Modalităţi de mediatizare a activităţii ONG-urilor. Îmbunătăţirea cooperării ONG-urilor cu mass-media pentru reflectarea activităţilor lor. Programul Consiliului Europei privind măsurile de consolidare a încrederii peste Nistru Istanbul, 5-6 octombrie 2010.

1. Modalităţi de mediatizare a
activităţii ONG-urilor
Îmbunătăţirea cooperării ONG-urilor cu mass-media pentru
reflectarea activităţilor lor
Programul Consiliului Europei privind măsurile de consolidare a încrederii peste Nistru
Istanbul, 5-6 octombrie 2010
Ion Uruşciuc, Agenţia Monitor Media

2. O activitate eficientă a ONG-urilor, în particular, dar şi o bună cunoaştere a societăţii,
în general, nu se poate realiza decât prin raportarea la mass-media, deoarece mass-
media sunt singurele modalităţi de reflectare globală a unei societăţi.
ONG-uri
Autorităţi
Mass-media
SOCIETATE

3. Aspecte abordate
• Modalităţi de comunicare şi colaborare a ONG-
urilor cu mass-media
• Tehnica elaborării unui comunicat de presă
• Asociaţia SOMATO din Bălţi (studiu de caz)

4. Obiective în cooperarea între
ONG-uri şi mass-media
• Informarea societăţii civile şi autorităţilor locale
despre activităţile ONG-urilor
• Crearea unui climat de cooperare favorabil
• Sensibilizarea publicului faţă de activităţile ONG-
urilor
• Promovarea ONG-urilor în rândul societăţii civile

5. Actori
• Membri ai ONG-urilor
• Jurnalişti din mass-media locală/naţională
• Autorităţi locale
• Societatea civilă

6. Posibile bariere în
comunicare şi prejudecăţi
• Nu există noutăţi
„spectaculoase” despre
activităţile ONG-urilor
• Societate civilă „nu există”
• Mass-media este prea
politizată ca jurnaliştii să aibă
„suficient” timp şi interes
pentru a reflecta pe larg
activităţile ONG-urilor
• Bariere ideologice/lingvistice
Modalităţi de depăşire a
acestor bariere
• Comunicare constantă,
susţinută şi coerentă
• Schimb de experienţe
• Proiecte comune

7. Principii în promovarea imaginii unui ONG
» Transparenţă
» Cooperare
» Flexibilitate
» Inovaţie
» Eficienţă
» Parteneriat
» Coalizare
» Mobilitate
» Apel la notorietate
» Consecvenţă

8. Modalităţi
de comunicare şi colaborare
a ONG-urilor cu mass-media

9. Obiective:
Promovarea
proiecteleor/mesajelor,
nu atât al organizaţiei în
sine
Promovarea ca
organizaţie a unui ONG
(PR elementar)
• Comunicate de presă, ştiri de presă,
declaraţii de presă, alte materiale de
comunicare
• Conferinţe de presă
• Dosare de presă (elemente de completare
a unei conferinţe de presă)
• Briefinguri
• Comunicarea cu editorii şi redactorii-şefi
prin materiale special create şi întâlniri
individuale
• Realizarea de comunicate de presă cu orice
ocazie care oferă oportunităţi de
comunicare, în afara comunicărilor stabilite
• Participarea la interviuri şi emisiuni cu
orice ocazie care oferă oportunităţi de
comunicare
• Mese rotunde/workshopuri cu presa
• Vizite de informare în ONG-uri (permit
presei să se documenteze la faţa locului)

10. Pentru o cooperare eficientă cu mass-media
• ONG-urile trebuie să aibă un specialist în Public Relations
(PR) sau, cel puţin, o persoană care să fie responsabilă de
cooperarea cu mass-media
• Bugetul unui proiect serios trebuie să prevadă şi conlucrarea
ONG-urilor cu mass-media
• „Pentru ca organizaţiile nonguvernamentale să activeze mai eficient şi mai
durabil, ele trebuie să fie finanţate de către stat şi nu de către donatori. Acum
suntem dependenţi de donatorii străini şi dacă aceştia într-o zi vor dispărea
atunci organizaţiile vor rămâne fără finanţare”, a declarat directorul executiv al
Centrului Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova „Contact”,
Serghei Neicovcen. (Sursa: Monitorul Civic)

11. Tehnica elaborării unui
comunicat de presă

12. Comunicatul de presă
• Pentru specialiştii în comunicare şi relaţii publice – un mijloc
simplu şi eficace cu ajutorul căruia se transmite presei o
informaţie.
• Pentru ziarişti – un instrument de lucru şi de referinţă (în cazul
reportajelor, anchetelor, interviurilor etc.) sau un produs finit (în
cazul în care este publicat direct, fără a declanşa un efort
suplimentar de documentare din partea redacţiei).
• Structura şi forma unui comunicat de presă. Structura unui
comunicat de presă se aseamănă foarte mult cu cea a unei ştiri,
altfel spus un comunicat de presă este întotdeauna un subiect de
actualitate. Schematic, structura unui comunicat de presă nu este
altceva decât o piramidă inversată şi trebuie să răspundă la
întrebările : CE? UNDE? CÂND? CINE? DE CE? PENTRU CINE/CE?

