Din ciclul Istanbul surprinzator. Ascultati muzica ce insoteste diaporama. Este ”Marsul de asalt” interpretat de cea mai veche trupa de fanfara din lume, atesatata si cu traditie chiar de la 1453. Pe atunci insoteau trupele in invazii si asalt. Si, probabil, tot de pe vremea lor, a invaziilor turcilor, la noi se pastreaza proverbul cum ca ” a venit cu surle si trimbite!”. In spectacolul sonor de la Muzeul ”Panorama 1453”, efectele sonore de razboi- cu bubuituri de tun, focuri de arme, larma de lupta, se desafsoara pe fundalul muzicii interpretata de fanfara „Mehter 1453„, foarte reumita in tara lor si in lumea intreaga. Aceasta fanfara, cu instrumente si costume medievale, sustine si spectacole stradale, zilnice, in zonele si la obiectivele istorice de maxim interes turistic, atragind sute si sute de spectatori.

1. Constantinopol
sub asediu
Avansare la clik

2. Averio. pps
Muzeul de istorie „Panorama 1453„ - Istanbul

3. Muzeul de istorie ”Panorama 1453” aflat în "Topkapi Cultura Park" - Istanbul,
a fost deschis la 31 ianuarie 2009, la comemorarea a 555 de ani de la Cucerirea
Constantinopolului.
Este situat vizavi de locul în care au avut loc luptele reale, în apropierea zidurilor lui Theodossius, pe
meterezele Topkpi-Edirnekapi, „u a care s-a deschis„ spre cucerirea Constantinopolului .ș
Aici vizitatorul asista din nou la cucerirea Constantinopolului , în momentul când solda ii au intrat înț
ora , aproape exact a a cum s-a întâmplat! Un moment important din istorie, eveniment, care i-a adusș ș
tînărului sultan Mehmet al II-lea, în vîrstă de doar 21 ani, renumele de „Fatih”(Cuceritorul).
Construc ia ce oferă o imagine complet panoramică, atât pe verticală cât i pe orizontală, are o formaț ș
semisferică cu diametrul exterior al domului de 40 m i cel interior de 38 m. Zona de modeleș
tridimensionale este de 650 mp, zona de pictura bidimensională este de 2350 mp, cuprinzînd în total 1.304
picturi i 10.000 de figuri . Spa iul expozi ional de artefacte are o suprafa ă totală de 3.000 de mp.ș ț ț ț
Efectele de acustică specială, induc publicului senza ia de oc, de confuzie, de vacarm, ca i cînd s-arț ș ș
afla într-o situa ie reală, pe un cîmp de luptă.ț
Averio. pps

4. Averio. pps

5. Averio. pps
Macheta muzeului ”Panorama 1453”

6. „Căderea Constantinopolului„ este numele sub care e cunoscută cucerirea capitalei Imperiului Bizantin
de for ele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea.ț
Planul lui Mehmed a fost să atace zidurile lui Theodossius , seria complexă de ziduri i an uri careș ș ț
protejau Constantinopolul de un atac dinspre vest, singura parte a cetă ii care nu era înconjurată de apă.ț
Armata otomană i-a a ezat tabăra nu departe de ora , în lunea Pa telui, 2 aprilie 1453. Victoriaș ș ș ș
trupelor otomane a avut loc în ziua de mar i, 29 mai 1453.ț
Armata bizantină număra aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari străini. Cetatea
avea de asemenea circa 22,5 km (14 mile) de ziduri, probabil cele mai puternice ziduri fortificate aflate în
existen ă pe atunci. Otomanii, la rândul lor, aveau o armată uria ă. S-a estimat că număra aproximativț ș
100.000 de oameni, inclusiv 20.000 de ieniceri; estimări mai recente citează 80.000 solda i i 5 - 10.000 deț ș
ieniceri. Mehmed a construit i o flotă pentru a asedia ora ul de pe mare, condusă în majoritate dinș ș
mercenari greci.
Seara, la sfir itul luptelor, într-un morman uria de cadavre, a fost găsit i trupul împaratuluiș ș ș
Constantin al IX-lea, Paleologul. Acesta a fost identificat după vulturii bizantini de aur de pe cizmele sale.
Sultanul a poruncit să i se reteze capul împăratului, acesta urmînd sa fie expus la Hippodrom, iar corpul
sa-i fie înmormîntat cu onoruri împărate ti. Acest mormînt a fost între inut pînă la începutul secolului XXș ț
pe socoteala vistieriei, în pia a Vefa din Istanbul.ț
Căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfâr itul Imperiului Roman de Răsărit i moarteaș ș
ultimului împărat bizantin, Constantin al IX-lea, dar i o victorie strategică de o importan ă crucialăș ț
pentru cucerirea estului mediteranean i al Balcanilor de către otomani.ș
Constantinopolul a rămas capitala Imperiului Otoman până la destrămarea acestuia în 1922,fiind
rebotezat Istanbul în anul 1930, după proclamarea Republicii Turcia în 1922.”
(Wikipedia)

