3. Vitaminele sunt substanţe chimice organice necesare în cantităţi mici
pentru ca organismul să fie sănătos.
Vitaminele nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie
obţinute din alimentaţie. Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în
ziua de azi. Multor alimente li se adaugă vitamine în plus în timpul procesului
de fabricaţie.
În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea
cu vitamine o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi
datorită suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescenţă.
Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul
polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viaţă, iar sufixul
-amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate
vitaminele sunt amine , cum însă se ştie că nu este aşa.
4. Importanţa mâncării anumitor alimente pentru păstrarea sănătăţii a fost
recunoscută cu mult înainte să se fi identificat vitaminele.
Egiptenii antici ştiau că dacă hrăneau un pacient cu ficat, acesta se va vindeca
de orbire de noapte, acum ştiindu-se că este cauzată de o deficienţă de vitamina A.
În 1747, chirurgul scoţian James Lind a descoperit că citricele şi preparatele din ele
previn scorbutul, o boală letală, în care colagenul nu se formează corect şi este
caracterizată prin vindecări lente, sângerări ale gingiilor şi dureri acute.
În expediţiile Marinei Regale din secolul XIX, de exemplu, se credea că scorbutul
era prevenit de o igienă bună la bordul navei, exerciţii fizice regulate şi menţinerea
moralului ridicat al echipajului, în locul unei diete bazată pe mâncare proaspătă .
5. , forma dietară a , este importantă în vedere şi creşterea
oaselor. Laptele şi ouăle conţin retinil esteri , în timp ce plantele (morcovi, spanac)
conţin pro-vitamina A carotenoizi.
Vitamina A este folosită în producerea rodopsinei, pigmentul vizual utilizat la lumină
redusă. Vitamina A este esenţială pentru funcţionarea corectă a celulelor epiteliale.
Vitamina A este esenţială pentru păstrarea intactă a ţesutului epitelial ca o barieră
fizică împotriva infecţiilor ; este implicată şi în menţinerea limfocitelor şi celulelor T
sănătoase.
Toate formele vitaminei A sunt folosite în cosmetică
și medicină , fiind aplicate pe piele, ca tratament de
suprafaţă pentru acnee.
În cosmetică, derivaţii vitaminei A sunt utilizaţi drept aşa-numitele chimicale anti-
îmbătrânire - vitamina A este absorbită prin piele şi creşte rata receptivităţii pielii şi dă o
creştere temporară în colagen, astfel determinând o înfăţişare mai tânără.
6. În , celulele secretoare de mucus sunt înlocuite de
celule care produc keratină, ceea ce conduce la scleroză.
În deficienţe severe de vitamina A, lipsa glicoproteinei poate duce la ulcere
corneale sau lichefiere.
Deficienţa de vitamina A este comună în ţările în curs
de dezvoltare, dar rareori întâlnită în ţările dezvoltate.
Aproximativ 250.000 până la 500.000 de copii subnutriţi
din ţările în curs de dezvoltare orbesc în fiecare an din
cauza deficienţei de vitamina A.
Deficienţa de vitamina A diminuează abilitatea de a combate
infecţiile. În ţările în care copiii nu sunt imunizaţi, bolile infecţioase,
precum pojarul, au rate de mortalitate mai ridicate.
Consumul excesiv de alcool distruge vitamina A, deşi un
ficat solicitat poate fi mai susceptibil toxicităţii cu vitamina A.
Persoanele care consumă cantităţi mari de alcool ar trebui
să consulte un medic înainte să ia suplimente de vitamina A.
7. Simptomele intoxicaţiei cu vitamina A sunt: căderea părului, greaţă, vărsături,
îngroşarea pielii, tulburări de vedere, erupţii cutanate, osteoporoză, menstruaţii
neregulate, oboseală, dureri de cap şi mărirea ficatului.
Excesul de vitamina A a fost suspectat ca fiind contribuitor la apariţia
osteoporozei.
Carotenoidul beta caroten a fost asociat cu o creştere în riscul cancerului
pulmonar când a fost studiat într-un test de prevenire a cancerului pulmonar la
bărbaţii fumători.
Deşi cazuri de toxicitate cu vitamina A au fost raportate la exploratorii arctici şi la
unii consumatori de megadoze de vitamina A pe perioade lungi de timp, femeile
însărcinate au nevoie de cantităţi mari de vitamina A, de preferinţă din surse naturale
animale, precum ficat, unt nepasteurizat şi ulei de ficat de cod.
8. este un complex de mai multe vitamine.
Vitaminele B sunt : vitamina B1 (Tiamină), vitamina B2, şi vitamina G (Riboflavină)
Vitamina B3, şi vitamina P sau vitamina PP (Niacină),vitamina B5 (acid pantotenic)
Vitamina B6 (Piridoxină şi Piridoxamină), vitamina B7, şi vitamina H , vitamina B9, şi
vitamina M sau vitamina Bc (acid folic) - important pentru sarcini, vitamina B12
(Cianocobalamină).
