1. 158
CONTROVERSA ROMÂNO-UCRAINIANĂ
ÎN PROBLEMA CANALULUI BISTROE
Mirela ȘOFINEŢI
Cristina DOBROTĂ
The Danube Delta, a buffering interface between the Danube river catchment and
the Western Black Sea is a unique place not only in Europe, but also among other deltaic
ecosystems due to its high biodiversity. It is considered to be the most important wetland
area in South Eastern Europe, with a significant role to the regional and global water
cycle. It is the second largest delta in Europe (Volga is the first), a place with the richest
ornithological fauna in the world (over 250 species), an area of highest diversity with
insects, birds and fishes and a crossroads for migratory birds, a place where globally
endangered and therefore rare species of birds are to be found, like Dalmatian pelicans,
pygmy cormorans, red-breasted geese. Along time, the Danube Delta’s natural resources
and ecosystems have been seriously affected by human careless and destructive
intervention, whether it had to do with the cutting of new water channels for shipping
or with the pollution of the Danube river due to sewage, industrial waste, pesticides and
nutrients, reduction of flooding zones (which are natural fish nurseries) by damming, or
with the ruthless exploitation of Delta’s resources through agriculture, fishing, hunting,
tourism, reed growth and cutting, sand extraction. A proper ecological management of
the Danube Delta as a biosphere reserve has been financially supported so far by the
Romanian government, by the World Conservation of Nature Union (IUCN), by UNESCO,
by the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), and by the World
Bank. At this moment Ukraine intend to build a shipping channel over the Bistroe
branch of the Danube, in the north of the Danube Delta which will have a tremendous
impact over the area. It seems that political reasons and economical reasons demote the
ecological and ethical ones.
Delta Dunării, unica deltă din lume declarată
Rezervaţie a Biosferei are o valoare inestimabilă pentru
patrimoniul universal. Este o zonă cu o semnificaţie
ecologică deosebită care include o varietate de habitate
și specii, multe dintre ele serios ameninţate în restul
Europei.
Conform literaturii de specialitate, Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins între prima
bifurcaţie a Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de braţul
Chilia și la sud de complexul lacustru Razim- Sinoe. Delta, rezultat al interacţiunii dintre Dunăre și
Marea Neagră se împarte în 2 sectoare: delta fluvială la vest și delta fluvio-maritimă la est, separate
prin aliniamentul de grinduri Letea – Caraorman - Crasnicol.
Delta Dunării se găsește pe teritoriul a două ţări: România și Ucraina. Suprafaţa totalã este de 4
178 km2
din care: 82% - 3 446 km2
revine României iar 18% - 732 km2
revine Ucrainei. Are 580.000
ha fiind situată pe locul 22 între deltele lumii și locul 2 în Europa, după Volga. Dunărea, al doilea
Revista Transilvană de Știinţe Administrative 3(12), 2004, pp. 158-162
Mirela ȘOFINEŢI
Cristina DOBROTĂ, conf. univ. dr., Faculta-
tea de Biologie, Universitatea Babeș-Bolyai,
Cluj-Napoca
2. 159
fluviu ca mărime din Europa (2857 km) al cărui bazin hidrografic străbate 18 state europene se
unește cu Marea Neagră prin 3 braţe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, formând Delta Dunării. Debitul
de intrare în Deltă este de 6350m3
/s, debit distribuit pe cele 3 braţe astfel: Chilia 58%, Sulina 19%,
Sf. Gheorghe 23%. Lungimea braţelor este de: Chilia 120 km, Sulina 64 km, Sf. Gheorghe 70 km.
Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea
acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “Omul și
Biosfera” (MAB), lansat de UNESCO. Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1990, ca zonă
umedă de importanţă internaţională prin Convenţia de la Ramsar (Iran). Valoarea de patrimoniu
natural universal al Rezervaţiei a fost recunoscută și prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului
Mondial Cultural și Natural, în decembrie 1990. Rezervaţia adăpostește specii de pești și păsări
foarte rare sau ameninţate, de asemenea, reprezintă cel mai important sistem de purificare al apei
de pe continentul european. Statutul de Rezervaţie a Biosferei mai este deţinut în România de Parcul
Naţional Retezat și de Pietrosul Rodnei. Pentru asigurarea unui management adecvat a existat un
suport financiar din partea Guvernului României, a Uniunii Mondiale pentru Conservarea Naturii
(IUCN), UNESCO, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială.
Delta Dunării ocupă locul 8 din cele peste 600 de zone umede Ramsar ca habitat al păsărilor
de apă, reprezintă cea mai întinsă zonă de stufăriș compact de pe planetă și cuprinde cea mai
nordică pădure tropicală – pădurea Letea. Este un muzeu viu al biodiversităţii incluzând 30 de
tipuri de ecosisteme, 5410 specii de plante și animale printre care cea mai mare colonie de pelicani
din Europa în zona Rosca- Buhaiova, 60% din populaţia mondială de cormoran pitic și 50% din
populaţia mondială de gâscă cu gât roșu.
