Documentul descrie activitățile și impresiile copiilor într-o grădiniță din Alba Iulia, legate de sezonul toamnei și pregătirea salatelor de fructe, subliniind frumusețea interacțiunii dintre anotimpuri. De asemenea, se discută despre importanța tradițiilor folclorice din județul Vrancea și influențele modernizării asupra acestora, evidențiind necesitatea păstrării identității culturale. Ultimii paragrafe fac referire la educația outdoor ca un concept inovativ în învățământul românesc, încurajând contactul direct cu natura și dezvoltarea abilităților sociale ale preșcolarilor.

3. La inceput de toamna ne-am pregatit sa adunam fructe pentru
salata. Le-am numit fructe cu dragoste, deoarece asa au fost de co-
apte si de bune, mai ales ca le-am servit atat in salata de fructe im-
podobita cu frisca, dar si asa, in stare cruda, proaspete, nu inainte
de a le lua asezate frumos in cosulete de nuiele, iar cosuletele au stat
in miros adanc de fan din pod.
Ce frumoasa e toamna! Dar ce frumoa e ca toamna si iarna
sunt prietene! Da, anul acesta s-au imprietenit si s-au hotarat sa nu
se mai supere atunci cand una vine, iar celeilalte ii vine randul sa
plece. S-au imprietenit dandu-si mana chiar in podul unde oamenii
tin fructele pentru a le putea consuma proaspete iarna, cand este
frig. Ce frumos miroase iarna a toamna prietena!
Ce frumos e sa ai prieteni!...Si povestea continua...in
numarul urmator...

5. CURIOZITĂȚI DIN LUMEAANIMALELOR
Prof.înv. preşcolar Maria Ludușan
Grădiniţa cu p.p. nr. 9 Alba Iulia
Știați că…?
Leii nu vânează aproape niciodată! Leoaicele din grup sunt cele care pleacă la vânătoare și
hranesc intreaga familie.
Ghepardul nu urlă ca leul, el miaună precum pisicuțele.
Dinții iepurașilor cresc tot timpul- de aceea ei trebuie să roadă în fiecare zi câte ceva (coajă
de copac, o bucată de lemn), ca să îi tocească.
Un melcișor are mai mult de 25.000 de dinți, dar nu mușca! Dinții lor sunt atat de mici
încât nu pot fi vazuți decât la microscop.

6. Veverițele plantează… copaci! Ele uită unde își îngroapă hrana (ghinde, alune, nuci), iar semințele
prind rădăcina în pământ și, astfel, cresc noi copaci.
În Danemarca trăiesc de doua ori mai multi porci decât… oameni!
Hipopotamul dă naștere puilor săi sub apa și îi îngrijește în primele zile de viață tot în apă. Totuși,
cei mici ies din când în când la suprafață pentru a lua destul aer.
Dalmațienii se nasc fără pete negre. Acestea apar mai târziu, după aproximativ două săptămâni.

9. Materialele pentru
numarul urmator
se primesc pe adresa
gradinitavinerea@gmail.com,
pana la data de
7 iunie 2015.
Va fi numarul primavara-vara!
Un grup de cadre didactice doresc sa editeze volume
legate de aceste meserii frumoase, de educatoare si invata-
toare. Doritorii sunt invitati sa trimita cate o experienta, o
intamplare, cea mai frumoasa amintire din viata de edu-
catoare si invatatoare, daca doresc sa participe la editarea
cartilor.
Materialele se trimit la adresa
gradinitavinerea@gmail.com, pana la data de 10 iunie, cu
specificatia la titlul mesajului: pentru cartea Educatoarelor
sau
pentru cartea Invatatoarelor.

11. Sezatoare populara –in asteptarea lui
Mos Craciun
Ed. Elisabeta Birloncea, GPN nr. 5 Cugir

12. Din gradina toamnei-dramatizare
GPP Prichindel Cugir,
grupa mare Voiniceii
Ed. Ana Lupu
Ed. Ioana Bogdan
Serbarea iernii
In asteptarea lui
Mos Craciun
GPP Prichindel Cugir,
grupa mare Voiniceii
Ed. Ana Lupu
Ed. Ioana Bogdan

14. NE BUCURĂM DE SURPRIZELE TOAMNEI!
Prof.înv.preșc. Bălăneanu Monica
Prof. înv.preșc. Bota Delia Mariana
Grădiniţa cu P.P.Step by Step Nr.12
Alba Iulia
Grupa ,,Licurici”
,, - Bine ai venit, Toamnă dragă, ne-a fost dor de tine! Tu ești cea mai frumoasă, cea mai
bogată, cea mai colorată. Tu ne aduci multe bogății și bucurii.”
Proiectul tematic ,,Surprizele toamnei”, derulat cu copiii pe o perioadă de 4 săptămâni
ne-a purtat într-o lume fermecată, plină de culoare, frumusețe, bogăție în care copiii au explo-
rat, au descoperit natura, au pregătit salata de fructe, salata de legume, au pus murături pentru
iarnă, au pregătit compot, au realizat lucrări artistico-plastice și practice, au creat povești.
Refecții ale copiilor din timpul activităților
Sofia: - A sosit Toamna cu covorul de frunze colorate!
Alexia: - Uite frunze galbene, roşii, verzi, portocalii!
Ilinca: - Frunza mea
seamănă cu un iepuraş!
Bianca: - Zâna Toamna ne-a
adus multe bogății!
Răzvan: ,,Salut, copăcelule
-Nu te-am văzut de ceva vreme, mi-a dor de tine
şi am venit să văd ce culori au frunzele tale în anotimpul toamna.
Nu fii supărat, cu frunzele tale eu o să realizez un tablou
iar la primăvară o să-ţi crească alte frunze.”
,,Legumele toate, toate
Sunt izvor de sănătate!”
-activitate gospodărească –
punem murături pentru iarnă.

15. ,,Toamna bună ne aduce,
Fructele cu gustul dulce…”
Daria: - Mie îmi place să lipesc frunze!
Carina: - Eu am făcut un arici din cartof!
Cezara: - Am făcut un șoricel din bostănel!
Cu lucrările realizate de copii din materiale din natură am amenajat o expoziție ,,Culorile
toamnei” care a fost apreciată de părinți.
Finalitatea proiectului s-a concretizat prin mini-spectacolul ,,Festivalul toamnei” la care au
participat părinții copiilor. Fiecare copil și-a confecționat costumația preferată specifică
anotimpului toamna din materiale reciclabile.
Licuricii au fost supărați că Zâna Toamna pleacă de la noi și si-au luat bun de la ea:
,, - Îți mulțumim mult Zâna Toamna pentru că ne-ai umplut cămările cu bunătăți!”

16. TRADIŢIILE - AUTENTIC TEZAUR DE ARTĂ ŞI FOLCLOR
PROF. ÎNV. PRIMAR APOSTOL MARINELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ RUGINEȘTI, JUDEȚUL VRANCEA
Localităţile rurale din judeţul Vrancea se află, de un deceniu şi jumătate, sub ase-
diul unor influenţe nu tocmai benefice. Patrimoniul folcloric este supus, atunci când nu e uitat, unui intens
proces de modificare, de coborâre la nivelul gustului îndoielnic. Modul de trăi al populaţiei este influenţat şi de
mediul cultural care reprezintă ansamblul valorilor, normelor, credinţelor şi tradiţiilor la care se raportează po-
pulaţia unui teritoriu. Pentru judeţul Vrancea, principalele caracteristici ale mediului cultural cu influenţă asu-
pra vieţii populaţiei şi atracţiei turistice sunt: diversitatea formelor şi structurilor culturale, bogăţia arsenalului
culturalal etniilor conlocuitoare, îmbinarea formelor tradiţionale cu cele moderne. Tradiţiile, obiceiurile, ri-
tualurile foarte bogate în conţinut se sprijină, în mare parte, pe cultura materială şi spirituală a populaţiei, pe
modul său de trai. Spaţiul geografic al judeţului Vrancea se distinge printr-o conservare a culturii tradiţionale,
aceasta fiind detrminată de; ponderea mare a populaţiei rurale (54 %), preponderenţa orăşenilor în prima gene-
raţie care mai păstrează mentalitatea agrară, neomogenitatea populaţiei, dorinţa etniilor conlocuitoare
(ceangăi, unguri) de a-şi păstra identitatea naţională.
Fiind la limita zonei de podiş cu zona montană şi a culturilor diferite, populaţia judeţului Vrancea a
beneficiat de diversitate culturală, însuşind mai multe elemente culturale, multe dintre ele devenind tradiţio-
nale. Mediul cultural autohton s-a format în condiţiile pluralismului cultural, societatea plurietnică din judeţul
Vrancea fiind bazată pe rădăcinile istorice seculare şi experienţa de coexistenţă comună.
Tradiţiile au un şir de funcţii importante în consolidarea socială şi teritorială şi anume: reglementează
relaţiile dintre oameni în colectiv, comunitate, societate în întregime, îndeplinesc funcţia de asigurare a conti-
nuităţii generaţiilor umane, asigurând transmiterea experienţei sociale, a codului comunicativ în baza princi-
piilor de colectivism, produce emoţii pozitive. Ea se accentuează, în mod special, în prezent, în noile condiţii
social – economice prin care trece societatea românescă. Particularităţilor etno – culturale sunt la fel de impor-
tante în aprecierea modului de trai, întrucât judeţul Vrancea este unul cu tradiţii, iar diversitatea normelor şi
valorilor, a rolurilor socio – culturale influenţează adaptabilitatea lor în mediul cultural autohton, devenind ast-
fel foarte atractiv pentru iubitorii de agroturism şi folclor.
Diferenţierile etno – culturale trebuie făcute în coordonatele „tradiţional - modern”. În acest sens, di-
vizarea grupurilor etnice pe medii de trai are o imporatanţă mare, întrucât populaţia rural – agrară, mai puţin
„modernizată”, este una bazată pe colectivitate, pe tradiţii sociale şi familiale puternice, pe sprijinul cooperant,
pe când cea urbană este una individualizată, cu relaţii familiale comunitare. Judeţul Vrancea este o regiune cu
o bogată istorie, cu multe tradiţii şi ritualuri multiseculare, omniprezente în sate, cu multe sărbători şi eve-
nimente tradiţionale.
Transmise, până mai ieri, în mod natural, din generaţie în generaţie, precum o moştenire, tradiţiile populare
sunt afectate profund de confuzia postdecembristă a valorilor.

