; fdr[ si fi fost

JEANNE GUESNE 23
22 CORPUL SPIRITUAL
Doresc s[ semnalez atenfiei dumneavoastrX ceva foarte important: ter-
menul spaliu. Este imaginat mereu ca un concept de lungime, lflrgime, indlti-
me qi, ca un corolar, i se adaug[ calificativele de mic, mare, vast, strflmt etc.
Corpul nostru reprezintl un spa{iu care conline in el numeroase spalii
nebdnuite. Spalii care ne ,,p5trund" 9i ne ,,con{in". De aceea corpul omenesc
este numit in numeroase tradilii ,,Templul lui Dumnezeu".
Privi{i o plantd dintr-un ghiveci. Stropili-o Ei in{elege{i voi in;iv5, fdrX
nici o altl explica[ie.
Apa a pltruns bulgiirele solid qi am putea spune ci existi acum un spa(iu
lichid incastrat. Dar apa conline un spatiu de aer inc[ mai ascuns. Cele trei
spa{ii ale celor trei frecven{e de vibralii diferite sunt incastrate la fel cum
sunt in noi cele trei spaiii - fizic, psihic gi mental. Si facem efortul de a
fi deschisi percepliei spatiului celui de-ai ;aptelea sim!... Poate atunci vom
putea spune, dupi exemplul lui Neil Amstrong, c0nd a fdcut primul pas pe
Luni: ,,E un pas mic pentru om, dar un pas mare pentru Omenire".
Acest cuvAnt enunfd un mare adev[r: orice efort interior pe care fiecare
om il efectueazd este transmis prin rezonanl[ in corpul tuturor oamenilor,
clci ei sunt cu totii conlinu{i mereu in Spaliul FIINTEI care trudegte ?n noi.
Dar este firesc ca fiinlele omene;ti s[ nu poatl cd$tiga decat pu[in cAte
pulin aceastX deschidere spre profunzimea care le va permite sI inleleagl
prin propria,,triire" ;i nu prin opiniile ;i inv5l5tura altora.
Astdzi omul este la dispozilia corpului siu, a5a incdt corpul trebuie sX
fie la dispozilia FIINJEI, intr-o ,,rlsturnzue dinamicl". Dupd cum a fost
spus in evanghelii: ,,Trebuie ca El si creasci, iar eu s[ descresc" (Evanghelia
dupd loan).
Privili cu aten[ie rchema de la pagina 21, fldrl s-o maliza[i,llsAnd spiritul
s[ se impregneze pAn[ in profunzime. Intr-o zi semnifica{ia ce nu poate fi expri-
mat[ in cuvinte v[ va invada ;i veli ,,cunoaqte" in locul simplului ,,a afla".
Intuilia este relalia celor trei centre ale omului, simultan unite cu
FIINTA. Numai unitatea acestor trei centre permite ,,trecerea" zidului mental
bis, cici ea iqi inverseazl inclrcltura energeticfl.
comandat de cap, gestul eficace se implineste sau cuvintele se pronun(d de
la sine..., exact ceea ce trebuie.
Era...,,eliberarea" integrall, o recunostean. O tr[isem cu doisprezece
ani in urmd intr-o miqcare ce nu poate fi exprimatr in cuvinte, cAnd, smul-
gAndu-md fricii viscerale care m[ sf6qia, am iesit in mod constienrdin corpul
meu.
Acela;i sens absurd al gestului anormal, pentru cA neobisnuitul _
,'reintoarcerea" principiului con$tient care-si recunoaste limita
- din mine
isi aba'doneazd preten1ia... qi lumina verde fiind dat[... ,,zidul mentalului.,
este trecut. ceea ce se numeste dedublare este iesirea psiho-mentali a,,eului..
in spaliul psiho-mental exterior corpului. in acest spatiu care corespuncle
spatiului intercelular gi in care apar si dispzr toate emoliile, imaginile qi
conceptele trecute, prezente qi viitoare.
Raportali-vi la schema in care trei centre principale su't reprezentate
in om. centrul fizic este centrul gravitrlii ansamblului materiei fizice a
corpului, iar vibrafiile care ii corespund se efectueazfi in acest ansamblu.
Tot aici existi qi celelalte doui centre. Fiecare dintre ele, cu o diferenli
de frecventi qi de intensitate vibratorie, satureazd corpul fizic si iradiazl
in exterior.
Un ,,zid mental bis", daci pot si intrebuin{ez aceasti expresie, inchide
,,domeniul" omului. Ieqind din corpul sXu, el devine, putem spune, un
,,satelit" qi se invarte pe o orbitd pozitivr sau negativi, mereu in functie de
organismul sdu psiho-mental. Am avut nevoie de zece ani ca sd inpleg ci
tot ceea ce vedeam, auzeam, atingeam era o creatie instantanee a mintii mele.
Nu numai cd nu md eliberasem de automatismele mele, dar, datoritd iaptului
cd se petreceau mai repede, nu mai aveam nici cel mai rnic control a.supra
acliunilor mele in aceste dimensiuni ale Constientei.
Am resimtit atunci necesitatea de a efectua o ,,ucenicie,, a tuluror
functiilor mele psiho-mentale si, foarte curios, am intalnit persoane animate
de aceleaqi dorinle. Am intreprins impreunr cercetdri care ne-au cufundar
in lectura despre diferite tradilii culturale. Acest lucru ne-a determinat sd
ne intalnim, sr practicim anumite discipline care ne-au condus spre caiea
efortului insolit deschis Cunoaqterii de sine.
N-am sd sfdrgesc prin a enumera incercdrile, incursiunile ducdnd spre
impas, iluziile care te las[ mai gol decdt inainte. Dupd cincizeci de ani de
muncd interioar5, am avansat, din egec in egec, cxci acesta este paradoxul,
totul este inversat gi succesul este o amigealr, sau, mai exact, sensul cuvin-
telor succes gi esec nu mai corespunde cu definitia care li se cli in clictionar.

25 COTTPUL SPIRITUAL
Cum ar fi putut Jeln sl-;i piardl VIAJA, cind el este VIA'IA... . VIATA
care igi vorbegte sie;i prin conlinuurile psiho-somatice care sunterri noi, noi
oamenii?
VIATA este Inteligen{a-Congtienla-Dragostea Planetei qi in aceastf,
VIAT'A ,,trIiesc" ;i eu. In ea regiisesc Viata lui Jeiin...
Ea se aflI acolo intreagX in momentul in care a mea nu pare sd mai
conlinl nimic. Ceea ce s-a sters, a displrut, sunt aparentele in;eliitoare a
ceea ce era adevdrat. Privirea rnea indreptatl spre el era infirm[ inainte de
aceasta...; l-arn cunoscut vreodat5?
Astizi mi se pare c[ n barierl de imagini mentale. suslinut6 de plreri,
de judecX{i grlbite, deforma raporturile noastre afective, privAndu-le de
adevlratul contact de la iniml la inirnl...
Astirzi absenfa lui e palpabil[, ca de granit, pentru simfurile mele interi-
oare. De acum inainte intAlnirea are loc inluntrul meu, in acei punct ce nu
poate fi situat, in care suntem unili cu tot ceea ce respir[ in universul creat.
Nu mai stlm unul in fala altuia purtAnd carapacele obiceiurilor care ne
sclerozau inimile. Ceea ce asttizi percep in leglturi cu el actualizeazd reali-
tatea invizibild a intAlnirii noaslrc.
M[ gdndesc c[ in curAnd irni voi pdr'lsi corpul in care viafa va incremeni
in gelul unei clipe a propriului timp. Voi reintAlni miriade de vieli ce nu
obosesc niciodati si se arunce, pierdute de iubire, in cerul fiiri margini,
izvoml unor neincetate !funiri pudrate cu lumin[, pentm a se infunda
inconqtiente in trupurile niscAnde ale copiilor oanrenilor.
Imi aduc amint,.: de un panseu al iui Heraclit: ,,Dupli ce mor, oamenii
nu se aiiteaptd nici s[ gincleascl, nici s[ spere, nici sd-;i imagineze".
Exislenta omeneasci incepe si se ternlini. VIATA nu incepe ;i nu se
sfArseste. Ea EXISTA. Acolo unde EXIST este VIAJA.
Sunt congtientl c[ abordez in aceastl carte terne foarte delicate. Cu toate
acrstea nu pot s[ le trec sub tlcere, circi ;tiu din erxperienti cAt r]e mult o
refleclie aprofundat[, o meditalie con;tientf, poate s[-l ajute pe cel ce perse-
vereaz[ in cf,utarea Cunoa;terii de sinc, a experientelor ,.tririte", dezvlluind
nrlrrleroase misteie a ciror existenll nici n-o b[nuise.
Nici universitatea, nici c[r1ile nu vor putc:a sI inlocuiascfl ceea ce nurnai
experien{a personald o poate face. Nimeni nu sc poate hr[ni in locul vostru.
FIINTA nu poate fi cunosoutX decAt prin contact direct. Clipa morlii este
ultima posibilitate oferit{ ornului sii.,triiiasc[" experienla ]ui ,.ELJ EXIST""
Este un fragment de eternitate.
.., ,,Nimeni aici pe pimAnt nu ajunge la un sf6rsit. Cei mai
rdi dintre oameni sunt asemenea ce!<;r mai buni. Ne trezin cu
totii in acelasi punct al visului. Totul ince1>e in aceastd lume si
.sf6r.5e.sle in altd parte."
Victor HUGO, Tristelea lui Olympio
Jeau nu mai este: e u' lucru cert. S-a dus doar in cAteva ore, firr6 ca
nimic s[ ne facd si prevedem acest lucru. Dar asta nu are nici o regrturir
cu ceremonia religioasd de la biserica sfantul severin, cu aqeziuea in cavour
farniliei din cimitirui Montpamasse. Jean este mort numai pentru noi, care
suntem incd vii in mijlocul societxtii care ne recunoaste ca atare.
Ce ar putea face in ,,sarcofagul.. de ciment in care i-au fost depuse
rimrgilele pimantesti? Sd vedem dacd ceea ce s-a transmis conform unei
?ndelungate tradi{ii este corect!
Jean este rnereu aici..., clar intr-un alt m'd, si nu incerc sr-mi imaginez
acest lucru in vreun fel. ceea ce qtiu cu sigurani[ este cr el se va at]a icoro
unde voi fi qi eu. Nu stx in puterea mea sfmd despe*t de el, intrucit el este
Una cu mine, aqa cum sunt tata, mama gi toti cei pe care i-am ,unor.ut,
i-am iubit gi care ne-au pdrisit.
Ca sI-i regXsesc, trebuie sX intru addnc in mine..., sd deschid o poartl...,
s3 colol pand laaparilia ac.elei vibralii imposibil de exprimar i,r .uuini. qi
sd m5.integre-z in plenitudinea izbucnirii ei inefabile. Eu care, i";oi
controlat, am ficut experienta separlrii de organisrnul meu fizic si l-am
irnbrrcal din nou fxrr s[ intrerup constienta niea de niinlx,,qtiu;c'a vrala
nu se terminx atunci cAnd corpul isi opreste funclionarea. Nu mori pe'tru
cI viala p[rdseste corpul; este numai o existentl care se terminI.
Trupul lui Jean a fosr mijtocut prin ciue'VIATAiON$iinfV,fA u
actionat in limitele functiilor acestui corp, VIATA este oceanul, e existlnta,
unul din nenumiratele lui valuri. Al gaptilea sim{ leagr valul de f]cean intr-o
ciipd,,tr[it5".

