Ghid de calatorie Lituania

1. Acest proiect este finanţat cu sustinere din partea UE prin Programul Erasmus+ . Această publicaţie
(comunicare) reflectă numai punctul de vedere al autorului iar UE nu este responsabilă pentru eventuala
utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

2. 2 | P a g e
Lituania
Țară în Europa
Lituania, oficial Republica Lituania, este o țară din Europa de Nord. Una
din cele trei state baltice, ea se situează pe malul sud-estic al Mării Baltice,
având frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca.
Capitală: Vilnius
Prefix: +370
Monedă: Euro
Populaţie: 2,872 milioane (2016)
Limbă oficială: Limba lituania

3. 3 | P a g e
Menţionată pentru prima dată, în
documente, în urmă cu mai mult de un
mileniu, Lituania este singura dintre
naţiunile baltice cu mai mult de opt sute
de ani de istorie statală, în care s-a
luptat dramatic pentru independenţă şi
supravieţuire.
Cândva în Evul Mediu, era cel mai
mare stat din Europă, întins de la Marea
Baltica până la Marea Neagră, unde
meşteşugurile şi comerţul prosperau, iar
capitala Vilnius era un important centru de educaţie şi al ştiinţei. Marele Ducat al Lituaniei, aflat în
uniune statală cu Polonia, a reuşit să-şi păstreze independenţa până în secolul XVIII când a fost împărţit
între Austria, Rusia şi Prusia. Apoi, Lituania a fost: implicată în mai multe rebeliuni anti-ruseşti, ocupată
de Germania, din nou independentă, din nou invadată de Germania şi iar cucerită, de Armata Roşie
sovietică. A fost prima dintre republicile sovietice care şi-a declarat independenţa, în 1990, şi de atunci
s-a dezvoltat accelerat, a intrat în UE şi NATO, în 2004, şi face parte şi din Spaţiul Schengen.
Lituania este cea mai sudică dintre cele trei state baltice şi ocupă 65.300 km pătraţi de teren aproape
plat, cu câmpii pesărate cu coline joase, păduri, sute de râuri şi mai mult de trei mii de lacuri, iar tărmul,
întins pe 100 de km, este format
din limanuri, lagune şi plaje cu
nisip alb. Atrage turistic nu doar ca
paradis natural, ci şi ca ţară
modernă, cu oraşe frumoase,
muzee unice şi cu magazine
aranjate cu stil, este un loc unde
iubitorii de jazz se pot bucura de
muzică bună, gurmanzii, de o
gastronomie selectă, iar cei care
vor relaxare, de câteva SPA-uri bine cotate.

4. 4 | P a g e
Are ceva mai mult de 3 milioane de locuitori, dar atrage în fiecare an aproape tot atât de mulţi turişti,
care vin în special din ţările învecinate, Belarus, Polonia şi Rusia, dar şi din Marea Britanie, Germania,
Italia sau Israel. Cei mai mulţi vin în perioada martie – septembrie, turismul de weekend fiind unul
dintre cele mai dinamice.
Turişti aleg pentru excursiile
lor capitala
Vilnius, litoralul Mării
Baltice sau siturile înscrise
pe lista patrimoniului
mondial UNESCO - Istmul
Neringa (Courland), situl
arheologic Kernavė sau
cele trei puncte de
observaţie ale Arcului
geodezic Struve, dar
Lituania este cunoscută şi ca destinaţie pentru turismul medical, cu facilităţi de tratament
balneoterapeutic, sau pentru turiştii care fac circuite în Europa de Nord sau croaziere pe Marea Baltică.
Capitala Vilnius
Este un oraş pitoresc, situat pe
malurile râurilor Neris şi Vilnia, nu
departe de graniţa cu Belarus, are o
populatie de doar 540.000 de
locuitori şi este al doilea cel mai
mare oraş din Ţările Baltice, după
Riga, capitala Letoniei.
Ghidurile turistice spun că cel mai
bun loc pentru a admira panorama
Vilniusului este turnul Castelului
Gediminas, santinelă deasupra
oraşului înca din secolul XIII. Construit iniţial din lemn ca bastion de apărare şi închisoare, acum
castelul este bine restaurant şi gazduieşte un muzeu al istoriei Lituaniei şi Vilniusului.

