SlideShare a Scribd company logo
1 of 18
LICEUL TEORETIC “ION LUCA”
VATRA DORNEI
STUDIU FINAL PRIVIND PROBLEMATICA APEI, REALIZAT DE ELEVI
Oraşul meu
Legenda spune că existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă
numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe
care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei.
În trecut, una dintre cele mai frumoase atracţii ale oraşului era Cazinoul care, din pacate în prezent este o clădire veche, aproape
dărâmată căreia nu i s-a mai dat importanţă.
Acum, Vatra Dornei este un municipiu recunoscut de mulţi turişti pentru frumoasa zonă şi pentru sporturile de iarnă care se
practică in condiţii foarte bune în anotimpul rece.
Considerăm această zonă un colţ de rai cu peisaje mirifice si atracţii pentru cei care vin cu drag la noi.
Nu ne mândrim doar cu staţiunea montană. Între bogăţiile existente în Vatra Dornei un loc important îl ocupă apele minerale,
în special cele carbogazoase, renumite datorită efectelor lor terapeutice într-o gamă largă de afecţiuni ale organismului uman,
astfel că, municipiul este nu numai un colţ de rai, dar şi un binecunoscut şi mult apreciat centru balnear cu o vechime de peste
două secole.
Apa potabilă în oraşul meu
Vatra Dornei este un oraș situat în regiunea Bucovina, în nordul României. Are o populatie de 17.000 de locuitori, distribuită între orașul istoric și satele Argestru de Roșu și Todireni.
Orasul s-a dezvoltat în timp datorită turismului legat de izvoare minerale. Municipiul Vatra Dornei este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de
apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești.
Râul Dorna (46 km) este un afluent al râului Bistrița (261 km) . El se varsă în dreptul localității Vatra Dornei în râul Bistrița Aurie, cursul de apă format fiind denumit Bistrița.
Sursa este în Munții Călimani și are mai mult de o sută de kilometri.
Principalele resurse de apă din regiunea Vatra Dornei sunt: Râurile Dorna și Bistrița, izvoarele, precipitații atmosferice. O resursă de apă secundară este reprezentată de mofete;
Izvoarele de apă din Vatra Dornei sunt astfel distribuite:
-izvorul Ferdinand sau Santinela, în parcul staţiunii;
-izvorul Valea la poalele pantei de terasa de 8-10 m;
-izvorul Teofil Bizom în valea pârâului Negresti;
Izvoarele Santinela, Unirea și T. Bizom sunt surse amenajate;
Debitul izvoarelor nu depășeste 0,02 l / sec.
Râurile din oraşul meu
Izvoarele
• Izvorul Sentinela este un izvor de apă minerală, situat în parcul central al municipiului Vatra Dornei, în spatele Cazinoului
Vatra Dornei. Clădirea Izvorului "Santinela” a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul
2004. Pe această listă este înscris anul 1896 ca perioadă de datare a construcției, iar denumirea este scrisă "Santinela", deși pe
clădire este scris "Sentinela".
• Izvorul Unirea, azi Restaurantul Maestro – clădire monument istoric, construită în 1896.
• Valoarea precipitaţiilor (pe an) este de aproximativ 800 mm. Numărul de zile cu zăpadă într-un an este de aproximativ 120.
Cea mai lungă perioadă ploioasă înregistrată în Vatra Dornei a fost în cursul anului 1908 (14 zile).
• Datele analitice evidențiaza gazul general pentru toate apele minerale din zona Vatra Dornei și permite gruparea acestora în trei
categorii: Apele bicarbonat alcaline; Apele -Bicarbonate din magnezit calcinat; Ape mixte.
• Apele bicarbonat alcaline.: sunt caracterizate prin mineralizare totala de 1.73-3.68 g / l; Dacă au cantități mari de fier, acestea
sunt numite "feruginoase".
• Apele bicarbonat alcalin din regiunea Vatra Dornei sunt:
• Sursa "Borcutul Sărat";
• Sursa "Roșu";
• Sursa "Drăgănescu-Radovici.
• Nivelul lor de mineralizare variază între valorile 0,87 g / l, 2,15 g / l.
Principalii poluatori ai apei .
Surse şi modalităţi de poluare a apei din Vatra Dornei.
• Aruncarea deseurilor pentru comunitatea din Vatra Dornei este o actiune oarecum normala , fapt pentru care , in
fiecare colt de strada , pe marginea apelor , gunoaiele sunt aruncate adeseori si pe langa cosurile de gunoi dar si pe