17. Aflat la încrucişarea unor probleme financiare, a dezinteresului, a preluării fără discernământ a influenţelor
nocive, tezaurul nostru folcloric este ameninţat cu transformări ireversibile sau chiar cu dispariţia.
Valea Trotuşului este bogată în resurse şi cu o natură generoasă. În chip firesc, oamenii acestor meleaguri,
în lupta lor pentru util şi frumos, sunt purtătorii unui autentic tezaur de artă şi folclor. Obiceiurile legate de
sărbătorile de iarnă au aici cea mai autentică valoare artistică. Cât de mult coboară aceste obiceiuri în trecut este
greu de spus, faptul petrecându-se din timpuri imemorabile. De Crăciun se practică: ,,Colindul’’, ,,Jianul ”,
Steaua”. De Anul Nou se practică : Jocul caprei, Jocul ursului, Jocul mascaţilor, Uratul.
Practicile traditionale ale sărbătorilor de iarnă, moştenite din cele mai vechi timpuri, se desfăşoară şi în
prezent în forme deosebit de variate, implicând participarea intregii colectivităti, inclusiv a copiilor. Crăciunul
concentrează o seamă de ritualuri şi obiceiuri între care se remarcă, în toată frumusetea si prospetimea sa, colin-
datul copiilor .În dimineata Anului Nou, copiii obişnuiesc să meargă cu Sorcova şi cu Semanatul. Obiceiul Sorco-
vei este mai cunoscut în Muntenia, dar îl regăsim răspandit şi în restul tării. El este practicat de copii de la 3-4 ani
pâna la 12-13 ani. Există zone ale țării unde cu Sorcova merg numai băieții, iar în altele numai fetele. Adesea co-
piii merg câte doi, alteori merge doar unul singur, colindându-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.
Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugusorul cum i se spune în popor, este un străvechi obicei agrar prin excelentă,
care se practică şi azi, mai cu seamă în Moldova, în ajunul Anului Nou în multe locuri. Chiar în ziua de Anul Nou,
ceata de urători formată din doi pâna la douăzeci de flăcăi sau bărbati însurați de curând, pleacă din casă în casă sa
ureze cu Plugușorul sau să “hăiasca”, cum se spune în Moldova. Cu Plugușorul, urează astăzi și copiii.
Flocica Iacob, Timisoara

19. GPN NR. 5 Cugir,
ed. Birloncea Elisabeta,
ed. Selejan Eugenia
Culori
din
Gradina
toamnei

21. Activitate outdoor - „Să ne cunoaștem orașul”
Școala Gimnazială Singidava/ G.P.P. Prichindel Cugir
prof. Maierescu Oana Raluca
prof. Luca Maria
Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din
ce în ce mai mult să capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal.
Caracteristicile cheie ale educaţiei outdoor sunt: oferă posibilitatea contactului direct cu natura;
reprezintă o puternică sursă de experienţe de învăţare; facilitează procesul de învăţare al preșcolarilor
care întâmpină dificultăţi în acest sens; dezvoltarea spiritului de echipă; oferă nenumărate beneficii
fizice, emoţionale, mentale ce asigură bunăstarea societăţii.
Obiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt: dezvoltarea abilităţilor socio-personale:
îmbunătăţirea muncii în echipă, îmbunătăţirea relaţiilor sociale, dezvoltarea competenţelor de
conducere, etc.; dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare; oferirea unui
cadru stimulativ de învăţare; oferă posibilitatea creării unui mediu relaxant și motivant în funcţie de
problema identificată – permite escaladarea unor nivele înalte de imaginație în vederea obţinerii
rezultatelor propuse.
În săptămâna cu subtema „Localitatea mea” din cadrul proiectului tematic „Eu și lumea mea”
am desfășurat împreună cu preșcolarii grupei mari diferite activități. Una dintre activități, care a plăcut
foarte mult copiilor, a fost „Plimbare prin orașul meu”. Scopul acesteia era ca preșcolarii să cunoască
sau să recunoască instituțiile cele mai importante din orașul Cugir și anume: Primăria orașului Cugir,
Școala, Spitalul Orășenesc Cugir, Poliția Orașului Cugir, Casa de Cultură din Cugir, Biserica, Uzina
Mecanică Cugir, Stadionul din Cugir. Alte obiective urmărite prin această activitate outdoor au fost ca
preșcolarii să cunoască locațiile acestor instituții și rolul acestora pentru cetățeni.

22. PAGINĂ DE JURNAL
Viorica Urzică, Grădinița ,,Piticot”
Liceul ,,Miron Cristea”, Subcetate, Harghita
Scuturându-și mantia de zăpadă, Iarna, ce-a de-a patra fiică a Bătrânului An, a
poposit și în grupa noastră. Bucurii nenumărate împarte copiilor de pretutindeni!
Însă bucuria supremă este, fără îndoială, sosirea lui Moș Crăciun!
Bunul moșeag a strecurat mii de emoții în sufletele gingașe ale copiilor din grupa mică de la
Grădinița ,,Piticot”. Băiat sau fetiță, toți s-au străduit să spună cât mai tare și mai clar poezia,
să cânte cat mai bine cântecele, dar mai cu seamă să danseze cât mai frumos.
Băieții s-au costumat în oameni de zăpadă și au dăruit veselie spectatorilor prin mișcările lor;
fetițele au plutit pe melodia lui Richard Claiderman interpretând ,,dansul fulgilor de nea”.
Glasurile lor cristaline au rasunat în sala, iar părinții au lăcrimat la prima serbare a vlăstarelor
lor. Aplauzele celor prezenți i-au însoțit până la sfârșit.

23. Toamna
Zana toamna ne arata
Cum sa ne jucam indata
Cu Frunze galbene si verzi
O joaca cum nici nu crezi.
Toti copiii cu umbrele
Si in maini cu acuarele
Stropi de Frunze aramii
Fug pe dealuri tot zglobii.
Toamna e prilej de joaca
Toamna frunzele –si imbraca
In culori fermecatoare
Toamna asta e o floare.
Nicoletta Hustiuc

24. Bine v-am regăsit dragii noștri. Albinuțele de la grupa mică vă
salută în noul an școlar alături de doamnele educatoare, și pentru că totul a început ca
o poveste am dori să vă împărtășim din bucuriile și realizările noastre de la începutul
acestui an. În acest an ne dorim să experimentăm cât mai multe lucruri folositoare
noua celor mici.
Am debutat cu Festivalul Toamnei alături de părinți care ne-au ajutat în realizarea celor mai frumoase
rochițe, coronițe, diademe decorate pentru Zâna Toamna, mânuțele noastre mici s-au întrecut între ele.
Pentru a mulțumi Zânei Toamna de roadele bogate aduse în coșuri la grădiniță pentru a fi observate, gustate,
pregătite de noi, am realizat o scenetă “Toamnă, toamnă harnică și de roade darnică”, iar prin reprezentația de
poezii,cântece, dans, am mulțumit toamnei încheind astfel acest minunat proiect îndrăgit de toți copiii.
Un alt proiect început “Magia sărbătorilor” a pus în valoare obiceiuri și datini din străbuni, promovând astfel
obiceiul colindelor, obiceiul cu steaua, obiceiul cu capra. L-am așteptat pe Moș Crăciun mai nerăbdatori ca-n alte
dăți, moșul obsevând evoluția noastră surprinzătoare. Poeziile, cântecele despre iarnă, cântecele moșului, colinde-
le, sorcova, dansul, au umplut inimile de bucurie ale părinților, ale tuturor.
Moșul a fost tare darnic și de această dată iar noi plini de curaj și dorința de a sta în brațele moșului am făcut
multe fotografii în amintirea anului 2015.
Vă dorim Sărbători frumoase în pace și liniște, iar anul nou să vă aducă sănătate și dorințe împlinite. LA
MULȚI ANI 2016!
Vă așteptăm în următorul număr al revistei!
Prof.Înv.Preșc.: Liliana Hondola
Prof.Înv.Preșc.: Edina Nagy
G.P.P. 9 ALBA IULIA

25. Flocica Iacob, Timisoara

26. Serbare de Craciun
GPN 5 Cugir,
ed. Selejan Eugenia

29. Activitate DOS ,,Salata de fructe ,,
grupa mica ,,Buburuzele,, GPP
,,Prichindel,,Cugir , ed. Elena Tigan

30. Serbare de Craciun la Cugir
grupa mica ,,Buburuzele,,
GPP
,,Prichindel,,Cugir ,
ed. Elena Tigan,
ed. Alexandra Moga

40. SFÂRŞIT DE TOAMNĂ
GRĂDINIŢA P.N. ILIA, jud. Hunedoara,
Prof. Înv. Preşc. HUI MARIOARA
S-a veştejit iarba din lunci
Şi frunza-n codru rugineşte,
Floarea-n grădină s-a pălit,
Totul în jur se ofileşte.
Şi rândunica-i supărată
Că trebuie să plece iar,
Cuibul sub straşini gol rămâne
Se-ntoarce-n primăvară, doar.
Omizi, gândaci şi buburuze
Îşi cată locuri să se culce,
Şi melcii cu căsuţa-n spate
Se-ascund în galerii săpate.

41. GHICITORI
G. P.N. ILIA , Prof. Înv. Preşc. FRUJA MARINELA
Parfumat şi lunecos,
Uneori îl scapi pe jos,
Dar te curăţă frumos
Şi eşti bine, sănătos.
( săpunul)
Cu liniuţe gradat,
Febra el ţi-a indicat,
Dacă roşu-a depăşit,
Sigur te-ai îmbolnăvit.
(termometrul)
Să treci strada, te îndeamn,
Numai cănd îti fac eu semn.
Roşu spune: nici un pas!
Galben: stai retras!
Verde, în sfârşit:
Traversează liniştit! ( semaforul)

42. IARNA
GRĂDINIŢA P.N. ILIA
Prof. Înv. Preşc. DANC MIHAELA ELENA
Iarnă, tu eşti minunată
Când vii aşa deodată!
Şi aşterni ca o mătase
Peste dealuri, peste case,
Haină albă de blăniţă
Pârtii pentru săniuţe.
Totu-n jur e îmbrăcat
În alb pur, imaculat.
Tu aduci doar bucurii
Fulgi de nea pentru copii.
Ei cu toţii sunt pe stradă
Chiar de-i ger, ei vor să vadă,
Care ajunge prima oară
De pe deal cu sănioara.
Încă o dată şi-ncă-odată
Cu sania să ne dăm,
Am uitat că timpul trece
Şi-acasă întârziem.
Dar nu-i bai că mama ştie
Din a ei copilărie,
Că jocul dacă-l pornesc
Copiii greu se opresc

47. Doamna cea inalta
Iata, se arata
Este supla, zvelta
Inalta si alba.
Vine cu ninsoare
Si cu stropi de soare
Iarna friguroasa
Uneori geroasa.
Haina-I trena lunga
Zile sa-I ajunga
Casele-adormite
Sub nea stau pitite.
Toamna a plecat
Iarna a lasat
S-au imprietenit
SI au dovedit.
Anotimpuri sunt
Toate pe pamant
Bucurii, culori
Zambete si flori!