Suprafaţa rezervaţiei este împărţită în 4 categorii de zone de interes ecologic: zone strict protejate
(18 zone) care reprezintă 8,7% din suprafaţa rezervaţiei, zone tampon stabilite în jurul zonelor cu
regim de protecţie integralã adică 38,5%, zone economice care ocupă 52,8% din suprafaţa rezervaţiei
și zone de reconstrucţie ecologică.
Acţiunile de exploatare în interes economic a Deltei din ultimele decenii au determinat
schimbări profunde ale biotopurilor și ale ecosistemelor care au dus la creșterea gradului de
continentalizare, la aridizarea uscatului Deltei. O altă problemă majoră o constituie gradul ridicat
de poluare care afectează toate categoriile de organisme din Deltă.
Echilibrul ecologic fragil al Deltei este în prezent ameninţat de începerea amenajării de către
Ucraina a unui nou canal de navigaţie Dunăre - Marea Neagră, pe braţul Chilia în porţiunea
ucraineană a Dunării, acţiune care a declanșat un val de proteste din partea autorităţilor române, a
comunităţii internaţionale și a organizaţiilor ecologiste. Construirea unui canal navigabil ar însemna
o nouă agresiune asupra aceastei zone, care ar putea crea premizele unui dezastru ecologic.
Canalul Bistroe există în mod natural, fiind un braţ de scurgere al Dunării în Marea Neagră
impracticabil pentru navigaţie. Pornește din Braţul Chilia la frontiera cu România, mai jos de
Periprava. Prin construirea acestui canal Ucraina intenţionează să-și asigure accesul la Marea
Neagră și să înlăture astfel monopolul deţinut de România asupra transportului de mare tonaj pe
braţele Dunării. Conform convenţiei internaţionale de la Copenhaga din 1998 privind delimitarea
traseelor fluvio-maritime în Europa, singura cale pentru vapoare de mare tonaj pe Dunăre este pe
braţul Sulina.
În conformitate cu o convenţie internaţională (Ramsar,1971), zona braţului Bistroe beneficiază
de un regim de protecţie integrală, în cadrul căreia nu pot fi realizate lucrări hidrotehnice, mai mult,
în unele locuri este interzis chiar și accesul publicului.
Autorităţile de la Kiev susţin că nu este vorba despre construirea unui nou canal de navigaţie ci
despre reînnoirea căii navigabile, care a funcţionat în partea ucraineană a Deltei Dunării la nord de
braţul Chilia până la începutul anilor 1990. Canalul a devenit impracticabil din cauza unor lucrări
de amenajare executate incorect. Astfel, lucrările care se execută în prezent la Bistroe ar consta doar
în curăţarea, adâncirea și amenajarea canalului existent.
3. 160
Canalul Dunăre - Marea Neagră realizat de ucrainieni va avea în final o lungime de 163 km
și va traversa pe o porţiune de câţiva kilometri rezervaţia naturală. Primul tronson din canal a
fost inaugurat în august 2004 iar lucrările se vor finaliza în 2008. Canalul de navigaţie de mare
adâncime, va avea prin dimensiunile finale un profil foarte asemănător canalului Sulina: lăţime la
fund:100m, adâncime: 8-9 m, panta taluzelor: 1,9 m , lăţime la suprafaţă: 250-260 m.
Se poate face, astfel, o paralelă între impactul pe care amenajarea braţului Sulina l-a avut de-a lungul
timpului asupra ecosistemelor naturale învecinate și posibilul impact pe care l-ar avea amenajarea
canalului Bistroe. Factorul antropic introdus de braţul Sulina (diguri de piatră, traficul naval cu
toate componentele sale: zgomot, poluări accidentale, dezvoltarea așezărilor omenești, etc), a alterat
structura florei și a afectat în special fauna din zonele învecinate. Astfel, pe o distanta de 10 km de
o parte și de alta a Canalului Sulina nu s-a mai instalat, de la construcţia sa la sfârsitul secolului al
XIX-lea nici o colonie de păsări.
Pe canalul Bistroe se realizează lucrări de dragare, de adâncire a canalului pentru a permite
circulaţia navelor de mare tonaj care au nevoie de zone adânci. Iniţial se preconizează adâncirea
canalului pentru a permite circulaţia navelor cu pescaj de până la 3-4 m, urmând ca într-o etapă
ulterioară să permită accesul navelor cu pescaj de 6-7 m. Pentru realizarea căii de navigaţie Dunăre
- Marea Neagră, au fost avansate 3 proiecte iniţiale: dragarea braţului Bistroe, dragarea braţului
nordic Oceakovo sau construirea unui canal de ecluze care să traverseze lacurile existente în nordul
braţului Chilia. Dintre aceste 3 proiecte o comisie internaţională de experţi a stabilit, în 2003, că
varianta Bistroe prezintă cel mai mare pericol ecologic, datorită riscului de a afecta stabilitatea
ecosistemului Deltei Dunării.
