Documentul oferă note de curs despre dreptul contravențional în Republica Moldova, incluzând teme precum considerații generale, noțiunea răspunderii contravenționale, și procesul contravențional. Se evidențiază structura și sistemul categoriilor de contravenții, precum și autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale. De asemenea, se discută despre importanța reglementărilor juridice în contextul dezvoltării sociale și necesităților actuale ale statului.

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
NOTE DE CURS
DREPT CONTRAVENȚIONAL
(Ciclul I)
AUTORI:
Victor Mocanu
dr. în drept, conf. univ.
Valeriu Munteanu
dr. în drept, lector univ.
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013

2. 2
Cuprins
Tema1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional…………… 3
Tema2. Noţiunea răspunderii contravenţionale…………………………… 5
Tema3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului contravenţional... 6
Tema4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional……………… 8
Tema5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele
contravenţionale…………………………………………………………….
10
Tema6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile
procesuale de constrîngere………………………………………………….
14
Tema7. Fazele procesului contravenţional………………………………… 18

3. 3
Tema 1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional
În Republica Moldova realităţile politico-economice şi social-culturale au
impus şi continuă să impună rigorile unui sistem de drept complex, sistem ce se
constituie ca o parte integrantă a evoluţiei ştiinţifice a societăţii. Conform teoriei
generale a dreptului, sistemul de drept desemnează structura internă a dreptului,
adică organizarea lui interioară, aptă să asigure unitatea normelor juridice şi
gruparea lor pe subsisteme (instituţii juridice, subramuri şi ramuri de drept).
Elementul principal al sistemului de drept îl constituie ramura de drept,
care este totalitatea normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale dintr-un
anumit domeniu de activitate al vieţii sociale în baza unei metode specifice de
reglementare şi a unor principii proprii.
Din definiţia citată evidenţiem criteriile în baza cărora se structurează
ramurile sistemului de drept: obiectul reglementării juridice, adică relaţiile
sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice; metoda de reglementare, adică
modalitatea practică de influenţare a conduitei subiectelor de drept în cadrul
relaţiilor sociale respective; principiile proprii, adică ideile generale direcţionale
care stau la baza elaborării şi aplicării normelor juridice specifice ramurii de
drept. Sistemul de drept nu este o construcţie rigidă: în evoluţia sa înregistrează
apariţia unor noi ramuri de drept. Aceasta se datorează faptului că sistemul dai
se dezvoltă o dată cu societatea, caracterul său dinamic este pus în evidenţă de
înfiinţarea unor noi norme juridice, de noi raporturi şi instituţii juridice, de noi
subramuri de drept care în ansamblu formează ramura de drept în dezvoltarea
sistemului de drept în ultimul timp, se observă o tendinţă continuă de
diferenţiere, specializare şi consolidare a noi ramuri de drept.
Nu este surprinzător faptul că pe marele trunchi al ştiinţei juridice ori
alături de ştiinţele clasice de drept apar altele moderne, corespunzând
necesităţilor actuale ale statului: dreptul economic, dreptul penitenciar, dreptul
vamal, dreptul transporturilor, dreptul maritim, dreptul bancar, dreptul
proprietăţii intelectuale etc.

4. Tendinţa de adâncire şi specializare a procesului de cunoaştere a dreptului,
de diferenţiere şi apariţie a unor noi ramuri de drept se datorează legităţilor
generale de dezvoltare a societăţii şi a statului, dinamice şi în plină transformare.
În societatea modernă, relaţiile sociale sunt mereu în schimbare, în sensul
că apar relaţii sociale noi, iar cele vechi sunt continuu înnoite şi amplificate,
ceea ce are drept consecinţă diversificarea reglementărilor juridice şi, de aici,
apariţia de noi ramuri şi discipline de drept
Aşadar, pe planul existenţei sociale, sistemul de drept reprezintă o realitate
obiectivă, fiind constituit pe o bază materială şi dependent, prin organe şi
funcţionalitate, de om.
Prin intermediul lui se orientează dezvoltarea armonioasă a ramurilor de
drept, asigurându-se o previzibilitate a dezvoltării fatalităţii şi societăţii în
ansamblu. Valoarea unui sistem de drept însă nu poate fi apreciată în raport cu
gradul în care acesta satisface cerinţele de ordine, regularitate şi securitate, ci în
principal în funcţie de conţinutul şi finalitatea reglementărilor juridice, de
modelul concret de convieţuire socială pe care îl promovează, al ordinii de drept
pe care tinde să o dezvolte.
Ne preocupă deci mai puţin, din punctul de vedere pe care ni-1
propunemsă-1 abordăm, ramurile de drept apte să instituie o ordine. Astfel,aici,
prezintă mai mult interes acele ramuri de drept care urmăresc să promoveze
reglementări adecvate nevoilor sociale reale, imperativelor progresului
social,armonizării diverselor categorii de interese şi scopuri, realizării
aspiraţiilor comune ale întregului sistem social politic. Baza acestor premise
generale putem contura credem o încercare de prefaţă la dreptul contravenţional.
4