52. Demult, cand si noi eram copii, ne-a adunat mama mea pe toti, cu
talentul de educatoare pe care il are dintotdeauna, nu degeaba am mostenit
dragostea pentru copii si meserie de la ea, pe toti copiii din scara blocului
unde locuiam. Eram mai multe fete, dar erau si baieti. Cine sa fie Mos
Craciun? Nu erau costume de Mos, dar noi invatam poeziile de zor, eram
care de care mai mici, mai maricei. Urma sa vina Mos Craciun. Ne-am adu-
nat cu totii findca la noi in sufragerie urma sa intre Mos Craciun. Il astep-
tam cu nerabdare. Si..iata-l soseste...imbracat intr-un cojoc pe dos, niste
papuci barbatesti...ochelari mai mari decat nasul...si toiagul, nelipsita bata.
Am inceput sa-I spunem poeziile, noi, fetitele, care mai de care mai cum-
inti, stateam drepti in fata Mosului, pana cand vine randul unui baiat, fratior
al unei bune prietene din copilarie si bineinteles, vecin. Cand sa spuna poe-
zia...spune, spune, cand de-odata, uitandu-se la Mosul zice:
,,-Asta-I mica!”, iar Mosul ii raspunde ,,Taci, ma, ca nu-s eu! Rasete din
partea adultilor, parintii tuturor copiilor din bloc, imbrancituri cu coatele,
numai noi, fetitele, ne uita m cu ochi mari...eram copii...si Mosul ne-a im-
partit bomboane, ca nu era el prea bogat, ca acum, dar eram fericiti...cei
mai fericiti copii...a venit la noi Mos Craciun in persoana...da, chiar el!!!!
Nicoletta Hustiuc, GPN Vinerea, Cugir

53. Implicarea părinţilor în derularea
proiectelor tematice
Prof. înv. preşc. Urieşu Eugenia Mihaela
Prof. înv. preşc. Bîrsan Ilona Ghizela
Şcoala Gimnazială Singidava/ G.P.P. Prichindel Cugir, Jud.Alba
„Ceea ce urmează să facem după ce am învăţat, învăţăm numai făcând”.
Aristotel
„A învăţa făcând” – devine din ce în ce mai mult unul dintre principiile de bază ale învăţământului contemporan.
Didactica modernă se pronunţă în vederea abordării pluraliste, a coexistenţei mai multor metode de instruire
deoarece „nu există un singur mod în care copiii învaţă şi cu atât mai puţin nu există un singur mod în care aceştia să fie
învăţaţi”.
Metoda proiectelor este o strategie didactică bazată pe interese, necesitate şi posibilităţi de dezvoltare. Ea
presupune lucrul în echipă, interacţiunea directă, dar şi brainstorming-ul, care devin mijloace de bază ale procesului
educativ. Prin metoda proiectului se lasă copilului mai multă libertate de exprimare şi acţiune şi se oferă ocazii reale de
a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi. Toate acestea duc, implicit, la crearea unei motivaţii puternice şi la o
implicare deopotrivă efectivă şi afectivă a copiilor. Simplul fapt că sunt consultaţi în alegerea temelor şi se ţine cont de
părerea lor îi face pe copii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.
O temă este o idee, dar şi o posibilitate de a-i ajuta pe copii să înveţe prin acţiune practică, cu finalitate reală, în
care copii îmbină acţiunile de culegere a informaţiilor cu cele de participare la o alta, concretă, aplicativă pe o temă.
Elaborarea proiectelor tematice ne impune o largă varietate a surselor de informare, dar şi un dialog cu copiii în
care, ascultându-i, punându-le întrebări despre ceea ce ştiu sau ar dori să ştie, descoperim ce îi interesează şi putem să
organizăm conţinuturile într-un plan logic de învăţare.
Importantă în derularea acestei metode a proiectelor este implicarea mai mare a părinţilor în activitatea
propriilor copii („persoane-resursă”), ducând la o mai bună cunoaştere a activităţii din grădiniţă, dar şi la cunoaşterea
mai profundă, mai realistă a copiilor lor, consolidându-se punţile afective şi de comunicare între aceştia.
Putem afirma că metoda proiectelor tematice este una dintre cele mai eficiente metode atât pentru copii, cât şi
pentru educatoare, chiar dacă implică un studiu individual susţinut, o pregătire meticuloasă şi serioasă în privinţa
documentării, o multitudine de materiale didactice, o imensă muncă de căutare a modalităţilor celor mai potrivite în
stabilirea inventarului de activităţi. Satisfacţiile sunt pe măsura efortului depus, căci ce poate fi mai mare prilej de
mulţumire pentru educatoare decât bucuria de a-şi vedea închegat colectivul grupei, de a-i înţelege mai bine pe
preşcolari prin prisma relaţiilor lor cu părinţii, de a constata că activitatea grupei a devenit mai interesantă şi mai
stimulativă.
Lucrul pe baza proiectelor tematice are un caracter interdisciplinar şi permite abordarea subiectelor propuse din
mai multe unghiuri, dezvoltând multilateral personalitatea în curs de formare a copiilor. Aceştia, implicaţi cognitiv,
volitiv şi mai ales afectiv în proiectele tematice, descoperă norme ce duc la o mai bună comunicare, la înţelegere,
cooperare, respect şi acceptarea celuilalt, altfel spus, îşi dezvoltă competenţe personale şi sociale.

54. Copiii descoperă cum se învaţă creativ, eficient şi inteligent (cum să achiziţioneze un număr mare de cunoştinţe într-o perioadă scurtă de timp
şi cu efort redus), dezvoltându-şi competenţe de acţiune, practice. În urma derulării proiectelor tematice, a existat o mai bună comunicare între
copii care au devenit mai încrezători în forţele proprii şi care au simţit interesul, afecţiunea şi aprecierea părinţilor în legătură cu activitatea lor
la grădiniţă.
În acelaşi timp, trebuie menţionate reacţiile pozitive şi implicarea familiilor copiilor în derularea acestor proiecte, căci de unul singur
nu poţi desfăşura această metodă, munca în echipă este cea care dă roade.
Desfăşurarea proiectului „Culorile toamnei” a adus copiilor bucuria de a cunoaşte lumea plantelor (pomii cu
fructele lor, legumele şi florile din grădină), i-a mobilizat pe părinţi să caute diferite informaţii privind creşterea şi
îngrijirea plantelor, au adus reviste, machete, cărţi şi jetoane cu legume şi fructe. Alţii au decupat împreună cu copiii şi
au făcut albume. Un părinte – inginer
horticultor– a venit şi le-a vorbit copiilor despre plante în general, a mers cu ei într-o livadă unde au putut observa
îndeaproape pomii cu fructele lor, unde au vorbit şi despre rolul şi importanţa fructelor în viaţa oamenilor. I-a stimulat
pe bunici care au fost impresionaţi de bucuria propriilor nepoţi de a petrece cât mai mult timp în grădina lor de la ţară, de
a planta crizanteme în jardiniere.
Evaluarea proiectului s-a realizat printr-o expoziţie şi activitate practică cu participarea părinţilor. Aceştia au participat alături de copiii
lor la realizarea unei coroniţe din: fructe, legume, flori şi frunze de toamnă. S-au repetat poezii şi cântece de toamnă pe care copiii le-au învăţat
pe parcursul proiectului.
Mulţi dintre părinţii implicaţi în derularea proiectelor tematice susţin că activităţile tematice desfăşurate împreună cu copiii lor au
contribuit la restabilirea sau întărirea coeziunii familiale, la optimizarea relaţiei familie-copil, familie-grădiniţă, familie-comunitate. Această
disponibilitate a familiei de a-şi sprijini copii în procesul de învăţare este o dovadă de responsabilitate socială, care trebuie apreciată pozitiv şi
stimulată, pentru a putea fi continuată pe întreg parcursul şcolar al copiilor.
Antrenarea unor membri ai comunităţii în activităţile cuprinse în proiectele tematice generează, diversifică şi
îmbunătăţeşte relaţiile acesteia cu grădiniţa şi familiile copiilor. Părinţii şi-au văzut copilul într-un mediu diferit de cel pe
care îl ştiau şi au putut aprecia obiectiv care îi sunt aptitudinile şi posibilităţile conştientizând necesitatea continuării
procesului educativ şi în interiorul familiei. Avantajele lucrului pe proiecte tematice sunt evidente, această metodă
asigurând condiţii de eficientizare a procesului instructiv-educativ prin: învăţare prin acţiune practică, afirmarea
independenţei în gândire şi acţiune, realizarea unor planificări coerente şi logice, dar mai ales sprijinind: educatoare,
copii, comunitate locală, să înveţe ce înseamnă să ajuţi şi să fii ajutat.
Bibliografie:
Preda, V., (2005) – Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped,
Bucureşti
S. Breben, E. Gongea - Metode interactive de grup – ghid metodic -, editura Arves, 2002

62. Modele de urmat, poate aveti nevoie vreodata!

63. Uite, vine Mos Craciun !-serbare
Grupa mijlocie Ursuletii, prof. Flavia Muntean
GPN Vinerea, Alba

65. Mos Craciun, tu esti bun
Grupa mica Fluturasii,
prof. Anisoara Filimon
GPN Vinerea, Alba

67. Sezatoare populara, iarna 2015
Grupa mare Albinutele, prof. Nicoletta Hustiuc
GPN Vinerea, Alba

73. Pompierii, prietenii nostril la
GPN Vinerea
Ianuarie 2015

83. Gradinita-I fericita
Ca de copii e iubita
Copaceii iar zambesc
Pe copii ii intalnesc.
Iata, iarna e pe duca
Cine oare o alunga?
Pasarele-nfrigurate
Chiar si zile innorate.
Iata, toama dinainte
Nu tine nici acum minte
Cine vine dupa ea
Ca iarna e ultima.
Primavara asteptam
De haine groase scapam
Pe mame-om sarbatori
Prin curte iar vom fugi.

84. Am confectionat pentru a ne juca cu ,,emotiile”
aceste figurine pe betisoare de inghetata, col-
orand fiecare stare emotional in parte.
Puteti aplica jocuri deja cunoascute, sau de ce nu,
puteti chiar voi ,,inventa” jocuri sau momente din
lectie cand puteti folosi aceste figurine, deosebit
de placate pentru copii!

86. Noi si Dino...zaurii
Grupa mare Albinutele
Dinozauri si dinozaurite
Prof. Nicoletta Hustiuc

87. Puteti confectiona si voi asa
cum am facut si noi, am decu-
pat din carton maro, GINGER
BREAD, adica TURTA DULCE
din carton, apoi am decorat-o
cu sclipici cu lipici sau cu cario-
ca, le-am folosit la matematica
si la intalnirea de dimineata.