,,Cum se nume;te acel ceva care, atunci c6nd se crapd de
ziud, Ia fel ca astiizi, ;i totul e pustiit, aerul doar maj fiind
respirabil, cAnd btul e pierclut, cAncl oragul anlc, cAntl
nevinovalii se omoard intre ei, iar vinovatii agonizetai, acel ceva
ce se afld intr-un col! al zilei ce mije;te?
- Femeie "{vars€s,
rdspunse cergetorul, acest ceva are un nume foarte frumos. se
numeste Aurord,"
- I ,,$cuala" atit de des citati in opera lui Ren6 Barjavel, de Georges Frelastre, este
colegiul di'cusset, orasul meu'atal, cetate medievalx"indrdgiti de iudovic
"t
xi-t"u.
Jean GIRAUDOIJX. Electra
Primesc o scrisoare clin Atvidaberg, Suedia. christine qi familia ei au
sdrbrtorit Anul Nou in revrrsarea de lumini murticolore, aqa cum le place
in ldrile nordice. Pomi de cr[ciun sclipind de rumin[ impodobesc vesel
exteriorul aproape tuturor caselor de la fard, ale crror ferestie sunt decorate
cu stelute strllucitoare, iumAndri etc., imi spune ea.
Iti mullumesc, christine, c[ ai fdcut si retrfliascd in mine minnnata
amintire a tulburdtoarei scandinavii. in timp ce-ti ciresc scrisoarea incerc
ciudata senzafie cd sunt inconjuratd din toate prrfile de prezenta vie a
sufletului frumoasei tale 1[ri. Ascult insesizabilaioaptd a vocii care mi s-a
impregnat atat de profund cu ocazia primei mele cdlrtorii in patria vikingilor.
visam despre ei incd din copirdrie. De ce eroii povestiriior si legenielor
lui Andersen gi Selma Lagerlcif mi-au tulburat atAt de puternic im-aginatia
mea de copil? De ce am fost captivatd de literatura scadinavd? Fie c[ era
vorba de Sigrid undset, Piir Lagerkvist, Ibsen, Strindberg etc. lntr-adevdr,
nu;tiu. Destinul iti rezerv[ asemenea semne in derularia tdcutr a vietii.
Totu-l a in99qr1t in vechiul colegiul al copillriei mele, unde, in timpul
rezervat lecturii Minunatei cdldtofii a ui Ni[s Holgersson,op..i u u".rt.i
inepuizabile povestitoare care a fost selma Lagerlcif, i-am oflrit sufletului
meu de copil posibilitatea sd fie uluit de troli, de tomti, de lutini, de gnomi,
de toate spiritele familiare ale pdmAntului vostru nordic.
CORPUL SPIRITUAL
Suedia mi incAntd mai presus de orice speranll. NecunoaEterea totall
a limbii md scufund[ intr-o lume de senza{ii si sentimente a c5ror bog[fie
nici n-o blnuiam. imbinate intr-un mocl de nedesficut, ele sunt o ,,su*i",
un tot bogat in inv[1dminte. F[r[ indoiald cd le datorez, in parte, dacl nu
in totalitate, amplitudinea facultdlii mele de ,,percepfie", care cre$te mereu,
pXrAnd sd rdspundi profundei mele necesitfl1i.
Evolulia sensibilitl$ mele perceqtive a declan;at etapa unei cre;teri
care, de atunci, se dezvoltd continuu. IntAlnirile mele in singuritatea apei
gi a cerului, cAnd urci spre plmAnturile aride ale Marelui Nord, au fost
intAlniri fericite. S[ respiri tdcerea pldurii, sd te oferi razelor de aur ale
soarelui care se joacl pe suprafala lacului iiniqtit, si simfi pe obraz mAn-
gAierea brizei vaporoase ca o muselinX... Sd triiegti asta total conEtient,
inseamni s[ te plasezi deasupra troienelor logicii mentale care, in mod obiq-
nuit, te conduc.
La acest nivel, -xistenta personald mi se inflligeazi asemenea unei celule
a Marelui Corp Omenesc. in mod analog, in fiecare zi celulele corpului nostru
se reinnoiesc in parte, iar ,,celulele-oameni" la fieceue aproximativ ;apte-
zeci,optzeci de ani, uneori mai repede. Dar prin trezirea celui de-al gaptelea
siml participlm la congtienla Marelui Coqp-Umanitate; el este leg[tura conqti-
entd ce unegte cele dou[ lumi ale omului. Experien{ele mele mi-au permis
si verific acest lucru in mine insdmi. A existat atunci adev[rul MEU, valabil
ins[ numai pentru mine, la fel ca adevlrul p[sirii care igi sparge coaja si
deschide ochii asupra unui nou univers. Este adevirul seminlei, cind elanul
prim[verii str[punge pdmAntul gi zlmisle;te pe lume ierburi.
Fiecare dintre noi poartl in el Adevdrul Lui gi inainte de toate adevdrul
Fiinlei lui. Totul se atld in noi qi suntem in toate. Teoria holograficd afirml
acest lucru qi ne perrnite s[-l verificim. Percep{ia Lui sensibil5 ;i senzitivd
Este cel de-al gaptelea sim! al nostru, sim{ care ne leagi de Univers printr-o
deschidere intuitiv[ care ne conduce la esenla tuturor lucrurilor.
Dotati cu aceast[inc[rcdturi, suntem disponibili pentru impulsul original
al Marelui Tot. in aceastd secund[ existd ,,ioincidenta" intre ,,sinele"iare
se distinge de ceea ce il inconjoard Ei Congtienla Fiinlei universale. Sensul
profund a ceea ce vreau sd exprim aici, desigur cu o oarecare stAnglcie, pe
care vX rog sd mi-o scuzali, este firuI roqu care traverseaz[ fiecare pagind,
unind-o cu urmdtoarea intr-un spa{iu umplut cu certitudine; este VIAJA
universali, acel EU EXIST care lucreazl in mica ,,mea" viatd personal[.
27

oMuL, pUNTE lrurnB oouA LUMI
CORPUL SPlRITUAL
Potentialitatea Energiei-Viall alimentezuf, aproape exclusiv dezvoltarea
fizic[ gi psihici, adic[ lumea temporar[ si limilat[, care este in mod esen{ial
lumea exterioarfl, in defavoarea lumii Fiintei, a clrei expresie emanl direct
de la Conslienta univcrsal{.
In timpul acestei existenfe, ornul va trebui s5 lucreze pentnr a descoperi
adevirata lui lume interioari, care nu este psihismul .si'u, pentru a incerca
armoniziirea celor dou[ lumi iutr-o singur[ unitate de expresie" in lumea
personalitltii noastre, g6ndirea;i sentirnentul sunt deconectate, si adesea
se ignord. GAnde;ti un lucru si Iaci altul. Bste eterna dramd a r:ontradicliei
pe care SfAntul Pavel o punea in evidenti incl de acum doulzeci de secole.
Existl o vialI rninerald qi o viatfl vegetal[ care permit o viat[ innimal[,
apoi o via{I uurand, cu aparitia unei energii mentale completAnd energiile
musculare si nervoase.
Energia spirituali este energia iurnii Fiintei. Si, pe aceast{ planetd, ea
poarc sA aparX in Om. Spre deosebire de diversele moclalitlti de ene rgie care
se expriml prin el, insulletindu-l ?n mod mecanic si cAteoclatir intr-o stare
seuticon;tierrt5, energia spirituliii cele participarea cen$ientd a ornului.
O participare care sI neutralizeze intreaga activilate emotivii ;i mental{,
necesitlnd controlul perf'ect al ricestor doud functiuni si restrlngerea lor.
Corpul poate fi considerat u;r alalnbic, iar suhstanta de distilat este
atcnlia, aga curn noi o cunoastem. liocnl pentn-r fiert si evaporare va fi furnizat
de dorinla noastrl de intelegere, tie cunoastere si Ce auktcunoastcre. Fireste,
tbcul nu va trebui sX se stingX. Asa incAt va fi necesar sd se vegheze la
intretinerea lui.
- Cine va veghea?
- 0 atenlie eliberatd de psihr^sm, de voinla personalfl, o atentie ccrnsfil'rilJ.
Dar, la orice incerr:are, pentru a ef"ectua aceastI obscurl muncX de ,,dtsr-
/are" inainte de a reculege o infimd parceld a substanlei sacre: ...esenta
atenliei, care este Constien{a, este nevoie de o indelungati rlbdare, de perse-
verenll. Fiecare intrerupere in mcnfinerea focului interior ar sclclea ternpe-
ratura qi ar fi nevoie sI pornesti dit nou de la zero..., pAnd cAnd clut[torul,
oblinAnd controlul asupra propriei gAndiri, adic[ asupra fiimului cerebral,
va deveni apt sd se detaqeze de ei lnsugi.
CAnd eiernentele sunt prezente intr-un anuurit numir, raportul lor pune
in joc o anume capacitate ncul a ansamblului si nebdnuite facultiti igi fac
aparilia. Este un fapt recunoscut lrr biologie, in chimie, fur fizicii...
Pentru ,,trezirea" furrcfiilor superioare ale Congtienfei in om se pornefte
de la acela;i lucru, in mod independent de pirtile muritoare fizic sau psinic
ale corpului sdu. Se poate spline rI esle vorba de o nouii formir a percepiiei,
29
,,.Con5tiinla gi Inteligenn sunt anteriaj.re creierului, acesta
este insd a-structurd care le pennite ntanifestarea ;i exprirnarea
continutului."
David BOHM (fizician)
Existim simurtan in ,oud lumi: aceea a person*jurui nostru fizic si
psihic, disconrinuu si limitar in spaliu $i timp, ii
".."^';
t;;il ;"d;,
l;11:]-:.!: :oatiu
si timp, la care po.ii.ipini cu ro{ii prin Fiinra nouroe
!emuntoare-
. .Arriculalia intre cele dour lumi este ,,Trditul.. simultan al celor d<lu,
lumi.
- intregul Triit este un proces in desflsurare. Spiritul uman este ,,peleri_
nul-,A.tentie" care traverse^z I creierele de la omu]iaverrelor pAni in zirere
noastre" ln neobosita sa cdutare a cunoasterii, Gargantua nesdtulul se hrinea
,,cn istorii-existen!e ale oamenilor.,.
Un filosof a spus: ,,Banchetut Vief i se aflI in fala noastri; singura pro_
blerni care se pune este aceea a poftei pe care o avem. pofta este lucrul
important, nu festinul.,.
Umanitatea in spatiu si timp exprimi, f ird indoiali, o realitate de ordin
cosmic in care omul, iuat ca inclivid, reprezintd un grlunte Oe nisip. l,ia
gdndesc ci pentru fiecare clin aceste grxunp de nisip existd un prag cet[u"i*
li:::l ::.si
int.elegi ci.propria exisrenrfl este o piciturX de'api t" n;";;l
vrerlt ererne. Un al doilea prag poale fi trecut de acela care, tiiind, qtie cI
picdtura si totalitatea lluviuluisunt simultane.
, 9,Lnd.."n
copil vine pe lume, viata pe care o reprezinti cste viata F.iintei
sale, FiinlI care imbracl acast corp dotat cu facultlri ,.irr"ri^f. ;i',r;;.rr#;
fizico-psihice. Apoi, pufn"c'te pui;u, in acest corp se vor dezvolia ropu.itut"o
emolionali ;i un inceput cre functionare mentald, r:e vor arnorsa eboFa perso-
nalirlrii.