Pentru Ucraina, construirea canalului Bistroe care va facilita accesul la Marea Neagră, are
implicaţii de ordin economic, social, politic și strategic. Amenajarea canalului navigabil Bistroe va
deschide transportul fluvial pe teritoriul Ucrainei, va permite accesul direct din Dunăre la Marea
Neagră a vaselor ucrainiene care în prezent sunt nevoite să treacă prin canalul navigabil Sulina,
plătind taxe de tranzit. Ucraina susţine că a demarat amenajarea canalului pentru a nu mai fi nevoită
să plătească părţii române taxe mari la tranzitarea vaselor sale dinspre Dunăre spre Marea Neagră,
eliminând, astfel, monopolul românesc în domeniu. Motivaţia economică rezidă în avantajele create
pentru navigaţia maritimă, prin regularizarea canalului navigabil pe braţul Chilia creându-se un
acces mai facil al flotei sale comerciale maritime spre porturile dunărene. Canalul ar putea prelua
2/3 din numărul navelor care folosesc acum canalul românesc Sulina și ar permite ca porturile
ucrainene de pe Dunăre să lucreze la capacitatea maximă, Ucraina asigurându-și astfel participarea
ca stat dunărean la dezvoltarea infrastructurii Coridorului de transport internaţional VII și implicit
la impulsionarea economică a regiunii.
Argumentele sociale pentru realizarea canalului sunt subliniate prin numărul mare de locuri
de muncă care se vor crea prin darea în exploatare a canalului, ceea ce va duce la dezvoltarea zonei
adiacente care înregistrează în prezent o rată ridicată a șomajului.
Pe lângă aspectul economic canalul navigabil este considerat de interes strategic pentru
Ucraina, consolidând poziţia Ucrainei la Marea Neagră. Trebuie ţinut cont de potenţialul economic
al zonei, în contextul în care România este în litigiu cu partea ucraineană în disputa privind
delimitarea platformei continentale dintre cele două ţări și a graniţei apelor teritoriale din Marea
Neagră precum și a statutului Insulei Șerpilor. Platforma Mării Negre și Insula Șerpilor sunt bogate
în petrol, astfel încât pentru Ucraina controlul acestei regiuni va aduce beneficii economice și
strategice importante.
Pe canal vor circula nave petroliere care vor duce petrol din platforma continentală, din
Ucraina, din Rusia spre statele europene, de-a lungul braţului Chilia fiind situate trei terminale
petroliere: Izmail, Reni și Giurgiulești. Realizarea acestui proiect de către partea ucraineană poate
aduce avantaje economice importante dacă Rusia va crea, împreună cu UE, Coridorul de transport
internaţional Volga - Don - Dunăre, cu ieșire la liniile maritime ale Mării Caspice.
4. 161
Dacă pentru Ucraina canalul Bistroe se preconizează că va avea efecte benefice, pentru România
canalul poate avea consecinţe nefaste. Pe lângă afectarea inevitabilă a ecosistemelor din Deltă, se
preconizează implicaţii economice și sociale. Astfel, reducerea debitelor pe braţul Sulina, în favoarea
Chiliei, va determina necesitatea sporirii efortului dragajelor la bara și pe canal, pentru menţinerea
condiţiilor de navigaţie maritimă, cu creșterea costurilor de execuţie a acestor lucrări. Deschiderea
canalului Bistroe va aduce Romaniei și pierderi economice directe, deoarece o data cu deschiderea
canalului, o parte din navele care pâna acum traversau canalul Sulina vor alege varianta Bistroe.
Dacă Ucraina va prelua 65% din numărul acestor nave, pierderile cauzate strict de reducerea
traficului s-ar putea ridica la cel puţin 1,5 milioane de dolari/an. După intrarea în exploatare a
acestei rute de navigaţie maritimă pe braţul Chilia, traficul de nave comerciale maritime pe ruta
Sulina-Tulcea se va diminua, va crește importanţa regională a porturilor Izmail și Reni, în principal
a Terminalului petrolier Reni, diminuându-se corespunzator operaţiunile portuare la Sulina, Tulcea,
Galaţi și Brăila.