88. Diseminarea activităților extracurriculare
Prof. BONCEA NICULINA MARIA
Proiectarea activităţii
Titlu : ” IN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN”
Data : 11.12.2015
Loc: GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,ZÂNA
ZORILOR”
Parteneri : Comitetul de parinti
Parintii
Obiectivele generale :
Îmbogăţirea orizontului cultural, formarea şi dezvoltarea gustului artistic şi estetic, cuno-
aşterea şi preţuirea patrimoniului folcloric/traditional, formarea unei atitudini pozitive faţă de
valorile naţionale si crestine şi implicarea preşcolarilor în viaţa comunităţii.
Obiectivele specifice :
antrenarea copiilor şi crearea deprinderilor acestora pentru acumularea de
informaţii din patrimoniul traditional local.
formarea deprinderilor în vederea adoptării unei atitudini de colaborare cu familia .
cunoaşterea tradiţiilor si obiceiurilor locale ale grupului din care fac parte şi a celor
cu care interacţionează şi convieţuiesc ;
promovarea valorilor cultural-crestine si a atitudinii pozitive fata de cinstirea valori-
lor ancestrale
dezvoltarea interesului copiilor pentru manifestări cultural-artistice de grup;
Beneficiari
Beneficiari direcţi :copiii, părinţii , cadrele didactice , reprezentantii institutiilor partenere
Beneficiari indirecţi : comunitatea şi restul membrilor familiilor ,

89. Desfăşurarea activităţii :
IMPACTUL EDUCATIV AL PROIECTULUI / ACTIUNII
Sărbătoarea Naşterii Domnului este o mare sărbătoare creştină, iar
momentele premergatoare sunt cele ale pregatirii cetelor de colindatori, a
porinrii în itinerar și colind pentru a anunța marea veste, și implicit a
pregatirii serbrii.
Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurii, tradiţii, care amintesc
de obiceiurile moșilor și stramoșilor noștri, de istoria noastră și de importanța pe care trebue sa o
acordăm perpetuării acestor datini. Realizarea serebării care prezintă obiceiul de a colinda din
casa în casa, de a imbraca STRAIE POPULARE și de anunța mesajul nasterii
MANTUITORULUI din glasuri cristaline și din suflete pure și nevinovate.
Implicarea copiilor în acest proiect are la baza parteneriatul dintre grădinița noastră și
FAMILIE, pentru că am dorit să implicam copii din diferite activitati prin promovarea valorilor
cultural –artistice pentru îmbogăţirea orizontului cultural si formarea şi dezvoltarea gustului
artistic şi estetic, prin cunoaşterea şi preţuirea patrimoniului folcloric/traditional si formarea unei
atitudini pozitive faţă de valorile locale si crestine astfel incat implicarea preşcolarilor în viaţa
comunităţii si sarbatorirea unor evenimente crestine importante sa aibă loc alaturi de membrii /
reprezentantii comunitatii/FAMILIEI tocmai pentru a putea valoriza bogația culturală și mesajul
zonei , în condițiile unei manifestari comune.
Proiectul a mobilizat copiii, astfel încât acestia au avut ocazia să se exprime întru con-
text nou, în cadrul unei serbari , să descopere valori noi pe care să şi le însuşească într-un mod
plăcut şi să le exerseze pe cele vechi, toate pentru a realiza o manifestare în care să-i încantăm pe
părinti. Activitatea a fost bine receptată de copii și părinți care s-au bucurat de reusita unui mo-
ment extraordinar si a unui concert de colinde alături de MOȘ CRĂCIUN. Toate acestea au con-
tribuit la formarea de competenţe de cercetare, de comunicare si valorixare prin mijloace diverse
și în medii noi, context total diferit de experienta prescolarilor si a parintilor de pâna acum .
Dorinţa de a realiza un moment reusit a stat la baza întocmirii programului de serbare, pentru ca
s-au spus poezii despre sărbătorile de iarnă, iar comunicarea s-
a facut pe cale

90. culturală, transpusă în ceata de colindatori, fiind luate în consideraţie actiunile care au
învins timidităţile, iar copii au dobândit respectul celorlalţi şi implicit, încrederea şi stima de
sine au crescut, toate sub egida COLINDELOR și a MOSULUI care vestesc mesajul de
CRĂCIUN.
Serbarea a avut ca unul dintre obiective chiar găsirea celor mai eficiente metode şi
procedee de evaluare pentru diseminarea activităţilor desfasurate în parteneriat cu familia , iar
cel mai bun mod de abordare a realităţii este cel care are implicaţii profunde pentru copii, cadre
didactice și familie -participarea la activităţi cultural-artistice directe fiind cea mai bună metodă
de formare a competenţelor necesare viitorului cetăţean conştient şi activ, dar şi de valorizare a
patrimoniului cultural-artstic local.
BENEFICII INREGISTRATE
Un mare beneficiu al acestui proiect/actiuni a fost rasplata primită prin
aprecieri si darurile lasate de MOS CRACIUN si constientizarea de către familiaie a rolului
major pe care-l joacă în realizarea obiectivelor propuse, astfel încât să existe VALORIZAREA
actiunilor si continuitate în demersul educaţional propus si totodată susţinerea afectivă si efec-
tivă a copilului în procesul de învăţare/dezvoltare, concretizate în reusita preşcolarilor şi în
bucuria muncii în echipă, materializata prin daruri si aprecieri pentru fiecare prescolar, cadru
didactic și părinte

91. Sculptura caracterelor
Mărimea grupului: 10-30 participanti (trebuie să fie număr par de participanți)
Timp: 10-30 minute
Materiale: fișe de hârtie
Obiectivul jocului:
Îmbunătățirea cumunicării nonverbale
Procedură:
Toți se așează în cerc
Participanții formează perechi
Fiecare pereche va primi câte o fișă, pe care este scrisă o dispoziție (iubire, dragoste, frică,
dezamagire, victorie, deprimare etc.). Participanții trebuie să țină secret ce este scris pe
fișă.
Fiecare pereche iese pe rând în centru. Unul dintre membrii perechii va fi sculptorul, iar
celălalt lutul. Sculptorul va fi cel care va mișca picioarele, mâinile, capul, lipind
expresia feței și creând sculptura.
Grupul trebuie să ghicească ce dispoziție a încercat să sculpteze perechea.
Jocul continuă până participă toate perechile

92. Anul Nou este marcat în comunitatea românească, de urarea cu plugușorul, cu sorcova, cu buhaiul și jocurile mimice cu măști de ani-
male sau personaje țărănești. Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, cântecele respective atrag norocul sau binecuvân-
tarea asupra oamenilor și gospodăriilor, pentru tot anul care urmează. Trebuie spus că Plugușorul si Sorcova sunt legate de înnoirea anului,
neavând nicio legătura cu ciclul religios al Crăciunului. În vechime se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr. Ea se punea în apă în noaptea
Sfântului Andrei și până în ziua de Sfântul Vasile era înflorită. Așa se explică de ce în colindele românești se cântă, în plină iarnă, despre florile
dalbe, flori de măr, sau mărgăritar. Astăzi sorcova este confecționată dintr-un băț, în jurul căruia sunt împletite flori de hârtie colorată.
Materialele utilizate pentru confecționarea unei sorcove sunt: o baghetă de aproximativ 30-40 de cm, beteală, panglică de diverse culo-
ri, hârtie creponată, sârmă subțire, ață colorată, folie de staniol.
Numele de “sorcova” vine cel mai probabil de la cuvântul bulgar “surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-
un arbore.
Cu sorcova se bătea de mai multe ori umărul unei anumite persoane, jucând rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a
transmite sănătate, tinerețe și fertilitate celui vizat. Ziua când copiii mergeau cu sorcova era dimineața de Anul Nou.
Pe principiul "ce pot face două mâini dibace", astăzi am de confecţionat împreună cu prichindeii de la grupa mică, o sorcovă pentru
serbarea de Crăciun. Nu-i vorbă, aveam posibilitatea să cerem părinţilor, dar ce, o sorcovă n-om putea şi noi să facem?
Om putea? Om vedea...
G.P.P. nr. 8 Buzău - Prof. înv. preşc. Sturzu Constanţa & Nica Ana
Se pare că am reuşit! Gărgăriţele noastre vor avea sorcovă hand made, grădi made!
Sursa: http://www.crainicul.ro/index.php/traditii-de-anul-nou-sorcova-8995

93. PREDAREA INTEGRATĂ
Prof.Înv Primar Mînzicu Simona
Valentina
Liceul Teoretic,,Şerban Vodă” Slănic-
Prahova
Problemele concrete de viaţã, ce trebuie rezolvate zi de zi, au un caracter integrat şi nu
pot fi soluţionate decât apelându-se la cunoştinte, deprinderi, competenţe ce nu sunt încadrate
în contextul strict al unui obiect de studiu. Pentru ca elevii zilelor noastre sã facã faţã solic-
itãrilor lumii contemporane, trebuie sã le formãm capacitatea de a realiza transferuri rapide şi
eficiente între discipline, de a colecta, sintetiza şi de a pune la lucru împreunã cunoştinţele
dobândite .
Tema: ,,IARNA”
Clasa: a II-a
Unitãţi de învãţare:
Comunicare în limba românã: ,,Despre prietenie - Povestirea unor întâmplări”
Matematicã şi explorarea mediului: Învăţăm să calculăm rapid, observând lumea vie
Arte vizuale şi abilitãti practice: Activitãti cu materiale sintetice. Hârtia
Conţinuturi:
Comunicare în limba română:,,Fricosul”, de Emil Gârleanu- Povestirea unor întâmplări
Matematicã şi exporarea mediului:,,Tabla înmulţirii”- exercitii si probleme/,,Anotimpurile si
vietuitoarele/Caracteristici comune ale vieţuitoarelor”
Arte vizuale şi abilitãti practice: decupare dupã contur şi lipire. ,,Iarna, anotimpul bucuriei”
Tipul lectiei: de consolidare a cunoştinţelor
Competenţe specifice:
Comunicare în limba română: Dezvoltarea capacitãtii de receptare a mesajului scris
Matematicã şi exporarea mediului: Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si
aplicarea matematicii în contexte variate/Formarea unei atitudini pozitive faţã de mediul încon-
jurãtor, prin stimularea interesului faţã de pãstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor
deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia
Arte vizuale şi abilitãti practice: Dezvoltarea capacitãţii de cooperare în scopul realizãrii un-
ui produs
Obiective operationale:
O1: sã citeascã textul;
O2: sã descopere cuvintele cu înţeles opus;
O3: sã completeze propoziţiile cu semne de punctuaţie potrivite;
O4: sã efectueze exerciţiile date într-un ritm alert;
O5: sã compunã o problemã dupã un exerciţiu dat;
O6: sã recunoascã animalele care hiberneazã;
O7: sã realizeze, din hârtie, prin decupare şi lipire, lucrarea;
O8: vor pãtrunde afectiv şi spiritual în atmosfera anotimpului de
iarnã.

94. Resurse:
A. Bibliografice:
1. oficiale – Curriculum National” / 2. metodico – didactice - ,,Metodica limbii române în
învãtãmântul primar”, Ilinca Anton, Bacãu, Ed. Grigore Tãbãcaru
B. Metodologice:
1. strategia didacticã: semidirijatã, inductiv-deductivã
2. metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizarea, jocul didactic
3. forme de organizare: frontalã, pe grupe de câte 4 elevi, individualã
4. mijloace didactice: fise, planşe, hârtie coloratã, foarfece, lipici, cal-
culator
C. Temporale: 50 minute
Forme şi tehnici de evaluare: evaluare reciprocã, observare siste-
maticã
Continuturi si sarcini de învãtare:
Prezentarea în Power Point ,,Frumuseţile iernii”
Scurtã conversaţie despre ceea s-a vizionat şi le-a plãcut elevilor
Enumerarea unor semne ale iernii
Comunicare în limba românã (10 min.)
- citirea textului ,,Fricosul” în lant şi selectiv
- formularea unor întrebãri şi rãspunsuri - activitate pe douã grupe, sub formã de concurs
- completarea pe fişa de lucru a sinomimelor şi antonimelor pentru cuvintelor date şi scrierea
semnelor de punctuatie potrivite
- povestirea unor întâmplări trăite sau observate
- joc didactic: ,,Propoziţia ascunsã”- transformarea unei propoziţii date în propoziţii interogative şi
exclamative/Prezentarea unor întâmplări trăite sau observate
Matematicã şi eplorarea mediului: (15 min.)
- rezolvarea sarcinii jocului ,,Sportiv pe schiuri, dar si matematician”- verificarea rezultatului co-
legului şi efectuarea cât mai rapidã a exerciţiului urmãtor
- recunoaşterea fenomenelor naturii din timpul iernii şi a caracteristilor comune ale animalelor
- colorarea pe fişã a animalelor care hiberneazã –caracteristici commune ale animalelor- activitate in-
dividualã
Arte vizuale şi abilitãti practice:(10 min)
- formarea grupelor de lucru (câte 4 elevi)
- explicarea modului de lucru si demonstrare
- împãrtirea sarcinilor de lucru: decupare, lipirea materialelor pe foaia de lucru, lipirea unor confetti
pentru obtinerea zãpezii
Pentru obtinerea performantei se aplică-Inteligenţele multiple: (5 min.)
Grupa ,,Scriitorii”- realizarea unui text scurt despre iarnã şi vieţuitoare, folosind expresii artistice
Grupa ,,Matematicienii – compunerea unei probleme dupã exerciţiul 5x6 – 8
Grupa ,,Ecologistii”- completarea unui tabel ,,Aşa da, aşa nu!”, având ca puncte de plecare situaţii
din mediul înconjurãtor
Grupa ,,Micii artişti”- confecţionarea unui om de zãpadã din vatã.
Pledez pentru abordarea integratã a conţinuturilor, întrucât se iese din monotonia aceluiaşi algo-
ritm de predare a unor lecţii, elevii sunt stimulaţi şi atraţi prin diversitatea activitãţilor de învãţare
dintr-o singurã orã şi prin apariţia elementului-surprizã

