2. Pe 24 februarie românii
sărbătoresc Dragobetele
sau sărbătoarea
dragostei.
Dragobetele este o
sărbătoare
din timpul dacilor, o
sărbătoare mai veche
decât Sf. Valentin.
Denumirea de Dragobete
provine din cuvintele
dacice -trago care
înseamna tap si pede -
picioare, mai tarziu trago
devenind « drago », iar
pede « bete », iar după
creştinarea dacilor,
sărbătoarea de Dragobete
şi-a pierdut atribuţiile
primitive, D devenind un
zeu al dragostei curate,
simbol al primaverii,
DRAGOBETE
sarbatorit la ziua
împerecherii pasărilor.
3. Legendele spun
că
DRAGOBETE
ar fi baiatul
Babei Dochia şI
cumnatul lui
Lazarică –un
stravechi zeu al
vegetaţiei , si că
ar fi un tânăr
voinic, frumos ,
iubareţ şi bun
care inspiră
dragoste curată
fetelor.
4. Dragobetele mai este
numit şi Năvalnicul-
fecior frumos care ia
minţile fetelor,
metamorfozat de
Maica Domnului în
floarea cu acelaşi
nume. Dragobetele
este sărbătorit, în
unele zone ale ţării,
în zilele de 24 şi 28
ale lui făurar, în unele
locuri şi la data de 1
martie, deoarece se
considera că el este
fiul Dochiei şi primul
deschizator de
primavară.
5. Se spune ca de Dragobete,
baieţii şi fetele îşi pun straie
de sărbătoare şi chiuind şi
zbenguindu-se, se duc în
pădure pentru a culege
ghiocei, micşunele sau
albăstrele, iar când ceasurile
se apropie de ora prănzului,
coboară în goană spre sat,
fiecare flacău fugărindu-şi
aleasa, pe care, dacă o va
prinde, îi poate fura o
sărutare în vazul lumii,
sărutul fiind considerat ca o
logodnă pe un an de zile.
6. Dacă, întâmplător, se
nimerea ca pe deal să
găsească şi fragi înfloriţi,
florile acestora erau
adunate în buchete ce se
puneau, mai apoi, în
lăutoarea fetelor, în timp
ce se rosteau cuvintele:
"Floride fragă
Din luna lui Faur
La toata lumea să
fiu dragă
Urâciunile să le
desparţi".
7. Dragobetele sărută fetele !
"Dragobetele sarută fetele!" a devenit zicala de
necombătut, deoarece fetele abia aşteaptă să fie
sărutate, de cât mai mulţi băieţi.
De asemenea, în această zi de sărbătoare nu se ţese,
nu se lucrează în fierărie, se întrerup muncile
câmpului, dar în schimb se face curaţenie în casă
pentru că Dragobetele trebuie să fie întâmpinat cum
se cuvine.
8. Alta cerinţă a
Dragobetelui era
jurământul legat între fată
şi băiat, de a nu se minţi
unul pe altul, jurământ pe
care şi-l făceau pentru tot
anul îndragostiţii sau
prietenii deveniţi fraţi de
cruce cu ocazia
ritualurilor de infrăţire
practicate în această zi.
9. De obicei, tinerii, fete şi băieti,
se adunau mai mulţi la o casă,
pentru a-şi "face de
Dragobete", fiind convinşi că,
în felul acesta, vor fi
îndrăgostiţi întregul an, până
la viitorul Dragobete. Această
intalnire se transformă,
adesea, într-o adevarată
petrecere, cu mancare şi
bautura. De multe ori băieţii
mergeau în satele vecine,
chiuind şi cântând peste
dealuri, pentru a participa
acolo la sărbătoarea
Dragobetelui.
10. Dacă de Dragobete Cum se lipeşte ceara
fetele nu işi găseau de mâini,
alesul, aveau metodele Şi mierea de gură
lor sa aducă un băiat Aşa să se lipească
frumos langă ele. dragostea lui
(numele de botez)
De dragostea
În lumea satului, mea(numele de 3 ori)
“farmecele” şi Să rămaie mănoasă
descântecele de Ca pâinea în încăpere,
dragoste erau de mare Ca mierea în ulcele,
ajutor. Iar pentru ele Ca vinul strecurat,
era nevoie de flori, de Ca izvorul cel curat.
buruieni, chiar de De dragoste, de iubire
plante otrăvitoare. Şi de mulţumire.
Adăugat şi primit şi
umplut.
11. Superstiţii
1. Dacă nu ai petrecut de Dragobete, sau n-ai vazut nicio
persoană de sex opus, vei rămâne fără pereche tot restul
anului;
2. Baieţii şi fetele trebuie să se întălnească de
Dragobete ca să rămână îndrăgostiţi tot anul;
3. Dacă in aceasta zi ai norocul sa auzi pupaza, vei fi
harnic tot anul;
4. Dacă plouă, primavara va veni devreme şi va fi
frumoasă
5. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat,
pentru a fi drăgăstoase tot anul;
6. De Dragobete oamenii nu lucrau, pentru a nu fi
pedepsiţi de zeu şi pentru a avea un an îmbelşugat.
7. Dacă nu ai petrecut de Dragobete, sau n-ai vazut nici
o persoană de sex opus, vei ramane fară pereche tot
restul anului;
8. Femeile obişnuiau sa atingă un barbăt din alt sat,
pentru a fi drăgastoase tot anul.