JEANNE GUESN6
3l
30 CORPUL SPIRITUAL
Resim{irn Existenfa ca Esenld a tuturor vietilor particulare. in ea se
condenseazfl ,.clipele triiite ale timpului". Ea este Unici, mereu prezent[,
exprimAndu-se printr-o fdrAmd de expresie, asa cum curentul electric indivi-
zibil se va manifesta printr-o luminl albi, albastrS, galbend, rosie sau verde,
in functie de culoarea becurilor... Realul este curentul invizibil in afara
efectelor sale. Incandescenla din bec este numai reflexul... imaginii.
Aceast[ Conqtienl[ ESTE Aici qi Acum. in ea iluziile mentalului nostru
turbulent se dizolvl. Corpul este linistit, vorbirea (monologul interior care,
altf'el, nu inceteaz[ niciodat[) tace, gAndirea este alert[ gi lucidi. Domneste
o stare de Atentie con;tientfl gi dinamici. O Atentie fdrd inten,tie.
Asa cI, vI rog, fixali aceast[ clip[ care este esen{ialmente o senzatie
de intensitate gi de luminozitate. Aceasti clip[, in afara timpului, apa4ine
de acum inainte vietii trflite personal qi nu se va mai sterge.
De aprecierea pe care o veli da acestei clipe va depinde intoarcerea
clipelor asemXnltoare, frecvenla gi acuitatea lor. Aga se va inscrie in intimi-
tatea dumneavoastrb cea mai profundd o memorie a Vielii Trlite de ExistenlI
care rXmAne pentru totdeauna. EliberatX de psihismul turbulent, o activitate
armonioasi a tuturor funcliilor biologice igi va face aparilia, ceea ce
reprezintd un important factor de sdnitate.
Cunoagterea este un proces viu care cuprinde diferite modalitIti de
expresie. Or, noi o cunoa$tem numai pe aceea care ne este oferiti de activi-
tatea noastrX intelectuald..., ceea ce este insuficient. $tim, de exemplu, ce
reprezintd o bucatd de pAine. Putem s-o vedem, s-o atingem, s-o mirosim,
adicl s[ avem o apreciere exterioar5. $i totugi, cea dintAi calitate a acesteia,
de a fi in mocl esenlial hranl pentru organismul nostru, nu va fi utilizat5
atAta vreme cAt noi n-o vom mAnca, digera, asimila. in acest moment, fdina,
apa Ei sarea, care r[mdn componentele ei, vor face parte integranti din
sAngele nostru, gi, prin el, chiar din celulele noastre. AceastX pAine ,,transfor-
matd" in energie participl la Energia-Via1[-Constienfd, care permite migc[-
rile, gAndurile, senlimentele noastre. Cu cdt gradul de cunoaqtere cregte in
complexitate, in subtilitate, cu atAt mai mult substantele care au participat
se ridic[ pe scara inteligenlei cosmice...
Un om lipsit de hrani poate din ce in ce mai putin se gAndeasc[, s[
aclioneze, sd fie conqtient. Cu toate acestea, prea multl hranl ar avea un
efect asemindtor, deqi e mult diferit ca modalitate de expresie. Exist5 deci
un punct de echilibru care ar fi proporlia substantelor necesare. Peste tot
apare o lege a armoniei indispensabile exprimirii Vielii, sub toate modalitftile
de expresie ale multiplicitdlii sale.
in clipain care scriu aceste rdnduri, O $TIU, O SIMT, O VAD. intregul
meu corp participd la aceasti eviden!5; inteligenla mea cerebrall imi imprumutd
in afara oric{rei reprezentdri prin imagini sau cuvinte, care trece mult dincolo
de obignuita constientd restrdnsl.
^ Aceasta se traduce printr-o rrezite momenfand a constientei intr-o stare
',in
afara dimensiunilor", unde omul accede la o certitudine de alt ordin.
o stare in care se descoperr, se recunoaste ca o,,celuli" a Fiintei universale.
Si aceasta, frri transa de medium sau cea mistic{, flri vreo vecinrtate
privilegiatr, ci in modul cel mai firesc din lume, in timpul unei plimbdri
solitare sau in mijlocul unei multimi, intr-un rnure tnaguiin sau in metrou,
la ora de vArf...
A vorbi astfel despre experienta mea, de atltea ori repetatd, inseamnd
a inha fulgerdtor in ira{ionalul pentru care nu existr coniepte, cuvinte...,
cdci el domind in mod absolut toate ,,trflirile posibile,. qi imaginabile.
Experienta mea revolulioneazd,, de la origini, senzatia de a exista, este
evidenra ce impune certirudinea cle net5grduit c5 ACEASTA EXISTA. Aici
si Acum. Aceastd certitudine se amplificd 9i prtrunde celulele corpului meu,
car_e- resimte organic participarea sa la congtienta cosmicr ce-l integreazd
in Unitatea de ViatX.
Sd reflectrm...; clipa triitd conli'e 'rorul. Dar este nevoie ile timp
pentru a experimenta, una dupr alta, virtualitrtile concretizate potrivit legilor
foarte precise ale creafiei. cateodatl omul descoperfl unele dintre el'e, le
codific5, le foloseste pentru uzul personal, dar ele rdmdn independente in
raport cu acliunea sa.
curenli de energii necunoscute tes universul nostru. Gravitatea exista
inaintea lui Newton.- Principiul hidrostaticii exista inainte ca Arhimede sdl
descopere... Radioactivitatea exista i'ainte ca pierre si Marie Curie s-o
identifice in radium. Pascal scria: ,,ultirnul demers al ratiunii este sr inleleagd
ci existl o infinitate de lucruri care o dep5gesc.,.
Trebuie sr inlelegem cr dincolo de cunoasterea logicd, exprimatd in
concepte, existr un fel de spatiu-intelegere latenti, generaior al unii .unour-
teri de-neconceput pentru facultd{ile noastre mentale, o cunoastere care nu
poate fi decat,,trritr". Atunci vom intelege,pe viu,diferentade naturrintre
A EXISTA ;i a gAndi cn EXIgTI.
Nu putem accede la aceasti stare de Constienld-Cunoagtere decAt
renunland la ideea pe care o avem despre noi ingine. Numai cand eliberezi
total gi instantaneu inima, corpul, spiritul, a;a cum un trapezist se desprinde
de bar5..- numai atunci poti sa fii inhilat de mAinile purtdtorului care te
a;teaptl. In acea clipd nu mai simlim nevoia sd justificdm experienta noastri
cu privire la judecata analiticd. intreaga viald este prezentf gi continutd in
fiecare creaturd, deschizand, potrivit garnei multipliCat[ la infinit, posibilitrti
de ac[iune pentru ceea ce este mai bun si ceea ce este mai rdu.