strada. De ce am ajuns in acest stadiu in care nu realizam ca aceste deseuri ne vor face atat noua rau cat si copiilor
nostri !? Deseurile aruncate se vor degrada foarte greu dar in acelasi timp vor poula pana cand acestea nu vor mai
exista.
• Scurgeri accidentale de reziduri de la diverse fabrici. Dupa cum bine stim , in apropiere de Vatra Dornei , mai exact
in Poiana Negrii, se afla o fabrica de apa minerala , de unde pleaca si scurgeri accidentale de reziduuri , care
afecteaza in mare masura apa pe care noi o consumam. Mai aproape de Vatra Dornei , din Rosu spre oras , se mai
afla o fabrica de apa minerala , fabrica de apa Bucovina . Sticlele, inainte de a fi folosite se spala cu anumite
substante chimice care din pacate ajung uneori, in oarecare masura, in raul Dorna.
• Reteaua de canalizare prost intretinuta . Canalizarea din orasul Vatra Dornei nu este intocmai functionabila , avand
si scapari, care ajung deasemenea in raul Dorna , de unde noi consumam apa de la robinet si cu care facem mancare.
Pentru a putea impiedica acest lucru, canalizarile ar trebuii sa fie mult mai puternice , mai des curatate si intretinute
.
• Ingrasaminte chimice provenite de la mini-ferme. In zona Dornelor , fiecare om gospodar are acasa o mini-ferma ,
fapt pentru care, livezile sunt " inzestrate" cu anumite substante chimice pentru a face iarba mult mai "buna" si mai
frageda pentru animalele din ferma. Prin acele livezi , oamenii inprastie ingrasamant , care dupa ploi ajung in apa pe
care noi o consumam zi de zi.
• Sarea presarata in timpul iernii pe sosele. In fiecare sezon de iarna , pentru a impiedica producerea accidentelor , pe
sosele , se presara un strat consistent de sare , pentru ca masinile sa nu derapeze si sa se produca accidente. Dupa
terminarea sezonului de iarna si topirea zapezilor , sarea de pe sosele este purtata prin sol, de catre zapada topita ,
ajungand intr-un final intr-un alt rau care la randul sau ajunge in raul Dorna.
Soluţii propuse în lupta cu poluarea apei
Terra este denumită şi “Planeta albastră”,datorită faptului că 71% din suprafaţa sa este acoperită de apele Oceanului Planetar. Din volumul existent,apa dulce reprezintă doar 2,7%.
Apa este un element esenţial pentru viaţa plantelor,animalelor şi pentru dezvoltarea societăţii. Dacă aerul,aşa cum este poate fi respirat pretutindeni gratis,nu acelaşi lucru se
întâmplă în cazul apei potabile,care pentru citadini are de multă vreme un preţ. Căci apa,al doilea element în ordinea urgenţelor omeneşti,după aer,a devenit şi el un produs industrial.
La prima vedere,pare paradoxal să vorbim de nevoia asigurării apei pe o planetă care dispune de atâta apă,încât s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 kilometri grosime.
Problema e că 97% din apa globului este sărată,iar restul de 3% se află în cea mai mare parte în gheţari. Rezultă că populaţia lumii are la dispoziţie pentru consumul personal şi pentru
activităţile sale economice în jur de 1% din volumul de apă dulce.
Din păcate,omul nu sesizează că volumul de apă dulce pe care îl avem la dispoziţie este mic şi continuă să polueze apa.
Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din
1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; coșurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările
în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească puterea economică, de cele mai multe ori cu costul
poluării mediului. Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin forța de muncă mai ieftină, materiale brute mai ieftine și mai puține restricții pentru
substanțe poluante.
Totuşi,ce putem face noi,pentru a diminua poluarea? Iată o serie de propuneri:
-construirea de baraje;
-epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substanţe chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.);
-construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor şi rezidurilor,pentru a împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafaţă;
-construcţia de zone de protecţie a apelor;