7. Harta Constantinopolului în antichitate (sînt trasate în mod deosebit cele două
rînduri de ziduri, ridicate de împăra ii Constantin i Theodossius).ț ș

8. Flota otomană
Transportul pe uscat al flotei otomane
Inchiderea Bosforului cu lanțul
Flota bizantină
Bizantinii
Bizantinii
Armata de uscat otomană
Armata de uscat otomană
Artileria otomană
Strategiile armatelor bizantine i otomane la momentulș
1453

9. Ruinele zidurilor lui Theodossius
Averio. pps

10. Puternicul ansamblu de fortifica ii început de împăratul Theodosius în sec V, azi refăcut,ț
a apărat ora ul timp de mai mult de 1000 de ani i a fost cucerit de doar doua ori,ș ș
ultima fiind în fatidicul an 1453.

11. Averio. pps

12. Averio. pps

13. Averio. pps

14. Averio. pps

15. Averio. pps

16. Averio. pps

17. Averio. pps

18. Averio. pps

19. Averio. pps

20. Averio. pps

21. Averio. pps

22. Averio. pps

23. Averio. pps

24. Averio. pps

25. Averio. pps

26. Averio.pps

27. Averio.pps

28. Averio. pps

29. ”Otomanii au angajat un transilvănean pe nume Orban, care era specialist în construirea de tunuri, arme
care la acea vreme reprezentau o noutate în tehnica de luptă. Orban a construit un tun enorm, botezat "tunul
Basilic" sau "Great Bombard" (nume dat de voluntarii englezi care au supravie uit), măsurând peste 8 metriț
lungime i circa 75 cm diametru, care era capabil să lanseze un proiectil de 544 kg la o distan ă de aproapeș ț
doi kilometri. De i bizantinii aveau i ei tunuri, acestea erau mult mai mici iar reculul lor avea tendin a săș ș ț
slăbească zidurile propriei lor ceta i. Tunul lui Orban avea totu i câteva probleme: nu avea precizie,ț ș
încărcarea dura trei ore i ghiulelele erau pu ine; s-a prăbu it sub reculul propriu după numai aseș ț ș ș
săptămâni.” Averio. pps

30. Averio. pps

31. Averio. pps

32. Averio. pps

33. Averio. pps

34. Averio. pps

35. Averio. pps

36. Averio. pps

37. Mahomed al II-lea Fatih (‫,)الفاتح‬ Cuceritorul sau Mehmed al II-lea (1432-1481), a ajuns sultan al
Imperiului Otoman la virsta de 19 ani, conducînd imperiul între 1444 -1446, i între 1451-1481. A fostș
unul dintre cei mai puternici sultani din istoria Imperiului Otoman. Cucerirea Constantinopolului - cea
mai mare cetate medievală a vremii- în anul 1453, l-a transformat pe Mahomed în cel mai renumit
conducător în lumea musulmană. În următorii 30 de ani el a încercat nu numai să facă din noua capitală
cel mai important i mai frumos ora din lumea întreagă, ci i să devină, el însu i, ca urma alș ș ș ș ș
împăratului Bizan ului, conducătorul absolut al unui imperiu în plină expansiune. Pentru a realiza acestț
lucru, el a început prin a distruge tot ceea ce reamintea de puterea bizantină, ordonînd uciderea oricăruia
dintre grecii bizantini ce ar fi putut fi numit împărat!

38. Constantinopol=Istanbul, megalopolisul întins pe doua continente,
despre care Napoleon Bonaparte declara:
“Dacă Pămantul ar fi fost un singur stat,
Istanbul ar fi fost capitala lui„.
Fanfara Mehter 1453-Istanbul -”Marsi” Realizator: Averio.pps