5. 5 | P a g e
Centrul istoric al oraşului, atestat încă din 1323, este unul dintre cele mai mari şi mai frumoase vechi
centre medievale din Europa, inclus de UNESCO în Patrimoniul Umanităţii ca recunoaştere a
originalităţii şi valorii sale universale. Sunt aici palate cu arhitectură gotică, renascentistă, barocă şi
neoclasică şi zeci de biserici.
Cele mai vizitate sunt Biserica gotică Sfânta Ana, un splendid exemplu de arhitectura gotică târzie,
faimoasă datorita mormintelor frumos decorate, de care Napoleon Bonaparte a fost atât de impresionat,
încat ar fi dorit să o mute la Paris,
Catedrala gotică Vilnius, construită în
1387 şi care seamănă cu un templu grecesc,
sau Biserica Sfinţii Petru şi
Pavel, minunat decortă de maeştrii italieni
Giovanni Pietro Perti şi Giovanni Maria
Galli. Universitatea din Vilnius, fondată
în 1579, este un mare complex în stil
renascentist, cu numeroase curţi interioare
care aproape formează un oraş, în interiorul
altui oraş.
Numita cândva oraşul celor o sută de sinagogi sau Ierusalimul Lituaniei, Vilnius are acum un singur
lăcaş de cult al evreilor, restul fiind distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Timp de
secole, Lituania, şi în special capitala, a fost un centru vital al culturii evreilor, dar ocupaţia nazistă şi
Holocaustul au pus capăt în mod tragic
acestei îndelungate istorii. Între anii l 1941 şi
1944, zeci de mii de evrei au fost ucişi în
Pădurea Paneriai, din apropierea oraşului.
Simbol al luptei pentru independenţă şi
democraţie este şi Turnul Televiziunii din
Vilnius. Aici au avut loc lupte sângeroase la
începutul anilor 90, iar în memoria victimelor
de atunci, la parterul turnului este o expoziţie
fotografică, iar lânga intrare sunt cruci şi

6. 6 | P a g e
monumente care amintesc de cea mai mare bătalie pentru independenţa din Lituania. În turnul de 326,5
metri este şi o cafenea şi o platformă rotitoare de observare , de unde poate fi văţută panorama oraşului
şi a împrejurimilor.
O altă mare atracţie a capitalei
este Palatul Prezidenţial. Acum aici
este reşedinţa şefului statului, dar
clădirea construită în stil Empire are
o istorie de mai mult de şase secole:
a fost palatul episcopilor de Vilnius,
reşedinţa temporară a ţarului Pavel I,
în 1796, al ducilor sau al altor nobili,
dar şi a celui care avea să fie regele
Frantei, Ludovic al XVIII-lea, în
1804.
La câţiva kilometri nord de centrul capitalei, în Parcul European, este centrul geografic al
continentului, marcat de Institutul Naţional de Geografie al Franţei.
Parcul, cu dealuri, păduri şi câmpii străbătute de izvoare, are 50 de hectare este şi un muzeu în aer libe,
cu artă lituaniană şi internaţională.
Între cele 90 de lucrări, toate neobişnuite, celebră este LNK Infotree, cea mai mare sculptură făcută
din televizoare, record consemnat şi de Guiness Book. Are 700 de metri, forma unui copac şi
încorporează 2903 televizoare donate de lituanieni.
La fel de populară ca şi excursia în
Parcul European, este cea în Parcul
Naţional Istoric Trakai, singurul
parc naţional istoric din Europa.
Trakai, aflat la 25 de km de Vilnius,
a fost în vremea vremurilor marilor
duci capitala Lituaniei medievale,
iar parcul naţional combină
frumuseţea naturală a pădurilor,