-construirea unor staţii de epurare a apelor reziduale ale localităţilor
-executia lucrărilor de îndiguire şi de construire a unor baraje;
-să nu se arunce şi să nu se depoziteze pe maluri sau în albiile raurilor deşeuri de orice fel.
Campanie se sensibilizare în oraş...
Pancarte amplasate pe podul din centrul
oraşului...
Percepţia publică din oraşul meu asuprea fenomenului poluării apelor
CHESTIONAR creat de elevi pentru proiectul „Apa in orasul meu”-aprilie
2014
1. De unde credeți că provine apa de la robinet ?
o de la izvoare subterane
o din râul Dorna
o alte surse
2. Cum vi se pare prețul apei ?
o ridicat
o scăzut
o potrivit
3. Beți apă de la :
o robinet
o îmbuteliată
o alte surse
4. Cat de buna considerati ca este calitatea apei de la robinet din orasul
Vatra Dornei?
o foarte buna
o buna
o nesatisfacatoare
5. Considerați că apa din râul Dorna este:
o curată
o poluată
6. Cum putem acționa pentru a preveni poluarea apelor ?
o prin strangerea deseurilor in locuri special amenajate
o prin statii de epurare a apelor
o alte posibilitati....................................................
7. Care credeți că sunt principalii poluatori ai apei?
o Oamenii
o Substantele folosite in agricultura/industria locala
o Alte surse............................................................
8. Care credeți că sunt consecințele poluării apei ?
o Oamenii vor consuma apa imbuteliata
o Aparitia bolilor
o Altele..................................................................
9. Cine este responsabil de protejarea calitatii apelor din orasul nostru?
o Primaria
o ACET
o Toti cetatenii
10. Cum credeți că va arăta orașul în viitor ?
o mai curat
o la fel
o mai poluat
Oraşul meu în viitor...
Speram un viitor mai bun
acestui oras. Ca orice adolescent ma
gandesc si la partea Science Fiction.
Imi imaginez uneori masini
zburatoare, blocuri imense, zgarie
nori, drumuri in aer, un parc imens
unde am putea gasi orice: lacuri, tot
felul de plante din zone diferite ale
lumii, cascade impresionante…
Desigur ca toate acestea sunt doar
in imaginatie. Dar ne maturizam,
dispar chiar si aceste viziuni
ciudate si imposibile.
În viitor....
• Acum, gandindu-ne serios la viitorul acestui oras sper sa fie unul frumos, cu
multe imbunatatiri, mai ales in privinta apei. Desi, in prezent avem o sursa
de apa sigura pentru acest oras, mai exact raul Dorna, eu as vrea ca
sursa principala de apa sa provina din subteran, sa se schimbe toate
conductele care sunt foarte vechi, sa se investeasca mai mult si in
statiile de epurare. Imi imaginez ca toti oamenii vor avea siguranta
de a consuma apa de la robinet datorita imbunatatirilor facute. Sunt
izvoare pretioase de care nu se ocupa nimeni. Eu cred ca pe viitor se va investi
mai mult in aceste surse de apa care nu mai au nevoie de tratare si pe care
oamenii o consuma si astazi cu incredere, iar o idee ingenioasa ar fi aceea
de a se oferi locatarilor niste aparate care sa le arate cat de multa apa
se consuma din neglijenta lor si poate ar reduce consumul si cu acest
prilej nu se vor mai plange de factura de la Acet. Sper ca ceea ce noi,
tinetii de astazi speram pentru orasul nostru sa nu fie doar o imaginatie sau doar
un vis. Ar fi frumos daca macar cateva din aceste dorinte ale noastre se vor
indeplini.
Oraşul meu în viitor, aşa cum îl imaginez eu....
Mesajul meu şi concluzii
Atentie, sunt eu, apa
Azi sunt o ploaie
Maine sunt un rau
Dar in zilele urmatoare
Crezi ca o sa mai exist eu , oare ?
Nu, apa dispare .
Asadar , cu totii ar trebui sa constientizam ca apa este o sursa indispensabila dar epuizabila .O putem proteja prin stoparea aruncarii
deseurilor in locuri neamenajate .
"Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieţii pe pământ"
Leonardo Da Vinci
Apa trebuie apreciata si protejata!
AI GRIJA DE NATURA, PENTRU CA NATURA SA AIBA GRIJA DE TINE !
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă doar
punctual de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a
informaţiilor pe care le conţine.
Vă mulţumim!

