1. Acesta este un exercițiu de discuție în grupuri mici și în plen, care se lucrează la:
• Ce este educația și cum ea răspunde, sau nu, nevoilor oamenilor
• Participarea la procesele de luare a deciziilor.
Drepturi conexe
• Dreptul la educație, inclusiv dreptul la educație pentru drepturile omului
• Libertatea de opinie și de exprimare
• Dreptul de a participa la guvernarea țării sale
Obiective
• Să reflecteze asupra sistemului educațional și asupra modului în care acesta
răspunde nevoilor oamenilor
• Să dezvolte abilități de cooperare și participare la luarea deciziilor democratice la
nivel de școală și de club
• Să promoveze justiția și incluziunea
Materiale
• 4 coli mari de hârtie sau hârtie de flipchart și pixuri pentru fiecare grup mic de patru
persoane
• Hârtie suplimentară, suficientă pentru ca oamenii să își noteze dacă doresc
Instrucțiuni
Această activitate este în două părți: partea 1 (35 de minute) este o discuție despre ce fel de
educație își doresc oamenii, iar partea 2 (60 de minute) este o discuție despre cum să se
dezvolte sisteme democratice, astfel încât tinerii să aibă un cuvânt de spus în educația pe
care o primesc.
Partea 1. Ce fel de educație avem și cum am prefera să fie? (35 de minute)
1. Începeți cu o scurtă discuție generală despre ceea ce înțeleg oamenii prin termenul
„educație”. Subliniază că educația este mai mult decât ceea ce se întâmplă la școală sau la
facultate. Desenați diferențele dintre educația formală, informală și non-formală. Participanții
ar trebui să știe că a primi o educație este un drept al omului (Articolul 26 din DUDO).
2. Faceți un brainstorming asupra tuturor aspectelor pozitive și negative ale sistemului școlar
din țara dvs. și notați cuvintele cheie pe hârtie de flipchart.
3. Revedeți pe scurt cuvintele cheie și luați în considerare de ce sistemul de învățământ este
așa cum este, cu referire la unele dintre punctele enumerate, de exemplu, programa,
mărimea claselor, regulile școlare despre îmbrăcăminte și activități extracurriculare.
4. Cereți participanților să se grupeze în grupuri mici de 4 până la 5. Distribuiți textul articolului
28 din Convenția privind drepturile copilului (CRC). Acordați grupelor 15 minute pentru a
evalua valoarea dreptului lor la educație. De exemplu, este învățământul primar disponibil și
gratuit pentru toți în societatea dumneavoastră? Dacă nu, cine sunt excluși și de ce? Ce
forme de disciplină există și este respectată demnitatea individului? Curriculumul favorizează
dezvoltarea personalității, talentelor și abilităților fiecăruia? Care este accentul, de exemplu,
pe producerea de cetățeni buni sau a unei forțe de muncă pregătite? Este inclusă educația
pentru drepturile omului?
5. Reveniți în plen și cereți oamenilor să dea feedback.
2. Partea 2. Dezvoltarea sistemelor democratice, astfel încât oamenii să își poată spune
cuvântul. (60 de minute)
1. Întrebați grupul care ia decizii cu privire la tipul de educație pe care o primesc.
2. Cereți oamenilor să se întoarcă în grupurile lor mici pentru a revizui modul în care sunt
luate deciziile în școala lor. De exemplu, cine decide ce se predă sau ce activități
extracurriculare vor fi organizate? Cum este administrată școala sau facultatea? Cum se iau
deciziile bugetare și de cheltuieli? Cum sunt dezvoltate și convenite politicile? Cât de mult de
spus au tinerii?
3. Spuneți-le că nu numai că au dreptul omului la educație, ci și că, potrivit articolului 12 din
CDN, „copilul are dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la toate problemele care îl
afectează și opiniile copilului ar trebui să fie prezentate. greutatea cuvenită”.
4. Cereți fiecărui grup să ia în considerare aspectele pozitive și negative ale unui organism
ales democratic, cum ar fi un consiliu studențesc, pentru a lua decizii cu privire la educația
lor la nivel local.