7. 7 | P a g e
lacurilor şi a satelor lacustre de aici, cu o lecţie de istorie.
Traversarea podului îngust care duce la vechiul castel gotic din mijlocul lacului Galvė, este o adevărată
încercare. Muzeul de aici spune istoria castelului şi are o impresioanată colecţie de arme medievale.
Parcul cu 200 de lacuri este însă şi un loc de relaxare cu nenumărate posibilităţi de agrement, se poate
face plajă, pescuit, înot, yahting, camping, te poţi plimba pe apă, pe cărările din păduri sau prin aer, cu
un balon cu aer cald, sau poţi face shopping. Preţurile souvenirurilor de chihlimbar sunt mai accesibile
aici decât în capitală.
Simboluri şi credinţe
Deşi au fost ultimul popor al Europei
convertit la creştinism şi mai păstrează
încă credinţe şi obiceiuri păgâne,
lituanienii sunt profund catolici şi acest
lucru se vede peste tot, de la sutele de
spendide biserici din oraşe, până la
nenumăratele altare de lemn sau crucile
minuţios sculptate prezente la tot
pasul. Kryždirbystė, arta
sculptării altarelor şi a crucilor de lemn, face parte din cultura Lituaniei, dar şi din patrimoniul imaterial
al umanităţii listat de UNESO, şi e legată atît de tradiţia catolică cât şi semnificaţiile păgâne ale
copacului lumii, iar după ce Lituania a devenit parte a Împeriului Ţatist în secolul XIX, crucea a devenit
simbolul poporului lituanian.
Neobişnuitul Deal al Crucilor, de lângă oraşul Siauliai, este şi el un simbol extraordinar al acestei
naţiuni de credincioşi. Este un monument unic în lume, cu mult de 100 de mii de obiecte de cult, cruci
mici sau gigantice, statui ale Fecioarei Maria, efigii şi rozarii aduse aici de pelerinii catolici.
Unic în lume este şi Muzeul Diavolului, din oraşul Kaunas, care prezintă forţele răului prin ochii
civilizaţiilor lumii, unde vizitatorii sunt invitaţi să doneze lucrări reprezentative pentru cultura lor.
Parcurile tematice ale epocii sovietice
Ca şi celelalte state baltice, Lituania a reuşit să steargă multe din urmele trecutului comunist, dar multe
din vestigiile epocii societice au fost păstrate în câteva în parcuri tematice neobişnuite sau chiat
înfricoşătoare.

8. 8 | P a g e
Muzeul Victimelor Genocidului din
Vilnius este unic în lume. Cunoscut şi
sub numele de Muzeul KGB, e amplasat
într-o fostă închisoare, şi păstrează
intacte celulele şi camerele de tortură.
Numele victimelor care au fost închise şi
torturati aici sunt gravate în piatră , iar o
colecţie tulburatoare de obiecte ale
acestora aminteşte de epoca ocupaţiei
sovietice.
Parcul Grūtas reproduce întreaga Lume
a lui Stalin.
Sunt aici 86 de mari statui ale liderilor
comunişti, relicve ale epocii sovietice
sau creaţii care sugerează teroarea şi
torturile din lagărele de muncă forţată,
Gulagului sovietic. Turiştii se pot plimba
aici printre gardurile de sîrmă ghimpată..
Cei care vor să se simtă cu adevărat în
epoca sovietica tipica anilor '80, pot
vizita şi Isgyvenimo Drama, aflat în
apropierea capitalei, care a servit candva
ca bunker destinat apărarii unui
transmiţător TV şi ca loc de refugiu
pentru trupele combatante.
În ciudatul parc tematic se pot urmări
programe TV din anul 1984, se pot
mânca feluri de mâncare tipic sovietice,
se pot purta măşti de gaze sau poţi fi

9. 9 | P a g e
supus chiar la un control medical sau la un interogatoriu de tipul celor practicate în fostele lagăre de
concentrare.
Civilizatia ancestrala din Kernavė
Situl arheologic este la 35 km nord de Vilnius şi reprezintă o excepţională mărturie a celor 10 milenii de
existenţă a aşezărilor umane din acestă regiune.
Situat în valea râului Neris, este un ansamblu compus din vestigii arheologice, forturi, aşezări
nefortificate, morminte şi
monumente şi artefacte cu
valoare istorică şi culturală din
Paleolitic şi Evul Mediu şi oraşul
Kernavė, reşedintă a ducilor din
anul 1040 şi apoi capitala
marelului Ducat al Lituaniei,
parţial distrusă ce cavalerii
teutoni le la sfârşitul secolului
XIV.
În anul 1994, situl arheologic Kernavė a fost înclus pe lista patrimoniul UNESCO.
Ţărmul dunelor albe
Dintre cele trei Tări Baltice, Lituania are cea mai mică deschidere la mare, ceva mai puţin de 100 de km
de ţărm.
Vasele de croazieră opresc la Klaipėda,
singurul port al Lituaniei un frumos oraş-
port situat la gura râului Dane, într-o zonă
extrem de pitorească. Este al treilea oraş
ca dimensiune din Lituania şi are rădăcini
istorice în timpul cavalerilor teutoni şi al
vremurilor de glorie când era capitala
Regatului Prusiei. Acum este cunoscut şi
pentru marele festival anual al jazzului şi
mării.