More Related Content

What's hot (20)

Murind Fara Apa
Murind Fara ApaMurind Fara Apa
Murind Fara Apa
 
David et al., workshop Vladesti
David et al., workshop VladestiDavid et al., workshop Vladesti
David et al., workshop Vladesti
 
Murindfaraapa
MurindfaraapaMurindfaraapa
Murindfaraapa
 
Scrisoare scrisa in anul 2070
Scrisoare scrisa in anul 2070Scrisoare scrisa in anul 2070
Scrisoare scrisa in anul 2070
 
Pata rat
Pata ratPata rat
Pata rat
 
Lectie rîu
Lectie rîuLectie rîu
Lectie rîu
 
Apa, esenta vietii
Apa, esenta vietiiApa, esenta vietii
Apa, esenta vietii
 
Experiments sobre l'aigua. Caracal
Experiments sobre l'aigua. CaracalExperiments sobre l'aigua. Caracal
Experiments sobre l'aigua. Caracal
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Importanta Apei In Lumea Vie
Importanta Apei In Lumea VieImportanta Apei In Lumea Vie
Importanta Apei In Lumea Vie
 
Prezentare despre apa Terrei
Prezentare despre apa  TerreiPrezentare despre apa  Terrei
Prezentare despre apa Terrei
 
Ziua Mondiala a Apei
Ziua Mondiala a ApeiZiua Mondiala a Apei
Ziua Mondiala a Apei
 
apele
apeleapele
apele
 
Apa esenta vietii
Apa esenta vietiiApa esenta vietii
Apa esenta vietii
 
Apa miracolul vietii
Apa miracolul vietiiApa miracolul vietii
Apa miracolul vietii
 
Apa inseamna viata
Apa inseamna viataApa inseamna viata
Apa inseamna viata
 
Scanteia (is) comunicat de presa
Scanteia (is)  comunicat de presaScanteia (is)  comunicat de presa
Scanteia (is) comunicat de presa
 
Pliant Colegiul National "Silvania" Zalau
Pliant Colegiul National "Silvania" ZalauPliant Colegiul National "Silvania" Zalau
Pliant Colegiul National "Silvania" Zalau
 
Surse de-alimentare-cu-apa
Surse de-alimentare-cu-apaSurse de-alimentare-cu-apa
Surse de-alimentare-cu-apa
 
2005-2015 DECENIUL INTERNAŢIONAL AL PROGRAMULUI APĂ PENTRU VIAŢĂ
2005-2015 DECENIUL INTERNAŢIONAL AL PROGRAMULUI APĂ PENTRU VIAŢĂ2005-2015 DECENIUL INTERNAŢIONAL AL PROGRAMULUI APĂ PENTRU VIAŢĂ
2005-2015 DECENIUL INTERNAŢIONAL AL PROGRAMULUI APĂ PENTRU VIAŢĂ
 

Viewers also liked

Contaminacion fuente agua
Contaminacion fuente aguaContaminacion fuente agua
Contaminacion fuente agualeticiaprofesor
 
Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015
Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015
Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015beajor
 
Water is important
Water is importantWater is important
Water is importantIdaira Ramos
 
Water pollution andrea selena
Water pollution andrea selenaWater pollution andrea selena
Water pollution andrea selenaleticiaprofesor
 
L’europe se jette à l’ea u friville
L’europe se jette à l’ea u frivilleL’europe se jette à l’ea u friville
L’europe se jette à l’ea u frivillemigainival
 
Rencontre en Roumanie (janvier 2014)
Rencontre en Roumanie (janvier 2014)Rencontre en Roumanie (janvier 2014)
Rencontre en Roumanie (janvier 2014)leticiaprofesor
 
célebration journée mondiale eau celabración día mundial agua
célebration journée mondiale eau celabración día mundial aguacélebration journée mondiale eau celabración día mundial agua
célebration journée mondiale eau celabración día mundial agualeticiaprofesor
 
Martinique’s mangroves
Martinique’s mangrovesMartinique’s mangroves
Martinique’s mangrovesBeatrice0418
 
La pluie horizontale_1
La pluie horizontale_1La pluie horizontale_1
La pluie horizontale_1Idaira Ramos
 
Système éducatif français
Système éducatif françaisSystème éducatif français
Système éducatif françaisBeatrice0418
 
Rencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville Escarbotin
Rencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville EscarbotinRencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville Escarbotin
Rencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville Escarbotinleticiaprofesor
 
Journal voyage en France Friville Escarbotin
Journal voyage en France Friville EscarbotinJournal voyage en France Friville Escarbotin
Journal voyage en France Friville Escarbotinleticiaprofesor
 
Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...
Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...
Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...leticiaprofesor
 
Analyse de l'eau pour savoir son qualité
Analyse de l'eau pour savoir son qualitéAnalyse de l'eau pour savoir son qualité
Analyse de l'eau pour savoir son qualitéleticiaprofesor
 
Pollution des sources d'eau
Pollution des sources d'eauPollution des sources d'eau
Pollution des sources d'eauleticiaprofesor
 
Partenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in Grecia
Partenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in GreciaPartenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in Grecia
Partenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in GreciaCorina Cristina Atofanei
 

Viewers also liked (20)

Contaminacion fuente agua
Contaminacion fuente aguaContaminacion fuente agua
Contaminacion fuente agua
 
Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015
Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015
Pani Twardowska par collège MTE, Grèce 2015
 
Water is important
Water is importantWater is important
Water is important
 
Water pollution andrea selena
Water pollution andrea selenaWater pollution andrea selena
Water pollution andrea selena
 
L’europe se jette à l’ea u friville
L’europe se jette à l’ea u frivilleL’europe se jette à l’ea u friville
L’europe se jette à l’ea u friville
 
Rencontre en Roumanie (janvier 2014)
Rencontre en Roumanie (janvier 2014)Rencontre en Roumanie (janvier 2014)
Rencontre en Roumanie (janvier 2014)
 
célebration journée mondiale eau celabración día mundial agua
célebration journée mondiale eau celabración día mundial aguacélebration journée mondiale eau celabración día mundial agua
célebration journée mondiale eau celabración día mundial agua
 