JEANNE GIJESNE 33 CORPUL SPIRITUAL
Poate fi prezent pf,n5 in celulele lui. Atunci mediul inconjuritor nu se mai
afld in faia mea qi nu-l mai privesc asa cum privesc un film pe un ecran.
Sunt integrat[ prin insd;i viata celulelor mele, care nu pot fi separate...
Cirnentul lor?... este energia Vial[-Con;tienl[ care le menline in via1X....
Nu am nici ?nceput nici sfdrgit. Exist, qi asta e tot. Nu se mai pune nici o
intrebare. Pentru ce, cAncl, cum au displrut. Corpul s-a spiritualizat. Pentru
o clipi EXISTENTA devine carne.
Aceasti percepfie ncluir trebuie nutrit[ cu singura hrani care-i convine:
Atenlia. rtentia noastri obignuit[ este staticS. Cea despre care vorbesc este
dinamic[ ;i creatoare . Ea transformi corpul nostru in receptor, emil[tor,
acumulator de energie. Ceea ce el este deja, dar numai potential. Prin ea,
virtualul devine actual. Este un alt mod de A EXISTA si aici ;i acum, in
mijlocul insesizabilei mi;clri a clipelor timpului.
Dar ce este aceast[ constiengl-inteligenfl? Ce dimesniuni, ce greutate,
ce mf,suri are? Desigur, daci eimul este victima unui accident Ei o parte a
neuronilor sli este afectatl, aceastfl minune o si dispard. Cici numai in om
poate lucra astfel pe acest pimAnt. Dacd am lua corzile violoncelului lui
llostopovici..., ce s-ar intfimpla cu el?... Dacd pe cercetltorii nostri i-am lipsi
cle laboratoare..., pe astronaufii no;tri de telescoape... nu le-am distruge astfel
capacitatea lor funclionalide cercetare, ci numai posibilitatea de exprimare.
Ei bine, dacl aceastl capacitate de cercetare dusi din exterior, adic[
asupra materiei, se intoarce in mod voluntar;i con;frenf spre interiorul ei
insisi, urc0nd pdnl la apari{ia glndirii -- eu inslmi ajungAnd pAn[ la nasterea
,.senzaliei de a exista", flr[ NIMIC altceva, flr[ imagine, tlrl gAndire, tdrd
cuvhnt...
- un univers se prlbuge;te: cel pe care l-am construit zi de zi, gi
care ne ascundea Realitatea, aceasta fiind: VIAJA-CON$TIENTA-
cuNoA$TERE.
S[ ne amintim: ,,Daci nu veli deveni la fel ca micul copil nu veli putea
intra in Regat."
Material nimic nu va fi schimbat: munlii vor rdmdne mun1i, trandafirii
vor rlspdndi mereu parfumul lor gi pdslrile vor zbura pe cer, dar ,,viziunezr"
omului despre om se va sf[rdma in cioburi. El se va,.vedea". i;i va cunoagte
originea. Va inlelege rolul gi locul vielii sale de om in Marele Organism
universal. Va putea atunci sI gi-l asume, acceptAndu-l in mod conqtient.
Nimic nu va plrea schimbat in aparenl[ gi cu toate astea totul va fi diferit.
in omul treaz, energia Vielii monopolizate din eul psihologic qi expri-
mat5 prin fricd, violenli, gelozie, angoas[, invidie etc. va fi eliberatl de aceste
fbrme oarbe si destructive. Ea se va rel.ltoarce de la sine la sursi, de unde
numai cuvintele pentru a o exprima. Dar aceaslil ,,senzatie', cle nedescris
se va atenua, se va gterge,;i nu va mai rirnlue clic;it amintirea ce va apartine
nremoriei mele din viata triiitr, ceea ce este cleja enorm. Aceasta ior" ,1"
altiei ;i ceea ce imi permite s[ lac dif'ere'ta intre cele rloui stdri aie
cunoasterii.
Aceasti clipi in afara timpului nu erontine nici distant[, nici ciuratii, F]ste
tu
',strilucire", izvorul a tot ceea ce este creat. Nu am nici o putere asupra
prezentei sau absenlei el. Stiu lotusi cir fiirir munca de ciiitare a cunoastirii
de -'iine q9 ,c*e o intreprinil de ci'cizeci cle ani n-as ti cunoscut aceste
strflluciri fulgurante care sx consrruiascr o p{JN'I'Fl tte tNrnlncERE intre
crele doui lumi ale omului: Atemporalul gi Ternporalul.
Dar trebuie bine inteles cf, aceastr punte este verticald. Relatia cu
Aternp<lralul este verticald, in timp ce reiall:ile cu evenimentele care tes
existentele no$tre se desfiQoari in tenrporalul orizontal.
ceea ce numesc ,,via1a i' viala <mea>"1 este ciiptare. constientei fulgu-
ranle ce fare vertical timpul eristenfei mele gi ii cieschicle bi-usc'o pnirtl
sprc,,necunoscnt" !
l'timpul unei conferin{e u'a^uditor mi-a pus cu rnult[.insistentd o
intrebare:
*- Care este pentnl clumneavoastrl importan]a vietii Omului?
resimtit in mine un f"el de explozie a intregului meu demers
intelectual ;i spiritual. Limitele inteligenteimele rationale de care rnri izbeaLrn
in mod-obisnuit riispiruserx, f[cAndu-md si pe nrine sr clispar ca entitate
personurli. i{u rnai exista decat o singrrr,.cunoasierc"' a celui carc era intrebat
si care risprindea:
. - omul cristi pentru cd in el germineazf; 1i se clezvoltl al sapterea
sim[: simtu] lui A EXISTA, manifestare firea:ici a Vietii. El este indepen-
dent de spatiu si timp. Este organul per:ceptiei directe care cunoaste fxrd a
verbaliza. Este PREZENTA in orn.
intr-un limbaj alchimist, el poate fi asinrilat,,riizei de foc" fdri de care
Marea Operd nu s-ar putea realiza.
Nu m-am gAndit niciodati la acest termen: ,,al ;aptelea sim!,,. El s_a
impus in mine, frri nici o indoiali, Este sensul trezirii din interior,;i munca
asupra propriei persoane este o suitr cie treziri. cf,nd copilul recu'oaife p€ntru
prina datdchipul mamei si orice ohiect apailinand vecinit[f i lui iamiliare,
el l-a vlzui deja de nenumlrate ori inainte si fie constient...
clonstat evidenta cE trupul meu (aceastr masi cle car'e, oase, nervi si
sAnge) ,,poare" sA fnAtnS'CA ru rn oft ni""i, ri."rt"- cu nivelul obisnuir.
I I--a canscic.nce t|4rc, ici et maintenant, Fxriti.ns Arista, prefalr rrc Daniel
Jearrdet.

JEANNE GUESN6
35 COR,PUL SPIRITUAL
in mod obiqnuit, ele sunt inghilite de senzorialitatea noastrX, care le
pl'oiecteaz[ in exterior pentru a ne construi vecindtatea.
SX invltlm ,,gestul" ce trebuie flcut spre izvorul de unde lAgnegte
intreaga noastr[ viatl, gestul care ,,o imparte", gi si fim punctul de echilibru
intre cele doul curente. Toate Tracliliile, Religiile, invSldturile, toate ascezete
nu vizeaz[ decAt, sub forme diferite, acest unic scop. Nici o tehnicd, nici un
sistem nu o si vd invele acest lucru. Dimpotriv6, vd veli trezi zdvorAfi... Cu
toate acestea, faptul de a te informa..., de a citi, de a-!i auzi strlmoqii in
timpul ciutirii va fi un mare ajutor pe drumul indelungatei r5bd[ri, c[ci toate
aceste demersuri i1i vor hr[ni focul dorinlei. Dar numai tu st'ngurdelii cheia
in prot'unzimea interioritl1ii tale. Vei primi pe m[sura a ceea ce vei da...
Singura evolu{ie care poate avea loc astlzi este aceea a congtienfei. Cea
a formelor care o contin s-a stabilizat deja de mult timp. $tiinla a fdcut
progrese imense in toate domeniile si, dacl ne referim la cuno;tinlele din
biologie, adicl la nivelul ,,viului", progresul acesta este prodigios. Acest
lucru este rodul inteligenlei cercetXtorilor, al aceJora care au elaborat, au
conceput puternice mecanisne de investi,gatii si al acelora care le utilizeaz5.
Este deci ,,conEtienla-inteligen15" a aceqrtoi o4r49ni.
Pe acest drum, fiecare prag tref;uiertrocg1 la, timpul slu. Nici unul nu
poate fi s{rit. Exista un abis intre fiecare dintre ele (sunt situate pe o linie
va raclia, in sf?r;it trezitd, unind interiorul 1i exteriorul intr-o singurr unitate
de expresie.
sunt intru totul de acord cu prof'esorul Karfiied von Dtirckheiml, cu
care discut indelung la el acasr, la Tocltnroos-Rritte. in pldurea Neagr[.
Profesorul afirm[: .,Allturi de ;tiinta exactr, existx o alti formi oe stiintx
pe care am putea-o numi qtiinta <omului in ghilimele>, o $tiin![ in caie
cunoasterea depinde de maturitateacelui ce aspir{ la cunoastere, f[candu-l
sI acceadl la o noui climensiune a constientei.,.
Concluzia esle c[: ,,Omul timpultri'nostru vrea sI cunoascI, s[ poati,
sd vad[, dar nu se mai gAncleqte si Existe',.
In prezentzi ei, inteleg, incercAncl-o, cr existl o arti cle a trri pe care
putini ajung s-o cnnoasc5, ciici o confundr cu arta de a exista in limitele
scurtei noastre vieti personale. Aceast[ intalnire a fost pentru mine un imens
privilegiu, o cilrtorie de neuitat in doi pe crrumur intoarcerii ra sursa
Existentei.
- Al saptelea sim! trebuie si fie trezitin timpul vielii corpului, care este
intr-un fel matricea lui, aga cum omicla este matricea fluturelui.
Inainte cle trezire, acest siilrt este sur$a tuturor manifestirilor si percep-
tiilor noastre. El este originea universului nostru cotidian ,du noi nu-suntim
constienti de acest /ucru. lntelectul nostru ne focalizeazd energia-viata-
congtien!a iu prolitul specualliilor lui $i in tletrimentul sensibilitilii nonsire
profunde, de care, uneori, se deta;eaz[ in totalitate.
Trebuie si reinvdl[m ,,a simti, a incerca". Toate manifestdrire noastre
trebuie si fie ,,dublate" de un conlinut interior,,resirn!it'.. Aceasta inseamni-l
sr adiuglm o noud dimensiune viefii noastre trdite. Nu vorbesc aici de un
grad superior de senzorialitate, ci cie un a,lr nivel al modului de viatr.
CAnd mE ,,dezlipesc" de carculatorul cerebral ar eurui meu psihologic
;i mi ,,resirnt" in gl'balitatea corpului meu, intrebarea ,,Cine sunt eu?.ise
reduce singur[ la ,,Sunt eu?" $i daci-i clau intreaga putere intelectuald,
emotional5 gi organici, in mod sirnultan, intr_un cuvAnt, dacl eu O TRA_
IFSC, ea imi rf,spunde cx dintotcreauna il conline pe EU SUNT. Trebuie sI
triiiegti ASTA fir[ sfl pronunti cuvintele. ] rebuie si ,,gugti,. sensul, mirosul,
s[-i respiri parfumul, ,,resimtind" atingerea interioarr... Din respectul fald
de aceastr descoperire va decurge trezirea sim{urilor dumneavoa.strd inteii-
oare, subdezvoltate, cxci ele nu primesc deloc sau prea pulin din hrana ce
le convine: ATENTIA.
verticali) ;i nu exist[ ascensor... i ' t l:i
Totu;i aceste energii existdin noi, cei care,suntem locul lor de intilnire,
de contact, de reacgie cu toate consecinlele pe care acest lucru le implic[.
Pe scara umand suntem asemenea ciclotronului din Ceneva unde se
infruntd energii de o intensitate fantasticd intr-un vid integral. Trebuie sI
invfltim sI ne vidim noi insine de reacliile emotive, de construcliile mentale
imaginare, dacd vrem sI sim{im in cele mai intime fibre palpitalia de nedefinit
a Fiintei din care sunlem o celul[.
Pentru a incerca s[ cobordm in profunzimile biologice ale Fiin,tei noastre
la fel ca plonjorii submarini, trebuie sd facem o ,,ucenicie". Trebuie si imagi-
nlm noj in;ine aparalele de scufundat inainte de a ne aventura in marile
adAncuri, la limita evidenlei.
Reflectia, meditalia, ruga, contemplarea sunt, in aceast5 ordine, diferitele
salopete submarine indispensabile reimbrdclrii.
il citez aici pe Aurobindo: ,,Cdci vrem o cunoa$tere care uneste..., cu-
noasterea care divide este intotdeauna o inlelepciune partjald, bund numai
pentru scopuri practice. Cunoaqterea care une$t€ este adevlrata cunoaqtere".
Clipa in care ornul ca fiinli particulari intelege intr-o strdfulgerare cX
ESTE UMVERSAL reprezintd clipa intoarcerii, a,,converuiei" in constienla
I Karlfrierl von Dtirckheim , Le Hara, centre vitar de I'homme, M1triter,Editions
L,e Courrier du Livre.