13. Structura comunicatului de presă
Deschiderea (lead-ul)
Detalii ce amplifică
lead-ul
Detalii mai puţin
importante şi
teme
subordonate

14. Redactarea
Un comunicat de presă trebuie să conţină
următoarele elemente:
• data, ora şi locul difuzării;
• organizaţia de la care provine comunicatul;
• menţiunea dacă acel comunicat este
“pentru difuzare imediată” sau poate fi
difuzat începând cu o anumită dată (oră);
• numele persoanei care poate da informaţii
suplimentare şi modul cum poate fi ea
contactată (telefon, fax, e-mail etc.);
• un titlu astfel conceput încât să stimuleze
interesul reporterului sau al editorului care
îl va citi;
• denumirea corectă a sursei comunicatului
(organizaţiei sau persoanei de la care
provine acesta), cu oficializarea acesteia
prin siglă, eventual ştampilă, semnătură
etc., pentru a înlătura dubiile cu privire la
autenticitatea sursei, precum şi pentru a
elimina posibilitatea contrafacerii.
Redactarea
comunicatului de
presă se face urmând
tehnica “piramidei
inversate”. Acest lucru
este necesar deoarece
de multe ori
comunicatele de
presă bine scrise sunt
preluate de mass-
media fără modificări.

15. Elaborarea comunicatului de presă
Partea I
Sigla ONG-ului
Adresa
Persoana
de contact
Termenul
de difuzare
Comunicat de presă
Titlul comunicatului de presă
Localitatea,
data, luna, anul

16. Elaborarea comunicatului de presă
Partea II
Textul propriu-zis al comunicatului
• Primul alineat (lead-ul) , care trebuie
scris într-un stil precis şi urmează să
răspundă la întrebările CINE? CE? UNDE?
CÂND? DE CE? PENTRU CINE (CE)?
• Alineatul doi ar putea conţine unul sau
două citate ale unuia dintre vorbitorii la
conferinţa de presă sau a liderului
organizaţiei în cazul în care scrieţi un
comunicat pentru difuzarea în presă şi nu
permite o conferinţă de presă. Trebuie să
fie clar cui aparţin citatele.
• Următoarele alineate conţin inormaţii
mai puţin importante. În caz de redactare
(scurtare) a comunicatului, mesajul nu-şi
pierde sensul.
I
II
III

17. Aranjarea în pagină
(un exemplu)

18. DIFUZAREA
• Prin poştă (este un mijloc sigur, mai ales că pe plic se
poate preciza clar numele persoanei vizate; în
schimb, poşta este mai lentă şi ne obligă la precauţii
suplimentare, pentru a ne integra într-o anumită marjă
de timp. Acest mijloc de distribuţie este recomandat în
trimiterea comunicatelor către publicaţiile săptămânale
şi lunare)
• Prin telefon (acest sistem se utilizează atunci când
este vorba de un mesaj scurt – anunţuri sau invitaţii)
• Printr-un curier (este un mijloc avantajos,
deoarece, permite un contact personal; dar este un
mijloc lent, mai ales în acele situaţii în care unul sau mai
mulţi jurnalişti nu pot fi găsiţi în redacţii
şi şirul vizitelor trebuie reluat)
• Fax sau E-mail (este cel mai folosit mijloc, deoarece
este rapid, ieftin; are însă dezavantajul de a pune
mesajul nostru în concurenţă cu sutele de astfel de
mesaje care inundă zilnic redacţiile)
• Cu ocazia conferinţei de presă (în aceste
situaţii comunicatele se înmânează pe loc celor
care iau parte la conferinţă)
Pentru
difuzarea
comunicatului
de presă se
pot folosi mai
multe căi

19. Asociaţia SOMATO din Bălţi
(STUDIU DE CAZ)

20. „SĂ OFERIM O ŞANSĂ FIECĂRUIA”
Campanie desfăşurată de Asociaţia SOMATO din Bălţi
• Organizată cu prilejul desfăşurării în premieră a
„Săptămânii Sănătăţii Mintale” în Moldova
• A fost pentru prima oară când o asociaţie din afara
Chişinăului a organizat un asemenea eveniment la nivel
naţional
• Perioada de derulare: 5-10 octombrie 2009