Contaminacion alexia
Contaminacion alexiaContaminacion alexia
Contaminacion alexia
 
Saegrass
SaegrassSaegrass
Saegrass
 
Martinique’s mangroves
Martinique’s mangrovesMartinique’s mangroves
Martinique’s mangroves
 
La pluie horizontale_1
La pluie horizontale_1La pluie horizontale_1
La pluie horizontale_1
 
Sortie forêt 1
Sortie forêt 1Sortie forêt 1
Sortie forêt 1
 
Sortie forêt 2
Sortie forêt 2Sortie forêt 2
Sortie forêt 2
 
Système éducatif français
Système éducatif françaisSystème éducatif français
Système éducatif français
 
Rencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville Escarbotin
Rencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville EscarbotinRencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville Escarbotin
Rencontre Comenius L'Europe se jette à l'EaU à Friville Escarbotin
 
Journal voyage en France Friville Escarbotin
Journal voyage en France Friville EscarbotinJournal voyage en France Friville Escarbotin
Journal voyage en France Friville Escarbotin
 
Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...
Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...
Voyage à Friville Escarbotin en France, projet Comenius L'Europe se jette à l...
 
Analyse de l'eau pour savoir son qualité
Analyse de l'eau pour savoir son qualitéAnalyse de l'eau pour savoir son qualité
Analyse de l'eau pour savoir son qualité
 
Pollution des sources d'eau
Pollution des sources d'eauPollution des sources d'eau
Pollution des sources d'eau
 
Partenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in Grecia
Partenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in GreciaPartenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in Grecia
Partenariat multilateral comenius EaU-reuniune de proiect in Grecia
 

Similar to Studiu final problematica apei in Vatra Dornei EaU

Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana   marea neagră – marea roşieIlie andreea ioana   marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşieAndreeaIlie04
 
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriuluiLitoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriuluicorry05
 
Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...
Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...
Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...UNDP Moldova
 
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02sllamone
 
Universul apei
Universul apeiUniversul apei
Universul apeiOana Susu
 
Lacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagraLacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagra1oredana
 
7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romaniaStildeviata .com
 

Similar to Studiu final problematica apei in Vatra Dornei EaU (20)

apele
apeleapele
apele
 
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana   marea neagră – marea roşieIlie andreea ioana   marea neagră – marea roşie
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
 
1ziuaapei
1ziuaapei1ziuaapei
1ziuaapei
 
241 471-1-sm (2)
241 471-1-sm (2)241 471-1-sm (2)
241 471-1-sm (2)
 
Water leap 25.02.2016 dbga mihail turculet
Water leap 25.02.2016 dbga mihail turculetWater leap 25.02.2016 dbga mihail turculet
Water leap 25.02.2016 dbga mihail turculet
 
Plan marketing pensiune
Plan marketing pensiunePlan marketing pensiune
Plan marketing pensiune
 
3 apa
3 apa3 apa
3 apa
 
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriuluiLitoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
Litoralu pt amenjarea turistica a teritoriului
 
Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...
Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...
Prezentarea rezultatelor preliminare ale Studiului impactului social și de me...
 
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
Lacurilesimareaneagra 120205093559-phpapp02
 
Universul apei
Universul apeiUniversul apei
Universul apei
 
Marea Neagra.pptx
Marea Neagra.pptxMarea Neagra.pptx
Marea Neagra.pptx
 
Apele Reziduale
Apele RezidualeApele Reziduale
Apele Reziduale
 
Lacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagraLacurile si marea neagra
Lacurile si marea neagra
 
Circuitulapei
CircuitulapeiCircuitulapei
Circuitulapei
 
Circuitulapei
CircuitulapeiCircuitulapei
Circuitulapei
 
Circuitulapei
CircuitulapeiCircuitulapei
Circuitulapei
 
Circuitulapei
CircuitulapeiCircuitulapei
Circuitulapei
 
Apa inseamna viata
Apa inseamna viataApa inseamna viata
Apa inseamna viata
 
7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania
 

More from Corina Cristina Atofanei

More from Corina Cristina Atofanei (15)

Europa se lansează la apă!
Europa se lansează la apă!Europa se lansează la apă!
Europa se lansează la apă!
 