95. În preajma sărbătorilor
Mînzicu Florian Raul- clasa a II-a
Şcoala Gimnazială Nr.2 Prăjani-Slănic
Totul e frumos, binecuvântat!
A venit şi iarna...era de aşteptat.
Micul meu brăduţ, îl voi împodobii
Cu beteală, globuri şi steluţe mii.
Va veni şi moşul cel mai adorat
Aducând cadouri şi un an bogat!
Cadea neaua albă,cade neîncetat
Vă doresc din suflet un an minunat!
Suntem mari de-acuma şi mai înţelepţi
Nu o spun în glumă...am devenit deştepţi!
Multă sănătate, în prag de sărbători!
Ca să ocrotiţi ale voastre flori.

96. Plantează un copac pentru pace - 2015”
Prin acest proiect, ne-am alăturat altor şcoli din
întreaga lume pentru a marca Ziua Internaţională a ONU
pentru pace.
Evenimentul a făcut parte din campania anuală pentru
mediu şi pentru pace. Plant a tree for Peace 2015 - este o
campanie organizată de Learning about Forests - LEAF şi ENO-Environment
Online, o şcoală globală virtuală pentru creşterea responsabilităţii faţă de mediu şi
dezvoltarea sustenabilă. „Plant a tree for Peace” promovează educaţia pentru pace
şi creşte gradul de conştientizare a copiilor cu privire la importanţa arborilor şi a
pădurilor la o scară globală.
Acţiunea de plantare de copăcei în cartier și în curtea grădiniței, a fost dedi-
cată zilei de 21 septembrie 2015, zi declarată de către Organizația Națiunilor
Unite (ONU), ca Ziua Internaţională a Păcii şi-a promovat educația pentru pace.
Activitatea a simbolizat și cooperarea între şcolile - grădinițele din întreaga
lume cu respect pentru diversitatea culturală şi toleranţă, o afirmare a grădiniței
noastre pe plan internațional.
De asemenea prin activitatea derulată, preșcolarii din grupa mică ”Piticii
voinicii”, de la Grădinița cu Program Normal “Lizuca” Fălticeni , au demonstrat
că sunt conştienţi de importanţa păstrării unui mediu curat într-un viitor sustena-
bil.
Notabil a fost gestul copiilor de-a îngriji cu responsabilitate prietenii verzi,
“copăceii” , plantați în curtea grădiniței noastre, de alte generații de preșcolari.
Cu toții am conștientizat că dacă fiecare om de pe planetă ar planta şi ar îngriji
un copac Pământul ar fi un loc mai sigur pentru generaţiile care vin.
Educatoare Balan Doinița
Grădinița cu Program Normal “Lizuca” Fălticeni

97. Am fost întotdeauna o mare fană a bibliotecilor. Mirosul de carte tipărită, zecile
de rafturi ticsite cu volume care mai de care mai interesante, liniștea de mormânt care
lăsa loc imaginației să zboare în timp ce citeam, în sala de lectură, despre lumi la care
nici măcar nu aș fi visat erau doar câteva din motivele pentru care petreceam mult timp
în biblioteca școlii. Chiuleam de la ore doar ca să pot termina un capitol… și încă un
capitol… și încă unul… însă nu toată lumea era atât de fascinate de lumea prăfuită a
bibliotecii. Da, prăfuită, deoarece din lipsă de cititori, cărțile stăteau, prăfuite, pe rafturi
și așteptau cuminți. Anii au trecut, lumea s-a modernizat, a apărut Facebook. Și au
apărut și conturi ale bibliotecilor școlare. Bibliotecarele nu mai sunt doamnele cu
ochelari cu ramă groasă și aspect de tocilar, acum sunt doamne stilate, moderne, cu idei
progresiste. Pe un astfel de cont am cunoscut-o pe Liliana Bostan, bibliotecara Școlii
Gimnaziale din localitatea Hangu, județul Neamț. Chiar în acele zile posta pe pagina de
Facebook a bibliotecii fotografii de la înființarea Ludotecii. Am fost încântată de idee și
am vrut să o aprofundez… mi-am pus întrebări… și am căutat răspunsuri…
Proiectul Ludotecii din Hangu a inspirat și alte școli din țară, astfel că în scurt timp a
fost înființată Ludotek.ro, rețeaua ludotecilor din țară, o inițiativă a Asociației KGSC
Community.
Și pentru că orice inițiativă de promovare a lecturii, respectiv a cărții, trebuie făcută
cunoscută tuturor, am ales să stau de vorbă cu doamna Liliana Bostan…

98. Cum v-a venit ideea înființării ludotecii?
Aș putea să încep această poveste așa: Bunul Dumnezeu, în marea Lui înțelepciune, mi-a dăruit cea
mai frumoasă meserie din lume și cei mai minunați copii (utilizatori ai bibliotecii), dar aș putea
foarte bine să încep și așa: fără oamenii speciali, pe care i-aș numi, fără să exagerez, ”îngeri”, pe
care i-am întâlnit, de-a lungul celor 24 de ani de când sunt bibliotecară și care mi-au dat aripi, mi-au
întins mâna și m-au ajutat să visez, n-aș fi ajuns niciodată să pot să fac copiii să zâmbească, să râdă,
să citească, să se joace, să muncească, să fie și să rămână adevărați prieteni ai bibliotecii,
dependenți de ea.
Totul a pornit de la faptul că în adâncul sufletului meu am rămas un copil, de aceea tot ce se
întâmplă la Biblioteca Hangu se intersectează cu această realitate greu de ignorat – copilul din
mine. Straniu e că regăsesc câte o fărâmă, în fiecare copil care trece pragul bibliotecii, un motiv în
plus să-mi doresc să-i văd mereu veseli, fericiți, lipsiți de griji… O ludotecă în cadrul Bibliotecii
Hangu a fost până în vara anului 2013, doar o dorință încolțită în mintea mea, un ideal pe care l-am
adus cu mine în bagaje alături de alte vise și idei, în 1999, după vizita ” de lucru” în Danemarca,
unde am fost împreună cu alți 24 de bibliotecari, din toată țara. Un vis la care nu am renunțat
niciodată (renunțarea nu se potrivește cu felul meu de a fi) și care a luat, mai apoi, forma unui
proiect fără sorți de izbândă și atât…
Cine v-a sprijinit în acest demers și ce a însemnat deschiderea ludotecii pentru copiii din
comunitate? Fiecare vis împlinit ascunde o poveste, o poveste scrisă cu pasiune, cu perseverență,
cu încredere, cu suflet.
Povestea ”Ludotecii Hangu - speranța unui zâmbet” au scris-o ei, membrii Asociației KGSC
Community, o echipă de oameni speciali, adevărate modele de dăruire și entuziasm, care nu au
Patricia Lidia, presedinte Asiciatia literara
Bastionul ArtLitTim, Timisoara

99. uitat nici măcar o clipă că au fost copii și că fiecare jucărie primită le-a adus zâmbete și bucurii.
Acești oameni minunați au făcut din biblioteca noastră, după înființarea ludotecii, ”cel mai fascinant
loc de pe pământ”, așa cum spun mereu cei care ne trec pragul. Au venit personal de la București la
Hangu, cu pachetele cu jucării, cu mobilier și cu tot ceea ce era necesar pentru înființarea unei
biblioteci de jocuri și jucării. La inaugurare, emoțiile, încântarea și veselia copiilor, le-au umplut
sufletul de bucurie. Ei, membrii Asociației KGSC, care au vorbit copiilor din Hangu despre
voluntariat și împreună cu care s-au jucat, au devenit repede modelele lor, așa că micuții au decis să
sprijine biblioteca și toate proiectele și activitățile pe care le inițiază sau la care participă,
necondiționat.
După ziua de 1 iunie 2013, când am inaugurat împreună ludoteca, nimic nu a mai fost la fel ca
înainte. Biblioteca a devenit universul copiilor unde dorințele lor prind repede contur, iar visele se pot
realiza cu ușurință. Încrederea de care se bucură în aceste momente biblioteca în cadrul comunității
locale, se datorează acestor oameni deosebiți care ne-au dăruit zâmbete, ne-au ajutat să ne înălțăm, să
ne depășim granițele.
Ei sunt acum mai mult decât prietenii noștri. Ne ajută, ne susțin, ne motivează și ne determină să ne
facem proiecte, să ne făurim idealuri și să visăm.
Pentru că știu ce înseamnă să oferi bucurii celor mici, atunci când ei îl așteaptă plini de nerăbdare pe
Moș Crăciun, anul trecut ne-au trimis trei pachete cu jucării și dulciuri.
Aș vrea să le mulțumesc pentru tot ce au făcut pentru toți copiii și, în special, pentru copiii din
Hangu, pentru că acești tineri - aproape copii la rândul lor - au înființat o rețea națională de ludoteci
pe care le susțin și le ajută.