5. 5
Tema 2. Noţiunea răspunderii contravenţionale
Raspunderea contraventionala consta in aplicarea de catre organul
imputernicit a sanctiunii fata de persoana ce a savirsit o contraventie. Trasaturile
raspunderii contraventionale sunt:
1. Singurul temei juridic il constituie contraventia
2. Pentru savirsirea contraventiilor sunt prevazute sanctiunii administrative
care se aplica pe caleextrajudiciara
3. Aplicarea sanctiunilor se face prin intermediul unii proceduri speciale si
anume proceduracontraventionala
4. Intre organu care aplica sanctiunea pe de o parte si contravenient pe de
alta parte nu existarelatii de subordonare, aceasta este o deosebire esentiala de
dreptul disciplinar
5. Aplicarea sanctiunii contraventionale se reduce doar la suportarea unor
consecinte negative strict determinate de codul contraventional si nu atrage dupa
sine alte lucrari negative cum ar fi :concedierea de la serviciu , antecedente
penale si altele.
Este important sa facem o dilimitare intre raspunderea contraventionala si
constringerea contraventionala.
Constringerea contraventionala este un termen mai larg care cuprinde pe
linga sanctiuni si unelemasuri de prevenire a contraventiilor cum ar fi de
exemplu: controlul documentelor sau controlul bagajelor precum si unele masuri
de stopare a contraventiilor (retinerea persoanei)
În concluzie : prin raspundere contraventionala intelegem un raport care se
stabileste intre stat sicontravenient si al carui continut il constituie dreptul
statului de a aplica sanctiunecontravenientului precum si obligatia acestuia de a
suporta sanctiunea.

6. 6
Tema 3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului
contravenţional
Prin sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional se înţelege
clasificarea şi gruparea în anumite categorii şi grupe a tuturor faptelor
antisociale periculoase, recunoscute de legislaţia contravenţională drept
contravenţii.
Criteriul principal de clasificare a contravenţiilor este obiectul atentării.
Componenţele concrete de contravenţii sînt aranjate în Partea specială a
Cărţii întîi din CC al RM într-o anumită ordine, formînd capitole separate, în
funcţie de obiectul generic unic. Capitolele sînt aranjate într-o anumită ordine –
după valoarea obiectului generic asupra căruia se atentează. Fiecare capitol din
partea specială a CC al RM este constituit cu luarea în consideraţie a
caracterului obiectelor împotriva cărora este îndreptat nemijlocit atentatul
contravenţional.
Indiciul ce determină locul fiecărei contravenţii este obiectul nemijlocit al
atentatului contravenţional. Această structurare a Părţii speciale a CC al RM pe
capitole, precum şi ordinea lor sînt condiţionate de caracterul şi de sistemul
relaţiilor sociale ce sînt apărate de legislaţia contravenţională.
Includerea componentelor de contravenţii într-un capitol sau altul serveşte
drept indiciu al gradului şi al caracterului pericolului social al faptei săvîrşite.
Partea specială a Cărţii întîi din Codul contravenţional al Republicii
Moldova are următoarea structură:
- Capitolul 6. Contravenţii ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la
alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice.
- Capitolul 7. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea
persoanei, la starea sanitar-epidemiologică.
- Capitolul 8. Contravenţii care atentează la drepturile reale.
- Capitolul 9. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului.

7. - Capitolul10. Contravenţii în domeniul industriei, construcţiilor,
7
energeticii, gospodăriei comunale, locuinţelor şi amenajării teritoriului.
- Capitolul11. Contravenţii în domeniul agricol şi sanitar-veterinar.
- Capitolul12. Contravenţii ce atentează la regimul din transporturi.
- Capitolul13. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere.
- Capitolul14. Contravenţii în domeniul comunicaţiilor electronice,
comunicaţiilor poştale şi al tehnologiei informaţiei
- Capitolul15. Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător,
fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare.
- Capitolul16. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice.
- Capitolul17. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi
regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova.
- Capitolul18. Contravenţii ce afectează modul de administrare.
Contravenţii în domeniul supravegherii pieţei,metrologiei, standartizării şi
protecţiei consumatorilor.
- Capitolul19. Contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea
publică.
- Capitolul20. Contravenţii în domeniul evidenţei militare.
Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional are un caracter
variabil, determinat de procesul de perfecţionare a relaţiilor sociale într-o
anumită etapă de dezvoltare a societăţii, de caracterul valorilor sociale
carenecesită a fi protejate de normele dreptului contravenţional.

8. 8
Tema 4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional
Procesul contravenţional (PC) cuprinde totalitatea normelor juridice
procesuale ceconţin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale
dreptului contravenţional.Procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de
autoritatea competentă, cu participarea părţilor şi a altor persoane titulare de
drepturi şi de obligaţii, avînd ca scopconstatarea contravenţiei, examinarea şi
soluţionarea cauzei contravenţionale, constatareacauzelor şi condiţiilor care au
contribuit la săvîrşirea contravenţiei.
Procedura contravenţională are drept scop:
•elaborarea unui mecanism de aplicare corectă a măsurilor de constrîngere
statală, in-clusiv a sancţiunilor contravenţionale pentru asigurarea executării
deciziilor de aplicare a pedepsei contravenţionale.
•soluţionarea completă şi obiectivă a cazului contravenţional, astfel încît
persoanavinovată să fie sancţionată conform legii şi nici o persoană să nu fie
sancţionată pe nedrept.
Sarcinile procedurii contravenţionale sînt:
•clarificarea la timp, sub toate aspectele şi obiectivă a împrejurărilor
fiecărui caz;
•soluţionarea cazului contravenţional în strictă conformitate cu legislaţia;
•asigurarea executării hotărîrii;
•stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la comiterea
contravenţiilor;
Aceste sarcini formează cîteva blocuri de activităţi ce contribuie la
atingerea scopului procedurii contravenţionale: activitatea privind jurisdicţia
contravenţională (soluţionarea corectă a cazului contravenţional: nici o persoană