Dissemination reunion de friville en roumanie
Dissemination reunion de  friville en roumanieDissemination reunion de  friville en roumanie
Dissemination reunion de friville en roumanie
 
Diapo opération nettoyage 2
Diapo opération nettoyage 2Diapo opération nettoyage 2
Diapo opération nettoyage 2
 
Eau source de vie
Eau source de vieEau source de vie
Eau source de vie
 
Lycée Acajou1
Lycée Acajou1Lycée Acajou1
Lycée Acajou1
 
La Martinique vue par les élèves roumains
La Martinique vue par les élèves roumainsLa Martinique vue par les élèves roumains
La Martinique vue par les élèves roumains
 
Le delta du danube
Le delta du danubeLe delta du danube
Le delta du danube
 
Reunion de projet en Grande Canarie
Reunion de projet en Grande CanarieReunion de projet en Grande Canarie
Reunion de projet en Grande Canarie
 
EaU - Journée Mondiale de l'Alimentation, Roumanie
EaU - Journée Mondiale de l'Alimentation, RoumanieEaU - Journée Mondiale de l'Alimentation, Roumanie
EaU - Journée Mondiale de l'Alimentation, Roumanie
 
Presentation Lycee Theorique "Ion Luca"
Presentation Lycee Theorique "Ion Luca"Presentation Lycee Theorique "Ion Luca"
Presentation Lycee Theorique "Ion Luca"
 
Le 5 juin 2014 la journée mondiale de l'environnement
Le 5 juin 2014   la journée mondiale de l'environnementLe 5 juin 2014   la journée mondiale de l'environnement
Le 5 juin 2014 la journée mondiale de l'environnement
 
EaU: Réunion de projet en Pologne
EaU: Réunion de projet en PologneEaU: Réunion de projet en Pologne
EaU: Réunion de projet en Pologne
 
L’ Europe se jette à l’EaU! - Réunion de projet en Pologne
L’ Europe se jette à l’EaU! - Réunion de projet en PologneL’ Europe se jette à l’EaU! - Réunion de projet en Pologne
L’ Europe se jette à l’EaU! - Réunion de projet en Pologne
 
Les ressources en eau à Vatra Dornei
Les ressources en eau à Vatra DorneiLes ressources en eau à Vatra Dornei
Les ressources en eau à Vatra Dornei
 
L'Epiphanie en Bucovine
L'Epiphanie en BucovineL'Epiphanie en Bucovine
L'Epiphanie en Bucovine
 