Deficienţă
Carenţa de tiamină
poate duce la
numeroase probleme
incluzând
neurodegenerarea şi
decesul.
O lipsă de tiamină
poate fi cauzată de
malnutriţie, o dietă cu mâncăruri bogate în tiaminază (peşti de apă dulce cruzi, scoici
crude, ferigi) şi/sau mâncăruri bogate în factori anti-tiaminici (ceai, cafea, nuci Areca) .
Sindromuri cunoscute cauzate de deficienţa în tiamină sunt sindromul Wernicke-
Korsakoff şi beriberi, boli frecvente şi în cazul consumatorilor cronici de alcool.
9. este o vitamină din grupa B. Aceasta participă activ în procesele
metabolice, formarea anticorpilor, celulelor pielii, precum şi a celulelor roşii ale sângelui.
Stimulează creșterea organismelor tinere și participă alături de vitamina A în procesul
vederii.
Utilizare : Vitamina B2 se utilizează în:
Afecţiuni ale pielii;
Anemii;
Ciroze;
Afecţiuni digestive.
Simptome ale deficienţei:
dureri de gât buze crăpate inflamaţii ale limbii
Substanţe bogate în vitamina B2 :
ciupercile rinichii; grişul. brânza
10. (Niacină)
Niacina se utilizează la prevenirea/lecuirea:
Pelagrăi;
Dermatitelor;
Nivelului înalt al colesterolului;
Durerilor de cap;
Depresiilor/bolilor psihice slabe.
Simptome ale deficienţei:
Pelagra este o boală cauzată de o dietă deficitară sau de incapacitatea
organismului de a absorbi niacina (una dintre vitaminele complexului B). Boala este
întâlnită în anumite părţi ale lumii, cu populaţii care consumă mari cantităţi de
porumb şi se caracterizează prin ulceraţii eritematoase cutanate, diaree, modificări
ale mucoaselor şi uneori simptome de boli mentale (demenţă sau schizofrenie).
Boala se poate produce şi ca urmare a tulburărilor gastrointestinale sau a
alcoolismului. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) şi "agra"(groasă). Pentru
prevenirea bolii e indicata o dietă ce conţine legume, ciuperci, peşte, ouă şi lapte,
sau suplimente nutritive.
Niacina mai poartă şi numele de acid nicotinic.
11. Simptome ale supradozei de niacină – afecţiuni ale ochiului
Surse comune:
ficat inimă ouă nuci peşte broccoli
, sau vitamina , este cea mai răspândită vitamină, fiind
prezentă în aproape toate felurile de mâncare ( din limba greacă pantoten - de
peste tot).
Simptome ale deficienţei:
Alergii, dermatite, pierderea părului,dereglări minore ale sistemului nervos.
Surse comune:
Aproape toate felurile de mâncare, în special: ouă, nuci, fructe.
12. Biotina, sau vitamina B7 sau vitamina H, este o vitamina a grupei B.
Simptome ale deficienței :
Ameţeală, oboseală, dureri de cap, inflamaţie a cavităţii bucale,
dureri musculare
Acidul folic, sau vitamina B9, este o vitamină importantă din grupa B.
Simptome ale deficienţei:
Anemie, scăderi în greutate, diaree, uneori cancer .
Alimente bogate în acid folic
făină alune portocale banane broccoli.
fasole mazăre salata lintea spanac
13. este un nutrient esenţial vieţii, solubil în apă, implicat în producţia de
glucocorticosteroizi şi de anumiţi neurotransmiţători (substanţe care permit transmisia
influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic şi al anumitor
aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi şi a nitrozaminelor, în reacţii imunologice,
care facilitează absorbţia fierului la nivelul tubului digestiv.
Surse de vitamina C
-fructele de măceş:
-citricele :(lămâie verde, lămâie, portocală, grapefruit); tomatele şi cartofii
-alte legume și fructe: papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpşuni,
conopidă, spanac, pepene galben ,kiwi, merişoarele şi ardeii iuţi.
14. Carenţă
Carenţa în vitamina C, rară în ţările în curs de dezvoltare şi excepţională
în ţările industrializate, este responsabilă de apariţia scorbutului, o formă de
avitaminoză.
Carenţa apare de cele mai multe ori la subiecţii vârstnici, alcoolici, suferind
de malabsorbţie cronică sau supuşi unei hrăniri prin perfuzii nesuplimentate în
vitamina C. Ea se traduce prin oboseală şi anemie, dureri osteoarticulare, edeme,
gingivită şi pierderea dinţilor, hemoragii, imunitate scăzută.