9. vinovată de comiterea unei fapte contravenţionale nu poate să se eschiveze de la
răspunderea contravenţională şi nici o persoană nevinovată de comiterea unei
fapte contravenţionale nu poate fi trasă la răspunderea contravenţională) şi
activitatea de prevenţie (stabilirea cauzelor şi condiţiilor ce favorizează
contravenţionalitatea, prevenirea de noi contravenţii, resocializarea
contravenientului).
Clarificarea la timpa împrejurărilor fiecărui caz înseamnă, în primul rînd,
respectarea termenelor prevăzute în art. 30, 34, 36, 450, 453, 454, 468, 469,
475,478 din Codul contravenţional al RM.
Clarificarea deplină şi obiectivă a împrejurărilor fiecărui caz presupune că
în procesul constatării faptei contravenţionale comise şi al cercetării cazului, în
baza probelor acumulate, respectînd strict principiile de bază ale dreptului
contravenţional şi ale procedurii contravenţionale, este necesar să se stabilească:
a fost sau nu încălcată norma materială a dreptului contravenţional; vinovăţia
făptuitorului; făptuitorul este sau nu subiect al răspunderii contravenţionale;
circumstanţele atenuante şi cele agravante ale faptei etc. Soluţionarea cazului în
strictă conformitate cu legislaţia înseamnă că, pe lîngă cercetarea corectă şi sub
toate aspectele a cazului contravenţional, decizia cu privire la aplicarea
sancţiunii contravenţionale trebuie să fie adoptată în strictă corespundere cu
cerinţele legislaţiei în vigoare, iar tipul şi severitatea sancţiunii contravenţionale
aplicate trebuie să corespundă gradului de pericol social al faptei comise.
9

10. 10
Tema 5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele
contravenţionale
Sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:
a) instanţa de judecată;
b) procurorul;
c) comisia administrativă;
d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 400–4235).
Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice a statului care,
în limitele competenţei sale, are menirea de a constata fapta contravenţională, iar
în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, şi de a soluţiona cauza. Reieşind din
caracteristica competenţei, agenţii constatatori pot fi divizaţi în douăgrupe:
a)agenţii împuterniciţi să constate fapte contravenţionale, să examineze
cauza contravenţională şi să aplice sancţiuni contravenţionale;
b)agenţii împuterniciţi numai să constate fapte contravenţionale.
La primul grup se referă: organele afacerilor interne (art. 400 din CC al
RM); Central Naional Anticorupie (art. 401 din CC al RM); organele de control
financiar şi fiscal ale Ministerului Finanţelor (art. 402 din CC al RM); Serviciul
Vamal (art. 403 din CC al RM);Comisia Naţională a Pieţei Financiare (art. 404
din CC al RM); organele pentru protecţiamediului şi Agenţia pentru Silvicultură
„Moldsilva" (art. 405 din CC al RM); organelesupravegherii sanitar-epidemiologice
de stat (art. 406 din CC al RM); organele de specialitateîn
domeniul transporturilor (art. 407 din CC al RM).La al doilea grup de agenţi
constatatori se referă: Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea
Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor (art. 408 din CC al RM);Inspecţia
Muncii (art. 409 din CC al RM); Agenţia Naţională pentru Reglementare în

11. Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (art. 410 din CC al RM);
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (art. 411 din CC al RM);
Casa Naţională de Asigurări Sociale (art. 412 din CC al RM); Compania
Naţională de Asigurări în Medicină (art. 413 din CC al RM); organele
supravegherii de stat în domeniul agricol şi sanitar-veterinar (art. 414 din CC al
RM); Ministerul Apărării (art. 415 din CC al RM); Inspecţia de Stat în
Construcţii (art.416 din CC al RM); serviciile publice de gospodărie comunală
(art. 417 din CC al RM);Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi
Ajutoare Umanitare (art. 418 din CC al RM);Biroul Naţional de Statistică (art.
419 din CC al RM); Serviciul de Stat de Arhivă (art. 420 din CC al RM);
Departamentul de executare (art. 421 din CC al RM); Agenţia
Medicamentului(art. 422 din CC al RM); Serviciul Grăniceri (art. 423 din CC al
RM),Primul grup de agenţi constatatori desfăşoară o activitate procesuală largă
privind:depistarea abaterii antisociale ilicite, constatarea ei, cercetarea amplă a
cauzei, emiterea deciziei asupra cazului, aducerea ei la cunoştinţa persoanelor
interesate, organizarea executării deciziei etc. Practic, ele efectuează toate
etapele procedurii contravenţionale (aşa-numita „procedură accelerată").Al
doilea grup de agenţi constatatori desfăşoară numai activitatea procesuală
privind constatarea faptei contravenţionale şi încheierea proceselor-verbale cu
privire la contravenţii,care se remit spre examinare în instanţa competentă.
Procurorul – participă la procesul contravenţional în limitele competenţei
stabilite prin lege, care este destul de largă. Procurorul este în drept:
•să pornească procesul contravenţional;
•să aplice în cazurile prevăzute de lege o sancţiune contravenţională;
•să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni
contravenţionale;
•să particip le la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci cînd procesul
contravenţional a fost pornit de el;
•să verifice legalitatea acţiunilor agentului constatator;
•să atace decizia agentului constatator sau a instanţei de judecată;
•să exercite alte drepturi prevăzute de lege.353Contestaţia procurorului asupra
deciziei agentului constatator emise în cazul contravenţional poate fi declarată în
instanţa de judecată în termen de 15 zile.354
11