Studiu final problematica apei in Vatra Dornei EaU

  • 1. LICEUL TEORETIC “ION LUCA” VATRA DORNEI STUDIU FINAL PRIVIND PROBLEMATICA APEI, REALIZAT DE ELEVI
  • 2. Oraşul meu Legenda spune că existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. În trecut, una dintre cele mai frumoase atracţii ale oraşului era Cazinoul care, din pacate în prezent este o clădire veche, aproape dărâmată căreia nu i s-a mai dat importanţă. Acum, Vatra Dornei este un municipiu recunoscut de mulţi turişti pentru frumoasa zonă şi pentru sporturile de iarnă care se practică in condiţii foarte bune în anotimpul rece. Considerăm această zonă un colţ de rai cu peisaje mirifice si atracţii pentru cei care vin cu drag la noi. Nu ne mândrim doar cu staţiunea montană. Între bogăţiile existente în Vatra Dornei un loc important îl ocupă apele minerale, în special cele carbogazoase, renumite datorită efectelor lor terapeutice într-o gamă largă de afecţiuni ale organismului uman, astfel că, municipiul este nu numai un colţ de rai, dar şi un binecunoscut şi mult apreciat centru balnear cu o vechime de peste două secole.
  • 3. Apa potabilă în oraşul meu Vatra Dornei este un oraș situat în regiunea Bucovina, în nordul României. Are o populatie de 17.000 de locuitori, distribuită între orașul istoric și satele Argestru de Roșu și Todireni. Orasul s-a dezvoltat în timp datorită turismului legat de izvoare minerale. Municipiul Vatra Dornei este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești. Râul Dorna (46 km) este un afluent al râului Bistrița (261 km) . El se varsă în dreptul localității Vatra Dornei în râul Bistrița Aurie, cursul de apă format fiind denumit Bistrița. Sursa este în Munții Călimani și are mai mult de o sută de kilometri. Principalele resurse de apă din regiunea Vatra Dornei sunt: Râurile Dorna și Bistrița, izvoarele, precipitații atmosferice. O resursă de apă secundară este reprezentată de mofete; Izvoarele de apă din Vatra Dornei sunt astfel distribuite: -izvorul Ferdinand sau Santinela, în parcul staţiunii; -izvorul Valea la poalele pantei de terasa de 8-10 m; -izvorul Teofil Bizom în valea pârâului Negresti; Izvoarele Santinela, Unirea și T. Bizom sunt surse amenajate; Debitul izvoarelor nu depășeste 0,02 l / sec.
  • 5. Izvoarele • Izvorul Sentinela este un izvor de apă minerală, situat în parcul central al municipiului Vatra Dornei, în spatele Cazinoului Vatra Dornei. Clădirea Izvorului "Santinela” a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004. Pe această listă este înscris anul 1896 ca perioadă de datare a construcției, iar denumirea este scrisă "Santinela", deși pe clădire este scris "Sentinela". • Izvorul Unirea, azi Restaurantul Maestro – clădire monument istoric, construită în 1896. • Valoarea precipitaţiilor (pe an) este de aproximativ 800 mm. Numărul de zile cu zăpadă într-un an este de aproximativ 120. Cea mai lungă perioadă ploioasă înregistrată în Vatra Dornei a fost în cursul anului 1908 (14 zile). • Datele analitice evidențiaza gazul general pentru toate apele minerale din zona Vatra Dornei și permite gruparea acestora în trei categorii: Apele bicarbonat alcaline; Apele -Bicarbonate din magnezit calcinat; Ape mixte. • Apele bicarbonat alcaline.: sunt caracterizate prin mineralizare totala de 1.73-3.68 g / l; Dacă au cantități mari de fier, acestea sunt numite "feruginoase". • Apele bicarbonat alcalin din regiunea Vatra Dornei sunt: • Sursa "Borcutul Sărat"; • Sursa "Roșu"; • Sursa "Drăgănescu-Radovici. • Nivelul lor de mineralizare variază între valorile 0,87 g / l, 2,15 g / l.
  • 6. Principalii poluatori ai apei . Surse şi modalităţi de poluare a apei din Vatra Dornei. • Aruncarea deseurilor pentru comunitatea din Vatra Dornei este o actiune oarecum normala , fapt pentru care , in fiecare colt de strada , pe marginea apelor , gunoaiele sunt aruncate adeseori si pe langa cosurile de gunoi dar si pe strada. De ce am ajuns in acest stadiu in care nu realizam ca aceste deseuri ne vor face atat noua rau cat si copiilor nostri !? Deseurile aruncate se vor degrada foarte greu dar in acelasi timp vor poula pana cand acestea nu vor mai exista. • Scurgeri accidentale de reziduri de la diverse fabrici. Dupa cum bine stim , in apropiere de Vatra Dornei , mai exact in Poiana Negrii, se afla o fabrica de apa minerala , de unde pleaca si scurgeri accidentale de reziduuri , care afecteaza in mare masura apa pe care noi o consumam. Mai aproape de Vatra Dornei , din Rosu spre oras , se mai afla o fabrica de apa minerala , fabrica de apa Bucovina . Sticlele, inainte de a fi folosite se spala cu anumite substante chimice care din pacate ajung uneori, in oarecare masura, in raul Dorna. • Reteaua de canalizare prost intretinuta . Canalizarea din orasul Vatra Dornei nu este intocmai functionabila , avand si scapari, care ajung deasemenea in raul Dorna , de unde noi consumam apa de la robinet si cu care facem mancare. Pentru a putea impiedica acest lucru, canalizarile ar trebuii sa fie mult mai puternice , mai des curatate si intretinute . • Ingrasaminte chimice provenite de la mini-ferme. In zona Dornelor , fiecare om gospodar are acasa o mini-ferma , fapt pentru care, livezile sunt " inzestrate" cu anumite substante chimice pentru a face iarba mult mai "buna" si mai frageda pentru animalele din ferma. Prin acele livezi , oamenii inprastie ingrasamant , care dupa ploi ajung in apa pe care noi o consumam zi de zi. • Sarea presarata in timpul iernii pe sosele. In fiecare sezon de iarna , pentru a impiedica producerea accidentelor , pe sosele , se presara un strat consistent de sare , pentru ca masinile sa nu derapeze si sa se produca accidente. Dupa terminarea sezonului de iarna si topirea zapezilor , sarea de pe sosele este purtata prin sol, de catre zapada topita , ajungand intr-un final intr-un alt rau care la randul sau ajunge in raul Dorna.
  • 7.