Stările de subcarenţă (stadiul care precede carenţa) ar fi mult mai
numeroase, iar actualmente se pune întrebarea referitoare la eventualele relaţii
între un defect de aport în vitamina C şi diverse boli (cancer, boli cardiovasculare,
cataractă etc.).
Tocoferolul, sau , este esenţială pentru sănătatea omului.
Simptome ale deficienţei:
-oboseală, dureri de cap, dereglări ale memoriei şi gândirii
Surse: ulei de floarea-soarelui; uleiuri vegetale; sparanghel; morcovi.
15. Are rol în asimilarea calciului şi a fosforului - la nivelul intestinului subţire şi la fixarea
acestora în oase şi în dinţi ; are rol benefic și în metabolismul magneziului, a fierului și a
hidrocarburilor, precum și în menținerea unui raport normal între calciu și fosfor, în
sânge și în lichidul interstițial.
Prezența ei în organism este benefică în sensul că:
-evită carierea severă a dinţilor;
-previne instalarea osteomalaciei și a osteoporozei senile ;
-previne apariția unor tulburări nervoase, slăbiciunea generală, ca şi sensibilitatea la
contactarea unor boli infecţioase;
-contribuie la buna funcționare a tiroidei, paratiroidei și hipofizei.
este indicată în rahitism la copii, în reumatism, tetanie, graviditate şi
alaptare, întârzierea consolidării fracturilor, acnee si eczeme, diferite supurații, stres,
oboseală, dureri de spate, alergii, răceală, fragilitate a oaselor şi a dinţilor, epuizare,
iritabilitate, sensibilitate la dureri, crampe musculare, bronşită, hemoragii nazale,
cicatrizări dificile etc.
16. produce hipercalcemie şi se manifesta prin:
agitaţie, anorexie, sete, greaţă, mâncărimi, diaree, nevoia de a urina des etc.
În situații limită, se poate ajunge la calcinarea ficatului, a vaselor sanguine şi a
inimii, precum şi a plămânilor, rinichilor şi stomacului. Se administreaza la copii
cu recomandare şi supraveghere medicală.
Surse de vitamina D
De unde puteți să luați vitamina D? Vitamina D este prezentă în uleiul de
pește și uleiul de pește marin cu omega 3, dar cele două surse abundente de
vitamina D sunt:
1) lumina soarelui
2) suplimentele cu vitamina D
Vitamina D este uşor de obţinut. De fapt, corpul dumneavoastră o fabrică
atunci când vă expuneţi la soare.
17. Vitamina K face parte din grupul B de vitamine şi este alcătuită, de fapt, din două
componente naturale: vitamina K1, (fitochinonă) şi vitamina K2 (farnochinonă).
Ea are un rol esențial în coagularea rapidă a sângelui, fiind indicată în oprirea
hemoragiilor de orice natură, în diferite tulburări hepatice (icter, hepatită, insuficiență şi
ciroză hepatică), apoi în colite, urticarii, degerături, slăbirea rezistenţei capilare,
diminuarea debitului menstrual, după tratamente cu antibiotice .
hemoragie icter hepatită degerături
Carenţă de vitamina K
Măreşte timpul de coagulare a sângelui, care în mod normal este de 4-8
minute. Hipovitaminoza K se manifestă şi prin apariţia de hematoame
(hemoragii ale pielii), scurgeri de sânge din nas , colite, diaree etc.
18. se dizolvă în grăsimi, e foarte sensibilă la lumină, rezistentă la căldură şi
sensibilă la oxidanţi. Ea este uşor distrusă şi prin congelarea alimentelor înainte de a fi
date în consum, precum şi prin râncezirea grăsimilor care intră în alcătuirea alimentelor
respective. Dintre duşmanii vitaminei K, mai fac parte şi următorii: radiaţiile si razele X,
aerul poluat, aspirina şi alte produse de sinteză (anticoagulante, kanamicina, toate
tipurile de penicilina, biseptol, neoxazol, tetraciclină etc.).
radiaţiile si razele X aerul poluat aspirina
se găseşte în următoarele alimente de origine vegetală:
cartofi cătină albă măceşe mazăre verde morcovi porumb roşii salată verde spanac
se găseşte în următoarele alimente de origine animală: carne de vită şi de
porc, splină, untură de peşte, lapte şi produse lactate (iaurt), gălbenuş de ou şi,
îndeosebi, ficat de porc.
19. Sfaturi :
Evitaţi să faceţi foamea pentru a slăbi!
Încercaţi să respectaţi cele trei mese pe zi!
Consumaţi orice aliment în cantităţi ponderate pentru a avea un organism
sănătos!
Faceţi mişcare ori de câte ori aveţi timp!
Consumaţi cât mai multe fructe!
Respectaţi-vă pe voi înşivă !