21. Campania „SĂ OFERIM O ŞANSĂ FIECĂRUIA”
desfăşurată de SOMATO a avut succes deoarece:
A inclus aproape toate instrumentele
media şi tehnici de Public Relations (PR)
• conferinţe de presă, spoturi la radio,
emisiuni şi reportaje la TV, ştiri prin
agenţii de presă, utilizarea Internetului ca
mijloc de promovare şi mediatizare a
mesajului campaniei
• a fost organizat un festival cu artişti
cunoscuţi şi amatori, prilej de a invita
mass-media la acest eveniment
• campania a debutat cu o conferinţă de
presă la Chişinău
• jurnaliştilor le-au fost distribuite media
kituri (o mapă în care erau plasate
comunicatul de presă în limbile rusă şi
română, programul „Săptămânii Sănătăţii
Mintale”, un buletin informaţional,
statistici relevante şi materiale
promoţionale ale Asociaţiei SOMATO)
Spoturile audio şi video au fost
“miezul” campaniei
• Prin spoturile video şi
audio s-a promovat
mesajul de acceptare
(incluziune) şi egalitate
între oamenii cu
probleme de sănătate
mintală şi cei obişnuiţi
• spoturile au fost produse, la
nivel profesionist, de OWH TV
Studio din Chişinău

22. Cum au fost utilizate spoturile în Campania
„SĂ OFERIM O ŞANSĂ FIECĂRUIA”?
• Radio. Au foste selectate două posturi cele mai audiate în R. Moldova
(„Radio Moldova” şi Radio „Noroc”,) pentru difuzarea spoturilor în orele
de maximă audienţă
• TV. Pentru difuzarea spotului video în orele de maximă audienţă au fost
selectate posturile TV „Moldova 1” (acoperire naţională) şi „PRO TV
Chişinău”
• NOTĂ. În cazul posturilor „Radio Moldova” şi „Moldova 1” pot fi obţinuţi timpi de antenă
contra unor sume simbolice sau chiar gratuit, întrucât e vorba de servicii de informare
publice care ar trebui să promoveze gratuit campanii de genul acesta.

23. Cum a mai fost utilizată televiziunea
în Campania „SĂ OFERIM O ŞANSĂ FIECĂRUIA”?
• O echipă de jurnalişti de la TV 7 a realizat un reportaj despre persoanele cu
probleme de sănătate mintală din Bălţi - discipoli ai Asociaţiei SOMATO
• Reportajul a fost pus pe post la „TV 7 / NTV” din Chişinău, în cadrul emisiunii
„Obiectiv Europe”
• Difuzarea reportajului a fost gratuită, întrucât emisiunea „Obiectiv Europe”
era finanţată din fonduri europene, iar unele proiecte ale Asociaţiei
SOMATO, la fel, erau derulate cu susţinerea unor donatori europeni
• A fost un “beneficiu” reciproc între “Somato” şi TV 7 – jurnaliştii au avut un
subiect interesant, iar asociaţia – mediatizată
• Asociaţia SOMATO s-a ales gratuit cu o oră de dezbateri la postul public de
televiziune „Moldova 1” la una dintre cele mai populare emisiuni, mai cu
seamă în spaţiul rural (talk-showul „Bună seara” cu Mircea Surdu)

24. Campania „SĂ OFERIM O ŞANSĂ FIECĂRUIA”
• Internet. Pagina web a Asociaţiei Somato (www.somato.md), editată în limbile
română, rusă şi engleză, a fost „motorul” campaniei. Pe pagină au fost plasate
comunicate şi ştiri având ca subiect evenimentele organizate de asociaţie
• A fost produs un banner care promova „Săptămâna Sănătăţii Mintale”. Acesta a
fost plasat gratuit pe siteurile www.civic.md, www.comunicate.md şi
www.deca.md – platformele web partenere ale Asociaţiei în cadrul campaniei
• A fost editat buletinul informaţional electronic „SOMATO info”. Acesta s-a axat pe
subiecte de sănătate mintală şi activităţi ale asociaţiei, experienţe şi studii
efectuate la nivel internaţional. Buletinul a fost distribuit prin e-mail jurnaliştilor
şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii mintale

25. Campania „SĂ OFERIM O ŞANSĂ FIECĂRUIA”
desfăşurată de Asociaţia SOMATO
a mai fost promovată de:
Agenţii de presă
• Agenţia DECA-press din Bălţi
(acoperire naţională) a fost
partenerul informaţional al Asociaţiei
SOMATO în cadrul campaniei.
• Ştirile despre campanie realizate de
Agenţia DECA-press au fost preluate
de abonaţii acesteia – portaluri de
ştiri, ziare cu acoperire naţională,
posturi de radio
Festivaluri şi spectacole
• La Chişinău a fost organizat
Festivalul „Pentru Voi!” care a
inclus o expoziţie de lucrări
realizate de către beneficiari ai
sistemului comunitar de sănătate
mintală
• Un spectacol pentru beneficiari
cu participarea artiştilor
cunoscuţi şi amatori din R.
Moldova – evenimente la care au
fost invitaţi jurnalişti de la medii
de informare, care au dat curs
invitaţiei.

26. Mulţumesc!