JEANNE CUESN6
CORPUL SPIRITUAL
car€ s-a intdrit traversdnd vicisituclinile existentei fiecdruia dintre noi si ar
apirrea ca o necesitate a Fiinlei in gestatie. Ea este acest al qaptelea sim[,
al c[^rui nume mi se impune atdt de evident.
In tdcerea interioard se petrece misterul trezirii Vielii la Constienta
universal[, la fel cum in uterul unei femei ovulul trliefte clipa cruciald a
t'ecundlrii. Aga se deschide urechea interioard eliberAnd auzul Conqtientei
Inimii. (lnima in sensul de Centru al sentimentului si nu de inimd-organ.)
Sil nu gAndegti..., sX incerci... s[ EXI$TI.
Nu vi ingelali. Nu e vorba de nici un extaz, de nici o transd..., numai
de o intensitate-instantanee a Constientei care este Dragoste... nu o con;tien1[
de sine..., CON$TIENTA iN SWe.
'
E vorba de o impresie ce nu poate fi exprimatd la nivelul formullrii
verbale. Ochiul nu poate s-o princlfl, urechea nu poate s-o audi, creierul nu
poate s-o infeleagi. Numai o dispozilie atentl a intregii Fiinle poate si o
primeasc[ gi sX o asimileze in secretul Fiinlei sale.
O legendir citatd de Vivekananda in secolul trecut murmurl in memoria
meal:
,,Pe acelagi arbore se aflI douX pdsdri, una se cat[r[ sus de tot, alta
st[ jos intre ramuri. Cea care se afli sus este calm[ si tlcut[, strllucind
intr-un minunat penaj cu reflexe aurite. Cea de jos mdnAnc[ rlnd pe
rAnd fructele in culori strilucitoare, fie amare, fie dulci. Ea sare din
creangl in creangl, cAnd fericitX, cAnd nefericitd. Atunci cAnd gustd
un fruct deosebit de amar este foarte deziluzionatd, in mod incongtient,
igi ridicl privirea spre vdrful copacului, unde pasirea cea strllucitoare
nu se migcE, nu mlnAncl, dar este pe deplin senind. Pasirea de jos
invidiazfl aceasti pace, darincepe din nou sd m[nAnce fructe gi uitd de
pastirea din v0rf pAni in ziua in care un fruct intr-adevdr foarte amar
o aruncd intr-o stare de disperare. Atunci ea igi ridicd din nou ochii si,
cu un efort, ajunge foarte aproape de magnifica pas[re. Reflexele de
aur ale penajului acesteia o invXluie qi pe ea intr-un val de lumind, o
pf;trund gi o dizolvd intr-o cea{{ diafanl. Se simte topindu-se qi dispd-
rdnd... httotdeauna a existat o singurd pasdre, cea de jos nu a fost dectt
o reflectare, visul celei de sus. Fructele dulci 9i amare pe care le-a
mdncat, bucuriile si necazurile pe care le-a triit rind pe rdnd nu au fost
decdt zadarnice himere. Singura paslre adevdrati se afli mereu acolo,
in vArful arborelui Vielii, calml si tdcutl. Ea este Sufletul uman dincolo
dc rencrn sl suparan
I Swami Vivekananda, Les Yogas pratiques, traducere de Jean Herbert, Fditions
Albin Michel.
sa. Forma lizicd locuitr de Fiin16 a devenit constientr si aceasti actiune f[ri
actor insufld o modalitate de inteligenti necunoscuti.
in mod obi;nuit, concretul esL accesibil prin simlurile noastre si il
exprimi in mod ralional. Este mai greu s[ traduci experienla interioari, care
va rimane mereu discutabild pentru unii, pentru cr ea nu poate acluce dovezi
tangibile, singurele acceptate de stiintr. Si, intr-un oarecare sens, are dreptate
si se opun5, clci aceasta ar fi calea deschis{ tuturor fantasmelor...
^
ConvinsX de-acest pericol, nu cer nimfurui si mX cread[. stiu prea bine
cate asemenea afirmatii rni se prruseri inacceptabile claci nla$ fi trait .,i
insrmi.aceste experiente. Dar tocmai p"ntt',r.i, re-am triit, trebuie s6 le
comunic, nu am dreptul si le pistrez pentru mine. cine va voi, le va accepta
sau daci nu se va debarasa de ele...
intr-o stare de totald neutraritate emotionali si mentali, impulsul vine
direct de la congtien{i, gi corpul cunoaste ciudata exuberanld de a ti ,,locuif.
de o Prezentr ce nu poate fi exprimattr, de o perceptie ce nu poate fi clefinitir
in cu-vinte a Vielii care se recunoaste si ii vorbeite vorbindu-,si.
Viata noastrr comun[ actioneazi simultan in to1i, dar esie primiti irr
mod con;tienf numai de un mic numdr de aparate umane. De aielea care
:yll ,,deThiry" la apropierea ei. Mari curente de energie traverseazl oamenii,
firr ca ei sr fie conqtien{i de acest lucru. Este incx foarte intuneric in lumea
interioarl umand...
Ag vrea si remarc un lucru foarte important.
Comunicim prin vorbire gi prin scrii, adic[ prin cuvinte. Un cnvAut
este un sunet sau un semn.avAnd o semnificalie proprie. $i unul ;i celilalt
apartin domeniului senzoriar ;i mental. Dar, ;i aici .se plaseazi o'bservatia
mea' cuvantul rostit sau scris ,,poate" fi purtrtorul unei irrcrrcdturi energetice
care ii adaugi capacitatea de a atinge direct auditorul sau rectorul ,,de"schis
la ascultarea interioard".
in mdsura in care cel ce il pronunt[ sau il scrie se aflx er insusi ?ntr-o
stare de totald neutralitate emotionald sau mentald, se poate stnbili un ,,con-
tact" cu auditorul sau lectorul. $i atunci cAncl curentul trece, becul lumineazi...
Aici zace secretul ecoului in intimitatea profuncl[ a Fiintei.
._ ..
Cal! Prezenfa congtient{ este acolo, corpul expriml acest lucru. S_o
l5sim sr curg[ in noi frrfl s-o oprim niciiiri. Aitfer va fi armonizatd
participarea noastr[ la cele dou[ lumi ale omului: temporalul, unde se naqte
qi unde. moare, gi atemporalul, lumea Fiinlei infinite, nelimitate, care, rAnd
pe rgd, ne emani si ne aspird in srrflul respirafiei ei cosmice.
Tot ce am scris, tot ce am spus la conferinle sau emisiuni radio nu viza
qi nu vizeazd decAt un singur scop: a preglti Aici gi Acum, ?n corpul caie
ne este dezvrluit, ecloziunea qi cregterea seminlei Fiinlei care se afli in
ada'cul fiecirei creaturi umanc. Ea aparfine ace.stui ,,polen,. al sufletului