  • 8. Soluţii propuse în lupta cu poluarea apei Terra este denumită şi “Planeta albastră”,datorită faptului că 71% din suprafaţa sa este acoperită de apele Oceanului Planetar. Din volumul existent,apa dulce reprezintă doar 2,7%. Apa este un element esenţial pentru viaţa plantelor,animalelor şi pentru dezvoltarea societăţii. Dacă aerul,aşa cum este poate fi respirat pretutindeni gratis,nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul apei potabile,care pentru citadini are de multă vreme un preţ. Căci apa,al doilea element în ordinea urgenţelor omeneşti,după aer,a devenit şi el un produs industrial. La prima vedere,pare paradoxal să vorbim de nevoia asigurării apei pe o planetă care dispune de atâta apă,încât s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 kilometri grosime. Problema e că 97% din apa globului este sărată,iar restul de 3% se află în cea mai mare parte în gheţari. Rezultă că populaţia lumii are la dispoziţie pentru consumul personal şi pentru activităţile sale economice în jur de 1% din volumul de apă dulce. Din păcate,omul nu sesizează că volumul de apă dulce pe care îl avem la dispoziţie este mic şi continuă să polueze apa. Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; coșurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească puterea economică, de cele mai multe ori cu costul poluării mediului. Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin forța de muncă mai ieftină, materiale brute mai ieftine și mai puține restricții pentru substanțe poluante. Totuşi,ce putem face noi,pentru a diminua poluarea? Iată o serie de propuneri: -construirea de baraje; -epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substanţe chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.); -construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor şi rezidurilor,pentru a împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafaţă; -construcţia de zone de protecţie a apelor; -construirea unor staţii de epurare a apelor reziduale ale localităţilor -executia lucrărilor de îndiguire şi de construire a unor baraje; -să nu se arunce şi să nu se depoziteze pe maluri sau în albiile raurilor deşeuri de orice fel.
  • 10. Pancarte amplasate pe podul din centrul oraşului...
  • 11. Percepţia publică din oraşul meu asuprea fenomenului poluării apelor CHESTIONAR creat de elevi pentru proiectul „Apa in orasul meu”-aprilie 2014 1. De unde credeți că provine apa de la robinet ? o de la izvoare subterane o din râul Dorna o alte surse 2. Cum vi se pare prețul apei ? o ridicat o scăzut o potrivit 3. Beți apă de la : o robinet o îmbuteliată o alte surse 4. Cat de buna considerati ca este calitatea apei de la robinet din orasul Vatra Dornei? o foarte buna o buna o nesatisfacatoare 5. Considerați că apa din râul Dorna este: o curată o poluată 6. Cum putem acționa pentru a preveni poluarea apelor ? o prin strangerea deseurilor in locuri special amenajate o prin statii de epurare a apelor o alte posibilitati.................................................... 7. Care credeți că sunt principalii poluatori ai apei? o Oamenii o Substantele folosite in agricultura/industria locala o Alte surse............................................................ 8. Care credeți că sunt consecințele poluării apei ? o Oamenii vor consuma apa imbuteliata o Aparitia bolilor o Altele.................................................................. 9. Cine este responsabil de protejarea calitatii apelor din orasul nostru? o Primaria o ACET o Toti cetatenii 10. Cum credeți că va arăta orașul în viitor ? o mai curat o la fel o mai poluat
  • 12.
  • 13. Oraşul meu în viitor... Speram un viitor mai bun acestui oras. Ca orice adolescent ma gandesc si la partea Science Fiction. Imi imaginez uneori masini zburatoare, blocuri imense, zgarie nori, drumuri in aer, un parc imens unde am putea gasi orice: lacuri, tot felul de plante din zone diferite ale lumii, cascade impresionante… Desigur ca toate acestea sunt doar in imaginatie. Dar ne maturizam, dispar chiar si aceste viziuni ciudate si imposibile.
  • 14. În viitor.... • Acum, gandindu-ne serios la viitorul acestui oras sper sa fie unul frumos, cu multe imbunatatiri, mai ales in privinta apei. Desi, in prezent avem o sursa de apa sigura pentru acest oras, mai exact raul Dorna, eu as vrea ca sursa principala de apa sa provina din subteran, sa se schimbe toate conductele care sunt foarte vechi, sa se investeasca mai mult si in statiile de epurare. Imi imaginez ca toti oamenii vor avea siguranta de a consuma apa de la robinet datorita imbunatatirilor facute. Sunt izvoare pretioase de care nu se ocupa nimeni. Eu cred ca pe viitor se va investi mai mult in aceste surse de apa care nu mai au nevoie de tratare si pe care oamenii o consuma si astazi cu incredere, iar o idee ingenioasa ar fi aceea de a se oferi locatarilor niste aparate care sa le arate cat de multa apa se consuma din neglijenta lor si poate ar reduce consumul si cu acest prilej nu se vor mai plange de factura de la Acet. Sper ca ceea ce noi, tinetii de astazi speram pentru orasul nostru sa nu fie doar o imaginatie sau doar un vis. Ar fi frumos daca macar cateva din aceste dorinte ale noastre se vor indeplini.
  • 15.
  • 16. Oraşul meu în viitor, aşa cum îl imaginez eu....
  • 17. Mesajul meu şi concluzii Atentie, sunt eu, apa Azi sunt o ploaie Maine sunt un rau Dar in zilele urmatoare Crezi ca o sa mai exist eu , oare ? Nu, apa dispare . Asadar , cu totii ar trebui sa constientizam ca apa este o sursa indispensabila dar epuizabila .O putem proteja prin stoparea aruncarii deseurilor in locuri neamenajate . "Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieţii pe pământ" Leonardo Da Vinci Apa trebuie apreciata si protejata! AI GRIJA DE NATURA, PENTRU CA NATURA SA AIBA GRIJA DE TINE !
  • 18. Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă doar punctual de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine. Vă mulţumim!