„Toate sunt ale voastre iar voi sunteti ailui Cristos iar Cristos al lui Dumnezeu”

1. CUVÂNTUL VIE IIȚ
Septembrie 2016
„Toate sunt ale voastre,
iar voi sunteţi ai lui
Cristos, iar Cristos al lui
Dumnezeu”
(1 Cor 3, 22-23)

2. „Toate sunt ale voastre, iar voi sunteţi ai lui Cristos, iar
Cristos al lui Dumnezeu”
(1 Cor 3, 22-23)

3. Suntem în comunitatea creştinilor din Corint, foarte vie, plină de
iniţiative, însufleţită în interiorul ei de grupuri legate de diferiţi
conducători carismatici.

4. De aici şi tensiunile dintre persoane şi grupuri, diviziuni, cultul
personalităţii, dorinţa de a fi deasupra celorlalţi.

5. Paul intervine cu hotărâre
amintindu-le tuturor că în
bogăţia şi varietatea
darurilor şi a liderilor pe
care le posedă comunitatea,
există ceva mult mai
profund care îi leagă în
unitate: apartenenţa la
Dumnezeu.

6. Răsună încă o dată marea veste creştină: Dumnezeu este cu noi,
iar noi nu suntem pierduţi, orfani, lăsaţi în voia soartei, ci suntem
fiii săi, suntem ai săi.

7. Ca un adevărat tată el are grijă de fiecare, fără ca să ne facă să
ne lipsească ceva din ceea ce avem nevoie pentru binele nostru.

8. Dimpotrivă, este supraabundent în iubire şi în dar: „Totul vă aparţine –
aşa cum afirmă Paul – lumea, viaţa, moartea, lucrurile prezente, cele
viitoare, toate sunt ale voastre!” Ni l-a dat chiar pe Fiul său, Isus.

9. Ce încredere imensă din
partea lui Dumnezeu în a
pune orice lucru în mâinile
noastre!

10. De câte ori însă am abuzat de darurile sale: ne-am crezut
stăpâni ai creaţiei până la a o prăda şi a o desfigura, stăpâni ai
fraţilor şi surorilor până la a-i înrobi şi a-i masacra, stăpâni ai
vieţilor noastre până la a le ruina în narcisism şi în degradare.

11. Darul imens al lui Dumnezeu – „Toate sunt ale voastre” – cere
recunoştinţă.

12. „Toate sunt ale voastre, iar voi sunteţi ai lui Cristos,
iar Cristos al lui Dumnezeu”
(1 Cor 3, 22-23)

13. Adesea ne plângem pentru ceea ce nu avem sau ne adresăm lui
Dumnezeu numai pentru a cere.

14. De ce să nu privim în jur şi să descoperim binele şi frumosul de care
suntem înconjuraţi? De ce să nu-i mulţumim lui Dumnezeu pentru ceea ce
ne dă în fiecare zi?

15. „Toate sunt ale voastre” este şi o responsabilitate. Ea cere de
la noi atenţie, gingăşie grijă faţă de ceea ce ne este
încredinţat: lumea întreagă şi fiecare fiinţă omenească;

16. aceeaşi grijă pe care Isus o are faţă de noi („voi sunteţi ai lui
Cristos”), aceeaşi grijă pe care Tatăl o are faţă de Isus
(„Cristos este al lui Dumnezeu”).

17. Ar trebui să ştim să ne bucurăm cu cel care se bucură şi să plângem cu cel
care plânge, gata să primim orice geamăt, diviziune, durere, violenţă ca pe
ceva care ne aprţine, să o împărtăşim până o transformăm în iubire.

18. Toate ne sunt oferite pentru a le duce lui Cristos, adică plinătăţii
vieţii, şi lui Dumnezeu, adică scopului său final, dăruind din nou fiecărui
lucru şi fiecărei persoane demnitatea sa şi sensul său cel mai profund.

19. Într-o zi, în vara anului 1949, Chiara Lubich a avut o asemenea
unitate cu Cristos încât s-a simţit legată de el aşa cum sunt mireasa
cu Mirele.

20. I-a venit atunci în minte zestrea pe care ar fi trebuit să
i-o ofere în dar şi a înţeles că trebuia să fie întreaga
creaţie!

21. Din partea sa, El i-ar fi adus ei ca moştenire întreg Paradisul. Şi-a amintit
atunci cuvintele psalmului: „Cere-mi şi-ţi voi da popoarele ca moştenire şi
marginile pământului în stăpânire!” (cf. Ps 2,8)

22. «Am crezut şi am cerut şi ne-a dat totul ca să-i dăm Lui, iar El ne
va da Cerul: noi ceea ce este creat, El ceea ce este Necreat».

23. Spre sfârşitul vieţii,
vorbind despre
Mişcarea căreia i-a dat
viaţă şi în care se
revedea pe sine însăşi,
Chiara Lubich a scris
aşa: „Care este acum şi
pentru acum ultima mea
dorinţă?

24. Aş dori ca, la plinirea
timpurilor, când, unită, Opera
Mariei va aştepta să se
înfăţişeze înaintea lui Isus
părăsit-înviat, să-I poată
spune, însuşindu-şi cuvintele
teologului francez Jacques
Leclercq,

25. «...în ziua Ta, Dumnezeul meu, voi veni la Tine... Voi veni la Tine,
Dumnezeul meu (...) şi cu visul meu cel mai nebunesc: să-Ţi aduc în
braţe lumea întreagă››”
1
.
1 Strigătul, ARCB, Bucureşti 2001, p. 127-128.

26. Texte préparé sous la direction du père Fabio Ciardi OMI
Graphisme Anna Lollo avec don Placido D’Omina (Sicile, Italie)
Version française Michel Chilaud, disponible sur le site parole-de-vie.fr
* * *
Le commentaire de la Parole de vie est traduit en 96 langues et idiomes,
il rejoint des millions de personnes dans le monde entier
au travers de la presse, la radio, la télévision et Internet.
Plus d’informations sur www.focolare.org/fr
Ce diaporama est disponible en plusieurs langues sur www.santuariosancalogero.org
Texte préparé sous la direction du père Fabio Ciardi OMI
Graphisme Anna Lollo avec don Placido D’Omina (Sicile, Italie)
Version française Michel Chilaud, disponible sur le site parole-de-vie.fr
* * *
Le commentaire de la Parole de vie est traduit en 96 langues et idiomes,
il rejoint des millions de personnes dans le monde entier
au travers de la presse, la radio, la télévision et Internet.
Plus d’informations sur www.focolare.org/fr
Ce diaporama est disponible en plusieurs langues sur www.santuariosancalogero.org
„Toate sunt ale voastre,
iar voi sunteţi ai lui
Cristos, iar Cristos al lui
Dumnezeu”
(1 Cor 3, 22-23)