NU STIU CE SUNT,
DAR STIU CA,,SUNT..
CORPUI- SPIRITUAL
Am in fata mea Viala atotputernicl gi vlcl c[ pentru a o incerca ea
implicX o noui atitudine, fizic[;i rnentalX in acela;i timp. Numai relaxarea
muscularl nu e snticient[; ea nu angajeazl,,eul" meu profund.
Vld ce se va intAmpla si las viala sd md pitrundii pAnd in celule, tdrii
s[-i opun cea mai micl rezistenld din partea neinsemnatei mele persoane
tumile: ea md face sI pitrund firl dificultate intr-un univers pe care nu trebuie
sd-l interpretez in termeni cle interioritate-exterioritate, mai ales in sensul
unei intAlniri cu mine inslrni si cu toate nenumflratele eu-inslmi, care sunt
ceilalti.
Atunci via1a, nemaiintAlnirrd obstacole, umple totul, toate lucrurile, ;i
,,mi deschicle" in lumea,,timpurilor noi".
Nu e vorba de credinti, credinla e mentali;i nu poate transforma nivelul
privirii inclreptat in mod obignuit cdtre exterior in ,,vedere pltrunzirtoare",
rod al ascezei la tibetani. Fiecare clipl este o u1[ pe care trebuie s-o impingi.
Dar mai trebuie sd descoperi in ce sens se deschide.
Aici, in acest corp ;i in psihismul lui, ?n mijlocul incerclrilor provocate
de izbirurile con;tien1ei, omul poate s[ se trezeascl la cel de-al gaptelea simf .
In propriul corp, el trebuie s[ incerce o depl;ire in iniinit a FIINJEI sale.
Ne afl.{m cu tolii in FIINTA ;i in energia ei, care este DRAGOSTE.
,,Iubili-v[ unii pe altii", sensul adAnc al acestor cuvinte spuse ;i repetate
de niilioane de ori, de milioane de guri, de dou[ milioane de ani i;i gise;te
intreaga amploare. Ea rlmnnea ascunsl, acoperitX de straturile succesive
de imagini rnentale pe care le-a trezit gi care au transformat-o in morall
convenlional[, golind-o de substan{a ei si de clinarnismul creator.
Pretutindeni aceste cuvinte traduc un adevlr covArgitor. Fabuloasa
energie creatoare a FIINTEII CuvAntul DRAGOSTE, este sigla care il
desemneaz[, la fel cum E=Mc2 defineste energia nucleari pe care omul a
reu;it s-o elibereze, prin sfirAmarea nucleuhri din atom.
Ni se of'eri asigurarea liberei circulalii a energiei Dragoste-Vialir*
Congtienld intre ,,celulele-oameni", lirsAnd-o si ne inglobeze intr-un corp
mai mare pe scara planete'i, in care suntem cu tolii EL, cu tolii UNU.
Unitatea ESTE functia creatoare. Dispersia gi inmullirea se afl[ in ceea
ce se manifesti, in formele temporale, care impert timpul ?n ani, ore, minute,
secunde etc. S[ ne ldslm cupringi de tlcere, sursd interioari a intuitiei.
S[ ascult[m ... aten{i qi lucizi!
Al gaptelea sim!, sim{ul FIINTEI, este ,,decodorul Verbului-lntui1ie".
Ne petrecem toatl viafa inconjurali de miracole, fiiri sI le recunoitem,
atAt par de fire;ti. Imi vine in minte un exemplu in acest sens:
Vinul, pe careJ apreciem cu to[ii, este MAI MULT decAt sucul strugu-
relui. De la acesta el plstreizd gustul, dar iEi ,,incorporeazv,t'o calitate de
,,Arta de a tr{i este cea mai ntare artd."
KRISHNAMURTI
Ani^in qir, vacanlele noastre petrecute mereu flrd a avea un plan precis,
un orar fix, aproape fird vreun itinerar, adici dup6 bunul plac il fanteziei
gi intampldrii, au fost pentru mine o sursr pretioasii care rn-i invrlat ci, dacri
pldcerile pe care mi le oferi viata sunt fragile 9i pretioase, ele cer si fie
respectate si, cind sunt insotite de tandre{e gi seriozitate, aceste vacante
compun o minunatl carte in imagini.
. In mod obisnuit, cll5torim la suprafa{a lumii. Ne plimblm in lungul
lucrurilor, mdngdindu-le cu privirea, gi atirmlm cd aceaita este lumea, fird
sd-fim aten{i ci, de fapt, confunddm lucrurile cu proiectia lor in oglinda
ochilor noqtri.
cunoasterea are loc in interiorul nostru, acolo unde toate curentele
universului se impletesc intr-o retea vie. Suntem asemenea aparatelor de
rydl" ry care mulli ani nu le-am folosit decat pe unde lungi, nestiind ci existl
gi altele. Cu o oarecare complexitate de organizare a elementelor in interiorul
aceslor receptoare miniaturizate, a fost posibil s[ prindem (prin moduldri
de frecvenli) emisiunile Cultura francezd, Muzica francez{ si si. ne
impregnlm de ele.
Astizi gtim, f[rI si ne mai minundm, de altfel, cd putem sd utiliz[m
qi undele scurte, ultrascurte, radarul etc. Adesea este suficient un ,,recen-
traj" minim, o miscare pe claviaturi ca s[ le captezi.
Spiritul uman care a fost capabil si conceapr aceste aparate nu a f[cut
decit sd reproduc[ in mod artificial o funclie potenyiardi sE comunice cu
alte niveluri ale vie{ii-conqtientd-cunoaqtere, si primeascr ,,emisiunile..
lor, si se i'tdlneascd cu limbajul lor, pentru a le traduce prin intelect.

JEANNE GUESNE
naturl diferit[, care are capacitatea sd aclioneze asupra neuronilor din creier,
sI le modifice activitatea ;i, urmdnd nivelul acestei uluitoare capacitf,ti, s[-i
fie benefic sau nefast.
Mereu qi pretutindeni, o ordine transcendenti apare la toate nivelurile
de crea{ie. O ordine care rezultl diutr-un echilibru fizic 9i psihologic: nici
mai mult... nici mai pu{in. Adeviml este mereu acest fir intins intre doud
pripastii. Suntem eternii dansatori pe sdrmfl, pentru c[ omul este humusul
unde germineaz[ Congtien{a.
ln acest an, 1989, c1nd criza economici te obligd constant s[-1i asumi
indatoriri precise privind viafa materialfl. pe care viitorul pare sd o distrug5,
iar violenfa s[ o inconjoare din toate plrlile, sI consacri o carte incercdrii
de a actualiza in om un nivel de energie necunosctttX e ca gi cum ai releva
cea mai extravagant[ utopie. Cu toate acestea, niciodatd n-a fost mai urgent
sX ne trezim din somnul nostru de nestXvilit, str facem bilanlul a ceea ce
numim Viatd, sd incepem sI ascult[m in noi Apelul FIINTEI care r[sund
in centrul profunzimii noastre.
O adevXrat[ revolulie trebuie s[ se infipnriascd privind origitrea sensului
existenlei noastre. in locul acestei poveri de incoerent[,
"oniii.te
de toate
f'elurile, vArtejuri de anxietate si imagini sterile, vom vedea liEnind o fo4[
puternicl gi calm5, acfionflnd chiar in corpul gi inirna omului...; miracolul
se produce in spafiui-timp ,,explodat", unde nu mai existl eu gi tu, infntcAt
cu tolii suntem EI-I. $i acest EU se exprimd direct, prin intermediul corpului,
in gestul spontan care transforml pumnul inchis intr-o mAnX intinsd"..
Eliberali de orice sentimentalisrn, vedem aplrfind timid la orizont
primele liclriri ale zorilor libert[1ii..., o secund[ din aceast[ pace gterge ani
de luptfl qi de amXrdciune.
,,intoarce-1i ffuil rvagaz privirea spre-nluntru,
Acolo se aflX miezul
de care nici o inimd nobili nu se poate indoi.
Nici o gregeal5 nu e posibilX,
cici propria con$tiin![
Iumineazd de acum viata ta de fiecare 2i..."
,,Sd plantezi flari ca sd atragi fluturii, sl ingrdmddeqti stAnci
ca sd aduni norii, sd sddegti pini ca sd batd vdntul, bananieri ca
sd vinfr ploaia, sdlcii ca sd sctseascd greierii.
A cili cd4i cAt e;ti t^ndr e ca ;i cunt ai prit,i luna prinff-o
crdpdturd. A citi cdrti la maturitate e ca;i cum ai privi luna
dintr-o curte. A citi cdrli la bdtrdnele e ca ;i cum ai privi luna
de pe o terasd. $i asta pentru ci profitul pe care il ai citind se
schimbd in func.tie de profunzimea propriei experiente."
Chang CH'AOr
irni plac aceste maxime chineze;ti care ne indeamn[ s[ ne bucurXm
cu simplitate de natur[, l[sAnd fiecare lucru la locul siu. Gusiul lor in privinla
lrumuselii este acela al lipsei de regull, al nonaranjamentului, ceea ce
sugereu[ ritmul ;i migcarea. Ei considerl cX natura penetreul viefile noastre
ca un tot. Ea este in totalitate sunet, culoare, formi, umor, atmosfer[;i om,
considerat artist al Vielii.
O pllcere neprefuit[ mi se oferX de fiecare dat{ cAnd intreprind ceea
ce numesc o ,,cil[torie prin lucruri". Nu e nici o diferenld intre a te plimba
peste mflri gi continente si a te plimba singur pe poteca de la marginea
ctmpiei. Misterul poate si existe at0t intr-un simplu tufif de mure, c6.t gi
in rndrefia maiestuoasl a unui ora; indep[rtat, fird nume.
Secretul vielii se afli peste tot, in firul de iarbd ce tremurd in bitaia
vAntului, dar ;i in scAnteierea indepirtatei stele.
Este relativ uqor sI acumulezi informalie in memorie, iar unii posed5
atdt de multl incAt li se spune erudili. Ei pot s[ ne vorbeasc[ despre un num[r
impresionant de subiecte, atfft de plin este spiritul lor cu date ;i nume. Dar
nu aceasta este adev5rata cunoaqtere. Informalia trebuie asociatl cu un
oarecare discerndmAnt pentru a cAgtiga profunzimea 9i independenla de a
rafiona, refuzAnd sI se lase impresionatX de una sau alta dintre tendinlele
filosofice, literare sau artistice ,,la mod[", create de nume mari.
40
Coethe, Testament
I Yumengying,,,Les ombres du r6ve", sec. XVII.