100. Cum se raportează acum copiii la bibliotecă, respectiv la ludotecă? Dar părinții?
Știam că jocul, jocurile şi jucăriile deţin cel mai important loc în viaţa micuților, că ne colorează
copilăria și ne acompaniază devenirea, însă nu mi-am imaginat niciodată că ludoteca va avea un
succes atât de năucitor şi un ecou atât de răsunător.
Evaluarea succesului o fac ei, copiii, deși eu contabilizez în fiecare zi zeci, sute de zâmbete. În cei 24
de ani de când sunt bibliotecară nu am văzut niciodată copii atât de entuziasmaţi, de veseli, de atenţi,
de curioşi, de comunicativi, de preocupaţi, de creativi şi atât de captivați, încât să uite să mai plece
acasă. Când pleacă iau cu ei în suflet, în gânduri, în inimă, zâmbetele, euforia, clipele pline de
bucurie petrecute în ludotecă, momente care vor sfida timpul și pe care nu le vor uita niciodată.
Jocurile şi jucăriile într-o ludotecă îi pot transforma radical. Învaţă să socializeze, să se joace în
echipă, să-şi respecte colegii, să aibă grijă de jucării, să fie disciplinaţi, politicoşi şi să facă ordine la
final. Nimic nu-i apropie şi nu-i motivează mai mult decât jocul şi jocurile dintr-o ludotecă. O
ludotecă în cadrul unei biblioteci este pârghia cea mai ingenioasă și eficientă de a-i apropia pe micuți
de cărți. Pentru că sunt înconjurați de cărți și pentru că printre jucării sunt și cărți destinate copiilor,
de la a le răsfoi, până la a face din ele prietene nedespărțite nu e decât un pas. Sunt copii de vârstă
preșcolară care nu pleacă acasă fără cărți. Pentru mine asta înseamnă una dintre cele mai mari
realizări. Un copil care citește va ajunge un adult educat, instruit, informat.
Ludoteca a transformat biblioteca în cel mai râvnit loc de petrecere a timpului liber și, în special, a
vacanțelor. În vacanța de vară, pentru că ludoteca era mereu plină de copii, am decis să învățăm limba
engleză, jucându- ne. Proiectul avea deja un nume, pentru
mai făcusem cursuri de engleză
Patricia Lidia, presedinte Asiciatia literara
Bastionul ArtLitTim, Timisoara

101. cu ani în urmă, însă în condiții improprii. În primele zile doar ne-am jucat numind în engleză jucăriile
de pluș din ludotecă. Am învățat apoi să numărăm și mai apoi am învățat să salutăm, până când au
început (spre încântarea părinților) lecțiile adevărate. Am improvizat un flip chart și, la sfârșitul
vacanței cursanții au primit un ”Blue Card” personalizat. Începeam fiecare zi de curs citind noțiuni
elementare de cultură generală. Cel mai mult le-au plăcut ”Zeii și Eroii din Olimp”.
Dar pentru dumneavoastră, ca bibliotecar?
Vă mărturisesc, cu toată sinceritatea că ”Ludoteca Hangu – Speranța unui zâmbet” este cel mai drag
proiect pentru mine. Nu doar pentru că am visat atât de mult la o ludotecă, ci pentru că nicăieri nu am
văzut copii mai fericiți, mai încântați și mai veseli, ca în acest spațiu cu jocuri și jucării.
Mă consider o răsfățată a sorții și îi mulțumesc Bunului Dumnezeu în fiecare zi pentru că mi-a
îngăduit să întâlnesc acești oameni minunați și să mă bucur de prietenia și susținerea lor. Ei mi-au dat
aripi, încrederea de care avem cu toții atât de multă nevoie și motivația de a continua... și tot ei m-au
învățat că noi toți, devenim la un moment dat, rezultatul investiției în ceilalți și că uneori suntem
curajoși și puternici de dragul oamenilor și al viselor în care credem.
Ce planuri aveți pentru viitor pentru bibliotecă, ludotecă?
În primul rând vreau să motivez copiii să citească. Lectura joacă un rol decisiv în viața copiilor, este
esențială și nimic nu o poate înlocui. Cu cât această pasiune ”se naște” mai devreme, cu atât mai
importante și mai durabile sunt efectele ei. Orice activitate sau proiect derulate în cadrul bibliotecii
reprezintă, in extremis, un mod subtil de a-i aduce în mijlocul cărților și de a-i ”lega” fizic și emoțional
de acest univers. Restul vine de la sine…
Vom continua să dezvoltăm și să completăm ”E-Arhiva comunității noastre” - un proiect finanțat tot de
către Asociația KGSC Community, o bază de date electronică cu date și informații despre comuna
Hangu - punând accent, în special pe readucerea la lumină a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor
străvechi. În acest proiect sunt implicați toți voluntarii ”Bibliofan”. Lucrez la un proiect prin care mi-
aș dori să obținem un sistem de sonorizare pentru a putea să desfășurăm în condiții optime
spectacolele de tradiții și obiceiuri de iarnă, așa aș reuși și mai mult să-i motivez pe copii să învețe să
identifice, să respecte, să păstreze și să promoveze tradițiile noastre și portul popular.
Cum țineți copiii conectați la nou?
Copiii sunt foarte receptivi la tot ce se întâmplă ”altfel” decât s-au obișnuit.. Cu cât activitățile din
ludotecă sunt mai diverse, cu atât sunt mai mulți copii implicați și determinați. Așa am înființat
atelierul de creație ”Micii artiști”.
În acest context e nevoie, desigur, și de resurse materiale. Și pe acest segment de activitate ne sprijină
tot Asociația KGSC Community. Ne trimit hârtie colorată, modele origami, tutoriale pentru felicitări
și decorațiuni hand made, etc…

102. Tot acești oameni speciali ne trimit pachete cu jucării, dar și cu cele mai noi, mai viu colorate și
mai tentante apariții editoriale pentru copii și, împreună cu ele, bucurii și mii de zâmbete. Cele
mai multe dintre cărți sunt interactive și asta e foarte important pentru micuți. O carte mare care
conține alte 20 de cărți în miniatură reprezintă cea mai fascinantă ”comoară”.
Au reprezentat rețelele de socializare un pas înainte pentru modernizarea bibliotecilor din
mediul rural?
Da! Cu siguranță, în măsura în care ai prieteni virtuali din aceeași breaslă care și-au câștigat
deja un renume prin activitățile și proiectele pe care le desfășoară și, dacă nu din convingere,
măcar pentru a le semăna, încerci să le urmezi exemplul, să te înalți, să te reinventezi.
Asociația KGSC Community împreună cu copiii din Hangu scriu și semnează cu fiecare nouă
activitate, cu fiecare proiect, cu fiecare ideea materializată, paginile albe din Istoria Bibliotecii
Hangu. Și fiecare pagină scrisă e o altă victorie, o bătălie câștigată în războiul cu ignoranța, cu
compromisurile, cu lipsa de încredere, cu inegalitatea de șanse, cu caracterele amorfe aflate într-
o continuă căutare de sens.

104. Activitate extracurriculară ,, Țară frumoasă, țară de eroi!’’
prof. Stela Chiriţescu ,Şcoala Gimnazială ,,Miron
Radu Paraschivescu’’, Zimnicea, jud. Teleorman
Clasa a II-a
Data 27.11.2015
Scopul : omagierea evenimentului de la 1 Decembrie 1918
Obiective:
să conştientizeze importanţa actului istoric pentru evoluţia vieţii sociale şi
politice;
să preţuiască limba română , costumul popular naţional , cântecele şi
dansurile populare româneşti;
Parteneri :
Centrul de documentare și informare al Şcolii Gimnaziale ,,Miron Radu Paraschivescu” ,
memrii ai familiilor elevilor din școală
Resurse: elevi de la clasele a II- a și a VII-a
Loc de desfăşurare: Centru de documentare şi informare al școlii , Zimnicea
Etape :
Selectarea informaţiilor despre evenimentul aniversat;
Distribuirea rolurilor
Repetarea cântecelor și poeziilor;
Pregătitea costumelor populare;
Învăţarea dansurilor;
Relizarea unor lucrări de arte vizuale și abilități
practice;
Rezultate : interrelaţionare entuziastă elevi şi adulţi
profesionalişti, portofolii, CD-uri, filme, albume foto

105. Activitățile integrate în grădinița de copii
Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii prefigurează două mari tendinţe de
schimbare în interiorul sistemului preşcolar, în acord cu prevederile programului educaţional care porneşte de
la ideea necesităţii îmbunătăţirii calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde exigenţelor
copilului preşcolar de astăzi. Tendinţele vizează crearea unui mediu educaţional adecvat, în vederea stimulării
continue a învăţării spontane a copilului şi pentru introducerea acestuia în ambianţa culturală a spaţiului
căruia îi aparţine.
Noul plan de învăţământ prezintă o abordare sistematică permite parcurgerea modulară şi
interdisciplinară a conţinuturilor categoriile de activităţi şi asigură adaptarea schemei orare la nivelul unităţii
preşcolare, pe durata unei zile, în funcţie de regimul grădiniţei. Ca noutăţi, planul de învăţământ prezintă: o
nouă structură, pe două niveluri de vârstă; o construcţie diferită, în funcţie de tipul de program al grădiniţei;
un număr minim şi unul maxim de activităţi pe săptămână pentru fiecare nivel de vârstă în parte.
Datorită schimbărilor permanente care se produc în societatea actuală, cadrele didactice trebuie să se
adapteze din mers la noile cerinţe ale sistemului educaţional actual, acest lucru putându-se realiza doar prin
autoeducaţie permanentă. Educatoarea trebuie să fie capabilă să se adapteze la condiţiile concrete, să
privească critic, de pe poziţii practice – raportarea la propria experienţă, măiestrie; să privească contextual
activităţile instructiv – educative.
De asemenea, noua programă a accentuat ideea de folosire a contextului ludic şi a învăţării active în
stimularea rutei individuale a învăţării, fapt pentru care a propus o abordare educaţională diferită. Abordarea
educaţională propusă de programa preşcolară se orientează asupra folosirii metodei proiectelor tematice de
grup, selectate, proiectate şi elaborate cu ajutorul copilului şi în care brainstorming-ul, lucrul în echipă şi
acţiunea directă a copilului cu mediul sunt mijloacele de bază ale procesului de predare-învăţare.
În practica educaţională, recomandarea proiectării integrate a curriculum-ului este considerată o
provocare pe care învăţământul preşcolar şi-a asumat-o atât la nivelul proiectării documentelor curriculare cât
şi la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice. Documentele curriculare care organizează activitatea
educaţională în învăţământul preşcolar asigură un cadru normativ care susţine din plin abordarea integrată a
curriculum-ului.
Structurarea flexibilă a conţinuturilor oferă cadrelor didactice care lucrează la acest nivel o libertate de
decizie aproape deplină cu privire la tipurile de conţinuturi pe care să le ofere copiilor şi o autonomie sensibil
egală în privinţa metodologiei de propunere a acestor conţinuturi. Singura reglementare formală este dată de
sistemul finalităţilor cu grade diferite de generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare pe tot
parcursul procesului de instruire şi formare şi, în final, în acţiunea de evaluare a performanţelor învăţării. În
plus, promovarea ideii planificării pe teme şi încurajarea utilizării metodei proiectelor în activităţile didactice
cu preşcolarii sunt iniţiative ce explicitează şi facilitează acest demers al abordării integrate a curriculum-ului.
Bazându-se pe afirmaţia lui J. Piaget ,,cunoştinţa provine din acţiune’’, didactica modernă subliniază faptul că preşcolarul nu mai
este receptor de informaţie, ci subiect al cunoaşterii şi acţiunii. Procesul de predare – învăţare reprezintă acum un act, de
comunicare, de transmitere socială cu efort de însuşire, de apropiere din partea preşcolarului. Cadrul didactic este cel care iniţiază
dialogul, selectează şi structurează materialul, propune şi organizează activitatea preşcolarului cu materialul, inclusiv fixarea sa în
memorie. Didactica modernă pune în centrul atenţiei copilul, făcându-l părtaş la propria sa formare. Educatoarea are rolul de a