12. Comisia administrativă se instituie de către consiliul local (sătesc, comunal,
orăşenesc, municipal) pe lîngă autoritatea publică locală executivă.
Din componenţa comisiei administrative fac parte preşedintele,
12
vicepreşedintele, secretarul responsabil şi 4–7 membri.
În funcţia de preşedinte al comisiei administrative se alege un viceprimar
sau un alt membru al comisiei, în cazul autorităţilor publice locale în care nu
este prevăzută funcţia de viceprimar, sau un vicepretor, în cazul comisiilor
administrative care activează în municipiul Chişinău.
În calitatea de membru al comisiei administrative pot fi aleşi şi
reprezentanţi ai societăţii civile.
Comisia administrativă examinează cazurile de contravenţie care i-au fost
atribuite prin Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24
octombrie 2008. Comisia administrativă examinează cauzele în şedinţă publică,
verbal, nemijlocit şi în contradictoriu. Şedinţa poate fi declarată închisă în
interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, de
asemenea în cazul în care interesele minorilor sau protecţia vieţii private a
părţilor în proces o cer. Comisia administrativă examinează cauza
contravenţională în termen de 30 de zile de la data înregistrării cauzei de către
secretarul responsabil. Şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale se
desfăşoară cu participarea părţilor citate în modul prevăzut de Codul
contravenţional.
Hotărîrea de aplicare a sancţiunii contravenţionale conţinе:
a) data şi locul adoptării hotărîrii;
b) numele şi prenumele preşedintelui şedinţei, ale secretarului responsabil şi
ale membrilor comisiei prezenţi în şedinţă;
c) date privind identitatea contravenientului: numele, prenumele, data şi locul
naşterii, starea familială, locul de trai, seria şi numărul actului de identitate,
codul de identificare (IDNP), locul de muncă şi funcţia;
d) locul şi data comiterii contravenţiei, esenţa acesteia;
e) circumstanţele atenuante şi agravante constatate la examinarea cauzei;
f) probele pe care se întemeiază hotărîrea comisiei şi motivele respingerii
probelor;

13. g) norma contravenţională în al cărei temei a fost intentat procesul
13
contravenţional;
h) norma contravenţională pe care se întemeiază hotărîrea comisiei;
i) felul şi mărimea sancţiunii aplicată contravenientului;
j) soluţia referitoare la corpurile delicte;
k) modul şi termenul de atacare a hotărîrii.

14. Tema 6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile
14
procesuale de constrîngere
Probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de codul
contraventional, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei
contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la
cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei.
Probe in procedura contraventională sunt: procesul-verbal cu privire la
contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul-verbal
de percheziţie, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit
proces contravenţional, depoziţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile,
înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi
documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul
de expertiză. Sînt admisibile doar probele pertinente, concludente si utile,
administrate conform legii.
Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obținute:
a) prin violenţă, ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere;
b) prin metode ce contravin prevederilor ştiinţifice;
c) prin încălcarea esenţială a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale
persoanei, inclusiv a dreptului la apăraresau a dreptului la interpret/traducător.
Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in
procedura contraventionala, care presupuneverificarea si colectarea probelor, in
favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite
saconstate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor
participanti la procedura. Oriceinformatie poate fi considerate drept proba daca
sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea
contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care potcontribui la solutionarea
obiectiva a cazului contraventionalAceasta informatie este colectata in modul
stability de lege si din sursele prevazute de lege.Clasificarea probelor. Probele

15. pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative,
deacuzare si de justificare.
Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe:
a.organele statale, participante la procesul contraventional- agentul
15
constatator sau procurorul
b.partile interesate ale procedurii contravenționale care urmaresc un interes
persoanal-faptuitorul,delicventul, contravenientul, partea vatamata si
reprezentantii lor legalic.
c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional -
aparatorul, martorul, expertul,specialistul, interpretul, traducatorul.
Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de
constringere procesuala ca о modalitate a
constringerii statale.Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate
dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima
desfasurare a procedurii contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie
a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul
contraventional. Art. 432 din CC al RMstipuleaza urmatoarele masuri
procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la
conducereavehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate
produse de alcool sau de alte substante;retinerea vehiculului.
Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor
procesuale de constringere) cuprinde: retinerea contraventionala; aducerea silita;
inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea
starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea si aducerea
vehiculului la parcare; cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a
documentelor, perchezitia; perchezitia corporala siridicarea obiectelor si a
documentelor.
Temeiul juridic al retinerii
autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul
contraventional,art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor
flagrante pentru care Codul contraventional prevedesanctiunea arestului
contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este
pornit proce- sulcontraventional, daca au fost epuizate toate masurile de

16. identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masuriide siguranta a
expulzarii.
Aducerea silita
Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instanteide judecata a
martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se
efectueaza de catreorganul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui
mandat).
Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru
16
constatarea starii deebrietate art 438.
Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia
daca:
1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate
inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte
substante;
2.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a
folosi vehiculul.
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi
numai acel vehicul al carui conducator afost inlaturat de la conducere in baza
art. 438 din CC al RM si care este retinut.
Aducerea vehiculului retinut lastatia de parcare speciala sau pe teritoriul
organului de politie va fi
Intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea
vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor.
Cercetarea ia fata locului.
Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este
insotita deaplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia
coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.Cercetarea domiciliului fara
permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului
seefectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator
in caz de infractiune flagrantacercetarea la domiciliu se poate efectua in baza
unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatiainstantei de
judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de
ore.
Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.