JEANNE CUESN6
in toate epocile de civilizagie redescoperim ;i studiem spiritul uman,
in intregul slu; si spiritul uman inseamni voi, eu, noi... $tiinja ne spune cI
omul existl de mai bine de doul milioane de ani ;i ci agricultura a aplrut
numai in urmi cu 15 sau 16 milioane de ani. in acest interval viata creatoare
a rodat, a nuanlat, a amplificat complexul biologic pe care il reprezenta,
pentru a-l experimenta, in cele din urmir, ca mijloc de expresie.
Astfel existi omul, aceastl creaturI unic[ in felul ei, care giinde;te gi
vorbeste, care poate lua o atitudine in privin{a a ceea ce-l inconjoarl, in timp
ce toate celelalte viet[li sunt incapabile s-o facI. El incearcd si clescopere
secretele Crea(iei, pune intrebflri Universului printr-o clutare gtiinlific[,
religioasX, filosoticI sau artistic[.
Expun aici multe gAncluri spuse qi scrise, aiAt in Occident, cAt si in Orient,
de gAnditori ai unor culturi foeule diferite, dintre care unele pot sd pard banale.
Dar le-am asimilat zi de'zr, au devenit ale mele qi fac parte din mine inslrni,
pnnd in addncul fiinlei mele, prezenle de neciintit ale sentimentului meu
de uimire in fata Universului Ei a Vietii.
Ele sunt in mare parte responsabile de nevoia, ce nu poate fi reprimat5,
de a inlelege ceea ce r5mAne ultirna necesitate a c[ut5rii mele. Am urmlrit-o,
desigur, ra1ional, dar, in aceeasi misurl, proporfional ;i cu trupul meu, prin
impresiile pe care le prime;te, prin senzatiile care se nasc in el, prin toati
ilceastd parte biologicl a viejii czue il insuflete;te. Orice fericire umanl este
senzuali, adic[ de origine senzoriald. Spiritul nu poate cunoaste fericirea
intr-un corp bolnav. Nu existd moralitate sau imoralitate in faptul de a atinge,
a vedea, a auzi, a mirosi. La originea tuturor se afli concretul existenlei.
Ne iubim vreodatl copilu! numai cu spiritul, fIr[ sd nu-l iubim cu toate
celulele noastre? CAnd, brusc, ne temem c[ acesta va fi in pericol, corpul
nostru nu este oare alertat instantaneu, inainte de aparilia exprimdrii verbale?
Acestea sunt lucruri foarte simple, de care nu {inem cont suficient,
ocupali cum suntem cu atltea speculalii abastracte. UitIm astfel blfindefea
aerului de dimineat[ ce mingAie pielea, prospetiruea apei limpezi dintr-un
izvor intAlnit intr-o zi caid[ de vard, miresmele amlrui sau dulcege aduse
de vAnt, sunetul unui clopot indeplrtat, surAsul fiintei pe care o iubim...,
toate aceste momente in care spiritul, inima Ei sensurile sunt indestructibil
legate.
CAnd un orn iubegte cu adev[rat natura, el nu poate fi crud cu semenii
sii, c[ci bunltatea este un lucru firesc, care nu pretinde nici o explicafie.
Ea este semnul unei adevirate slnitl1i morale si mentale 9i nu al unei
convingeri intelectuale susfinutl de argumente.
CORPUL SPIRITUAL
Din an in an, traversand celurile existenfei, viala va reincepe de-a lungul
visului meu trezit, inlflturAnd bariera cleioasir a anilor de uitare. Speranla,
mereu prezentl, la t'el ca bunitatea, este un lucru firesc.
Am invdlat, pulin cAte pu1in, valoarea deosebiti a contactului direct qi
imediat cu natura gi cu oamenii lega{i de ea. Acest contact imi produce o
impresie-substanfl ctue imi modificl ritmul organismului, ;i, in primul rdnd,
respiralia.
S[ nu cerem sinelui psihologic sX aprofundeze fenomenul extraordinar
care ne-a dat Viatd gi ne menline vii. Ar fi ca gi cum am cere unor orbi dirt
naqtere si-1i vorbeasc[ despre culori. De cite ori nu m-elm surprins ,,scll-
dAndu-md intr-o altd respira{ie", mai vasti, mai irnensi, care md pltrundea
qi mi includea gi de care m[ puteam folosi in mod cortstant. Dar cAnd aceast[
,,senza{ie", pe care n-o pot exprima in cuvinte, nu era prezentl, ideea
propriu-zisd nici nu-mi trecea prin minte.
A sosit qi un rnoment in care ,,ceva" vorbeqte in mine ;i prin mine 9i
nu gre$e$te niciodatfl. Nu gtiu ce voi spune, m[ aud vorbind. Nu ;tiu ce
trebuie s6 fac, dar intr-o clipi stiu ce nu trebuie sX fac. Tr[iesc din plin
impresia noud gi atotputernici ci sunt ,,altceva" decAt neinsemnata mea
persoanI ternd ;i neindemAnaticd.
SI invil5m s[ respirim infinitul in finitul corpului nostru. S[ intre in
noi o dati cu respiralia, prin n[ri, prin to{i porii pielii. S[ ne trezeascf, puterea
de a inlelege, aceast[ ureche interioari aflat[ in adiincul pieptului, ;i s[ ne
lumineze cu lumina ei nemuritoare.
Putin cAte pulin, in comportamentul meu s-a produs o transformare,
rezultat concret al muncii mele in afara qi, in acela;i timp, in interiorul
corpului, datoritl observa{iilor pe care le-am menfionat deja qi a lucidit[1ii
cAgtigate pe parcursul vielii de zi cu zi. M[ reglsesc astlzi, simultan, aceeagi
gi o ,,alta", mai conqtientii, posedAnd in fiin{a mea certitudini inexprimabile.
in fala mea drumul continul la infinit in strllucirea unei noi dimineti.
45
42

,,li e rle ajuns A<leviruhti si apari o singuri <latd, inlr-un
singur spirit, pentru ca nimic sd nuJ mai poati impiedica
vreulati sd invadeze totul."
Pierre TEILHARD DE CHARDIN
Cdnd incetez, timp de citeva secunde, sd incerc ceva, s[ ain un proiect,
un gand, nr[ simt spontan invlluiti in clldura gi lumina unei mai vaste
dimensiuni a Vielii care m[ pitrunde gi rnl ocrote$te. Este o Prezenll imensl
ca Oceanul, iar persoana mea banall este un mic val de suprafalf,.
Nu scriu aceste cuvinte pentru gendirea ra.tional[ a celor care vor dori
si le aprot'undeze. Le cer sir le primeasc[ in spafiul lor interior, acolo unde
vor trezi un ecou, in insondabila profunzime in care persoana nu mai este
implicatl.
lntelectul li se va p[rea o funclie care codificd, claseaz5, elaboreazd
teorii, sisteme etc. $i ceea ce ,,simte" aceastl semnificalie fdr[ cuvinte, ceea
ce ACEASTA,,incearc5" nu se poate exprima. Este o libertate flrl margini,
vibranti, prin care eu gAndesc, simt, ac{ionez. Universul care ne inconjoar5
conline o pluralitate de dimensiuni pe care aparatul nostru senzorial nu ne
permite sii le percepem. Ne lipse;te acest al gaptelea simt clruia ii consacru
esenla acestei c[4i, dupd ce i-am consacrat esenla vielii rnele, ?ntr-o cdutare
iltderiiti ;i o perseverent[ ce nu se va sfArsi decfrt o datl cu mine.
Trebuie si inlelegi cf, poli fi foarte inteligent, foerle cultivat, dar sX ignori
tottr;i cel mai infim contact cu FIINTA, care se af15 in sinele tflu. Doiu ticerea
interioarl o poate revela, lucru foarte firesc, deoarece, constient sau nu, ea
face sl ligneascl inspiralia. Semnificialia lucrurilor, inainte de r fi enunlate,
aparline spa{iului nlental, comun tuturor. Nu existl o evolulie a FllNfEI
in sine. Ea ESTE in totalitate. Dar exist[ o ,,manifestare mai complet5, rnai
evidentd la fiecare etapd a Vielii in rnecanismul s[u: per$oana umand.
CORPTJL SPIRITI-JAI-,
Nu exprim in aceste rAnduri o deduclie, o concluzie trasl clintr-o analizi
a faptelor. Expun in mod firesc ,,triitul" unor anumite clipe care scapd
desflguririi lineare a timpului 1i care, paradoxal, imi relevl aici, pe plmdnt,
importan[a gi imensa valoare a vielii cotidiene.
Suntem mipali de doui curente de energie, cu directii opuse, carc se
intilnesc in noi. Unul ne impinge de jos in sus. Celllalt ne trage inspre el, de
sus. Unul vine dinspre plrndnt, celllalt, din cer. Sub tocul meu aceste cuvinte,
p[mAnt ;i cer, evoc[ o realitate vibrantd, esentialmente lnigcltoare, si, cu ea,
cu vibratia ei fundrunentzrll, putem descoperi relatia noastri vitall original5.
Cf,nd un copil vine pe lume, el nu este incii ,,niiscut". Trupu;orul lui e
cald, inima ii bate, e fructul plmintului. Deu ii lipse;te incl ofranda cerului:
SUFI-UL care ii va da VIAJA. Atunci cele doud curente se vor intAlni. C!ipa
na;terii a reprezentat intotdeauna pentru mine un mister incfint[tor si toatl
existenla nu a fost decAt o ucenicie a acestui inipuls ciruia i se spune VIATA,
itr cadrul acestei oglinjoare deformate pe care o numesc ,,viata mea".
Intre plmAnt, patria corpului meu,;i cer, patria spiritului meu, se
desflgoari la infinit pluralitatea gflndurilor mele si a imaginilor pe care ele
le fac s[ se nasc[ si sii moarl. Gigantic aglomerat de culori, de sunete, de
cuvinte, burduf fabulos al inraginaliilor mele care se inlXnluie si se desfac
dup[ bunul plac al ritmului sAngelui in artere. Piclure amazoniaul a fantas-
melor, acoperind cu proliferarea amintirilor sale aftera luminoasii a FIINTEI
care cirlltoregte prin ceea ce verlenr, auzim, simlim, atingem, de la lutul
originilor cltre eterna t{nire a ViEfll.
Omul reprezintf, ,,capacitatea de percepere" ;i a percepe inseamn[ a
crea, a da formX la ceea ce este perceput.
Capacitatea de a forma imagini in spiritul nostru, potrivit intensitilii
percepliei, nu are efect asupra congtientului nostru, gi totu;i e vorba aici de
o putere inrensl: Puterea mentalului. Exist[ un spafiu mental indispensabil
manif'estlrii fizice 1i nedesp[r1it de aceasta. El acoperd si invlluie spatiul
fizic pe care il pdtrunde in mod intim. AmAndou[ sunt cuprinse intr-un spafiu
spirilual inflnit, izvorul gi originea a ceea ce a tbst creat.
Aceste spalii pot fi intelese ca rnullimi vibratorii de diferite grade,
suprapuse unele peste altele, flrX sI se amestece mai mult decAt undele de
lumin[, cf,lcluri;i altele care ne vin de la soare ;i nu se confundd. SI invilzim
s[ descoperim in noi spaliul de evocare. In mod obi;nuit, percepem toa^te
lucrurile plecAnd de la un punct de observa{ie situat in spatele frunlii. In
raport cu el, ai ;aptelea simt este o con$tienle mai vast[, care percepe ,,clirect"
prin FIINIA din noi, ;i aceastl perceptie nu face diferenlir intre interior si
exterior. Aici se situeazl miracolul.
Ne simlim imediat atasati, intr-un nou spaliu, unei energii necunoscute
care ne regenereaz5, unei tbrle care vine din profunzimile insondabile ale
FIINTEI,
45