106. proiecta, de a conduce şi îndruma activităţile folosind mijloace de învăţământ şi materiale
corespunzătoare. Acum se pune accent pe folosirea mijloacelor tehnice moderne menite să înlesnească
predarea şi însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor. Acum se realizează un învăţământ formativ, ceea ce
înseamnă: selectarea judicioasă a conţinutului, dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi a creativităţii, cultivarea
intereselor cognitive şi profesionale, formarea aptitudinilor de investigare ştiinţifică, precum şi a unui stil de
muncă independentă. Copilul trebuie învăţat cum să înveţe. J. Bruner susţine că orice temă poate fi prezentată
în forme care să pună accent fie pe acţiuni obiectuale, fie pe imagini, fie pe mijloace verbale, aici se vede
importanţa aplicării în procesul de învăţare a principiului unităţii didactice dintre senzorial şi raţional în
concluzie accentul se pune pe acţiuni obiectuale şi procedee imagistice, procedee de simbolizare şi pe mijloace
verbal – logice. Principiul învăţării prin acţiune asigură participarea conştientă a copiilor în procesul de predare
– învăţare, de instruire şi autoinstruire, de educaţie şi autoeducaţie. În structura activităţii tradiţionale se pot
delimita câteva părţii: secvenţialitatea lecţiei, proiectarea obiectivelor, transferul de cunoştinţe de la educatoare
la copil. Educatoarea formulează sarcini, cere anumite răspunsuri, conduite iar stilul relaţional este dominat de
educatoare. Conform didacticii moderne, educatoarea stabileşte activităţii de predare – învăţare, conţinutul
informaţional este centrat pe activitatea de învăţare a copiilor, în acest scop, educatoarea îşi alege modalităţi de
lucru bazate pe activitatea personală a copiilor (mânuirea materialului, recunoaşterea, comparaţia), punându-se
accent pe metodele activ – participative.
În cadrul didacticii moderne, relaţia dintre educatoare şi copil trebuie să fie de tip democratic.
Educatoarea trebuie să întreţină o atmosferă de conlucrare, care să stimuleze activismul copiilor. Didactica
modernă prevede ca educatoarea să fie bine pregătită profesional, în mod sistematic, deoarece ea modelează
cel mai fin şi complex materia ,,sufletul copilului’’. Acum se pune accent pe trezirea interesului copiilor pentru
activităţile din grădiniţă şi de aceea educatoarea trebuie să fie preocupată de organizarea, proiectarea şi
desfăşurarea acestor activităţi într-un mod în care să-i atragă pe cei mici. În cadrul unei lecţii, trebuie să li se
comunice copiilor obiectivele operaţionale într-o manieră accesibilă, educatoarea trebuie să ofere sugestii, să-i
îndrume pe copii spre descoperirea unor lucruri noi. Lecţia (activitatea) reprezintă un sistem de idei articulate
logic şi didactic în conformitate cu cerinţele psihopedagogice referitoare la predare, asimilarea cunoştinţelor, la
aplicarea lor, la verificarea şi notarea rezultatelor.
Configurarea didactică a lecţiei este prezentată în schema următoare:
Educaţia reprezintă axul principal al formării personalităţii umane. Platon spunea că ,,nu este nimic mai
dumnezeiesc decât educaţia, prin educaţie omul ajunge într–adevăr om’’. În această perioadă asistăm la
dezvoltarea unei noi abordări educaţionale, care determină organizare şi trăirea unor experienţe de învăţare
ţinând seama de cerinţele viitorului şi de necesitatea producerii unor schimbări dorite în comportamentul
copilului de astăzi. De asemenea, programa nouă încearcă o îmbinare suplă a ideilor pedagogiei tradiţionale
autohtone cu ideile pedagogilor alternative moderne din lume. În acest sens, ea invită cadrul didactic la
folosirea celor mai eficiente căi şi metode în activitatea cu copii, indiferent dacă ele îşi au originea într–o
alternativă pedagogică modernă sau în pedagogia tradiţională. Schimbul de idei în domeniul strategiilor
educaţionale nu pot fi decât benefic, atât pentru copil cât şi pentru cadrul didactic şi în mod evident, o cale spre
progres. Educaţia organizează, procedează şi desfăşoară activităţi cu următoarele finalităţi: transfer de
cunoştinţe informaţii competente prin diferite discipline de predare educarea limbajului, cunoaşterea mediului,
activităţi matematice etc.; formarea aptitudinilor de investigaţie a unui stil de muncă independent (a învăţa cum
să înveţe). În concluzie procesul instructiv – educativ are o parte informativă şi o parte formativă.

107. În activităţile integrate accentul va cădea pe acţiunile de grup şi nu pe cele cu întreaga clasă, în care o
idee transcede graniţele diferitelor discipline şi organizează cunoaşterea în funcţie de noua perspectivă,
respectând tema de interes.
Alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară şi învăţarea asistată de calculator,
predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o strategie modernă de organizare şi desfăşurare a
conţinuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o acţiune în care se îmbrăţişează metoda de
predare-învăţare a cunoştintelor, îmbinând diverse domenii şi constituirea deprinderilor şi abilităţilor
preşcolarităţii.
Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că
obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor
categorii. Dar nu trebuie să facem confuzii între cele două concepte şi să identificăm interdisciplinaritatea (ca
o componenta a mediului pentru organizarea cunoaşterii) cu integrarea (ca o idee sau un principiu integrator
care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate şi grupează cunoaşterea în funcţie de tema propusă de
educatoare ori de copii). Integrarea, ca sintagmă, este explicată ca revenirea în acelaşi loc, în aceeaşi
activitate, a mai multor activităţi de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la însuşirea
conţinuturilor, la realizarea în practică a proiectul didactic propus.
În codul activităţilor integrate, abordarea realităţii se face printr-un demers global, graniţele dintre
categoriile şi tipurile de activităţi dispar, se contopesc într-un scenariu unitar şi de cele mai multe ori ciclic, în
care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe; evident, conţinuturile au un subiect comun, care
urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora şi atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.
Activităţile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristică, proiectate conform planului de
învăţământ, orarului aferent nivelului de vârstă, susţinute de experienţa cadrului didactic. Educatoarea
organizează şi desfăşoară activităţi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului.
Aceste activităţi pot fi desfăşurate integrat după un scenariu elaborat de educatoare ce începe cu întâlnirea de
grup, iniţiată în fiecare zi, şi care se poate realiza sub forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei
unei persoane adulte, prezenţa unui animal, o întâmplare trăită sau imaginată, un eveniment social sau
eveniment special petrecut în familie.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea
alegerii domeniilor de învăţare şi a materialelor. Varietatea acestora încurajează copiii să manifeste, să
observe, să gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii. Copiii îşi asumă
responsabilităţi şi roluri în macro-grupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante, iniţiate la
sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
Reuşita predării integrate a conţinuturilor în grădiniţă ţine în mare măsură de gradul de structurare a
conţinutului proiectat, într-o viziune unitară, ţintind anumite finalităţi. Învăţarea într-o manieră cât mai
firească, naturală pe de-o parte, şi pe de altă parte, învăţarea conform unei structuri riguroase, sunt extreme
care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat.
De reţinut este faptul că preşcolarii trebuie să înveţe într-o manieră integrată, fiecare etapă de
dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. Activităţile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-
se un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului de predare-învăţare, punând accent deosebit pe joc ca
metodă de bază a acestui proces.
Activitatea integrată se dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu
viaţa societăţii, cultura şi tehnologia didactică.
Prof. înv. preșcolar RODICA PAVEN
G.P.P. „ PITICOT” CÎMPENI

111. Bate toamna iar la usa
Bate iar toamna la usa
Ca si-o matusa ghidusa,
Cu panerele-ncarcate
Vine la noi cu de toate.
Mere, prune,nuci,alune
Pere galbene si bune,
Strugurii dulci si zemosi
Aromati si deliciosi.
Sta pe rafturi in camara
Dulceata pusa din vara,
Loc mai este cat sa pui
Doar pelteaua de gutui.
Fasole mai e pe-araci,
Bunicul o pune-n saci,
Boabe albe, maruntele
Parc-ar fi teci cu margele.
Pasari trec in siruri lungi
Cerul toamnei e tot dungi,
Crangu-i gol de ciripit
Frigul se face simtit.

112. Flocica Iacob, Timisoara

114. Flocica Iacob, Timisoara

115. Flocica Iacob, Timisoara

116. ROLUL FAMILIEI IN EDUCAREA COPILULUI
Prof. Inv. Prescolar: BREAZ ADRIANA
Gradinita cu Program Normal Nr. 2 CUGIR
Atmosfera caldă şi de înţelegere în familie reconfortează şi creează climatul necesar pentru munca
intelectuală a şcolarului. Lipsa de înţelegere, severitatea, exigenţa prea mare sau “dădăceala” au efecte
dăunătoare asupra copilului care se află în tensiune nervoasă, mai ales în perioada testelor de evaluare sau
spre sfârşitul semestrelor, când starea de oboseală începe să se instaleze.
Datoria părinţilor este de a-i ajuta: copiii pot şi trebuie să înveţe “cum” trebuie să-şi pregătească
lecţiile, cum să-şi organizeze munca, timpul, viaţa.
Ca părinţi iubitori putem face şi greşeli în educarea copiilor, încât dorindu-le binele,să le facem rău.
Unii părinţi sunt prea grijulii, căutând să-i protejeze şi să-i răsfeţe mereu. Trăind într-o astfel de atmosferă
devin fricoşi, lipsiţi de iniţiativă, sunt tot timpul “agăţaţi de fusta mamei”; în acelaşi timp însă, devin mici
tirani, devin pretenţioşi, neascultători, greu adaptabili la regulile vieţii sociale, în afara casei, între
colegi.Dacă părinţii sunt foarte severi, cu o atitudine permanentă de duritate, copiii suferă. Ei sunt continuu
lipsiţi de duioşie, de afecţiune, trăiesc permanent cu teamă în suflet, stare care duce la apariţia unor
tulburări de dizarmonii ale dezvoltării sale psihice, ale personalităţii. Aceşti copii vor deveni la rândul lor plini
de asprime faţă de cei din jur, iar relaţiile lor sociale vor fi întotdeauna lipsite de afecţiune.
Unii părinţi greşesc în educarea copiilor prin schimbarea frecventă a atitudinii: când sunt prea
severi, când prea îngăduitori. Sunt mai rare familiile în care ambii părinţi sunt în acelaşi timp fie prea aspri,
fie prea blânzi. Adesea, tatăl şi mama pot avea atitudini diferite faţă de copil: unul prea sever, altul
protector, gata de a-l răsfăţa şi apăra faţă de excesele impuse de celălalt părinte.
Foarte frecvent, o astfel de situaţie este creată prin diferenţa de atitudine între părinţi şi bunici,
aceştia din urmă protejând copilul faţă de cerinţele disciplinare ale părinţilor. În aceste cazuri copiii sunt
nelămuriţi, nehotărâţi cu privire la ce este bine şi ce este rău, având o comportare neechilibrată şi oscilantă,
neputând înţelege ce atitudine să ia în diferite ocazii, în familie sau în relaţiile cu străinii.
Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferenţa faţă de ceea ce gândeşte copilul este o altă mare
greşeală educativă, care duce adesea la pierderea lui de sub control, acesta devenind un copil-problemă din
punct de vedere social.
În familiile dezorganizate copiii suferă şi prezintă tulburări nervoase, de somn, de poftă de mâncare,
sunt trişti, neliniştiţi. Astfel de reacţii au copiii în cazul când părinţii se ceartă frecvent, nu se înţeleg, dar mai
ales în cazul familiilor incomplete (prin deces, divorţ, lipsa îndelungată a unuia dintre părinţi).
Deosebite probleme se ridică în familiile reconstituite printr-o nouă căsătorie, între copilul din
prima căsătorie şi tatăl sau mama vitregă, între copiii proveniţi din casătoria anterioară a celor doi parteneri.
Dacă nu dau dovadă de înţelegere, de afecţiune, dacă nu încearcă să şi-i apropie, să-i privească apropiat,
aceştia devin dezadaptaţi, trişti, retraşi sau încăpăţânaţi, neascultători, ambele forme de reacţie
determinând scăderea randamentului şcolar, obţinerea de note slabe la învăţătură.
Psihicul copilului este sensibil faşă de situaţiile anormale care se petrec în familie. El simte cele mai
mici schimbări de afecţiune faţă de el şi între părinţi, este puternic tulburat de certuri, neînţelegeri.