17. In cazul contraventiilor aflate in competenta,lucratorul organului afacerilor
interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei
destat, daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot
ridica obiectele si documenteleimportante pentru cauza, care se afla in hainele,
in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. Perchezitia corporalasi ridicarea
obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara
autorizatia instantei de judecata:
1.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea
17
prevazute in art. 433 din CC;
2.dacaexista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele
care se afla la locul efectuarii perchezitiei sauridicarii ascunde asupra sa obiecte
sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze

18. 18
Tema 7. Fazele procesului contravenţional
Faza procedurii contraventionale- acea parte a procedurii contraventionale care,
pe linga sarcinile comune ale procedurii, are §i sarcinile sale proprii bine
determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura
contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie
intermediara asupra cazului
Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta
prin: continut, participant la procedura,metodele de activitate, deciziile emise
etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special(proces-verbal
cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala,
ridicarea obiectelor si adocumentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate
intre ele. De regula, urmatoarea faza i§i incepedesfa§urarea dupa finalizarea
celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze:
1)cercetarea cazului contraventional;
2)examinarea cazului și emiterea deciziei asupra cazului;
3)revizuirea cazului contraventional;
4)executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
La prima faza
se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele
privind caracterulfaptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului.
La a doua faza
se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea
juridica a fapteicomise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se
emite decizia asupra cazului, care se aduce lacuno§tinta partilor procedurii.
La a treia faza
persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea
vatamata saureprezentantii lor legali, precum §i procurorul sint in drept sa atace
decizia cu privire la cazul contraventional.in caz de atac, executarea deciziei se
suspenda §i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.

19. La a patra faza
se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea
sanctiuniicontraventionale.Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate,
alcatuiesc procedura contraventionala, prin care semanifesta continutul
procesului contraventional in fond.Mai exista inafara acestei proceduri clasice si
procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator efectueaza de sine
statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii
contraventionale,cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in
executare a deciziei privind aplicarea sanctiuniicontraventionale ect.
Conţinutul procesului de constatare a faptei contravenţionale şi atribuţiile
19
agentului constatator.
Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind
stabilirea §i analiza juridica a fapteiantisociale comise, incadrarea ei intr-o
anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determinadaca
aceasta constituie sau nu о contraventie. In cazul contraventiilor la a caror
comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea
contraventionala, „constatarea faptei contraventionale” reprezinta procedura
contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni
procesuale, care, la rindullor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei
contraventional:
Sesizarea agentului constatator.
Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu,
cindse afla ca a fost savir§ita о fapta ilicita sau cind о astfel de fapta a fost
stabilita in urma controlului conformatributiilor de serviciu si in cazurile
prevazute de lege.
Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale.
Imediat sau in cel mult 3 zile de la datasesizarii, agentul constatator este
obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute
delegea contraventionala:
-de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale;
-de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul
competentei;
-de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul
teritorial sau ramural;

20. -de a incepe procedura contraventionala.
Inceperea procedurii contraventionale.
Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-aconstatat
existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura
(sfera) deservita de
agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia de a
incepe proceduracontraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat
prin aceasta decizie dispune inceputulcolectarii probelor care ar confirma sau ar
dezminti faptul comiterii unei contraventii.
Cercetarea cauzei contravenţionale constatate şi emiterea deciziei asupra
20
cazului
La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se
stabileasca, prin acumularea, analiza§i administrarea probelor, circumstantele
reale ale faptei comise. Cercetarea cazului §i constatareacircumstantelor reale
ale faptei comise se realizeaza prin diferitemetode.
Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala,
la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta
contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata,
martorii, specialistul,faptuitorul. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei
contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de
informatie (probe materiale), a obiectelor si a documentelor care sint un
instrument al contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint
obiectivul direct al contraventiei etc.
Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului.
Toate actiunile procesuale, de regula, trebuiefixate in actele procesuale.
Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele
masuri procesuale de constringere: retinerea, controlul corporal, controlul
obiectelor, ridicarea obiectelor si adocumentelor etc., atunci este necesar sa se
intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei.
Incetarea procedurii contraventionalesau, dupa caz intocmirea procesului
verbal cu privire la contraventie.

21. Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei
etape, in bazarezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la
fapta antisociala comisa si personalitateafaptuitorului, trebuie sa precizeze care
decizie urmeaza a fi luata.
Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in
art. 441 din CC al RM: lipsaunei fapte contraventionale; constatarea vreunuia
dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al
faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale; decedarea persoanei
presupuse a fifaptuitor; pentru fapta in cauza este pornita о urmarire penala;
pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista о decizie definitiva.In
cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste о hotarire de incetare (clasare) a
cazului contraventional, dinacel moment persoana in a carei privinta a fost pomit
cazul fiind repusa in drepturi.
A doua varianta de decizie
- incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa
numaiatunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate
elementele componente ale contraventiei, prevazute in norma materiala imputata
(obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva). Exceptie de laaceasta
regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal
respectiv.
Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se
21
individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul.
Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor
personale si a probelor acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In
cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesul-verbal cu privire la contraventie
se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la
autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul procedurii
contraventionale accelerate (simplificate), cind agentul constatator potrivit
competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia
Dupaemiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea
deciziei emise in procesul-verbal cu privire lacontraventie, agentul constatator
este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor
participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru

22. organizarea executarii decizieinecontestate. Copia de pe procesul-verbal se
inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, lacerere.
Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala,
victima sau reprezentantul acestoraori procurorul nu sint de acord cu decizia
emisa, ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a careiraza
teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in
decursul a 15 zile de la dataaducerii la cunostinta a incheierii procesului- verbal
cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa intermen, la cerere, de
catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei
suspendaexecutarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal.
Autorul contestatiei impotriva deciziei deaplicare a sanctiunii contraventionale
nu plateste taxa de stat.
Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura
contraventionala recunoaste caeste vinovata de savirsirea contraventiei, refuza
realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de contravenient si, cu
acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi
executata la fatalocului. Contravenientul plateste amenda, aplicata de agentul
constatator, contra unei chitante de incasare in car se contine: data, ora si locul
de efectuare a platii; numele, prenumele si domiciliul persoanei
sanctionate;numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe
care о reprezinta; norma contraventionala inal carei temei este aplicata
sanctiunea; suma amenzii; semnatura partilor. Chitanta de incasare a amenzii
contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii
mentionindu-se in copia de pe chitanta.
Sesizarea privind cauzele şi condiţiile care au favorizat comiterea
22
contravenţiei
Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea
este о sarcina prioritara in contextulactivitatii de combatere a acestui fenomen
social. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzeleunor tipuri de
contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si
conditiilor fiecareicontraventii in parte.
Prevenirea contraventiilor
- ca forma de combatere a contraventionalitatiise realizeaza
prinprofilaxiageneralasi proflaxia individuala.

23. Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind
profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii.
Obiectul influenfei reglementativ-juridice incadrul activitatilor privind profilaxia
individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionalasau care
sint predispuse la astfel de actiuni antisociale.
Subiectii administrarii din domeniul combateriicontraventionalitatii
(reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de
profilaxiagenerala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor
contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul
activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei
concrete care a comis о fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a о
comite.
Potrivit prevederilor Codului contraventional, la stabilirea pedepsei,
procuroml, agentul constatator determinacauzele i conditiile care au favorizat
savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatearespectiva
sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata.
О atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de
risc”, adica persoanelor care, in modulstabilit de legislate, se afla deja sub
supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, saucelor
in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave
psihic si care prezinta pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si
toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu boli venerice si care se
eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice,
dar careau savirsit infractiuni sau contraventii etc.Legislatia contraventionala
obliga toate organele care participa la activitatea de combatere
acontraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si
conditiile care au favorizatneconformarea regulilor de conduita in societate
protejate prin normele juridice
Acţiunile preliminare ce ţin de judecarea cauzei contravenţionale în
23
instanţa de judecată.
Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu
este in drept sa aplice pedeapsacontraventionala §i nu poate fi aplicata procedura
contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire lacontraventie si
materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei

24. administrative, potrivitcompetentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta
de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit incontradictoriu
Actele preliminare privind judecarea cauzei.
In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale ininstanta,
24
judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni:
-daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui;
- daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul
cu privire la contraventie;
-daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au
comunicat ordinea examinari cazului si drepturile lor cu privire la participare in
procesul de examinare a cazului;
-reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia
este intocmit procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului
etc.In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre
urmatoarele variante de decizie:1.dispune remiterea dupa competenta a
dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii
cauzeicontraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta,
intreprinde alte actiuni pentru buna eidestasurare. (Termenul)
Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii
dosarului ininstanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere
motivata, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. In cazul in
care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.376(Inviolabilitatea
persoanei) si 433(retinerea), judecarea cauzei contraventionale se face de
urgenta si cu prioritate.
Cercetarea judecatoreasca
Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Art.
455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator lasedinta de
judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara
motive intemeiate si farainstiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea
procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieriinterlocutorii.
Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive
intemeiate nuimpiedica judecarea cauzei contraventionale.
Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale.

25. Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinantela emiterea deciziei
asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor
raspunderiicontraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea
adevarului obiectiv; inevitabilitatearaspunderii contraventionale pentru fapta
comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii
raspunderiicontraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale;
individualizarea raspunderii contraventionalesi a pedepsei aplicate etc.In cazul
cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea
acuzarii. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau
la orice etapa a cercetarii judecatoresti.Dupa cercetarea tuturor probelor din
dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneazacererile si
demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale
suplimentare. Dupa incheiereacercetarii judecatoresti urmeazadezbaterile
judiciare.
In cazul in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la
dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care
vor fi cercetate
25
Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale.
Instanta de judecata emite decizia asupra cauzeicontraventionale
in camera de deliberare,pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si
juridice alecauzei. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii
cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante dedecizie:
1)incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata;
2)recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si
aplicarea pedepseicontraventionale.
Prima varianta de decizie -incetarea procesului - se emite in cazul:
-in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre
circumstantale care inlatura procesulcontraventional, stipulate in art. 441 din CC
al RM;
-nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in
conditiile art. 445 din CC al RM.
A doua varianta
de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza
in norma juridicacontraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu

26. exista circumstante care ar inlatura procesulcontraventional.In urma cercetarii
judecatoresti, este posibila inca о varianta de decizie -
remiterea materialelor agentuluiconstatator care a incheiat procesul-verbal pentru
26
lichidarea incorectitudinilor admise.
Aceasta varianta ar fioportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire
la contraventie sint admise abateri neinsemnate de lacerintele art. 443 din CC al
RM.
60. Examinarea cauzei contravenţionale de către comisia administrativă
Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia
administrativa poate fi divizata in 3 etape:
-pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale;
-cercetarea cauzei in sedinta;
-emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare.
Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale.
Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmitereaaplicarii nelegitime a a
sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea
comisieiadministrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea
cazului, al caror scop este depunereamaterialeler cazului contraventional in
conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In cadrul pregatirii pentru
examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta
materiala( art. 398 CC) sicompetenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii);
se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturilelui contra semnatura; se
verifica corectitudinea continutului procesului –verbal cu privire la contraventie
siinterpretarile participantilor la procedura( faptuitor, partea vatamata, martorii).
In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a
materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentruexaminarea cazului
contraventional seincheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante
de decizie:
-restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal
pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei
contraventionale si cercetarii cazului;
- admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii
cazului. Cercetarea cauzei in sedinta.

27. La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al
comisieiadministrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in
limitele caruia trebuie sa fie examinatacauza contraventionala. La sedinta
comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.Presedintele
comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea
cauzeicontraventionale.In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate
mai intii probeleprezentate de partea acuzarii(agentul constatator).
Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in
sedinta.In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este
obligata sa clarifice urmatoarele:daca fapta comisa constituie contraventie;
vinovatia faptuitorului si formele ei; prezenta circumstantelor careinlatura
caracterul contraventional al faptei comise §i aplicarea raspunderii
contraventionale; existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza
raspunderea contraventionala; oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata
de faptuitor; daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita о paguba
materiala; caracteristica persoanei faptuitorului etc.Finalizind cercetarea
probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la
proces, presedintele sedintei anunta dezbaterile.
Emiterea deciziei asupra cazului §i punerea ei in executare.
Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele
procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care
confirma sau nucomiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei
inculpatului, comisia administrativa formuleaza,apoi pronunta decizia asupra
cazului.Exista urmatoarele variante de decizie:
-restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul-verbal
pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei
27
contraventionale si cercetarii cazului;
-clasarea cazului;
-remiterea materialelor in instanta de judecata;
-aplicarea unei sanctiuni contraventionale.Decizia comisiei administrative
se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti
lasedinta
Calea ordinară de atac. Recursul

28. Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a
procedurii contr. – se finalizeaza cuaducerea la cunostinta partilor interesate a
deciziei emise,in modul stabilit de lege.
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti
poate fi:
-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.
-agentul constatator
-victima
-procurorul
-aparatorul,care declara recursul in numele partilor
-sotul/sotia pers. arestate.
Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs :
-reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei;
-reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care
28
este recunoscuta ca victima inurma unei actiuni contraventionale
Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.
-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau
calitatea pers.
-sedinta de judecata nu a fost publicata
-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa
aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre
imposibilitate-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;
-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita
-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.
Termenul si modul de depunere a recursului.
Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in
termen de 15 zile.Termenul incepe adecurge din momentul aducerii la
cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a
careihotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca
masura de constringere procesuala,apoi – arestul contr. ca pedeapsa
contraventionala poate depune recursul si la administratia loculuide
detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este
atacata.R. primit se expediazain 3 zile de la data expirarii termenului de
declarare a recursului,instantei de recurs.

29. Repunerea in termen a recursului.
R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera
depus in termen daca instanta aconstatat ca intirzierea a fost determinata de
motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi
a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la
pronuntarea hotaririi.
Judecarea cauzei contr. in recurs
Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea
partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarearecursului.Instanta e obligata sa se
pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintelecompletului de
judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.
62. Calea extraordinară de atac. Revizuirea
Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen
de cel mult 6 luni dupa aparitiaurm. temeiuri:-instanta de judec.
Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului
care poate fireparata la o noua judecare;-C. Constitutionala a declarat
neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;-legea noua inlatura
caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in
a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;
29

30. 30
Bibliografie
Acte normative
1) Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.
2) Declaraţia Drepturilor Omului, adoptată la Adunarea Generală a O.N.U.
la 10 decembrie 1948.
3) Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptatâ la 4 noiembrie
1950, şi Protocoalele adiţionale.
4) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24
octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon.
Of. al RM) din 16 ianuarie 2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la
contravenţiile administrative din 29 martie 1985)).
5) Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.
6) Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003.
7) Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002.
8) Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30 mai 2003.
9) Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003.
10) Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000.
11) Codul fiscal din 24 aprilie 1997.
12) Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004.
13) Codul cu privire la locuinţe, adoptat prin Legea RSSM din 3 iunie
1983.
14) Codul familiei din 26 octombrie 2000.
15) Codul electoral din 21 noiembrie 1997.
16) Codul funciar din 25 decembrie 1991.
17) Codul apelor din 22 iunie 1993.
18) Codul silvic din 21 iunie 1996.
19) Codul subsolului din 02 februarie 2009.
20) Codul transporturilor auto din 29 iulie 1998.
21) Codul transportului feroviar din 17 iulie 2003.
22) Codul navigaţiei maritime comerciale din 30 septembrie 1999.
23) Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.