10. 10 | P a g e
La nord, într-o pădure de pini, este Palanga, cea
mai populară staţiunie matitimă şi
balneoclimaterică a Lituaniei, renumită încă de
acum un secolpentru tratamentele cu ape minerale.
SPA-ul de aici are renume internaţional, iar vara
staţiunea este foarte aglomerată de turiştii care
doresc o recreere activă.
Palanga are şi o lungă istorie a
cihlimbarului, piatra vie sau aurul nordului, cum este numită această răşină fosilizată.
Pe la sfârşitul secolului XVIII, sub Împeriul Ţarist, era centru industriei ambrei. Acum, cele mai de
valoare piese sunt expuse în Muzeul cihlimbarului din localitate.
La sud de Klaipėda, peste apele Baticii, se întinde pe 60 de km peninsula Curonian Spit, o limbă foarte
îngustă formată din dune de nisip alb care leagă Lituania de enclava rusă Kaliningrad.
Este o zonă sălbatică cu dune de nisip alb, păduri de pini care de opresc direct în mare şi mici aşezări
pitoreşti, care poartă numele generic de Neringa.
Principala aşezare din acestă zonă protejată de UNESCO este micul sat Nida, la 50 de km sud de
Klaipėda.
Entuziasmaţi de frumuseţea sălbatică a
locului, mulţi artişti au creat aici, iar
scriitorul german Thomas Mann şi-a
construit în Nida o căsuţă de vacanţă.
Acum micul sat e luată cu asalt de
turiştii, în special de cei germani, care
caută plaje sălbatice şi o destinaţie
liniştită de vacanţă.
Surse: economica.net, tripadvisor.com,
onelyplanet.com

11. 11 | P a g e
Kaunas
Kaunas a fost capitala interbelica a
Lituaniei. Lituania a fost unul dintre
statele europene care s-au convertit la
crestinism destul de tarziu, prin secolele
XIV – XV… Lituanienii au tinut cu
dintii de religia lor nationala (ca, de
altfel, cam toti balticii), chiar si-au creat
un stat propriu, extrem de puternic
(Lituania a ajuns pentru vreun deceniu
pana la Marea Neagra, controland zona
unde este acum Odessa), inclusiv istoria
Kaunas
Drapel
Stemă
Coordonate: 54°54′00″N 23°56′00″E
Țară Lituania
Județul Kaunas
Atestare 1361
Suprafață
- Total 157 km²
Altitudine 48 m.d.m.
Populație
- Total 378.943 (în 2001) locuitori
Cod poștal 44001
Prefix telefonic 837
Kaunas este un oraș din Lituania,
reședința județului Kaunas. Este al doilea
cel mai mare oraș ca și populație, după
capitala Vilnius.
Numele orașului provine cel mai probabil
de la un prenume, originea sa fiind totuși
vagă. Înainte ca Lituania sa își recapete
independența, orașul era cunoscut fie sub
numele său originar slavic Kovno, sau
denumirile poloneze de Kowno sau
belaruse de Kowna.

12. 12 | P a g e
timpurie a Moldovei are de-a face cu ducatul Lituaniei… Domnitorul Alexandru cel Bun a fost cumnat
cu Vytautas cel Mare, unul dintre cei mai iubiti duci ai Lituaniei, care, de altfel, i-a facut cadou cetatea
Hotinului (aparent, construita de mesteri moldoveni si lituanieni). De altfel, ducii lituanieni Jagaila
(ulterior, cunoscut sub numele de Wladislaw Jagello, unul dintre cei mai mari regi ai Poloniei) si
Vytautas au fost pagani, urmand religia lituaniana, convertindu-se la crestinism din motive politice –
Jagaila sa devina rege al prea-catolicei Polonii, iar Vytautas sa ramana duce al Lituaniei. Wladislaw
Jagello a fondat una dintre cele mai importante dinastii ale Poloniei (alaturi de Piast – dinastia
fondatoare), perioada recunoscuta de toti polonezii drept „epoca de aur a Poloniei”. Tot Wladislaw
Jagello a fondat asa-numita „Uniune Polono – Lituaniana, care a supravietuit pana la partitia definitiva a
Poloniei, la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Desi statul lituanian avea o suprafata mai mare, era ceva mai slab dezvoltat – atat din punct de vedere
economic, cat si din punct de vedere intelectual, asa ca, incet, incet, polonezii au preluat conducerea,
polona a devenit lingua franca a intelectualitatii, culturii si stiintei. Incet, incet, orasele lituaniene au
devenit polonofone, iar comunitatile de religie mozaica, provenite atat din fostul Regat Khazar, cat si
din Europa Occidentala, au devenit aproape majoritare in marile orase polono-lituaniene… Vilnius chiar
era poreclit Vilniusalim, candva acum 100 de ani. Atat polonezii, cat si lituanienii au suferit ocupatia
Imperiului Tarist pana in 1918, cand in haosul Revolutiei bolsevice si a perioadei de dupa Marele
Razboi, ambele tari si-au obtinut independenta. Desi polonezii au dorit sa refaca uniunea cu lituanienii,
acestia au refuzat, dorind sa-si formeze un stat propriu. Problema cea mai importanta intre lituanieni si
polonezi era orasul Vilnius, capitala istorica a Lituaniei – atat polonezii cat si lituanienii voiau orasul – ,
polonezii sustineau ca sunt majoritari in Vilnius (un recensamant al ocupantului german in 1916 dadea
ca 50% din locuitori sunt polonezi si doar 18% lituanieni), unde limba poloneza era clar la putere, iar
lituanienii isi doreau capitala istorica inapoi. Polonezii au creat insa o republica-fantoma a „Lituaniei
centrale” (modelul avea sa fie preluat si perfectionat de rusi), care a cerut pana la urma unirea cu
Polonia. Au urmat negocieri, lupte armate si, in fine, armata poloneza a intrat in Vilnius, anexand
orasul… autoritatile lituaniene s-au retras in al doilea oras ca marime a tarii, Kaunas (eternul oras 2 al
Lituaniei), aflat la 100 km vest de Vilnius, pe care l-au proclamat drept „capitala temporara”.
Vilniusul a fost retrocedat Lituaniei de catre sovietici, cumva pentru a le indulci ocupatia, si a fost
proclamat capitala Republicii Sovietice Socialiste Lituaniene, parte a URSS. Populatia mozaica a
orasului a fost distrusa in timpul razboiului de catre germani, care au ocupat Lituania intre 1941 si 1944,
iar polonezii si germanii au fost expulzati imediat dupa razboi – polonezii au fost re-colonizati in