5. Următoarea etapă depinde de circumstanțele grupului. Dacă nu există un consiliu în școala
dvs., atunci grupurile ar trebui să decidă ce fel de consiliu ar dori, care ar trebui să fie
mandatul acestuia și cum să procedeze pentru a-l înființa. Dacă școala sau colegiul dvs. are
deja un consiliu, atunci ar trebui să revizuiască modul în care funcționează și să dezvolte
planuri pentru a le face să funcționeze mai bine. Explicați cum să faceți o analiză SWOT și
spuneți-le grupurilor că au treizeci de minute pentru a dezvolta un plan de acțiune scris pe o
foaie mare de flipchart.
6. Reveniți în plen și cereți grupurilor să raporteze rezultatele lor.
Debriefing și evaluare
Multe puncte au fost deja făcute în diferitele etape ale discuțiilor anterioare. Totuși, fă-ți timp
pentru a revizui activitatea în ansamblu, pentru a reflecta asupra punctelor generale de
învățare și pentru a planifica ce să faci în continuare.
• Oamenilor le-a plăcut activitatea? A fost util? De ce? De ce nu?
• De ce sunt structurile decizionale existente așa cum sunt? Care sunt precedentele
istorice? Structurile și-au îndeplinit funcțiile în trecut? Sunt potrivite acum? Dacă nu, de ce?
• De ce structurile și procedurile de luare a deciziilor trebuie revizuite în mod regulat?
• Cum s-au comparat planurile de acțiune ale diferitelor grupuri?
• Cât costă în termeni de timp, efort și bani?
• Cât de realiști au fost? (Notă: este bine să ai viziuni mari, dar trebuie să faci pas câte un
pas către obiectiv!)
• „Copilul are dreptul să-și exprime opiniile cu privire la toate problemele care îl afectează și
părerile copilului ar trebui să fie prezentate greutatea cuvenită”. Este aceasta o cerere realistă
în raport cu programa educațională națională? Cum ar putea tinerii să aibă o contribuție?
• În ce măsură este respectat articolul 12 în clasă? Cât timp ar trebui să fie dedicat „pentru
a-ți spune cuvântul”?
• Unele grupuri, de exemplu romii, consideră adesea încălcat dreptul lor la educație. De ce
este acest lucru și cum ar putea fi făcut mai ușor accesul?
• Cum se oferă educația pentru drepturile omului în școala dumneavoastră? Învățați despre
drepturile omului și despre diferitele convenții? Ai ocazia să te implici în proiecte de
promovare a drepturilor omului în școala și comunitatea ta?
Sfaturi pentru facilitatori
3. Această activitate a fost scrisă cu referire la școli și colegii cu mențiune de „consilii școlare
sau colegiale”. Acest lucru nu ar trebui să descurajeze pe nimeni care lucrează într-un cadru
non-formal; activitatea este la fel de relevantă pentru tinerii din cluburile și asociațiile de
tineret, care vor avea ca organ de conducere mai degrabă un consiliu decât un consiliu. Doar
adaptați termenii pe care îi folosiți în consecință.
Familiarizați-vă cu articolele 12 și 28 din Convenția privind drepturile copilului (CDN) . Dacă
lucrați cu adulți tineri cu vârsta de peste 18 ani, atunci faceți referire la dreptul la educație din
DUDO (Articolul 26).
Există informații generale despre educație și drepturile omului în informațiile de bază din
capitolul 5. Note despre diferențele dintre educația formală, non-formală și informală pot fi
găsite.aici . Analiza SWOT este descrisă și explicată în secțiunea Acțiune .
De ce sa ai un consiliu scolar?
Un consiliu școlar/elev are scopul de a oferi elevilor o voce în problemele școlare care îi
afectează în mod direct. Există multe motive întemeiate pentru a înființa consilii școlare și
pentru a ne asigura că acestea funcționează eficient. Aceleași argumente se aplică consiliului
sau comitetului de conducere al organizațiilor de tineret.
Beneficii centrate pe elev
Participarea la un consiliu școlar promovează dezvoltarea educațională sau personală a
elevilor deoarece:
• Consiliile promovează învățarea cetățeniei, eficacitatea politică și atitudinile democratice.
• Consiliile promovează încrederea socială și valorile personale.
• Elevii sunt împuterniciți să conteste autoritatea.
• Elevii învață cum să ia decizii într-un mod corect și responsabil.
• Elevii învață despre realitățile vieții, de exemplu, cum să lucreze cu bugete limitate sau cu
autorități care nu răspund.