31. 24) Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26
31
martie 1996.
25) Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie
1995.
26) Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.
27) Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.
28) Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public
29) Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie
2006.
30) Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.
31) Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din
12 aprilie 1994.
32) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor
judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998.
33) Hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr. 21 din 23
iunie 1997 cu privire la interpretarea articolului 114 din Constituţia Republicii
Moldova.
34) Regulamentul comisiei administrative, aprobat prin Hotărârea
Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 25 martie 2010.
35) Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie
1994 cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,
familială şi penală. Buletinul Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2.
36) Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994
privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi
viaţa, 1994, nr. 2-3.
37) Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind
asistenţa juridică în materie civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum
20, pag. 364.
38) Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă,
familială şi penala, semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de
Republica Moldova la 16 martie 1995.
39) Legea Republicii România nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
40) Кодекс Российской Федерации об административных
правонарушениях от 30.12.2001.
41) Кодекс Республики Украина об административных
правонарушениях от 07.12.1984.
Literatură de profil

32. 1. Alexandru Ioan. Administraţia Publică: Teorii, Realităţi, Perspective,
32
Bucureşti: Lumina Lex, 2007
2. Alexandru Ioan. Drept administrativ comparat, ediţia a II-a, Bucureşti:
Lumina Lex, 2003
3. Alexandru Ioan. Structuri, Mecanisme şi Instituţii Administrative. Note
de Curs, V. I şi II, Bucureşti: Sylvi, 1996
4. Bantuş L. Ilicitul contravenţional, Chişinău, 2001
5. Barac L. Răspunderea şi sancţiunea juridică, Lumina Lex, 1997
6. Bălan Emil. Drept administrativ şi procedură administrativă, Bucureşti:
editura Universitară, 2002
7. Cobăneanu Sergiu, Bobeica Elena, Rusu Viorel. Drept administrativ.
Note de curs, Chișinău:CEP USM, 2012
8. Colectiv. Drept poliţienesc şi contravenţional, Bucureşti: Tritonic, 2003
9. Creangă Ion. Curs de drept administrativ, volumul I, Chişinău: Epigraf,
2003, 2004
10. Drăghici C, Iacob A., Corcheş R. Drept contravenţional, Tritonic,
Bucureşti, 2004.
11. Dvoracec Maria V., Drept administrativ. Noţiuni introductive, Iaşi,
1994
12. Furdui S. Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile
administrative, Chişinău, 2000.
13. Furdui Sergiu, Dreptul contravenţional, Chişinău: Cartier Juridic, 2005.
14. Groza L., Părăuşanu Gh., Reglementarea sancţionării contravenţionale,
Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1973.
15. Guțuleac Victor. Drept administrativ, Chișinău: (Î.S. F.E.-P „Tipografia
centrală”, 2013
16. Iorgovan Antonie, Drept administrativ, volumul I şi a II, Bucureşti:
Nemira, 1996.
17. Manda Corneliu, Drept administrativ, ediția V, editura Univers Juridic,
Bucureşti, 2008
18. Mihai Adrian Hotca, Drept contravenţional, Editas, 2003.
19. Mocanu Victor, Țurcan Liliana, Rusu Viorel, Bobeica Elena. Drept
administrativ în scheme, Chișinău: CEP USM, 2013
20. Negoiţă Alexandru, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei,
Bucureşti, 1993.
21. Orlov Maria, Belecciu Ştefan Drept administrativ, Chişinău: Elena V.I.,
2005
22. Orlov Maria, Drept administrativ, Chişinău: Epigraf, 2001
23. Orlov Maria, Răspunderea în dreptul administrativ, Chişinău, 1997.
24. Pivniceru M., Susanu P., Tudurache D., Contravenţia, Iaşi, 1997.
25. Poenaru Iulian, Răspunderea pentru contravenţii, Lumina Lex,
Bucureşti, 1998.

33. 26. Roşca Tudor, Unele consideraţii cu referinţă la coristrîngerea
33
administrativă, Analele ştiinţifice ale USM, nr.4, Chişinău 2000.
27. Trăilescu Anton, Drept administrativ. Tratat elementar, Bucureşti:
ALL BECK, 2002.
28. Ţiclea A. ş. a. Răspunderea contravenţională. Bucureşti, 1995.
29. Vedinaş Verginia, Drept administrativ şi instituţii politico-administrative.
Manual Practic, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
30. Алёхин А. П., Кармолицкий А. А., Козлов Ю. М.,
Административное право Российской Федерации, Москва, 2011 г.
31. Бахрах Д. Н., Административное Право России, Учебник для
вузов, издательство Норма, Москва, 2002
32. Веремеенко И., Административно-правовые санкции, Москва,
Юридическая литература, 1975.
33. Додин Е., Доказательства в административном процессе, Москва,
Юридическая литература, 1973.
34. Козлов Ю. М., Попов Л. Л., Административное право,
издательство Юристъ, Москва, 2000 (728 pag.)
35. Кузьмичева Г., Административная ответственность, Москва, 1984.
36. Лазарев Б., Административная ответственность, Москва, 1985.
37. Никитин А. М., Административное право в схемах, издательство
Юнити-Дана, Москва, 2000 (352 pag.)
38. Овсянко Д. М., Административное право в схемах и определениях,
2-е издание, издательство Юристъ, Москва, 2002
39. Рошка Ф. А. Административная ответственность, Кишинев: КГУ,
1989.
40. Шергин А., Проблемы административно-деликтного права.
Государство и право, 1994.