13. 13 | P a g e
regiunile germane date de Stalin Poloniei (Silezia si Pomerania), iar germanii care formau majoritatea,
in zona litorala Klaipeda (cunoscut si sub numele de Memel). Dupa 1991, Vilniusul a ramas capitala
recunoscuta international a Lituaniei, dar, alaturi de Lwow (aflat in Ucraina), este unul dintre orasele
„pierdute” ale Poloniei, planse de orice polonez. Dar lituanienii si-au recapatat capitala istorica.
Kaunas este un oras micut. Cred ca a fost coplesit de statutul de capitala si se vad destule cladiri mult
prea mari pentru oras construite in apropierea urbei vechi, candva prin anii ’20 – ’30 (stilul le tradeaza),
pentru a gazdui diverse institutii lituaniene. Acum sunt utilizate sub reputatia lor sau au fost
transformate in scoli. Centrul vechi este insa foarte dragut… ca in orice oras polono-lituanian, centrul
orbiteaza in jurul bisericilor si al sediului arhiepiscopului de Kaunas, exista si urmele vechii cetati
(Kaunas s-a nascut ca o fortareata construita de lituanieni pentru a se apara de atacurile cavalerilor
teutoni, implantati de-a lungul Marii Baltice oficial pentru a crestina popoarele pagane ale zonei –
prusac, lituanian, leton etc.), dar care si-au format un stat propriu intrat in conflict atat cu pagana
Lituanie, cat si cu catolica Polonie), dragute sunt si funicularele istorice cu care poti urca pentru a
admira panorama orasului.
Unul din funiculare urca pe dealul Zaliakalnis unde se afla o imensa catedrala moderna, probabil cea
mai mare biserica a Lituaniei. Si aceasta are o poveste aparte – dupa obtinerea independentei, Lituania a
hotarat sa construiasca o catedrala imensa (deci, nu suntem singuri) pentru a sarbatori nou obtinuta
independenta. Evident, locul ales a fost Kaunas, capitala temporara asa ca s-au pus pe construit cu spor.
Rezultatul, o cladire gigantica pe care arhitectii o numesc “o minune a arhitecturii religioase modern”
(ma rog, nu sunt de acord, dar de gustibus…). In 1940, era aproape gata, in mare parte cu bani proveniti
din donatii private. Dar 1940 i-a adus pe sovietici, apoi pe nazisti, si din nou sovietici (ma rog, nici unii
nu erau mai buni decat altii). Nazistii au transformat cladirea intr-un depozit, iar sovieticii dupa ce au
inlaturat crucea de pe clopotnita, au transformat cladirea intr-o … fabrica de radiouri ! A fost redeschisa
ca biserica in 2004.

14. 14 | P a g e

15. 15 | P a g e
Acest material a fost realizat in cadrul proiectului Erasmus+ Inclusion on the way to Europe
Nr. referinta Nr referinţă: 2016- 1- LT01- KA219-0231445

16. 16 | P a g e