Proiectul transnațional „Obiceiuri și tradiții de o parte și de alta a Prutului” are ca scop promovarea colaborării între instituții educaționale din România și Republica Moldova prin organizarea de activități extracurriculare. Obiectivele includ respectul față de cultura românească, stimularea cercetării tradițiilor și dezvoltarea competențelor de comunicare și creație ale elevilor. Rezultatele proiectului evidențiază descoperirea obiceiurilor comune și întărirea relațiilor prietenești între elevii celor două țări.

1. PROIECT TRANSNAȚIONAL
“OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE O PARTE ȘI DE ALTA
A PRUTULUI “
RAPORT
REALIZAT : I.P. GIMNAZIUL ȘENDRENI, satul ȘENDRENI,
RM
2021 - 2022

3. PARTENERI IMPLICAȚI

4. Scopul proiectului
Să prezinte o colaborare armonioasă dintre cele două
instituții în vederea organizării și desfășurării activităților
extracurriculare cuprinse în cadrul proiectului;
Să încurajeze implementarea de inițiative educaționale
comune cu scopul promovării, cooperării învățării
reciproce și schimbului de experiențe.

5. Obiectivele proiectului:
Respectul față de marile valori ale culturii românești;
Stimularea cercetării în vederea identificării obiceiurilor
strămoșești;
Stimularea și promovarea capacităților creatoare ale
elevilor;
Dezvoltarea capacității de a comunica din perspectivă
lingvistică, plastică, muzicală și artei dramatice.

6. Competenţe cheie transversale
 Competenţe de a învăţa să înveţi;
 Competenţe de comunicare în limba maternă;
 Competenţe acţional-strategice;
 Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
 Competenţe interpersonale, civice, morale;
 Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor
informaţionale şi comunicaţionale;
 Competenţe culturale, interculturale.

7. Competențe specifice disciplinei limba și
literatura română
 Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând
curiozitate și toleranță.
 Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală,
dovedind coeziune și coerență discursivă.
 Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strategii,
demonstrând spirit de observație și atitudine creativă.
 Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând
creativitate și responsabilitate pentru propria exprimare.
 Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice în realizarea actelor
comunicative, demonstrând corectitudine și autocontrol.
 Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață,
dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.

8. 1. Etapa salutului virtual
 La această etapă elevii fiecărei echipe au realizat un poster în
care au inclus: numele echipei, tema proiectului, instituția,
logoul proiectului și scurte poezii de prezentare a fiecărui
membru.

9. 2. Prima întâlnire virtuală
 La această etapă, partenerii s-au prezentat, iar apoi și-au adresat întrebări,
pregătite în prealabil, la tema aleasă de comun acord, având drept scop
cunoașterea reciprocă și identificarea subiectelor de interes comun pentru
următoarea etapă, cea de cercetare.

10. 2. Etapa de cercetare
 În cadrul acestei etape s-au stabilit pașii concreți de cercetare la tema aleasă:
1. Fiecare grup partener a fost împărțit în subgrupuri, având drept scop cercetarea
unui obicei specific regiunii de origine, ghidat fiind de câte un coordonator al
grupului.
2. Astfel, prin tragere la sorți, s-au format 4 echipe, care au identificat, colectat
informații despre specificul tradițiilor la următoarele sărbători: Sfântul Andrei,
Crăciunul, Hramul satului, Paștele.

11. Tradiții și obiceiuri
de
Sfântul Andrei

12. Cum se sărbătorește Sfântul Andrei
în Republica Moldova

14. Așa așteaptă fetele băieții în ajunul
Sfântului Andrei

15. Un Obicei bine cunoscut în seara de Sfântul
Andrei în Republica Moldova este ascunderea
usturoiului, pentru a fi găsit de băieți.

17. Vrajă făcută de fete pentru a-și vedea
ursitul.

18. Informațiile au fost colectate de la mătușa Vera.

19. SFARSIT
DascĂlul meu adevĂrat a fost satul
cu tradiȚia Și natura lui.

21. Ce este hramul unei localități?
Hramul localității este o sărbătoare cu tradiție veche în
spațiul nostru cultural, care din an în an se serbează cu
mult fast în tot mai multe sate și orașe ale țării.
În Republica Moldova sunt cunoscute câteva tipuri de
hram: hramul localității, hramul bisericii, hramul mănăstirii,
hramul casei și al familiei etc. De multe ori hramul localității
se sărbătorește în aceiași zi cu hramul bisericii.

22. Hramul satului Vărzărești / Șendreni se
sărbătorește cu multă ardoare pe data de 21
septembrie. Pentru început hramul se sărbătorește
la biserică. După aceasta localnicii se adună la
casa de cultură unde meșterii populari își expun
lucrările .
Atmosfera este întreținută de colectivele de
dansuri din localitate dar și de elevii talentați ai
școlii de muzică din Vărzărești / Șendreni, dar și de
artiști autohtoni.
Hramul satului se încheie cu artificii.