117. Pentru buna dezvoltare a copilului, pentru formarea unei personalităţi armonioase, căldura căminului
părintesc, afecţiunea părinţilor, înţelegerea familială sunt esenţiale. În creşterea, educarea şi formarea
acestuia este nevoie de mult tact, de o îmbinare corectă a înţelegerii şi afecţiunii cu autoritatea părintească,
astfel încât să lucreze disciplinat, dar cu plăcere, respectându-şi şi iubindu-şi părinţii. Dacă sunt neascultători
sau greşesc uneori, să-i “pedepsim cu vorba”, să le explicăm calm şi cu fermitate ce au greşit, vorbindu-le ca
unor “prieteni” care ne înţeleg şi pe care-i iubim. Să nu insultăm, să nu lovim copilul care a greşit, el se va
speria, nu ne va mai respecta, iar cu timpul se va obişnui cu bătaia, se va îndepărta sufleteşte de noi.
Atunci când copilul aduce note mari, să-l răsplătim cu multă afecţiune, bucurându-l cu laude, dar să
nu condiţionăm obţinerea unor daruri, obiecte mult dorite, de rezultatele la învăţătură şi nici să nu exagerăm
răsplata, acordându-le prea multă independenţă de la o vârstă mică.Vom obţine în acest fel modificarea în rău
a comportării copiilor, care devin neascultători, încăpăţânaţi, nestăpâniţi.
“Meseria” de părinte este grea. De aceea trebuie să fim buni părinţi, plini de afecţiune, pentru ca
grija şi eforturile noastre să fie răsplătite prin dragostea şi bunele rezultate ale copilului armonios dezvoltat
psihic şi afectiv. Adevărata căldură familială se întâlneşte în familiile în care părinţii sunt în bune relaţii, se
preocupă suficient, cu dragoste, dar şi cu autoritate părintească de copiii lor, pentru care sunt şi trebuie să
rămână modele vii, exemple demne de urmat.
O mare importanţă are şi nivelul de instruire, bagajul de cunoştinţe al părinţilor, pentru buna
educare şi pentru a putea ajuta în pregătirea lecţiilor acasă.
Să avem grijă să nu rezolvăm noi, părinţii, temele copilului, ci doar să-l ajutăm, să-l îndrumăm prin
explicaţii cât mai corecte şi clare. Părinţii care rezolvă singuri problemele, desenează sau scriu, care practic îl
înlocuiesc în muncă fac o mare greşeală: copilul rămâne dependent, nu se obişnuieşte să judece şi să lucreze
singur, devine comod, răsfăţat şi, cu vârsta, va deveni leneş.
Prin menţinerea unor legături permanente, strânse cu şcoala, cu învăţătorul, ca şi prin urmărirea cu
atenţie discretă a prieteniilor pe care le leagă în timpul liber, intervenind la timp, ferm, dar blând, pentru a-l
feri de exemple şi comportări rele, părinţii pot avea mai multă siguranţă în educarea copilului lor, în
conturarea, formarea, dezvoltarea personalităţii acestuia.

119. Iarna la GPN Vinerea
Prof. Nicoletta Hustiuc
Prof. Flavia Muntean

122. Gradinita Girbova in parteneriat cu parintii
Relaţia dintre grădiniţă şi părinţi este esenţială. Este perioada în care comunicarea dintre o instituţie de
învăţământ şi familie este mai importantă decât în oricare altă perioadă a dezvoltării şi educării copilului.
Factorul decisiv în succesul scolar îl reprezintă raportarea corectă a realităţii în existenţa activităţii
comune familie - grădiniţă. Sunt necesare sisteme complexe de dezvoltare a responsabilităţilor individuale şi
colective, în concordanţă deplină cu preocupările, interesele, deprinderile şi aptitudinile fiecărui copil. Ritmul alert
al vietii sociale de astăzi şi prin modificarea statutului atât al familiei cât şi al soţilor în cadrul acesteia, atribuţiile
crescute ale femeii, fac ca rolul grădiniţei să fie mare nu numai în ceea ce priveşte educaţia copiilor, ci şi a
părinţilor.
Procesul de colaborare cu părinţii asigură atingerea scopului educaţional. Ponind de la necesitatea
cunoaşterii sociopsihopedagogice a copilului, grădiniţa doreste colaborarea cu familia sub diferite aspecte.
Urmărind aspectele comune, speciale şi diferenţiate pe care viaţa de preşcolar o prezintă, părinţii pot completa,
sprijini şi dezvolta personalitatea copilului cu o singură condiţie - colaborarea cu grădiniţa.
O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie, iar apoi se continuă în grădiniţă şi în şcoală.
Responsabilitatea dezvoltării copilului in primele etape ale vietii revin în primul rând familiei sale. Chiar şi atunci
când grădiniţa oferă programe foarte eficiente , ea nu poate contracara experienţele negative acumulate de copil în
familia sa. Pe de altă parte, ceea ce învaţă copilul în grădiniţă pierde din importanta şi eficienţă dacă părinţii nu
întăresc şi nu valorifică programul educativ desfăşurat în grădiniţă.
Grădiniţa Gîrbova a castigat încredere în rândul părinţilor tocmai prin transparenţă în procesul de educaţie
şi îngrijire a copiilor şi prin implicarea reală a familiei.
Cum realizam acest lucru?
- prin rapoarte săptămânale detaliate în care sunt descrise activităţile educative desfăşurate în grădiniţă pe
toate ariile curriculare: din punct de vedere lingvistic, logico-matematic, plastic, etc.
- prin întalniri bilunare cu părinţii în care dăm feed-back-ul asupra proiectelor educative recent desfăsşurate şi
descriem proiectele din perioada imediat următoare;
- părinţii fac propuneri de activităţi, evenimente extra-curriculare (excursii, etc);
- întâlniri individuale între părinţi şi educatoare în care se discută periodic progresul copilului.
Lectii desfasurate cu participarea părintilor în cadrul grădiniţei sau participarea lor directă la evenimentele
extra-curriculare.
Ne-am propus să desfasşurăm în următorii ani parteneriatul “Împreună pentru copiii noştri”, prin acţiunile
căruia dorim să implicăm familiile în viaţa grădiniţei, asa încât membrii acestora să devină parteneri activi în
educaţia copiilor lor.
Ceea ce încercăm în cadrul grădiniţei este să ii facem pe părinţi să conştientizeze importanţa standardelor pe care
o instituţie de invăţământ preşcolar trebuie să le aibă si nu mai puţin importanţa implicării lor autentice în relaţia
cu grădiniţa.
Ed.Muntean Felicia
G.P.N GIRBOVA

125. Cad frunzele de pe ramuri
Cad frunzele de pe ramuri,
ascunzandu-se prin ganguri
cauta inca de-acus
pentru iarna grea culcus.
Ia priviti-le-mpreuna,
vantul harnic le aduna
stiurlubatica de toamna
spune povesti, sa le-adoarma.
Adormind ele viseaza,
cu glia se-mpreuneaza,
vor urca in primavara
prin seve pe ramuri iara.
Mamicuta grijulie
vine toamna pâş-pâş-pâş,
în poartă ne bate-acuş
treabă are şi nu altă
grădiniţele să-nceapă.
rochiţe şi pantofiori
caieţele şi culori,
creioane şi-ascuţitori,
foarfeci, hârtie cretată,
plastilină colorată.
multe lucruri, ce să spun,
pe hârtie le adun,
ca să nu uit vezi ceva
pentru păpuşica mea.
Flocica Iacob, Timisoara

126. De-ale toamnei
Şiruri, şiruri trec cocorii
Mic e muntele din zare,
Păsările migratoare
Punte fac pe largul zării.
Nimeni nu mai e-n livadă,
Abureşte-n câmp ogorul,
Bobul mic sub glii trudeşte
Să-şi ridice capuşorul.
Râul noaptea-i plin de stele
Ziua, pare de mărgean
Şi pe drumul spre ocean
Tristeţile vrea să-şi spele.
Scuturate flori de măr
Căzute sunt în uitare,
Mere roşii fac cărare
Către fânul cel din pod.
Pere-mprăştie mireasma
Printre boabe aurii,
Mama-aproape c-o ia razna
Printre guresi-i copii.
In cuptoare pâinea creşte,
Se rumenesc cozonacii,
Trece-un an, urmează alţii
Până caierul sfârşeşte.
Sună-n vale clopoţelul,
Pe drumeag trec rând voinicii,
Mărişori, mărunţi, mai micii
Toţi cărându-şi ghiozdănelul.
De pe gard cioara priveşte,
Cu ochii negri şi câi
Ar vrea şi ea-n clasa-ntâi
Dar şcoala de ciori lipseşte.
Râde-n gard o vrăbiuţă
Sporindu-i mai rău amarul,
-Eu încep abecedarul,
Cu stăpâna cea micuţă!
Flocica Iacob, Timisoara

128. Patricia Lidia, presedinte Asiciatia literara
Bastionul ArtLitTim, Timisoara

129. Maria Ludusan, Marinela Apostol, Rodica Paven, Doinita Balan,
Veronica Suciu, Eugenia Ignat, Elisabeta Birloncea,
Eugenia Selejan, Flavia Muntean, Anisoara Filimon,
Florica Iacob, Patricia Lidia, Maria Tirenescu,
Frusina Chiriac, Felicia Muntean, Ioana Decean,
Corina Burnete, Georgeta Bordeu
Georgiana Teoc, Maria Coman, Maria Macovei-Costea,
Ileana Godiciu –Runcan,
Stela Chiritescu, Valentina Manzicu,
Nica Ana, Constanta Sturzu, Liliana Hondola, Edina Nagy,
Doina Muresan, Simona Olar, Alexandra Ghenescu,
Nicoleta Bara, Oana Maierescu, Maria Luca,
Gabriela Balogh, Agnes Costea, Silvia Bozdog, Adriana Breaz
Petronela Rosenauer, Monica Balaneanu, Delia Bota, Niculina Boncea,
Angela Petruta, Ramona Cioanca. Viorica Urzica,
Ana Lupu, Ioana Bogdan, Marinela Fruja, Marioara Hui,
Mihaela Danc, Alexandra Moga,
Elena Tigan, Ilona Birsan, Mihaela Uriesu