]EANNE GIIESN6
Este esen{ial s[ se admit[ cX nu ne putem restrAnge viziunea asupra
lumii numai [a perspectivele of'erite de analizele noastre intelectuale. Trebuie
s[ stabilim o relaiie intre personalitatea noastri, oricare ar fi ea, si un spatiu
necunoscut, care ne conline gi ne pitrunde. Un spaliu ,,nespafial", indepen-
dent de congtientul noastru uman.
Confuzia de interese a societdlilor noastre materialisfe genereazi con-
flicte care ameninfd toate echilibrele sociale, culturale si religioase, a ciiror
structurl o fac si explodeze. Lumea este o gradalie a nivelurilor realit[lii.
Numai ,,pozi1ia" noastrl pe scarl, in clipa in care lulm contact cu unul din
aceste niveluri, determind ceea ce e ,,vlzut".
Boala de care suferim este somnul de nestXvilit al atenliei care ne
men{ine intr-o stare unde ,,totul ni se intdmpl[" firX participarea FIINTEI
din noi. S[ ?nvdtdm sd vedem c[ orice conflict interior face sd apari ,,in mod
irezistibil" evenimente exterioare nepllcute, fie cd sunt boli, accidenle, eqecuri.
Este indispensabil sX stabilegti, in sinea ta, o stare interioard in care
sensurile si spiritul sunt in armonie. Putem infrunta astfel viafa cu sensi-
bilitatea unui suflet arzetor gi generos, cu inlelepciunea unui spirit tolerant.
Pentru a reflecta lumina, diamantul trebuie sd fie slefuit. Fiecare dintre
noi este un diamant brut, pe care evenimentele, adesea dureroase ale exis-
tentei noastre, il debaraseizl de roca sterilX qi-l qlefuiegte, in ciuda rezisten-
lelor pe care le opune. PAni in ziua in care vom realiza, intr-o strllllgerare,
cd nu suntem diamantul cu ca"re ne identiliclm, ci numai lumina care se
reflect[ in el.
imi aduc aminte o foarte veche legendi citati cie R6ne Daumal intr-o
cartel pe care moartea nu i-a permis s-o termine. Am incercat intotdeauna
o deosebit[ simpatie fatl de acest scriitor care, la fel ca mine, a simfit de
fbarte tAndr nevoia de a-;i dovedi siesi capacitatea onrului cle a exista in
afara corpului. El a f5cut, aproape in aceeaqi perioad[ cu incerclrile mele,
experienla fundamentalir a separlrii dintre principiul corytient gi corp,
asumAndu-gi mari riscuri. A murit la 36 de ani.
IatI fbarte frumoasa povestire simbolici scrisd numai la cAteva luni
inaintea rnortii, in 1944.
POVESTEA OAMENILOR GAUNO$I $I A TRANDAFIRULUI
AMAR
Oamenii gdunoEi locuiesc in piatrl, unde circul[ ca nigte goluri
clldtoare. In gheat[, se plimb[ ca niqte bule in form[ de oameni. Dar
in aer nu se aventureazd, clci vAntul i-ar lua cu el.
CORPUL SPIRITUAL
in piatrd au case cu pereti clin gIuri, iar in gheall, corturi cu pAnze
din bule de aer. Ziua stau in piatrd, iar noaptea circuli prin gheat[, unde
danseazl pe lun[ plind. Dar nu vld niciodat5 soarele, c[ci s-ar sfXrAma.
Nu se hrlnesc decAt cu vid, m[nAncl forma cadavrelor, se imbatd
cu cuvinte goale, cu toate cuvintele goale pe are le pronun{5m.
Unii afirm[ c[ ei au existat dintotdeauna si vor exista de-a pururi.
Allii spun cir e vorba de morli. Iar al1ii spun cX fiecare om viu are in
munte cflte un om glunos, asa cunl sabia are leaca ei sau piciorul
amprenta sa si c[, o datl cu moattea, ei se intAlnesc,
ln satul celor O suti de case, trlia bitrdnul preot-vrdjitor Kiss6 si
nevasta lui, Hul6-Hul6. Aveau doi fii, doi gemeni care nu se deose-
beau prin nimic, qi care se numeau Mo si I{o. Chiar mama lor ii con-
funda. Ca sI poatd fi recunoscuti, in ziua in care li s-a dat numele, lui
Mo i s-a pus un colier care avea o cruciuli$, iar lui Ho, un colier cu
un inelus.
Bltrunul Kiss6 era ingrijorat, dar pXstra ticerea. Potrivit obiceiului,
fiul mai mare trebuia sI devinfi succesor. Dar care era tiul mai mare?
Oare avea un fiu mai mare?
La vArsta adolescentei, Mo si Ho erau munteni foarte priceputi.
Li se spunea Passe-partout. Intr-o zi tatll le-a spus: ,,Aceluia dintre voi
care imi va aduce tranclafirul amar ii voi trzursmite marea intelepciune".
Trandafirul amar crestea pe vArful celor rnai inalte piscuri. Celui
care mAnca din el ii ardea limba de indati ce se pregXtea sI spun[ o
minciun[ cu glas tare sau in soaptai. Mai putea s[ spunl minciuni, dar
era prevenit. CAtiva au v[zut trandafirul amar. El seamln[, dupl cAte
povesteau, cu un mare lichen multicolor, sau cu un roi cle fluturi. Dar
nimeni nu putuse sIJ atingl cu m1na, cIci la cel mai mic freamlt de
teaml de lAngi el se speria si intra in stAncl. Or, chiar daci ti-l doreai,
ili era putin tearur5 sd-l apuci, iar el pe dat[ se flcea nevlzut.
Despre o actiune imposibil[ sau absurdd se spunea: ,,caufi sf, vezi
noaptea in plin[ zi", sau ,,vrei sd luminezi soarele ca sd-l vezi mai bine",
sau ,,e ca gi cum ai incerca s[ pui mdna pe tnurdafirul ilmar".
Mo ;i-a luat corzile, securea, ciocanul ;i cArligele de fier. Soarele
l-a gdsit la poalele vArfului Strflpunge-nori. Uneori ca o qopArld, alte
ori ca un pdianjen, el se catIr5 pe inaltele stAnci ro;ii, ?ntre erlbul zXpezilor
qi albastrul inchis al cerului. Mici norisori ce se migcl cu rapiditate il
impresoar[ din cAnd in cAnd, apoi, brusc, il reclau luminii. $i iat[ cI
pulin deasupra lui vede trandafirul amar, strllucind in culori ce nu sunt
cele s,apte culori cunoscute. El igi repetl fdrd incetare descAntecul invdlat
de la taicd-s[u gi care ap[r[ de fricd.
I Le Mont Analogue,Editions Gallimard, 1952.

JEANNE CUESNE
Mai are nevoie de un piton cu un entrier de coardi pentru a inciileca
coama curbatfl a stiincii. Love;te cu ciocanul ;i mAna i se afundd intr-cr
gaurd. in piatr[ exista o adAncitur5. El sfariml crusta de roc[ ;i vede
c[ adAncitura are forma unui om: torsul, picioarele, bralele ;i adAncituri
in form[ de degete deplrate, ca de teamd; qi tocmai capul fusese crlpat
de lovitura cle ciocan.
Un vlnt inghelat sufl[ peste stAncI. Mo a on'rorit un ont gf,unos.
El se infioard qi tranttirfirul amar intri in stAnc[. Mo coboari in sat qi
ii spune tatilui sXu:
- Am omorAt un om gf,unos, dar am vlzut trandafirul amu. MAine
m[ voi duce si-l caut din nou.
Biitranul Kiss6 se intunecri. Vedea inaintAnd in fata sa o procesiune
de nenorociri. El spuse:
- Ai grij[ in ce prive;te oamenii glunogi. Vor dori si-1i rlzbune
mortul. Ei nu pot intra in lumea noastrl, dar pot veni pAnii la suprafala
lucrurilor. SI nu ai ?ncredere in suprafafa lucrurilor.
A doda zi in zori, Hul€-Huld, mama, scoase un striglt puternic,
se ridici ;i o lu[ la fug[ spre munte. La poalele marelui zid ro;u zdceau
hainele lui Mo, corzile ;i meclalionul cu cruce. Corpul nu se mai alla
acolo.
- Ho, fiul meu! strigl ea, l-au ucis pe fratele tXu.
Ho se riclic[ cu ciinliistrAnqi, pielea cle pe cap i se increli. i;i luI
securea 1i vru s[ plece. Tatirl sdu ii spuse:
- Ascultd-m5 mai intAi. IatX ce trebuie s[ faci. Oamenii glunos,i
l-au luat pe fratele tdu. L-au tratrsformat ilrtr-un om g[unos. El va incerca
s[ scape din mAinile lor. Va merge sI caute luminf, la ingrimidirea de
gheluri de la Ghelarul limpede. Puneli la gAt medalionul lui si al tiur"
indreaptd-te spre el ;i loveqte-l in cap. [ntr[ in fbrma corpului sdu ;i
Mo va reveni printre noi. Si nu-1i fie team[ s[ ucizi un mort.
Ho privi cu rnultd atenlie in gheala alb[strie a Ghelarului limpede.
E de vinl oare jocul de lumini, ochii care i se tulburi s;iu vede intr-adevXr
ceea ce vede? El zlre;te forme argintate, precum plonjorii un;i cu ulei
cAnd se scufund[ in ap[, fbrme avind picioare gi mAini. $i iat-l pe fratele
s[u, Mo, forma lui goald aleargi gi o mie de oameni glunosi il urmlresc,
dar le e frici de lumin5. Forma lui Mo fuge spre lumin[, ea urc[ intr-o
mare aglomerare azurie qi se rdsucegte ca 9i cdnd ar cduta o poartl.
ln ciuda sdngelui care ii ingheal[ in vene si a inimii care i se sfAgie,
Ho se nipusteqte. El le spune singelui gi inimii:
- Nu-1i fie teamd s[ ucizi un mort. $i loveqte capul formei, cripAnd
gheala. Forma lui Mo rlmdne nemiqcat[. Ho sparge gheafa si intri in
CORPUL SPIRITUAL
forma fiatelui sdu, la fel ca o sabie in teaca ei, ca talpa unui picior in
urma llsati. iqi migci coatele, se scuturl, isi trage picioarele din ghealX.
$i se aude spunind cuvinte intr-o limbX pe care n-a vorbit-o niciodat[.
Simte c[ este FIn ;i Mo in acelasi timp. Toate amintirile lui Mo au intrat
in mernoria sa, cu druntul spre vArful Str[punge-nori qi locul unde se
afl[ trandafirul amar.
Avdnd la gAt cercul si crucea, el se apropie de Hul6-Hul6.
- Ntamd. nu-ti va mai fi greu sd ne recuno;ti. Mo gi Ho sunt unul
singur, eu sunt singurul tXu fiu, Moho.
Dou[ lacrimi se scurserl din ochii bdtrdnului Kissd ;i chipul lui
inflori. Dar mai avea o indoiall Voia sd rezolve totul.Ii spuse lui Moho.
- Tu egti singurul meu fiu, Ho qi Mo nu mai trebuie deosebili
niciodatl unul de altul.
Moho ii rispunde cu siguranld:
- Acum pot si ating trandafirul amar. Mo cunoaste drumul. Ho
qtie ce trebuie si faci. Stirpiinind fiica, voi avea floarea discemlmffntului.
El culese floarea si dobAndi invf,lItura, iar bdtrdnul Kissd putu sI
plr6seasci aceastd lume.
49
48

Guesne, Jeanne - Corpul spiritual

Guesne, Jeanne - Corpul spiritual

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to Guesne, Jeanne - Corpul spiritual

Similar to Guesne, Jeanne - Corpul spiritual (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Guesne, Jeanne - Corpul spiritual