23. De o mare popularitate în sat se bucură
lucrările brodate.

25. Colectivul de dansatori
“ Izvorașul ”
Ansamblul “ Doina codrilor ”

26. Trânta este o activitate ce se desfășoară an de an la
hramul satului.
Trânta este o activitate în care doi bravi localnici intră
într-un cerc și încep să se trântească, câștigătorul de
obicei pleacă acasă cu un animal viu cum ar fi un cocoș ,
iepure sau berbec.
Trânta

27. Mihai : Avem pentru dumneavoastră câteva întrebări despre cum se petreceau hramurile satului înainte și cum ați început
meșteșugul pe care îl practicați la moment.
- Cine v-a îndrumat spre acest meșteșug ?
Domnul Tudor : Să vă spun de la început …
M-am dus la Moș Luca să împrumut niște podere de astea ,coșuri din mlaja , mie îmi trebuia să culeg strugurii în ele . El mi-a
adus câteva coșuri cu fundul rupt și fără torți . Văzându – le în așa stare am început să le repar. Deodată nu am reușit , dar cu
timpul a devenit un lucru de care nu mă puteam dezlipi. Din 1978 am început a practica această îndeletnicire, după ce m-am
însurat la 29 de ani . Aceste coșuri pe care le fac le vând și în străinătate, dar și în Republica Moldova. Și deja este un obicei
pentru mine , cu asta mă mândresc foarte mult și îmi place ceea ce fac .
Mihai : V-ați expus lucrările la vreun iarmaroc vreodată ?
Domnul Tudor : La piata merg cu ele, la expozițiile organizate la hramul satului, dar mai mult de acasă le vând.
Mihai : Considerați că în timp meșteșugul acesta va mai fi ?
Domnul Tudor : Cred că acest meșteșug se întâmplă să se înmulțească , să progreseze mai mult.
Mihai : Și o ultimă întrebare. Cum se organizau pe vremea dumneavoastră hramurile?
Domnul Tudor: La hram meșterii populari arătau ceea ce au făcut , pe acei harnici , gospodari. Hramurile se petreceau foarte
frumos , un bătrân lua o fata tinerica la joc și o băbuță un flăcău , iar fetele nescoase de flăcăi nu ieșeau din casă , iar când
ajungea 4 sau 5 dimineață nu mai era nici o fată la hram rămâneau bătrânii. Iar dacă fata nu era la timp acasă, mânca bătaie .
onsiderați că în timp meșteșugul acesta

30. În trecut, în satul Vărzărești / Șendreni, hramul satului se sărbătorea
de Sfânta Maria Mare pe data de 28 august. De dimineață se făcea
slujbă, iar apoi se organiza sărbătoarea undeva în apropiere. Flăcăii
făceau un scrânciob . Mai spre seară băieții plecau spre familia fetei ca
să ceară voie de la părinții ei să scoată fata la joc ( dans.) Băieții
veneau cu o întreagă orchestră până la casa fetelor ca să le ia cu ei.
La joc mai des veneau perechi mai vârstnice, iar cei tineri plecau
înainte de ora 11 seara. La această sărbătoare chemau mai multe rude
din alte sate precum și din satul natal.

31. Hramul satului este o sărbătoare
care este așteptată cu nerăbdare de
localnicii din Vărzărești / Șendreni, de
bătrâni, adulți și de copii.
Hramul este sărbătoarea ce unește
oamenii și le aduce aminte de
copilărie.

32. Un popor fără tradiţii este un popor
fără viitor.

34. Sărbătoarea Crăciunului

35. Modalități de evaluare
Lucrările realizate de elevi ( postere, ppt, carte digitală,
video ) au fost evaluate reciproc, iar înțelegerea
conținutului s-a realizat prin teste quiz, întrebări și
răspunsuri orale, precizări.
• Prietenii legate între elevii de pe ambele maluri
ale Prutului;
• Descoperirea obiceiurilor asemănătoare ce ne
demonstrează originile comune ca națiune.
Rezultatele colaborării:

36. Impresiile participanților
 Mînăscurtă Mihai: ,, M-am simțit asemenea unui reporter ce are
misiunea de a adresa întrebări unicului meșter popular din localitatea
natală și am aflat informații ce m-au uimit cu desăvârșire. ”
 Guțu Grigore: ,, Am avut impresii de neuitat, lucrând la acest proiect.
Nici nu am știut că oamenii din localitatea noastră au trăit atâtea obiceiuri
frumoase. ”
 Crudu Mihaela: ,, Deoarece am cercetat acest subiect în preajma
sărbătorilor pascale mi-a plăcut mult că toate tradițiile despre care am aflat
am putut să le încercăm și să le petrecem împreună cu familia. ”
 Bargan Alina: ,, Lucrul pe teren mi-a adus cea mai mare satisfacție, am
reușit să adun atâtea lucruri interesante, încât mă mir cum a putut firea
omenească să le inventeze, să le păstreze, dar din păcate multe din ele au
fost uitate.”