Implicaţiile ecologice asupra Deltei Dunării sunt greu de anticipat la ora actuală, în lipsa unui
studiu amplu care să evalueze impactul ecologic pe care îl va avea amenajarea canalului. În baza
acordurilor bilaterale si internaţionale, Ucraina trebuia să pună la dispoziţia părţii române proiectele
și studiile în legătură cu efectele hidrologice și de mediu ale canalului înainte de începerea
lucrărilor. Lipsa acestei evaluări complete a determinat proteste ale comunităţii internaţionale și ale
organizaţiilor ecologiste preocupate de pericolul deteriorării ireversibile a Deltei. Au luat poziţie în
acest caz Statele Unite ale Americii, UE, 450 de organizaţii ecologiste printre care: World Wildlife,
Birdlife International și Wetlands International, care au solicitat oprirea lucrărilor la canal, până la
elaborarea unui studiu amplu care să specifice modul în care va fii afectată Rezervaţia precum și
măsurile de prezervare care trebuie luate. Poziţie în acest sens au luat și asociaţiile ecologiste din
Ucraina, care se opun construcţiei canalului, intrucât implică un risc ecologic ridicat în condiţiile
în care pe canal n-au circulat decât vase de mici dimensiuni iar folosirea lui pentru tranzitul navelor
de mare tonaj va modifica ireversibil peisajul Deltei.
Potrivit experţilor români impactul construirii acestui canal navigabil ar putea avea consecinţe
grave pentru Deltă, întrucât adâncirea canalului Bistroe ar putea determina o accelerare a
cursului apei în regiune și scăderea nivelului pânzei freatice, cu accelerarea ritmului de evoluţie
a ecosistemului în direcţia aridizării lui. Astfel, ar fi afectată pădurea tropicală Letea, de asemenea
prin scăderea sursei de apă ar fi ameninţată colonia de pelicani din zona Rosca - Buhaiova, cea mai
mare din Europa. Construcţia ar putea duce la secarea a numeroase lacuri și canale care reprezintă
locuri de cuibărit și de depunere a icrelor. Dacă fondul piscicol va avea de suferit, va fii afectată
direct și comunitatea de pescari din zonă, pentru care pescuitul reprezintă singura sursă de venit. O
altă problemă ar putea fii reprezentată de pericolul poluării cu petrol, întrucât Chilia va fii tranzitată
de nave încărcate cu produse petroliere.
În studiul oficial elaborat de oamenii de știinţă ucrainieni, se apreciază că efectele asupra
mediului se vor resimţi doar în imediata apropiere a zonei construite. Studiul nu ia în calcul efectul
global și nici consecinţele pe termen lung. Din punct de vedere al impactului transfrontalier studiul
recunoaște faptul că o creștere a debitului apei în braţul Bistroe ar putea să contribuie la antrenarea
apei în Delta Chiliei, afectând debitul celorlalte braţe ale Dunării generând efecte ecologice și
economice în lanţ.
S-ar facilita pătrunderea lamei de apa sărată în interiorul deltei ucrainiene cu schimbarea
compoziţiei apei freatice. Reducerea nivelelor de apă în zona românească a Deltei poate fi urmată de
reducerea pânzei freatice din zona nordică, de afectarea stabilităţii coloniei de pelicani de la Rosca
- Buhaiova și a stabilităţii ecosistemelor forestiere din zona Letea.
O altă problemă luată în discuţie este cea a haldei de depozitare a materialului rezultat din
dragarea canalului care va afecta ireversibil habitatele speciilor salmastre din zonă. Poate interveni
un efect de dereglare a proceselor morfologice prin realizarea străpungerii pentru calea de navigaţie
5. 162
prin bara Bistroe și a digului de protecţie din partea de nord. Astfel, noul canal va modifica regimului
hidrologic al întregii zone, va afecta ecosistemele ca urmare a pătrunderii substanţelor poluante în
apă și a modificării regimului de oxigenare a acesteia, va distruge direct organismele bentice care
epurează apa, va afecta condiţiile de reproducere a ihtiofaunei, coloniile de păsări și flora.
Amenajarea canalului Bistroe continuat cu amenajarea braţului Chilia, dincolo de interesele
economice tinde să devină o problemă serioasă din punct de vedere ecologic prin consecinţele ei de
durată, întrucât ameninţă să pericliteze stabilitatea unuia dintre ultimele refugii ale unor specii rare,
ale acestui adevărat muzeu viu, ultim bastion al biodiversităţii din Europa - Delta Dunării.
Bibliografie:
1. Ciocârlan, V., Flora Deltei Dunării, Ed. Ceres, București 1994.
2. Chiriac, M., Global Information Network, NY, 2004.
3. Pringle, C., Vellidis, G., Heliotis, F., Bandacu, D., Cristofor, S., Ekistics, Athens, vol. 62, pp. 370-372,
pp. 140-145, 1995.
4. Schmidt, K.F., Science, Washington, vol. 294, pp. 127-131, 2001.
www.ddbra.ro, www.pronatura.ro, www.mappm.ro, www.deltadunării.ro.
www.bbc.ro, www.bbc.co.uk, www.cceg.ro, www.greenmedia.ro.