Beneficii pragmatice
• Stilurile democratice de management funcționează mai bine decât cele autocratice,
deoarece sunt în cele din urmă mai eficiente, deoarece îi încurajează pe elevi să își asume
responsabilitatea.
• Consiliile încurajează cooperarea, valorifică energia și reduc alienarea.
• Consiliile pot îmbunătăți atmosfera școlii: se are mai multă încredere în profesori; regulile
se dovedesc a fi mai corect bazate.
• Indiferent de limitările din cauza presiunilor sociale și politice din exterior, un consiliu
studențesc este o modalitate practică de a demonstra studenților buna credință a personalului
și angajamentul față de anumite valori.
Sugestii de urmărire
Lăsați grupul să lucreze în continuare la ideile generate în această activitate și, luând sfaturi
din secțiunea „Acționare” , să depună eforturi pentru a avea mai mult cuvânt în luarea
deciziilor în școala, colegiul sau clubul lor.
Dacă grupului i-a plăcut să se gândească la tipul de educație pe care și-ar dori să o aibă, s-
ar putea bucura de jocul de masă, „Povestea a două orașe” , care ridică probleme cu privire
la tipul de oraș în care oamenii ar dori să trăiască. Dacă participanții ar dori să aflați despre
atitudinile generale față de vot, apoi uitați-vă la activitatea „A vota sau a nu vota” .
4. Idei de acțiune
Participanții ar putea lua în considerare legarea și schimbul de informații cu alte consilii
studențești din zona lor, la nivel național sau internațional.
Informatii suplimentare
Gradul în care tinerii pot participa la procesele de luare a deciziilor depinde de vârsta lor și
de problema care urmează să fie decisă. Pentru un model util, vezi scara participării tinerilor
a lui Roger Hart, www.freechild.org . Există mai multe informații despre scara participării în
secțiunea despre Cetățenie și Participare din capitolul 5.
Oportunitățile de implicare directă în procesele de luare a deciziilor sunt în creștere în multe
țări, de exemplu, bugetarea participativă, un proces în care efectele implicării oamenilor sunt
observate direct fie în schimbarea politicii, fie în prioritățile de cheltuieli. Nu este doar un
exercițiu de consultare, ci o întruchipare a democrației directe,
deliberative: http://www.participatorybudgeting.org.uk. Un exemplu este programul de
bugetare participativă Udecide din Newcastle (Marea Britanie), în care, în mai 2008, tinerii
au avut un vot de 20% în achiziționarea de servicii pentru Fondul pentru copii de 2,25 milioane
de lire sterline al orașului. Recunoscând că experții sunt copiii și tinerii, proiectul și-a propus
să ofere acelor tineri din oraș care aveau cel mai mare șans să beneficieze de Fond șansa
de a avea un cuvânt de spus în modul în care a fost alocat. Provocând furnizorii să-și prezinte
ideea tinerilor, proiectul și-a propus să-i facă să gândească diferit despre serviciile lor și
despre modul în care acestea au fost alocate.
Biroul Organizator al Sindicatelor Europene de Studenți Școli (OBESSU) este organizația
europeană-umbrelă a organizațiilor studenților școlare. Acesta funcționează pentru:
• Reprezentarea punctelor de vedere ale elevilor din Europa față de diferitele instituții și
platforme de învățământ
• Susținerea și îmbunătățirea calității și accesibilității educației și a democrației educaționale
în Europa
• Îmbunătățirea condițiilor în școlile secundare din Europa pentru a promova o mai mare
solidaritate, cooperare și înțelegere între elevii școlii
• Punerea capăt discriminării și nedreptății acolo unde acestea există în cadrul sistemelor
educaționale din țările din Europa.
Convenția cu privire la drepturile copilului , articolul 28:
Copilul are dreptul la educație. Statul va face învățământul primar obligatoriu și disponibil și
gratuit pentru toți și va încuraja dezvoltarea diferitelor forme de învățământ secundar, le va
pune la dispoziția fiecărui copil. Disciplina școlară va fi administrată într-o manieră
compatibilă cu demnitatea copilului. Educația trebuie îndreptată spre dezvoltarea
personalității, talentelor și abilităților copilului, respectul pentru drepturile omului și libertățile
fundamentale, viața responsabilă într-o societate liberă în spiritul păcii, prieteniei, înțelegerii,
toleranței și egalității, dezvoltarea respectului pentru mediul natural.
